Manual Echipamente Termice PDF

BLACK SEA SUPPLIERS
Str. Interioar`, 2 Constan\a
Tel/Fax: +40-241-637008, +40-241-695340
www.blackseasuppliers.ro
INSTALA|II DE {NC~LZIRE PENTRU CONSTRUC|II CIVILE
CU ECHIPAMENTE }I MATERIALE BLACK SEA
- cuprins -
pag.
1. CONFORTUL TERMIC {N CL~DIRI ........................................................................ 7
1.1. Schimbul de caldur` [ntre om ]i mediul [nconjur`tor ................................. 7

1.2. Parametrii confortului termic ......................................................................... 8
1.2.1. Temperatura aerului din interior 8
1.2.2. Temperatura suprafe\elor [nconjuratoare (temperatura medie
radianat`) 10
1.2.3. Temperatura senzorial` ]i temperatura de confort 11
1.2.4. Umiditatea relativ` a aerului interior 12
1.2.5. Viteza de mi]care a aerului interior numarul orar de schimburi
de aer 13
1.2.6. Al\i factori care influen\eaz` confortul 13
1.3. Condensarea vaporilor de ap` [n pere\i ........................................................ 15
1.3.1. Pun\ile termice ]i ac\iunea lor asupra confortului termic 15
1.3.2. Condensarea vaporilor de ap` [n pereti. Bariera de vapori 15
2. ELEMENTE }I SISTEME DIN COMPONEN|A CENTRALEI TERMICE ................ 19
2.1. Combustibili ..................................................................................................... 19

2.1.1. Propriet`\ile fizico-chimice ale combustibililor 19
2.1.2. Proprieta\ile fizice ale gazelor de ardere 23
2.1.3. Instala\ii de alimentare pentru combustibili lichizi 25
2.1.4. Instala\ii de alimentare pentru combustibili gazo]i 28
2.1.5. Instala\ii de alimentare pentru gaze petroliere lichefiate 29
2.2. Instala\ii de ardere ........................................................................................... 30

2.2.1. Instala\ii de ardere pentru combustibili solizi 30
2.2.1.1. Arderea lemnelor 30
2.2.1.2. Arderea c`rbunilor 31
2.2.1.3. Arderea brichetelor 32
2.2.2. Arz`toare de combustibil gazos 32
2.2.2.1. Arz`toare autoaspirante 33
2.2.2.2. Arz`toare cu aer insuflat 33
2.2.3. Arz`toare de combustibil lichid 43
2.2.3.1. Arz`toare pentru combustibil M. 43
2.2.3.2. Arz`toare pentru combustibil C.L.U. 51
2.2.3.3. Arz`toare pentru combustibil p`cur` 52
2.2.4. Arz`toare mixte gaze-lichid 54
2.2.5. Reducerea emisiilor poluante 56
2.3. Cazane ............................................................................................................... 59

2.3.1. Cazane [n minicentrale termice 60
2.3.2. Cazane mici in centrale termice de [nc`lzire 65
2.3.3. Tipuri constructive de cazane 71
2.3.3.1. Criterii de alegere 71
2.3.4. Cazane de [nc`lzire – pentru centrale de habitat 71
3
2.3.4.1. Cazane cu volum mare de ap` pentru combustibil
gazos sau lichid 71
2.3.4.2. Cazane cu volum mare de ap` pentru combustibil solid 78
2.3.4.3. Cazane cu volum mic de ap` – pentru combustibil
gazos sau lichid 79
2.3.4.4. Cazane cu condensa\ie 85
2.3.4.5. Pompa de vapori de ap` - (P.V.A.) 88
2.3.4.6. Reguli de montare a cazanelor mici [n centrale 90
2.3.5. Cazane de abur pentru centrale industriale mici 91
2.3.6. Cazane cu fluid diatermic pentru centrale industriale 93
2.4. Pompe de circula\ie ......................................................................................... 97

2.4.1. Alegerea pompelor de circula\ie 98
2.5. Sisteme de siguran\` pentru centrale termice .............................................. 101

2.6. Co]uri de evacuare a gazelor de ardere – solu\ii constructive ................... 107
2.6.1. Co] metalic simplu izolat la exterior 107
2.6.2. Co] ceramic simplu 109
2.6.3. Co] ceramic cu aerisire 110
2.6.4. Co] ceramic cu aspira\ie periferic` de aer 111
2.6.5. Calculul tirajului pentru co]urile simple 113
2.6.5.1. Calculul tirajului brut 113
2.6.5.2. Calculul tirajului net 115
2.6.6. Apari\ia condens`rii [n co] 119
3. CENTRALE TERMICE ............................................................................................. 121

3.1. Racordarea minicentralelor ............................................................................ 121
3.2. Centrale termice din module (cazan ]i boiler) .............................................. 122
3.3. Centrale termice cu componente discrete .................................................... 124
3.4. Tipuri reprezentative de scheme func\ionale de centrale termice .............. 128
3.5. Automatizarea centralelor termice ................................................................. 134
3.5.1. Tabloul de comand` ]i control al cazanului 134
3.5.2. Regulatoare automate 135
3.5.3. Automatizarea arzatoarelor independente 137
4. CALCULUL NECESARULUI DE C~LDURA PENTRU INSTALA|IA

DE {NC~LZIRE ......................................................................................................... 139
4.1. Schimburi de c`ldur` ...................................................................................... 139
4.2. Schimburi de mas` .......................................................................................... 146
4.3. Alegerea ]i dimensionarea corpurilor de [nc`lzire ....................................... 151
5. CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PREPARAREA

APEI CALDE CONSUM (A.C.C.) .............................................................................. 157
5.1. Considera\ii generale – necesarul de c`ldur` .............................................. 157
5.2. Debitul de calcul pentru a.c.c. la instala\iile mari ......................................... 158
5.3. Debitul de calcul pentru a.c.c. la instala\iile mici ......................................... 162
5.4. Stabilirea necesarului de c`ldur` instalat pentru prepararea a.c.c. .......... 162
5.4.1. Producerea a.c.c. în sisteme „ instantanee” , f`r` acumulare 162
5.4.2. Asigurarea combinat` a necesarului de a.c.c. în flux ]i
cu acumulare 164
4 Echipamente termice
5.4.3. Producerea a.c.c. în sistem de acumulare 168
6. SISTEME SPECIALE DE {NC~LZIRE ..................................................................... 171
6.1. {nc`lzirea prin pardoseal` ............................................................................... 171
6.2. Aparate de [ncalzire prin radia\ie superioar` ................................................ 177
6.2.1. Tuburi radiante de temperatur` ridicat` 177
6.2.2. Panouri radiante cu arz`toare ceramice 181
6.2.3. Tuburi radiante de temperatura redus` 183
6.3. Utilizarea energiei solare pentru înc`lzirea apei calde de consum ............. 187
6.3.1. Radia\ia solar` 187
6.3.2. Captatori solari 188
6.3.2.1. P`r\ile componente ale unui captator solar 190
6.3.2.2. Randamentul captatorului (panoului) solar 190
6.3.3. Posibilit`\i de preparare a apei calde utiliz@nd energia solar` 191
6.3.4. Determinarea volumului de acumulare ]i a suprafe\ei de captare
pentru prepararea apei calde de consum 195
6.3.5. Exemplu de calcul nr.1 196
6.3.6. Considerente tehnico-economice [n dimensionarea instala\iilor
solare 197
6.3.7. Exemplu de calcul nr. 2 198
7. CHESTIONARE PENTRU OFERTARE .................................................................. 201

7.1. Metodologie de completare ]i utilizare a chestionarului pentru
culegerea de date în vederea alegerii unui arz`tor ....................................... 201
7.1.1. Chestionar pentru culegerea de date [n vederea alegerii
unui arz`tor 203
culegerea de date în vederea alegerii unui cazan .......................................... 205
7.2.1. Chestionar pentru culegerea de date [n vederea alegerii
unui cazan 207
culegerea de date în vederea alegerii unui sistem de pompare .................. 209
7.3.1. Chestionar pentru ob\inerea de date [n vederea ofert`rii
unui sistem de pompare 211
culegerea de date în vederea stabilirii solu\iei de central` termic` ............ 212
7.4.1. Chestionar pentru culegerea de date [n vederea stabilirii
solu\iei de central` termic` 215
culegerea de date în vederea ofert`rii elementelor ce alc`tuiesc
instala\ia interioar` de înc`lzire ...................................................................... 219
7.5.1. Chestionar pentru culegerea de date [n vederea
ofert`rii elementelor instala\iei de [nc`lzire 221
8. EXEMPLE DE CALCUL ............................................................................................ 223

8.1. Exemplu de calcul al necesarurilor termice pentru o vila ............................ 223
8.2. Exemplu de calcul al necesarurilor termice pentru o scara de bloc ........... 236
9. TABELE }I DIAGRAME UTILE ............................................................. 240
5
1. Confortul termic in cl`diri
1.1. Schimbul de c`ldur` [ntre om ]i mediul [nconjur`tor
No\iunea de confort este definit` de ansamblul condi\iilor de mediu care asigur` pentru om desf`]urarea
optim` a vie\ii fiziologice într-o înc`pere. Confortul este asigurat de lipsa senza\iei de cald sau rece (confortul
termic), de luminozitatea creat`, de nivelul de zgomot, de compozi\ia chimic` a aerului respirat (puritatea aerului),
precum ]i de alte condi\ii de mediu care s` satisfac` preten\iile estetice ale omului (culori, mobilier etc.). Ponderea
important`, o de\ine confortul termic.
Corpul omenesc trebuie s` fie men\inut continuu la o temperatur` constant`, în jurul a 37 oC, în care scop
c`ldura intern` produs` trebuie evacuat` în mediul înconjur`tor.
Datorit` reac\iilor chimice din organism se produce caldur`, care este preluat` de sânge, de la organele
interne ]i este transportat` la suprafa\a pielii, de unde este apoi eliminat` în exterior prin convec\ie, radia\ie ]i
conduc\ie (sub form` de caldur` perceptibil`) ]i prin respira\ie ]i transpira\ie (sub form` de c`ldur` latent` de
vaporizare). Dac` pierderile de c`ldur` sunt mai mici decât c`ldura intern` produs` apare „senza\ia de cald” iar
dac` pierderile de c`ldur` sunt mai mari decât c`ldura intern` produs` apare „senza\ia de rece”. Senza\ia de
„confort termic” apare atunci când se realizeaz` un echilibru între om ]i mediu, astfel încât temperatura corpului
r`mâne constant` la valoarea normal`.
{n figura 1. este prezentat` grafic c`ldura cedat` de om la diverse temperaturi ale aerului în condi\ii de repaos.
Fig.1. C`ldura cedat` de om [n condi\ii de repaos
Cercet`rile experimentale în domeniu au eviden\iat faptul c` valorile c`ldurii interne (Qint.) produse orar, în
func\ie de activitatea desf`]urat`, oscileaz` aproximativ cu valorile din tabelul 1.
C`ldura intern` produs` (Qint.) în func\ie de activitatea desf`]urat` de om Tabelul 1
Nr. crt. Natura activit`\ii omului Qint. [kcal/h]

1 Culcat în pat 60 – 80
2 Stând pe scaun 70 – 90
3 Stând în picioare 80 – 110
4 Mergând încet (3 km/h) 150 – 200
5 Mergând repede (8 km/h) 200 – 400
6 Vânz`tor (stând) 150
7 Stând ]i lucrând u]or 140
8 Stenodactilografe 140
9 Tìetor de lemne 450
10 Eforturi fizice foarte grele 400 – 600
7
Corpul omenesc dispune de un sistem termoregulator care intr` în func\iune în momentul în care echilibrul
termic între om ]i mediu se modific`. Astfel, la perceperea senza\iei de rece, de exemplu, sistemul termoregulator
modific` metabolismul organismului crescând c`ldura intern` încât s` egaleze piederile de c`ldur`.
Pentru confortul termic este important` temperatura pielii care determin` diferen\ierea senza\iei de rece
de cea de cald, precum ]i sensul în care se produc schimburile de c`ldur` între om ]i mediu.Temperatura pielii
nu este aceea]i pe toat` suprafa\a ei. De asemenea ea variaz` ]i în func\ie de temperatura mediului ambiant,
de starea s`n`t`\ii, de vârst`, de sex etc. {n figura 2 se d` varia\ia temperaturilor pielii în func\ie de varia\ia
temperaturii mediului.
Deoarece oamenii stau îmbr`ca\i, pentru studiul

confortului termic este mai important` temperatura
medie a suprafe\ei omului decât temperatura pielii.
{mbr`c`mintea, venind în contact cu pielea,

preia o parte din c`ldur` ]i o transmite mediului
ambiant, îndeplinind func\ia de înveli] termoizolant.
F`când media ponderat` între temperatura medie a
p`r\ilor descoperite (mâinile, capul etc.) ]i temperatura
medie exterioar` a îmbr`c`min\ii se ob\ine temperatura
medie a suprafe\ei omului.
Aceast` temperatur` intr` în calculul

transferului convectiv ]i radiant de la om c`tre mediul
înconjur`tor.
Fig. 2 Varia\ia temperaturii pielii [n func\ie

de temperatura mediului ambiant
1.2. Parametrii confortului termic
Senza\ia de confort este asigurat` de urm`torii factori principali, care particip` la schimbul normal de
c`ldur` dintre om ]i mediul ambiant :
a) temperatura aerului interior (ta);
b) temperatura medie a suprafe\elor înconjur`toare numit` ]i temperatura medie radiant` (tms);
c) umiditatea relativ` a aerului interior (ϕ);
d) viteza aerului din înc`pere (w);
Fiecare din parametrii de confort lua\i în parte nu poate asigura condi\iile de confort pentru orice valori ale
celorlal\i factor,i de aceea trebuie studia\i în corela\ie, cel pu\in câte 2 – 3 factori între ei.
1.2.1. Temperatura aerului din interior
Aceast` temperatur` este necesar` pentru asigurarea confortului termic în înc`pere ]i depinde de destina\ia
înc`perii.
{n tabelul 2 se dau câteva temperaturi conven\ionale ale aerului interior, impuse de normele române]ti,
pentru unele înc`peri din cl`dirile de locuit, social-culturale, administrative etc.
Asigurarea conforului termic în interiorul unei cl`diri necesit` nu numai men\inerea temperaturii aerului la
o anumit` valoare ci ]i ob\inerea unei reparti\ii cât mai uniforme a acestei temperaturi, atât pe orizontal` cât ]i pe
vertical`.
Aceast` reparti\ie depinde de sistemul de înc`lzire sau r`cire, de propriet`\ile termice, amplasamentul ]i
dimensiunile diferitelor elemente de construc\ie, de etan]eitatea cl`dirii.
{n figura 3 se prezint` varia\iile pe vertical` ale temperaturii aerului (ta) într-o înc`pere de locuit, în cazul
diferitelor instala\ii de înc`lzire. {n abscis` sunt trecute temperaturile aerului ta iar în ordonat` în`l\imea deasupra
pardoselii.
O diferen\` de temperatur` între temperatura aerului m`surat` la nivelul capului ]i cea la nivelul gleznelor
nu trebuie s` dep`]easc` 2 oC. La o diferen\` mai mare, sistemul termoregulator al organismului nu poate regla
diferit p`r\ile corpului ]i d` o senza\ie nepl`cut` de frig la picioare. Din aceste considerente cazurile 3–a (înc`lzire
cu aer cald) si 3–b (înc`lzire cu sobe) sunt dezavantajoase din punct de vedere al confortului termic.
Temperatura conven\ional` a aerului interior (ta) Tabelul 2
Denumirea înc`perii ta [oC] Denumirea înc`perii ta [oC]
1. Locuin\e 4.Cre]e si gr`dini\e

Camere de locuit ]i holuri 20 Camere de joac` 22
Baie, du]uri 22 Dormitoare 20
Buc`t`rii 18 S`li de mese 20
Sc`ri ]i coridoare exterioare 10 - 15 Bì ]i du]uri 24
Sp`l`torii ì c`lc`torii 15
2. Institu\ii publice ]i 5. Hoteluri ]i c`mine

administrative 20 Camere 20
Birouri 16 - 18 Holuri 15 – 18
S`li de a]teptare 15 - 18 Bì ]i du]uri 22
Biblioteci, depozite de c`r\i 15 Restaurante, cofet`rii 18
Sc`ri, coridoare 15
Closete, pisuare 22
Camere de dezbr`care ]i du]uri
3. Scoli si facult`\i 6. Spitale, clinici, maternit`\i

Clase 18 Rezerve sau saloane pentru bolnavi 22
Laboratoare 18 – 20 Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 – 24
S`li de educa\ie fizica 15 – 18 Camere pentru sugari 24
Cabinete medicale 22 S`li de opera\ii ]i na]teri 25
Bì, du ]uri ]i camere de dezbr`care 24
Morga 5 –16
Reparti\iile temperaturilor pe vertical`, date ca exemplu în figura 3, nu sunt acelea]i în diferitele puncte
din înc`pere din cauza curen\ilor de convec\ie provoca\i de diferite elemente de construc\ie care delimiteaz`
înc`perea sau cl`direa, precum ]i de suprafe\ele înc`lzitoare sau alte surse de c`ldur`.
{n figura 4 sunt prezentate izotermele, într-o sec\iune vertical` printr-o înc`pere de locuit, ce se ob\in în
cazul unei înc`lziri locale cu radiatoare alimentate cu ap` cald` (fig. 4-a) ]i în cazul unei înc`lziri prin radia\ie prin
plafon (fig. 4-b).Figura 4
Fig.3. Varia\ia pe vertical` a temperaturii aerului interior (ta) în cazul diferitelor sisteme de
înc`lzire într-o înc`pere de locuit (pe vericala centrului pardoselii)
a – înc`lzire cu aer cald; b – înc`lzire cu sobe de teracot`; c- înc`lzire central` cu ap` cald`;
d – înc`lzire de plafon; e – înc`lzire prin pardoseal`
{n ambele cazuri se vede influen\a asupra reparti\iei temperaturilor aerului, ta, produs` de suprafe\ele
înc`lzitoare cât ]i de elementele constructive (fereastr`, u]`, perete exterior etc.) ale înc`perii.
Deci valoarea ]i reparti\ia temperaturilor aerului pentru ob\inerea confortului termic necesit` o rezolvare
complex` a modului de realizare atât a construc\iei cât ]i a instala\iei.
9
Fig.4. Distribu\ia temperaturilor aerului în plan vertical într-o
înc`pere.
a – înc`lzire central`; b – înc`lzire prin plafon
1.2.2. Temperatura suprafe\elor [nconjur`toare

(Temperatura medie radiant`)
La stabilirea confortului termic o importan\` deosebit` o are temperatura medie a suprafe\elor delimitatoare,
care intervine în schimbul de c`ldur` prin radia\ie dintre corpul omenesc ]i suprafe\ele înconjur`toare mai reci
(pere\i, ferestre, u]i, acoperi], luminatoare) ]i mai calde (corpuri înc`lzitoare).
Se calculeaz` cu rela\ia :
tms = Σ Si tsi / Σ Si (oC) (1)
în care :
Si – este suprafa\a unui element de construc\ie care delimiteaz` înc`perea;
tsi – temperatura suprafe\ei Si în oC.
{n schimbul de c`ldur` prin radia\ie dintre corpul omenesc ]i suprafe\ele delimitatoare se consider` capul
omului drept partea sa caracteristic`. Asimilând capul omului cu un punct, în raport cu suprafe\ele delimitatoare,
se pot aplica rela\iile caracteristice ale schimbului de c`ldur` prin radia\ie între un punct ]i o suprafa\` finit`
plan`.
Dar concomitent apar pierderi de c`ldur` prin convec\ie, influen\ate de temperatura aerului interior. Dac`
se neglijeaz` pierderile conductive (de contact) ]i se admite o vitez` nul` a aerului în înc`pere, atunci pentru
asigurarea confortului pierderile de c`ldur` prin convec\ie ]i radia\ie ale corpului omenesc trebuie s` r`mân`
constante pentru acelea]i condi\ii de mediu ]i activitate.
Din ecua\iile de bilan\ se ob\ine :
ta + tms = a (oC) (2)

Constanta “a” este aceea]i pentru acelea]i condi\ii
de mediu ]i activitate.
Spre exemplu, la realizarea confortului termic la

locuin\e, birouri, ]coli a = 38 oC, iar pentru ateliere a =
32 – 10 oC, în func\ie de intensitatea muncii produse.
{n graficul din figura 5 este redat` dependen\a

dintre valorile temperaturilor aerului ta ]i temperatura
medie radiant` tms.
Fig.5. Diferen\a dintre temperatura medie

de radia\ie ]i temperatura aerului
1.2.3. Temperatura senzorial` ]i temperatura de confort
Din punctul de vedere al senza\iei de temperatur`, omul poate fi comparat cu o scal` termometric`
deosebit`, al c`rei punct ”zero” corespunde cu o anumit` temperatur` a mediului, la care se realizeaz` bilan\ul
termic, f`r` suprasolicitarea sistemului termoregulator. Aceasta reprezint` a]a zisa ”temperatur` de confort” (tc).
Aceast` temperatur` este variabil` în timp ]i depinde de debitul de c`ldur` intern` ce trebuie evacuat, deci de
activitatea desf`]urat`.
Temperaturile situate pe ”scala uman`” deasupra ]i sub punctul de ”zero” (temperatura de confort
corespunz`toare activit`\ii desf`]urate) se numesc temperaturi senzoriale : calde, dac` sunt
deasupra ]i reci dac` sunt sub punctul de ”zero” al ”scalei termometrice umane”.
Este evident c` fiec`rei intensit`\i a activit`\ii desf`]urate îi corespunde o anumit` temperatur` de

confort.
{n figura 6 se prezint` varia\ia temperaturii de confort func\ie de intensitatea activit`\ii desf`]urate în

condi\ii particulare : viteza aerului sub 0,2 m/s, ta = tms iar umiditatea relativ` a aerului este men\inut` în
domeniul optim, 30 – 70 %.
Fig.6. Varia\ia temperaturii de confort tc, func\ie de intensitatea

activit`\ii desf`]urate
De obicei temperatura de confort se poate exprima ca fiind:
tc = (ta + tms) / 2 (3)
dar este influen\at` de sistemul de înc`lzire adoptat. De exemplu, pentru înc`peri echipate cu instala\ie de
încalzire prin radia\ie se folose]te o rela\ie sub forma :
tc = 0,45 ta + 0,55 tms (oC) (4)
Rela\iile (3) ]i (4) sunt valabile pentru camere în care viteza aerului este zero iar umiditatea relativ` a
aerului este 30 – 70 %. De asemenea, este necesar s` fie respectate diferen\ele maxime Δt = ta - tms cuprinse în
tabelul 3.
Pe baza unor rezultate experimentale au fost stabilite unele rela\ii empirice pentru calculul temperaturilor
senzoriale, mai mult sau mai pu\in apropiate de realitate.
{n 1907 Heyman ]i Reichenbach au dedus rela\ia :
tfr = a + b ta (oC) (5)

în care : tfr – este temperatura pielii masurat` pe frunte, în oC;
a – 25,8 ÷ 25 oC;
b – 0,3 ÷ 0,34.
Dup` Winslow temperatura senzorial` (dac` umiditatea aerului este cuprins` între 30 ]i 70 %, iar viteza
aerului în înc`pere este sub 0,08 m/s) este dat` de rela\ia :
tsp = 0,52 ta + 0,48 tms (oC) în cazul unui om dezbr`cat (6)
tsp = 0,45 ta + 0,55 tms (oC) în cazul unui om îmbr`cat (7)
11
în care : tsp – este temperatura medie a pielii
Bedford a stabilit rela\ia :

tom = 12,5 +0,67 ta (oC) (8)
Temperaturile senzoriale exprimate prin rela\iile (5) ÷ (8) devin temperaturi de confort tc, dac` din punct de
vedere termofiziologic parametrii mediului asigur` evacuarea excesului de c`ldur` din organism.
1.2.4. Umiditatea relativ` a aerului interior
Umiditatea relativ` a aerului (ϕ) reprezint` raportul dintre masa de vapori de ap` con\inu\i într-un metru cub
de aer umed (ρv) ]i masa de vapori de ap` corespunz`toare satura\iei (ρs), la aceea]i temperatur` (T) si presiune (p).
ϕ = ρv / ρs = pv / Rv T · Rv T / ps = pv / ps (9)
Valorile ∆t = ta - tms necesare realiz`rii confortului termic

Tabelul 3
∆t = ta - tms unde :
ta ( C)
o pv – este presiunea par\ial` a vaporilor de
Limit` Limit`
Optim ap` din aer, la temperatura ta (T = ta + 273 K);
superioar` inferioar`
ps – este presiunea de satura\ie care
18 +5 + 0,1 - 4,0
corespunde temperaturii termometrului umed ”tum”;
20 + 0,3 - 3,1 - 8,0 T – temperatura absolut` în K
22 - 4,3 - 6,4 - 12,0 Rv – costanta vaporilor de ap`.
24 - 8,5 - 9,7 -
Umiditatea relativ` a aerului influen\eaz` schimbul de c`ldur` al omului cu mediul ambiant ce se face prin
evaporarea transpira\iei la suprafa\a pielii. Aceast` evaporare depinde de diferen\a dintre presiunea vaporilor de
ap` corespunz`toare temperaturii medii a corpului îmbr`cat ]i presiunea vaporilor de ap` din aerul interior.
Omul este mai pu\in sensibil la varia\iile umidit`\ii relative a aerului, nesesizând în mod deosebit diferen\ele
între 30 ]i 60 %. Ins`, pentru valori mici, ϕ < 30 %, apare senza\ia de usc`ciune a pielii ]i în special a mucoasei
cìlor respiratorii.
De asemenea pentru valori mari, ϕ > 70 %, (la

temperatura ta = 20 oC) apare senza\ia de z`pu]eal`
datorit` reducerii posibilit`\ii evapor`rii transpira\iei în
timp convenabil. Limita apari\iei senza\iei de z`pu]eal`
depinde de temperatura aerului ]i este redat` în
figura 7.
{n mod normal valoarea ta (oC) + ϕ (%) < 80

reprezint` acel prag de confort care nu trebuie dep`]it
în nici o situa\ie.
Fig.7. Dependen\a dintre temperatura

aerului ]i umiditatea relativ` corespunz`toare
Al`turi de umiditatea relativ` a aerului poate fi folosit ca indicator ]i con\inutul de umiditate al aerului χ (g / kg).
Se recomand` ca valoarea con\inutului de umiditate (indiferent de temperatura aerului interior) s` nu dep`]easc`
valoarea de 12 g / kg, peste aceast` valoare ap`rând senza\ia de z`pu]eal`.
1.2.5. Viteza de mi]care a aerului interior, num`rul orar de schimburi de aer.
Viteza aerului (w), ca ]i temperatura aerului interior, influen\eaz` asupra confortului termic m`rind sau
mic]orând schimbul de c`ldur` prin convec\ie ]i schimbul de c`ldur` latent`.
Mi]carea aerului în interiorul înc`perii se produce datorit` :

- form`rii curen\ilor de convec\ie de-a lungul suprafe\elor interioare când exist` un ecart de temperatur`
între temperatura aerului ]i temperatura suprafe\elor;
- instala\iilor de înc`lzire, r`cire, ventila\ie sau climatizare existente în înc`pere;
- caracteristicilor termice ale elementelor de construc\ie (neetan]eit`\ii, rezisten\` termic`, permeabilitatea
la aer etc.);
- vântului care contribuie la diferen\a de presiune între exterior ]i interior.
Sub ac\iunea fenomenelor de mai sus se produce o primenire a aerului din interior cu a celui din exterior,
primenire a c`rei m`rime este propor\ional` atât cu diferen\a presiunilor între interior ]i exterior cât ]i cu gradul de
neetan]eitate al cl`dirii.
Num`rul orar de schimburi de aer "n", exprimat în num`rul volumelor înc`perii pe or` (vol. / h), cu aproxima\ie sunt :
- pentru cl`diri de locuit n = 0,5 – 1;
- pentru cl`diri industriale n = 1 – 1,5;
- pentru hale înalte, neetan]e, cu u]i deschise n = 2 – 3.
Fenomenul descris este folosit la realizarea ventila\iei naturale, organizate. In acest caz cl`direa se prevede
cu orificii speciale pentru p`trunderea si ie]irea aerului.
Determinarea num`rului schimburilor de aer, atât în cazul neetan]eit`\ilor cât ]i cel al ventila\iei naturale
organizate este indicat` în lucr`rile de specialitate.
Corespunz`tor confortului cerut rezult` ]i limite diferite pentru viteza de mi]care a aerului. Pentru confort
termic foarte ridicat corespunde in anotimpul friguros o vitez` de mi]care a aerului de ordinul 0,12 – 0,15 m/s în
timp ce pentru o înc`pere de produc\ie în care se desf`]oar` activit`\i fizice intense, viteze de 0,5 – 0,6 m/s. {n
perioada cald` a anului (la temperaturi ale aerului exterior ≥ + 20 oC) viteza de mi]care a aerului are valori sim\itor mai
mari. {n urma cercet`rilor efectuate a rezultat o dependen\` optim` [ntre ta ]i w, care asigur` senza\ia de confort,
a]a cum este reprezentat în graficul din figura 8.
Practica a ar`tat c` pentru cl`diri de construc\ie normal`, închise, cu etan]eitate normal`, vitezele curen-
\ilor de aer au valori care în zonele ocupate de oameni se pot neglija.
Fig.8. Raportul optim între ta ]i w, pentru

asigurarea confortului termic.
1.2.6. Al\i factori care influen\eaz` confortul

Confortul într-o înc`pere este influen\at ]i de al\i factori care de regul` nu sunt sesiza\i de c`tre to\i ocupan\ii
acelei înc`peri.
1) Con\inutul de praf al aerului de obicei nu este sesizat de oameni. In perioda friguroas` î]i face sim\it`
prezen\a în înc`perile înc`lzite cu corpuri statice când oamenii reclam` existen\a unui aer prea uscat. In înc`perile
industriale în care se lucreaz` cu substan\e pulverulente, prezen\a prafului este sesizat`, ]i trebuie îndep`rtat,
astfel încât concentra\ia acestuia s` nu dep`]easc` limitele prescrise prin norme.
13
2) Gaze, vapori, mirosuri - provenien\a acestora în aerul înc`perilor este foarte diferit`. Pot ap`rea datorit`
procesului respiratoriu al oamenilor, fumatului, datorit` proceselor de ardere, de înc`lzire, datorit` gazelor
e]apate de la un utilaj etc. In înc`perile în care se fumeaz`, în cazul unei atmosfere înc`rcate se poate ajunge la
concentra\iile indicate în tabelul 4.
Concentra\ii de nocivit`\i în înc`peri în care se fumeaz` Tabelul 4
Nocivitatea Concentra\ia (aprox.)
Oxid de carbon 0,01 % din volum
Nicotin` 5 mg / m3
Particule de praf 300.000 / dm3
Nuclee de condensa\ie 5 · 109 / dm3
Prezen\a oamenilor în înc`peri reprezint` în acela]i timp o surs` permanent` de bioxid de carbon. {n
procesul de respira\ie omul degaj` în medie 0,015 – 0,02 m3 CO2 / h. Con\inutul de CO2 în aerul atmosferic este
de cca. 0,04 %. La un con\inut de CO2 în aerul înc`perilor de 0,1–0,15% (cca. 1000 – 1500 ppm) se poate vorbi
de aer viciat (indicele lui Pettenkofer).
Ac\iunea v`t`m`toare a CO2 asupra omului începe la un con\inut de cca. 2,5 % din volumul înc`perii. Inspi-
rarea unui aer cu o concetra\ie de 50 – 120 mg / dm3, inspirat timp de 0,5 – 1 h, reprezint` pericol de îmboln`vire
]i de moarte, iar la o concentra\ie de 360 – 550 mg / dm3 duce la o moarte rapid`.
Pentru a nu dep`]i concentra\ia maxim` de CO2 trebuie asigurat pentru fiecare persoan` un debit de aer
de cca. 12 m3 / h, ceea ce nu se poate realiza numai prin ventilare natural`.
{n figura 9 se prezint` varia\ia debitului de aer proasp`t pe persoan` în m3/h cu concentra\ia de CO2 în
func\ie de munca depus`.
M`sur`tori ale concentra\iei de CO2 într-o sal` de clas` ventilat` numai natural (prin neetan]eit`\i – gea
muri închise) au ar`tat c` timp de 10 – 15 minute concentra\ia ajunge la peste 1000 ppm iar dup` cca. 45 minute
la 2500 ppm.
De aceea prevederea unor sisteme de ventilare sau climatizare pot asigura condi\iile de confort ]i în ceea
ce prive]te concentra\ia de CO2.
Fig.9. Debitul de aer proasp`t pentru o persoan`

func\ie de concentra\ia de CO2 admisibil`.
1 – aer expirat;
2 – înc`peri subterane;
3 – concentra\ia maxim` admisibil` în industrie;
4 – con\inutul maxim pentru un birou
5 – indicele Pettenkofer;
6 – aer exterior
Oxidul de carbon este ]i mai periculos pentru om. La o concentra\ie de 0,2 mg/ℓ inspirat timp de mai
multe ore începe s` fie dùn`tor organismului. La o concentra\ie de 2 – 3 mg/ℓ inspirat 0,5 – 1 h prezint` pericol
de îmboln`vire ]i moarte iar la o concentra\ie de 6 – 12 mg/ℓ duce la o moarte rapid`. Oxidul de carbon ca ]i
bioxidul de carbon sunt gaze f`r` miros ]i se pot detecta numai cu aparate speciale.
Sesizarea mirosurilor din înc`peri este influen\at` de umiditatea aerului în mod diferit. Astfel, în timp ce
pentru mirosul de tutun ]i de mâncare sesizarea acestuia scade cu cre]terea umidit`\ii aerului, la mirosurile de
cauciuc, vopsea ]i linoleum, de exemplu, cre]te.
3) Zgomotul – sursele sonore de o anumit` amplitudine ]i frecven\` devin v`t`m`toare pentru om

reducându-i ]i productivitatea muncii. Sunt necesare unele m`suri de reducere a zgomotului atât în interior cât ]i
în exterior.
4) Iluminatul – iluminarea mai bun` a înc`perilor creeaz` o senza\ie sporit` de confort. Desigur c` aceasta
este func\ie de felul activit`\ii ]i destina\ia înc`perii.
1.3. Condensarea vaporilor de ap` [n pere\i
Condensarea vaporilor de ap` din aerul interior pe elementele exterioare de construc\ie, duce la umezirea
acestora, m`rirea pierderilor de c`ldur`, la sc`derea temperaturii superficiale interioare, urmat` de intensificarea
procesului de condensare ]i deci de mic]orare a confortului termic interior.
1.3.1. Pun\ile termice si ac\iunea lor asupra confortului termic

Elementele de construc\ie termoizolate, pere\i sau acoperi]uri, au uneori, datorit` sistemului constructiv
ales, unele por\iuni reduse mai slab izolate, cu o rezisten\` termic` mai redus`. Ele se numesc în practic` pun\i
termice pentru c` permit u]or trecerea c`ldurii interioare c`tre exterior ]i formarea, în dreptul lor, a unor zone reci.
Sunt întâlnite în practic` mai ales la îmbin`rile elementelor de construc\ie.
Dac` temperatura suprafe\ei interioare a pun\ii termice scade sub temperatura de condens (temperatura
punctului de rou`) a vaporilor de ap` din aerul interior apar pe pere\i sau tavane zone cu umezeal` ]i mucegai,
ceea ce face s` dispar` tot confortul termic scontat, iar în unele cazuri înc`perea poate fi scoas` din func\iune.
Se observ` chiar c` în înc`peri unde atmosfera este aparent permanent uscat` (în birouri, locuin\e etc.)
c` zonele reci din dreptul stâlpilor, buiandrugilor, col\urilor etc. încep cu timpul s` fie acoperite cu praf. Acest
lucru se explic` prin faptul c` praful este men\inut în suspensie datorit` agita\iei moleculare, cu atât mai mare cu
cât temperatura este mai ridicat`. In apropierea suprafe\ei reci apare un dezechilibru ]i particulele de praf sunt
proiectate pe aceste suprafe\e. Acestea sunt de obicei mai umede ]i praful este fixat pe aceste suprafe\e reci.
Când umiditatea este mai ridicat`, atunci apar ]i petele de mucegai care sunt foarte greu de cur`\at, r`mân vizibile
]i în timpul verii ]i înc`perea trebuie zugr`vit` din nou. Desigur c` f`r` o remediere a pun\ilor reci, fenomenul se
repet` ]i înc`perea trebuie rezugr`vit` dup` 1 – 2 ani.
Pun\ile termice nu se rezolv` prin materiale “extraordinare” ci prin proiectarea ra\ional` a elementului
de construc\ie, bazat` pe o bun` cunoa]tere a fenomenului fizic ]i a modului de func\ionare a sistemului de
termoficare proiectat. Din acest punct de vedere trebuie asigurat înc` de la proiectare c` temperatura minim` în
dreptul pun\ilor termice nu scade sub temperatura de condens a aerului interior.
Proiectan\ii constructori au diverse solu\ii pentru efectele negative ale pun\ilor termice.
1.3.2. Condensarea vaporilor de ap` [n pere\i. Bariera de vapori
Condensul apare atunci când temperatura scade sub punctul de rou`, respectiv când presiunea vaporilor
de ap` din aer atinge presiunea de satura\ie.
{n cl`diri de locuit producerea vaporilor de ap` variaz` foarte mult în func\ie de perioadele de g`tit, sp`lat,
cur`\atul pardoselelor etc.
Omul produce permanent vapori de ap` atât prin respira\ie cât ]i prin evaporare la suprafa\a pielii (50 – 150
g/h func\ie de efortul fizic produs). O familie de 3 – 4 persoane poate produce 10 – 15 kg vapori de ap` zilnic.
{n func\ie de umiditatea relativ` interioar` înc`perile se clasific` dup` cum urmeaz` :
- înc`peri uscate în care ϕ < 50 %;

- înc`peri normale cu ϕ = 50 - 60 %;
- înc`peri umede cu ϕ = 61 - 75 %;
- înc`peri foarte umede cu ϕ > 75 %;
Vaporii de ap` din aerul interior trec prin elementul de construc\ie spre exterior în timpul iernii, deoarece
presiunea vaporilor de ap` din aerul interior (pvi) este mult mai mare decât presiunea vaporilor de ap` din aerul
exterior (pve).
{n grosimea peretelui temperatura sc`zând de la interior c`tre exterior, se poate ajunge la situa\ia în care
vaporii de ap` s` condenseze dac` se ajunge la presiunea de satura\ie ps a acestora (figura 10 b).
Rezisten\a fa\` de trecerea vaporilor printr-un element de construc\ie, denumit` rezisten\` la permeabilitatea
la vapori Rv, este direct propor\ional` cu grosimea elementului δ ]i invers propor\ional` cu coeficientul de
permeabilitate la vapori µ, specific fiec`rui element de construc\ie Rv = δ / µ (m2 h bar / g).
15
Fig. 10. Varia\ia temperaturii ]i a presiunilor
par\iale ]i de satura\ie [ntr-un
element de construc\ie monostrat
a - nu se produce condensare
b - se produce condensare
Evitarea apari\iei condensului se poate face prin mai multe metode :

a) M`rirea rezisten\ei termice (Rt) a fiec`rui element ce delimiteaz` exteriorul astfel încât
k = 1 / Rt ≤ αi (ti - tτ)/(ti - te) (11)

în care :
k – este coeficientul global de transfer de c`ldur` al elementului de construc\ie considerat (W/m2 K sau
kcal/m2 h oC);
αi – coeficientul de transfer superficial de c`ldur` la interiorul suprafe\ei (W/m2 K sau kcal/m2 h oC);
ti, te – temperatura aerului interior respectiv exterior în oC;
tτ – temperatura punctului de rou` corespunz`toare st`rii aerului interior (în diagrama i-x se afl` la intersec\ia
x = ct. ]i ϕ = 100 %).
Rezisten\a fa\` de trecerea vaporilor printr-un element de construc\ie, denumit` rezisten\` la permeabilitatea
la vapori Rv, este direct propor\ional` cu grosimea elementului δ ]i invers propor\ional` cu coeficientul de
permeabilitate la vapori µ, specific fiec`rui element de construc\ie Rv = δ / µ (m2 h bar / g).
Graficele din figura 11 –a ]i -b întocmite pentru dou` valori αi sunt valabile pentru temperaturi ale aerului
interior cuprinse între + 10 oC ]i + 25 oC. Graficul din figura 11-a se folose]te pentru pere\i exteriori verticali ]i
orizontali la trecerea c`ldurii de jos în sus, iar graficul din figura 11-b pentru plan]ee casetate la trecerea c`ldurii
de jos în sus sau pentru plan]ee cu trecerea c`ldurii de sus în jos ]i pentru col\urile înc`perilor.
Pentru realizarea acestor rezisten\e termice se amplaseaz` straturi termoizolante pe pere\ii exteriori, fie la
exterior fie la interior.
Aplicarea stratului termoizolant la exterior are avantaje multiple din punct de vedere al permeabilit`\ii la
vapori, deoarece stratul termoizolant este de obicei mai permeabil la vapori decât peretele ]i permite trecerea
rapid` a vaporilor din interiorul peretelui. Dar stratul termoizolator este expus intemperiilor exterioare, el trebuie
bine protejat.
Aplicarea stratului termoizolator la interior este mult mai des utilizat`, datorit` u]urin\ei de execu\ie ]i faptul
c` stratul de protec\ie al termoizola\iei nu este solicitat de intemperii.
O solu\ie foarte bun` este ca stratul termoizolant s` fie greu permeabil la vapori, cum este cazul polistirenu-
lui expandat ]i s` fie aplicat la interior.
Fig.11. Valorile k necesare pentru împiedicarea apari\iei condens`rii

b) Prevederea unor bariere de vapori duce la reducerea efectelor nefavorabile datorate migra\iei vaporilor
de la interior la exterior. Barierele de vapori compuse din materiale care, de]i au grosimi reduse (carton asfaltat,
vopsea de bitum, strat de asfalt, vopsea de lac etc.) opun o rezisten\` mare la trecerea vaporilor.
Amplasarea barierei de vapori trebuie s` fie totdeauna pe partea cald` a stratului izolator. Straturile vor fi
a]ezate în ordinea rezisten\ei pe care o opun la trecerea vaporilor.
Prin acest sistem peretele se usuc` în timpul iernii ]i nu exist` nici un pericol de condens la interior.
Fig.12. Amplasarera barierei de vapori la un perete compus din mai multe straturi:
a – bariera de vapori este la interior, îns` peretele de beton constituie o barier` la exterior;
b – pozi\ia optim` a straturilor în ordinea rezisten\ei la vapori.
1 – barier` de vapori;
2 – termoizola\ie
c) Reducerea stratului de aer termoizolator respectiv al rezisten\ei lui termice din apropierea peretelui. Este
bine cunoscut sistemul de eliminare a condensului de pe geamurile vitrinelor printr-un ventilator care sufl` aer
din interior pe suprafa\a interioar` a geamului. In felul acesta se elimin` practic rezisten\a la trecerea c`ldurii,
eliminând totodat` ]i posibilitatea de condensare a vaporilor.
Una din cauzele amplas`rii radiatoarelor sub ferestrele exterioare o constituie tocmai ob\inerea sp`l`rii
cu aer cald a suprafe\ei interioare a geamurilor ]i respectiv, a evit`rii form`rii condensului. M`rirea temperaturii
suprafe\ei interioare a geamului are un efect foarte mare ]i asupra m`ririi confortului din interior, prin evitarea
radia\iilor date de suprafe\ele reci.
17
2. Elemente ]i sisteme din componen\a centralei termice
2.1. Combustibili
Gospod`ria de combustibil este parte integrant` din centrala termic` având rolul de a prelua combustibilul
]i de a-l furniza instala\iei de ardere a focarelor cazanelor. Pentru combustibil solid sau lichid, stocarea
combustibilului este tot o func\ie a gospod`riei de combustibil.
La majoritatea centralelor termice moderne se utilizeaz` combustibilii gazo]i ]i lichizi, mai pu\in cei solizi,
deoarece ace]tia din urm` pun probleme dificile de stocare ]i, în ceea ce prive]te protec\ia mediului, ]i de
utilizare.
2.1.1. Propriet`\ile fizico-chimice ale combustibililor
Combustibilii gazo]i, lichizi sau solizi, destina\i prepar`rii agen\ilor termici pentru nevoi de habitat sau nevoi
tehnologice, au propriet`\ile descrise în capitolele urm`toare.
Combustibili gazo]i
Combustibilii gazo]i defini\i de STAS 3371 sunt combustibili naturali de z`c`mânt, con\inând metan peste
95% , amestecat într-o propor\ie mic` cu gaze de sond`, ]i gaze de rafin`rie (din care s-au extras hidrocarburile
de tip propan si butan).
Pentru calculul parametrilor ventilatorului de insuflare a aerului în arz`tor ]i pentru calculul conductelor de aer
este necesar s` se determine debitul de aer necesar arderii:
Da = Va •B [m3N /s]
unde: Va- este volumul unitar de aer necesar arderii (m3N pe 1 m3N de combustibil),
B - debitul de combustibil gazos [m3N /s].
{n cazul general, combustibilul gazos poate avea în compozi\ie urm`toarele componente: componente
combustibile (CH4 ,C2H6 ,C3H8 ,C4H10 ,H2 ,H2S, CO), componente inerte (CO2, N2 ) ]i comburant O2 .
Volumul de aer unitar necesar arderii stoichiometrice Vo este dat de rela\ia:
Vo = 0,00476•(0,5•CO+0,5•H +1,5•H S+2•CH4+3,5•C2H4+5•C3H8 +6,5•C4H10-O2) [m3N / m3N]
unde simbolurile chimice reprezint` participa\ii volumetrice procentuale ale componentelor respective în combustibil
(la componentele care lipsesc în compozi\ie se introduce valoarea 0) iar unitatea m3Nc are semnifica\ia normal
metru cub de combustibil.
Arderea real` se face cu un coeficient de exces de aer α definit ca raportul dintre aerul real introdus în
procesul de ardere V [m3N / m3Nc] ]i aerul stoichiometric necesar Vo [m3N / m3Nc].
Coeficientul de exces de aer este o important` caracteristic` economic` a arderii deoarece la excese
mari de aer se m`resc pierderile de c`ldur` prin evacuarea gazelor din cazan iar la excese prea mici de aer,
omogeneizarea imperfect` dintre combustibil ]i aer duce la apari\ia unei arderi incomplete, manifestat` prin
prezen\a neeconomic` de CO în gazele de evacuare.
Coeficien\ii uzuali de excese de aer sunt:

- pentru arz`toare cu aer insuflat α = 1,1 - 1,2
- pentru arz`toare cu aer autoaspirat α = 1,2 - 1,4
Pentru calculul parametrilor co]ului de evacuare a gazelor de ardere, eventual al exhaustorului, ]i pentru
calculul canalelor de gaze de ardere este necesar s` se determine debitul de gaze de ardere produs de arz`tor:
Dg = Vg•B [m3N /s]

unde Vg este volumul unitar (m3N pe 1 m3N de combustibil) de gaze rezultate din ardere.
{n arderea corect` gazele de ardere au în compozi\ie CO2, SO2, H2O, N2 ]i aerul în exces (α - 1)•Vo.
Volumul de CO este nesemnificativ la concentra\iile maxime uzuale de 100 ppm în gazele de ardere.
19
Volumele de gaze de ardere pe componente sunt:
VCO2= 0,01•(CO2+CO+CH4+2•C2H6+3•C3H8+4•C4H10) [m3N / m3N c]
VSO2= 0,01•(H2S) [m3N / m3N c]
VN2 = 0,79•Vo+0,01•N2 [m3N / m3N c]
VH2O= 0,01•H2+H2S+2•CH4+3•C2H6+4•C3H8+5•C4H10+0,016•Vo [m3N / m3N c]
Rezult` volumul de gaze stoichiometric:

Vgo = VCO2 +VSO2+VN2 +VH2O [m3N / m3N c]
]i volumul real de gaze de ardere pe unitatea de combustibil:
Vg = Vgo + (α -1)•Vo [m3N / m3N c]
Deoarece compozi\ia combustibilului gazos se abate uneori de la prevederile standardizate este bine s` se
recalculeze puterea caloric` inferioar` Hi în func\ie de compozi\ia efectiv` determinat` în laborator.
Hi = 126,4•CO+107,9•H2+229•H2S+358•CH4+673,3•C2H6+912,4•C3H8+1184•C4H10 [kJ/ m3N c]
Combustibili lichizi
Combustibilii lichizi utiliza\i la arz`toare de putere mic` ]i medie se împart în mai multe categorii, dup`
caracteristicile fizico-chimice.
Una din categorii este aceea a combustibilul lichid u]or (CLU) STAS 54 ob\inut din reziduri provenite de la
distilarea \i\eiului ]i din amestecarea acestora cu frac\iuni de distilare de tip motorin` sau petrol lampant. Are o
viscozitate mare ]i nu poate fi pulverizat decât dup` o preînc`lzire, func\ie de calitatea lui, la 50 ... 90ºC.
Dup` STAS 54, CLU se poate livra în 4 calit`\i cu caracteristicile prezentate în tab.1
Combustibilul lichid M, STAS 177, este o motorin` cu frac\ie mai larg` de distilare. Din punctul de vedere
al procesului de ardere are toate caracteristicile motorinei pentru motoarele Diesel, în particular aceea c`, având
Tabel 1
Combustibil lichid u]or (CLU) tip 1 2 3 4
o
Densitate la 20 C 0.900 0.930 0.935 0.940
o o
V@scozitatea E la 20 C 2.0 3.0 4.5 -
o
50 C (max) 1.4 2.0 3.0 6.0
o
80 C (max) - - - 3.0
Punct de congelare oC (max)
iarna -15 -15 -10 0
vara 5 5 5 5
o
Punct de inflamabilitate C (min) 50 55 60 65
Ap` % (max) 0.1 0.5 0.5 0.5
Cenu]` % (max) 0.05 0.1 0.1 0.2
Sulf % (max) 0.5 1.0 2.0 2.0
Cifra de cocs % (max) 1 4 5 8
Putere caloric` inferioar` KJ/kg (min) 41800 40550 40350 39700
viscozitate redus` poate fi pulverizat fin la temperatura ambiant` obi]nuit` din centrala termic` îns` trebuiesc
luate m`suri suplimentare de filtrare.
Pentru calculul parametrilor ventilatorului de insuflare a aerului în arz`tor ]i pentru calculul conductelor de
aer este necesar s` se determine debitul de aer necesar arderii:
Da = V•B [m3N /s]
unde: V - este volumul unitar (m3N pe 1 kg de combustibil) de aer necesar arderii,
B - debitul de combustibil lichid [kg /s].
{n cazul general, combustibilul poate avea în compozi\ie urm`toarele elemente, în care simbolurile reprezint`
participa\ii gravimetrice în unitatea (kg) de combustibil: componente combustibile (C, H ,S), componente inerte
(N2, W, A) ]i comburant O2 . Conven\ional se noteaza cu W con\inutul de H2O ]i cu A con\inutul de cenu]`.
Spre deosebire de combustibilii gazo]i unde compozi\ia este dat` pe participan\ii volumetrici ai
componentelor efective, CH4 ,C2H6 etc., la combustibili lichizi ]i solizi componentele se dau în participa\ii
gravimetrice ]i nu pe componente efective (formulele de hidrocarburi ].a) ci în con\inutul total de C, H ].a.
determinate titrimetric în laborator.
Volumul de aer unitar necesar arderii stoichiometrice Vo este dat de rela\ia:

Vo = 0,0889•C+0,0333•S+0,265•H-0,0333•O [m3N /kg]
La componentele care lipsesc în compozi\ie se introduce valoarea 0.
Arderea real` se face cu un coeficient de exces de aer α definit ca raportul dintre aerul real introdus în
procesul de ardere V [m3N /kg] ]i aerul stoichiometric necesar Vo [m3N /kg].
Coeficientul de exces de aer este o important` caracteristic` economic` a arderii deoarece la excese
mari de aer se m`resc pierderile de c`ldur` prin evacuarea gazelor din cazan iar la excese prea mici de aer
omogeneizarea imperfect` dintre combustibil ]i aer duce la apari\ia unei arderi incomplete, manifestat` prin
prezen\a neeconomic` de CO în gazele de evacuare, funingine ]i chiar cocs solid depus în focar.
Coeficien\ii uzuali de excese de aer sunt α = 1,1...1,2.
Pentru calculul parametrilor co]ului de evacuare a gazelor de ardere, eventual al exhaustorului ]i pentru
calculul canalelor de gaze de ardere este necesar s` se determine debitul de gaze de ardere produs de arz`tor:
Dg = Vg•B [m3N /s]
unde Vg este volumul unitar (m3N pe 1 kg de combustibil) de gaze rezultate din ardere.
{n arderea corect` gazele de ardere au în compozi\ie CO2, H2O, N2 , SO2 ]i aerul în exces (α -1)•Vo.
Volumul de CO este nesemnificativ la concentra\ii maxime uzuale de 100 ppm în gazele de ardere.
Volumele de gaze de ardere pe componente sunt:

VCO2= 0,01866•C [m3N /kg]
VSO2= 0,006998•S [m3N /kg]
VN2 = 0,79•Vo+0,008•N [m3N /kg]
VH2O= (9•H+W)/80,4+0,016•Vo [m3N /kg]
Rezult` volulmul de gaze stoichiometric:

Vgo = VCO2+VSO2+VH2O+VN2 [m3N /kg]
]i volumul real de gaze de ardere pe unitatea de combustibil:
Vg = Vgo + (α -1)•Vo [m3N /kg]
Deoarece compozi\ia combustibilului se abate uneori de la prevederile standardizate este bine s` se

recalculeze puterea caloric` inferioar` Hi în func\ie de copozi\ia efectiv` determinat` în laborator:
Hi = 339•C+1200•(H-O/8)+104,7•S-25,1•(W-1,125•O) [kJ/kg]
Combustibili solizi
Din punctul de vedere al utilz`rii la cazane se iau în considerare dou` clase de combustibili solizi:
combustibili solizi naturali ]i combustibili solizi prelucra\i. Din prima categorie fac parte lemnele ]i c`rbunii iar din
a doua categorie c`rbunii bricheta\i.
{n cazul general, combustibilul poate avea în compozitie urm`toarele elemente, în care simbolurile reprezint`
participa\ii gravimetrice în unitatea (kg) de combustibil: componente combustibile (C, H ,S), componente inerte
(N2, W, A) ]i comburant O2 . Conven\ional se noteaz` cu W con\inutul de H2O ]i cu A con\inutul de cenu]`. Se
remarc` aceia]i structur` de compozi\ie cu cea a combustibilului lichid, deci calculul debitului de aer necesar
pentru ardere ]i al debitului de gaze de ardere rezultat se face cu acelea]i rela\ii ca pentru combustibilul lichid.
21
Combustibili solizi naturali
LEMNELE - Lemnele se utilizeaz` drept combustibil la centralale termice din zonele de p`dure, unde
posibilitatea de aprovizionare local` ]i costul relativ sc`zut fac economic` utilizarea lor. Prin calita\ile sale de
ardere: aprindere u]oar` datorit` con\inutului mare de volatile, lipsa sulfului care asigur` o ardere nepoluant`
]i faptul c` resturile de ardere (cenu]a) sunt foarte pu\ine, lemnele sunt un combustibil de bun` calitate pentru
cazanele mici.
Principalele caracteristici ale lemnelor pentru combustibil sunt date în tabelul 2.

Tabel 2
Compozi\ia [%] C H O N A W
Cenu]a la masa uscat` 2
Umiditatea la masa brut`
Lemn verde 30-50
Lemn uscat 15-30
Uscat artificial 5-10
Putere calorific` func\ie de umiditate
Umiditatea [%] 0 10 20 30 40 50
Putere calorific` inferioar` [kJ/kg] 18800 16600 14500 12300 10300 8120
C~RBUNII - C`rbunele disponibil în \ara noastr` pentru ardere este lignitul. Unele sortimente calitative
uzuale, precum ]i principalele caracteristici de compozi\ie ]i de ardere ale lignitului sunt prezentate în tabelul 3.
Principalele caracteristici de compozi\ie ]i de ardere ale lignitului Tabel 3

BAZIN W% A% S% Hi(kJ/kg) tci tct tcc
Motru 41 42.5 1.4-1.5 6490-6910
Rovinari 41 40.5 1.2-1.5 6590-7120 960 1195 1295
Anina 9 54 1.7 13400
Cozia 10.2 54.8 1.6 12560 1051 1090 1141
Câmpulung 31 36.2 1 10460
Filipe]ti 28.5 41 2.5 8372 1027 1110 1160
Sotânga 36.1 40 2.5 8580
Com`ne]ti 11.5 46.5 2.3 13000 948 1118 1181
Costul lui ridicat raportat la eficien\a lui termic` face s` nu fie economic` utilizarea lui în centrale de înc`lzire
sau industriale. In afar` de aceasta, datorit` umidit`\ii ini\iale mari, lignitul are o aprindere dificil`, necesitând un
aport mare de c`ldur` la începutul procesului de ardere. Cenu]a, care se tope]te la temperaturi joase (1100-1200
ºC), face ca în ultima faz` s` se produc` zgurificarea patului de ardere ]i apari\ia unor cantit`\i mari de nearse, cu
pierderi energetice ce ajung la 10-15 %.
Caracteristicile de comportare a cenu]ilor sunt date prin valorile: tci - temperatura de înmuiere a cenu]ii,
tct - temperatura de topire a cenu]ii ]i tcc - temperatura de curgere a zgurii.
Combustibili solizi bricheta\i
BRICHETELE - Prin presarea c`rbunilor m`run\i sau praf, cu sau f`r` lian\i, se ob\in brichete de c`rbune.
O parte din sterilul con\inut în c`rbune, rezultat din exploatare, poate fi înl`turat prin flotare în lichide grele ]i
prin aceasta se ridic` puterea caloric` a brichetelor pân` la valori de 17000 - 27000 kJ/kg.
Unii c`rbuni bruni, din clasa c`rbunilor bruni p`mânto]i, se bricheteaz` prin presare la presiune ridicat`.
Restul c`rbunilor necesit` pentru brichetare un liant de tip bituminos.
{n tabelul 4 se prezint` unele caracteristici ale brichetelor de c`rbune–compozi\ie ]i caracteristici de ardere.
Tabel 4
Mina de provenien\` Petrila, Aninoasa Com`ne]ti Codlea
a c`rbunelui
Forma brichetelor ovoid` ovoid` ovoid`
Dimensiui [mm] lungime 54-59 49-54 56-60
l`\ime 45-48 44-48 43-48
grosime 34-36 30-34 32-40
Masa [g/buc] 47-60 40-50 45-65
Liant bituminos [%] 6,5-7 10,5-11,5 -
Compozi\ie volatile [%] 35-38 23-25 30-32
umiditate [%] 3-4 3-4 6-7
cenu]` [%] 14-17,3 17,5-21 36-38,5
sulf [%] 3 3,7 1,5
Putere caloric` [kJ/kg] 24700 - 26700 23600 - 25500 17200 - 17600
2.1.2. PROPRIET~|ILE FIZICE ALE GAZELOR DE ARDERE
Densitatea gazelor de ardere
Densitatea normal` a gazelor de ardere se calculeaz` cu rela\iile :

- pentru combustibil gazos:
ρgN = ( ρcomb + 1,293 * α * Vo ) / ( Vgo + ( α- 1 )*Vo ) [kg/ m3N]
- pentru combustibil lichid sau solid:
ρgN = ( 1 + 1,293 * α * Vo ) / ( Vgo + ( α- 1 )*Vo ) [kg/ m3N]
unde: ρcomb este densitatea combustibilului gazos ( pentru gaz natural ρcomb = 0,717 [kg/m3N] );
Vo este volumul stoichiometric de aer necesar arderii [m3N/m3N sau m3N /kg];
Vgo volumul stoichiometric de gaze rezultate din ardere [m3N/ m3N sau m3N /kg];
α - excesul de aer.
Densitatea real` a gazelor de adere, la temperatura tgm, va fi:
ρgm = ρgN*273 / ( 273 + tgm ) [kg/ m3N]
C`ldura specific` a gazelor de ardere
C`ldura specific` medie a gazelor de ardere se calculeaz` ca o medie ponderat` a c`ldurilor specifice ale
componentelor.
Cu aceste preciz`ri, în gazele de ardere se iau în considerare pentru calculul c`ldurii specifice 4 componen\i:
VCO2, VH2O, VN2 ]i aerul în exces în gazele de ardere ( α- 1 )*V0. Volumul unitar la care se refer` compozi\ia gazelor
de ardere este:
Vg = VCO2 + VH2O + VN2 + ( ? - 1 )*Vo [m3N/ m3N sau m3N/kg]
Media ponderat` a c`ldurilor specifice rezult` din rela\ia:
cpg = VCO2/Vg*cpCO2 + VHO2 / Vg*cpH2O + VN2 / Vg*cpN2 + ( α- 1 )*Vo / Vg*cpaer [kJ/ m3N]
C`ldura specific` a fiec`rui component depinde de temperatur` ]i se g`se]te tabelat.
Pentru comoditatea calculului, se prezint` în fig.1 c`ldura specific` pentru gaze de ardere din combustibilii
uzuali, gazo]i ]i lichizi.
23
Fig.1 C`ldura specific` pentru gaze de ardere din combustibilii gazo]i ]i lichizi
Concentra\ia componentelor din gazele de ardere
Procesul de ardere stoichiometric nu se poate realiza practic, de aceia procesele de ardere sunt cu exces
de aer α, definit ca raport între aerul efectiv de ardere Va ]i aerul minim chimic necesar Vao.
α= Va/Vao
Gazele rezultate din ardere au urm`toarele componente :

CO2 - din arderea complet` a carbonului
H2O - din arderea complet` a hidrogenului
SO2 - din arderea sulfului
N2 - din aerul de ardere si din azotul de constitu\ie al combustibilului
O2 - oxigenul din aerul [n exces
CO - din arderea incomplet` a carbonului
NO si NO2 - din oxidarea azotului
αv - cenu]a volant` ]i funingine.
αv se m`soar` în mg/m3, ceilal\i componen\i se m`soar` în propor\ii volumetrice raportate la gazele de

ardere: exprimate în procente (pc), p`r\i pe milion (ppm), sau în propor\ii gravimetrice, exprimate în mg/m3N sau
mg/kWh aceasta din urm` fiind raportat` la gazele rezultate din cantitatea de combustibil a c`rui efect termic este
1 kWh.
Deoarece rezultatele trebuie s` fie comparabile, iar gazele de ardere pot fi diluate într-o propor\ie diferit`
cu excesul de aer, m`sur`rile se recalculeaz` pentru una din cele 3 referin\e standard: O2=0% , O2=3% sau
O2=6%.
Parametrul m`surat X în gazele de ardere care aveau concentra\ie m`surat` la O2mas (%) se transform` în
parametrul recalculat X la (O2norm) cu rela\ia de calcul:
X(O2norm) = X(O2mas)•(21 - O2norm)/(21 - O2mas)
Emisiile poluante (CO, SO2, NO, NO2) se exprim`, func\ie de unit`\ile dorite, utilizând urm`toarele rela\ii:
1 ppm CO = 1,072 mg/kWh; 1mg/Nmc CO = 1,25 ppm
1 ppm NOx = 1,575 mg/kWh; 1mg/Nmc NOx = 2,05 ppm
1mg/Nmc SO2 = 2,93 ppm
Parametrii care trebuie determina\i la o instala\ie de ardere ]i care definesc calitatea arderii sunt: excesul
de aer α, pierderea prin ardere incomplet` propor\ional` cu CO, emisiile poluante: CO, NOx=(NO+NO2), SO2, α.
Excesul de aer se determin` din m`surarea de O2:
α = 21/ (21 - O2)
Con\inutul de CO2 se determin` indirect tot din m`surarea O2
CO2 = CO2max•( 21 - O2 ) / 21
Valoarea con\inutului maxim de CO2 [n arderea stoichiometric`, CO2max, este stocat` [n memoria aparatului
de m`sur` cu valorile: 15,5 % pentru combustibil lichid u]or, 12,0 % pentru gaz natural, 20,7 % pentru c`rbune
energetic.
{n consecin\` structura unui aparat complet de analiz` a gazelor de ardere este compus` din totalitatea
sistemelor de m`surare pentru fiecare component în parte.
Sonda de prelevare a gazelor de ardere, amplasat` la ie]irea gazelor din cazan, este completat` cu un
termocuplu de m`surare a temperaturii gazelor de ardere ]i cu o sond` de m`surare a presiunii. Filtrul primar ]i
cel fin, prev`zut cu capilare de regularizare a curgerii, asigur` re\inerea particulelor în suspensie. Separatorul de
umiditate re\ine condensul ]i vaporii de ap` din gazele de analiz`. Pompa cu membran` asigur` un debit constant
de gaze prelevate, de ordinul 0,5-1l/min. Blocul de celule de m`sur` are celule de m`sur` pentru concentra\iile
de O2, CO, NO, NO2 si SO2.
{n aparatele moderne se utilizeaz` numai celule electrochimice de m`sur`, caracterizate prin dimensiuni
mici, precizie ridicat` ]i fiablitate mare. Analizoarele de gaze clasice, cu absorb\ie chimic` selectiv` (de tip
ORSAT), cu detectare magnetic` de O2, cu m`surare de conductibilitate termic` pentru CO2 etc. au fost în mare
parte abandonate odat` cu introducerea celulelor electrochimice, începând din anul 1985.
Principiul celulei de O2 este cel al bateriei metal / aer cu difuzie limitat`. Oxigenul ajunge [n celul` prin
difuzie, debitul fiind controlat de bariera de difuzie, ]i este total absorbit po =0. {n consecin\` debitul de oxigen
2cat
absorbit de celul` este propor\ional cu presiunea par\ial` po din gazele analizate, deci propor\ional cu concentra
2
\ia de O2 [n gaze. La catodul de aer O2 este redus la ioni de OH care oxideaz` anodul metalic cu producere de
sarcini electrice. Curentul generat este propor\ional cu absorb\ia de O2 (legea lui Faraday): I = f(O2). Semnalul de
ie]ire este curentul sau tensiunea m`surat` pe o rezisten\` cunoscut`.
Principiul celulei de CO este acela al bateriei cu 3 electrozi: electrodul de masur`, electrodul de referint` ]i
contraelectrodul. Ca ]i la celula precedent` exist` o barier` de difuzie. La anod este o reac\ie de reducere a apei
prin efectul CO, cu generare de ioni de hidrogen ]i sarcini electrice. La catod se reconstituie H2O din radicalii H
]i oxigenul, adus prin difuzie controlat` din aerul ambiant, cu eliberare de sarcini electrice. Contraelectrodul are
rolul de a închide circula\ia electrochimic` prin electrolitul H2SO4 + H2O. Electrodul de referin\` controleaz` fun
c\ionarea celulei având un nivel negativ mai mare decât contraelectrodul. Concentra\ia de CO din mediul m`surat
este propor\ional` cu intensitatea curentului generat. Se poate în continuare m`sura curentul sau tensiunea pe o
rezisten\` cunoscut`.
Celelalte celule de m`sur` sunt similare cu cea de CO, cu alte reac\ii specifice.
Con\inutul de funingine [n gazele de ardere
M`surarea con\inutului de funingine al gazelor de ardere se face cu o sond` prin care se absoarbe o
cantitate precis` de gaze (1,63 l) în decurs de 1 minut. Gazele sunt trecute peste un material filtrant. {nnegrirea
materialului filtrant se echivaleaz` cu o scar` standard cu valori cuprinse intre 1...9. Pompa de absorb\ie este
protejat` printr-un filtru de praf ]i un separator de ap`.
2.1.3. Instala\ii de alimentare pentru combustibili lichizi
Aceste instala\ii cuprind rezervorul de depozit, rezervorul de consum zilnic (dac` este cazul), arz`torul,
pompa pentru pomparea combustibilului (dac` este cazul) precum ]i conductele de transport cu arm`turile
respective. Instala\iile de alimentare sunt în diferite solu\ii func\ie de m`rimea instala\iei ]i de combustibilul
utilizat.
Deorece în prospecte ]i în literartur` exist` diferite denumiri pentru calit`\ile de combustibil lichid, se d` în
tabelul 5 o echivalen\` a denumirilor în diferite \`ri. {n acela]i tabel se d` ]i o apreciere a instala\iilor de alimentare
recomandate.
25
Echivalen\a denumirilor în diferite \`ri pentru combustibili lichizi
]i o apreciere a instala\iilor de alimentare recomandate
Tabel 5
viscozitate mic` - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -> mare
România petrol lampant Mototrin` CLU 1 CLU 2-3-4 P`cur`
Olio combustibile Olio combustibile Olio combustibile

Italia Kerosene Gasolio fluido semidenso denso
Anglia kerosene gas oil Light fuel oil Medium fuel oil Heavy fuel oil
Germania - Heizöl EL Heizöl M Heizöl S Heizöl S
Fran\a kerosene domestique Lourd no.1 Lourd no.2 Lourd no.2
USA - - 6 - -
alimentare cu
rezervor cu DA DA NU NU NU
c`dere liber`
alimentare
cu rezervor DA DA DA NU NU
sub nivelul
arz`torului
alimentare cu
rezervor sub DA DA DA DA DA
presiune
[nc`lzirea
conductelor NU NU OPTIONAL RECOMANDAT DA
{n func\ie de capacitatea centralei termice precum ]i de num`rul cazanelor, alimentarea cu combustibil a

arz`toarelor se poate face direct din rezervorul de depozitare sau prin intermediul unui rezervor intermediar.
La instala\iile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor f`r` supraveghere permanent` se vor

prevedea dispozitive de blocare a admisiei combustibilului în caz de întrerupere a curentului electric sau de
defectare a componentelor utilajelor care servesc arderea.
INSTALA|II DE ALIMENTARE CU POMPARE DIRECT~
Aceste instala\ii se utilizeaz` pentru centrale termice cu putere mic` (1 sau 2 cazane) ]i sunt prezentate
în fig. 2 a.
Alimentarea cu combustibil a arz`torului se face din rezervorul de depozitare cu ajutorul unor pompe
volumetrice cu filtre încorporate în ansamblul arz`torului. Op\ional, arz`torul poate fi dotat ]i cu preînc`lzitor
de combustibil în sistem încorporat: termorezisten\` electric` pe conducta de alimentare a duzei de pulverizare
]i/sau termorezisten\` imersat` în combustibil într-un recipient termostatat, intercalat pe conducta de refulare a
pompei.
1. arz`tor
2. pomp` de injec\ie
3. filtru combustibil
4. sorb tur/retur
combustibil
Fig. 2 a. Instala\ii de alimentare cu pompare direct`
INSTALA|IA DE ALIMENTARE CU REZERVOR SUBTERAN }I INTERMEDIAR SAU CU
REZERVOR DE {N~L|IME
La centralele termice de habitat mijlocii ]i la centrale termice industriale, prev`zute cu mai multe cazane, se
poate face alimentarea cu combustibil a arz`toarelor prin c`dere liber` dintr-un rezervor intermediar amplasat fie
în sala cazanelor, fie într-o înc`pere adiacent` acesteia, func\ie de capacitatea lui. Alimentarea se face de la un
rezervor subteran sau rezervor subteran cu un rezervor de zi de max. 2000 l sau rezervor suprateran.
{n fig.2 b. este prezentat` schema unei instala\ii cu rezervor subteran ]i rezervor de zi. Schema este
aplicabil` numai instala\iilor care utilizeaz` combustibil cu o viscozitate < 6 cSt. {n schem` nu sunt prev`zute
arm`turile de re\ea ]i de izolare hidraulic` a celor dou` rezervoare, astfel c` schema este general` pentru
alimentare cu rezervor „deasupra arz`torului” ]i rezervor îngropat .
Combustibilul din rezervorul de depozitare este pompat cu ajutorul pompelor cu ro\i din\ate în rezervorul
de consum zilnic, de unde, prin c`dere liber`, este trimis la cazane printr-o re\ea de conducte. Pentru a asigura
o bun` alimentare a arz`toarelor, se recomand` ca în`l\imea h de amplasare a rezervorului intermediar fa\` de
arz`toare s` fie cuprins` între 1...5 m (în general h = 2 m).
SMn – Servomotor
SER1 – Regulator aer
VT – Ventilator arz`tor
AP – Presostat aer
SB – Rezervor CLU
FG – Filtru CLU
P – Pompa de combustibil a
arz`torului
LA – Lancea duzei
VS – Valva de siguran\`
combustibil
Fig. 2 b. Instala\ia de alimentare cu rezervor intermediar

2 c. Instala\ia de alimentare cu rezervor de în`l\ime
La instala\iile de alimentare a cazanelor cu combustibil lichid ]i rezervor de în`l\ime, f`r` supraveghere
direct`, permanent`, se vor prevedea dispozitive de blocare a admisiei combustibilului în caz de întrerupere a
curentului electric sau de defectare a componentelor utilajelor care servesc arderea.
27
2.1.4. Instala\ii de alimentare pentru combustibili gazo]i
Aceste instala\ii de ardere sunt mai preten\ioase pe de o parte datorit` caracterului exploziv ]i pe de alt`
parte datorit` varia\iilor mari de presiune în regim de exploatare pe care le prezint` gazele naturale.
Alimentarea arz`toarelor se poate face, în cazul debitelor mari, de la re\eaua de medie presiune
(2000 - 5000 mmCA).
{n cazul arz`toarelor de debite mici alimentarea se face din re\eaua de joas` presiune (200 – 500 mmCA).
De aceea racordurile la arz`toare se fac \inându-se seama de tipul arz`torului, sistemul de reglare a
presiunii ]i varia\iile de presiune ale gazului, mai precis de presiunea minim` la care poate lucra arz`torul.
{n fig.3 se prezint` schema de principiu de racordare a arz`torului la re\eaua de gaze.
Arz`torul este racordat la rampa de gaz printr-un bloc de reducere a presiunii de la presiunea medie la
presiunea joas` în cazul aliment`rii arz`toarelor de joas` presiune la rampa de medie presiune (fig.3 a.), care
cuprinde: priza de presiune, necesar` pentru determinarea presiunii statice la intrare în ramp` filtru de praf,
servomotorul ]i reductorul principal, reductorul final de presiune. La arz`toarele de joas` presiune alimentate de
la bare de joas` presiune se prev`d succesiv urm`toarele componente obligatorii: priza de presiune, necesar`
pentru determinarea presiunii statice ]i dinamice la intrare în ramp`; electrovalva de siguran\`, cu func\ionare
în regim tot-nimic ]i cu presiunea de lucru garantat` de 1,5 - 2 ori mai mare decât presiunea maxim` de lucru
a rampei de gaz; electrovalva de lucru, cu deschidere brusc` la arz`toarele cu aer autoaspirat ]i la arz`toarele
mici cu aer insuflat, iar la arz`toarele mijlocii ]i mari cu aer insuflat are deschidere lent` ]i poate avea dou` trepte
de debit prereglat; presostat de minim, care d` comanda de oprire a arz`torului în momentul în care presiunea
din rampa coboar` sub presiunea minim` de lucru stabilit` pentru arz`tor, de exemplu 5 mbar la majoritatea
arzatoarelor cu aer insuflat ]i 2,5 mbar la cele autoaspirante; regulator de presiune, pentru men\inerea foarte
stabil` a presiunii la arz`tor; filtru de praf, cu rolul de a proteja organele de închidere din aval; leg`tura elastic`,
Fig.3 a. Schema de principiu de racordare a arz`torului de joas` presiune la re\eaua de gaze de

medie presiune
3 b. Schema de principiu de racordare a arz`torului la re\eaua de gaze de medie presiune
util` atunci când se fac interven\ii la arz`tor sau cazan; robinet de separare.
{n general arz`toarele se livreaz` echipate cu componentele care \in direct de func\ionarea arz`torului.
Componentele de m`surare a presiunii, filtrele de praf ]i ventilele electromagnetice de lucru ]i de siguran\` se
prev`d în proiectul de instalare. Unele tipuri de arz`toare cu rampe compacte pot îngloba într-un corp comun
toate componentele.
{n cazul când apar frecvent c`deri de presiune în re\eaua de gaze este bine s` se determine pierderile
de sarcin` pe re\eaua interioar` ]i la presiunea minim` de lucru a arz`torului, determinându-de astfel diferen\a
dintre presiunea static` si cea dinamic` la intrare în arzator, la sarcina minim`. Reglarea presostatului de minim
se face astfel încât acesta s` întrerup` func\ionarea arz`torului la atingerea presiunii minime în timpul func
\ion`rii (presiune dinamic`) ]i s` nu permit` pornirea acestuia în momentul imediat urm`tor când apare saltul de
presiune de la presiunea dinamic` la cea static` (presiunea la racordul de gaz al arz`torului în perioada de pauz`
a acestuia), ci doar la o cre]tere mai mare a acesteia. In felul acesta se evit` fenomenul de pendulare (porniri ]i
opriri repetate) care, dac` dureaz` mult, poate duce la avarierea arz`torului.
2.1.5. Instala\ii de alimentare pentru gaze petroliere lichefiate
La centralele termice cu capacit`\i mici se pot utiliza drept combustibil gazele petroliere lichefiate (GPL).
Disponibilit`\ile de GPL ale industriei petroliere ]i comoditatea utiliz`rii combustibilului gazos au constituit motiva
\ia realiz`rii de instala\ii de ardere care s` foloseasc` un astfel de combustibil în care se utilizeaz` gaze produse
prin vaporizarea produselor petroliere lichefiate: propan ]i butan.
Schema unei centrale termice de înc`lzire prev`zut` cu un cazan utilizând drept combustibil GPL se
prezint` în fig.4 .
Instala\ia de alimentare cu GPL se compune dintr-un rezervor metalic de form` cilindric` având capacitatea
de 200 ... 2700 l, special verificat ]i autorizat pentru gaze combustibile lichefiate. Gazul evaporat este transportat
la centrala termic` printr-o conduct` subteran` a c`rei tehnologie de montaj este asem`n`toare cu cea pentru
gazul metan. Pentru reducerea presiunii gazului de la cca. 12-14 bar la 0,02 bar s-a prev`zut o sta\ie de reducere
a presiunii într-o singur` treapt`, compus` din 2-3 regulatoare montate în paralel.
1. Legatura la pam@nt
2. Supapa de siguran\`
3. Grup de serviciu
4. Regulator medie presiune
5. Tubulatur` gaz
6. {mprejmuirea perimetrului cu re\ea metalic`
Fig. 4 Schema de alimentare cu combustibil GPL
29
2.2. Instala\ii de ardere
2.2.1. Instala\ii de ardere pentru combustibili solizi
2.2.1.1. Arderea lemnelor
Lemnele se ard în cazane speciale, pe gr`tare plane: cu aer aspirat de sub gr`tar din camera denumit`
cenu]ar sau cu ardere invers`, aer insuflat deasupra stratului de lemne.
Din analiza procesului de ardere rezult` c` necesarul de aer este variabil în timp ]i pentru a nu exista
ardere incomplet` în fazele care cer maximul de debit de aer, se func\ioneaz` cu un exces mare de aer în fazele
care necesit` aer pu\in. Arderea în aceste condi\ii este mai pu\in economic`, randamentul cazanelor cu lemne
fiind de ordinul 70 - 80 %.
{n diagrama fig.5.1 se prezint` necesarul de aer în timpul procesului de ardere pe gr`tar a lemnelor. Se
remarc` urm`toarele faze importante:
1. faza de uscare: lemnele pierd umiditatea de absorb\ie ]i o parte din umiditatea de constitu\ie
consumând c`ldura necesar` înc`lzirii ]i vaporiz`rii apei ]i evacuând vapori de ap`;
2. faza de degajare a volatilelor: print-un proces de piroliz` lemnele degaj` volatile (CO, H2 ,CH4, CnHmOp)
care ard la suprafa\a stratului. In acest` faz` este necesar aer de ardere a volatilelor. Debitul de aer
necesar cre]te pe m`sur` ce debitul de volatile este mai mare ca urmare a cre]terii temperaturii;
3. faza de ardere a cocsului: r`mas dup` degajarea volatilelor, cocsul (jarul) arde dup` o reac\ie de
oxidare a carbonului 2 C + O2 = 2 CO à 2 CO + O2 = 2 CO2 cu consum de oxigen, deci aer
necesar de introdus în strat;
4. faza de postardere: carbonul fix a ars în majoritate ]i continu` arderea unei cantit`\i mici de carbon
care a r`mas înglobat în cenu]` ]i la care difuzia oxigenului este mai lent` ( arderea buc`\ilor de jar
din cenu]`). Debitul de aer necesar este mic datorit` cantit`\ii mici de carbon care se arde. La un
anumit grad de terminare a arderii se face realimentare stratului cu o nou` ]arj` de lemne.
Fig. 5.1 Necesarul de aer în procesul de ardere pe gr`tar a lemnelor
Cre]terea continu` a debitului de aer introdus se datoreaz` faptului c`, pe m`sura desf`]ur`rii procesului
de ardere, rezisten\a aerodinamic` a stratului scade.
Un proces modern, mai economic, de ardere a lemnelor este în strat cu combustie de sus în jos, denumit
în general ardere inversat`. O schem` pentru un astfel de cazan cu proces de ardere inversat` a lemnelor este
prezentat în fig. 5.2.
{n acest proces aerul insuflat de un ventilator este introdus deasupra stratului (eventual dup` un proces de
preînc`lzire) ]i str`bate stratul de lemne de sus în jos. Lemnele, pe stratul care st` în apropierea gr`tarului, au
o temperatur` destul de ridicat`, de ordinul 400-600ºC, ]i degaj` volatile care ard în spa\iul de sub g`tar într-o
camer` de ardere cu rol de focar. Gazele de ardere trec apoi pe drumul convectiv ascensional unde transfer`
c`ldur` agentului termic utilizator.
La oprirea aliment`rii cu aer nu se mai produce degajarea volatilelor ]i deci procesul de ardere se întrerupe,
r`m`nând în stare de stand-by pân` la reînceperea aliment`rii cu aer.
Acest` ardere invers` a lemnelor are în consecin\` trei avantaje esen\iale fa\` de arderea clasic` pe gr`tar,
cu insuflare de aer pe sub gr`tar:
- oprirea procesului de ardere este imediat` dup` oprirea insufl`rii de aer (nu sunt emisii semnificative
de CO ]i alte volatile din strat);
- automatizarea instala\iei este posibil` ]i cu r`spuns rapid al parametrilor;
- se reduce degajarea de cenu]` volant`;
Fig. 5.2 Schem` de cazan cu proces de

ardere inversat` a lemnelor
Dintre dezavantaje trebuie men\ionat` o aprindere mai dificil`, aprindere prin conduc\ie, deoarece
combustibilul proasp`t nu este traversat de gaze de ardere. De aceea aprinderea lemnelor cu umiditate mai
mare nu se poate face.
2.2.1.2. ARDEREA C~RBUNILOR
Este general admis c` lignitul nu trebuie utilizat drept combustibil pentru cazanele din centralele de
habitat sau centralele industriale. Pentru a evita orice abatere de la aceast` regul` se dau în continuare câteva
argumente conving`toare.
a. ligitul brut are un con\inut mare de frac\ie fin`, sub 10 mm, provenit atât din exploat`rile miniere cât
]i din exfolierea ]i m`run\irea în timp a lignitului din depozitare; aceaast` frac\ie cade sub gr`tar ]i
este pierdut` energetic fiind evacuat` cu cenu]a. Pierderea de combustibil este de ordinul 30%;
b. cantitatea de cenu]` este mare, de ordinul 40 % din masa combustibilului care arde, ]i trebuie
gândit` de la început solu\ia de depozitare sau de evacuare a acestei cenu]i din centrala termic`;
c. excesul de aer mediu în func\ionarea gr`tarului este de 2,5-3, din cauza neuniformit`\ii mari de
granula\ie a lignitului ]i a zgurific`rii stratului, ceea ce duce la randamente foarte sc`zute de cazan
(sub 70%);
d. în timpul arderii se produce zgurificarea stratului ]i pentru a permite aerului s` aib` din nou acces
la combustibilul nears este necesar` „scormonirea” periodic` a stratului, ceea ce necesit` un efort
fizic mare ]i o permanent` supraveghere a arderii;
e. durata unui ciclu de func\ionare este de 4-6 ore dup` care gr`tarul trebuie desc`rcat ]i cur`\at
deoarece este blocat cu zgur`. Urmeaz` din nou o aprindere. Sistemul acesta de manevrare
necesit` o munc` brut` foarte grea în central`.
f. lignitul are un con\inut mare de sulf (1,2-2,5 %) ceea ce face ca gazele de ardere s` aib` un con\inut
ridicat de SO2 ]i s` fie puternic poluante. Emisiile de SO2 sunt cu mult mai mari decât limitele
31
admise de norme. La asemenea grade mari de poluare alegerea solu\iei de ardere a ligitului in
centrale termice mici, f`r` tratare de gaze de ardere, este inadmisibil`.
2.2.1.3. Arderea brichetelor
Procesul de ardere a brichetelor de c`rbune este mult mai bun dacât cel al arderii lignitului brut, f`r`
probleme de aprindere ]i de zgurificare. Trebuie totu]i remarcat faptul c`, la brichete combustibile din lignit, con
\inutul mare de sulf determin` emisii poluante în gazele de ardere care pot deveni inacceptabile. La brichete de
c`rbuni din cocs con\inutul de sulf este mai sc`zut ]i încadrarea în normele de emisie este posibil`.
Instala\iile de ardere sunt tot pe gr`tar plan fix. Dezavantajul arderii brichetelor este costul lor ridicat ]i, de
multe ori, o produc\ie de combustibil mai mic` decât cererea.
2.2.2. Arz`toare de combustibil gazos
Tipurile de arz`toare se clasific` în primul rând dup` modul de introducere a aerului necesar arderii.
Dac` aerul este admis prin efectul de ejec\ie al combustibilului combinat cu introducerea unui aer secundar prin
depresiunea realizat` în focar, arz`torul este “arz`tor cu aer aspirat”. {n cazul când exist` un ventilator care
insufl` aerul necesar arderii, arz`torul este “arz`tor cu aer insuflat”.
Trebuie delimitate de la început particularit`\ile fiec`rei categorii de arz`toare pentru a utiliza corect tipul
adecvat.
Compara\ia care se va prezenta duce la concluzia c` utlizarea arz`toarelor autoaspirante este indicat`
Arz`tor cu aer aspirat Arz`tor cu aer insuflat
avantaje: avantaje:
- simplitate constructiv` prin lipsa ventilatorului, - reglaj riguros al propor\iei combustibil/aer care
deci pre\ de cost mult mai sc`zut se men\ine constant` în timp, deci consum de
combubustibil optimizat
- autoreglajul aspira\iei; autoreglare de admisie de - posibilitate de automatizare a debitului de gaz ]i
aer la sarcini variabile aer la varia\ii de sarcin`
- posibilitate de realizare tehnic` pentru orice debite
- sensibilitate redus` la fluctua\ii ale presiunii - posibilitate de introducere în trepte a aerului de
gazului ardere sau de recirculare a gazelor în focar pentru a
reduce emisiile de NOx
- posibilitatea de a realiza focare în suprapresiune
numai pentru debite mici de combustibil, unde economia de investi\ie este preponderent` fa\` de economia de
combustibil ]i fa\` de posibilitatea de reglare corect` a procesului de ardere.
{n schema urm`toare se prezint` avantajele fiec`rei categorii, rezultând implicit ]i dezavantajele.
fig.6. Schema clasic` a aer aspirat

unui arz`tor autoaspirant
2.2.2.1. Arz`toare autoaspirante
Schema clasic` a unui arz`tor autoaspirant este prezentat` în fig.6.
Deoarece impulsul jetului de combustibil gazos nu poate antrena mai mult de 4-6 ori debitul de gaz ]i
deoarece debitul de aer necesar arderii este de 10 ori debitul de gaz, antrenarea aerului se face în propor\ie
Fig. 7 a. Rupere de presiune la Fig. 7 b. Exhaustor la evacuarea gazelor

evacuarea gazelor din cazan din cazan
de 0,4 - 0,6 din debitul necesar de aer. Este deci necesar ca focarul s` fie în depresiune ]i completarea aerului
necesar arderii s` se fac` prin reglarea admisiei de aer secundar. Aerul secundar se regleaz` pentru situa\ia cea
mai dezavantajoas` a tirajului, respectiv a depresiunii în focar, ceea ce face ca la existen\a unui tiraj mai bun
excesul de aer s` fie mai mare decât cel economic.
4. Electrod detec\ie flac`r`

5. Electrozi aprindere
6. Rampa gaz
7. Duze
8. Distribuitor
Fig. 8. Canale de admisie de tip fante foarte înguste racordate la o ramp`

de gaz cu mai multe duze.
La cazanele moderne, pentru ca tirajul co]ului s` nu influen\eze introducerea aerului secundar, se adopt`
urm`toarele solu\ii:
- se prevede o rupere de presiune la evacuarea gazelor din cazan, a]a cum se arat` în fig. 7 a.
- se prevede un exhaustor la ie]ire din cazan, a]a cum se arat` în fig. 7 b.
{n orice caz reglajul clapetei de admisie a aerului secundar trebuie f`cut` cu mult` aten\ie la punerea în
func\iune a arz`torului ]i, trebuie avut în vedere c`, la varia\ii de presiune a gazului se modific` debitul arz`torului
]i propor\ia de aer primar introdus prin ejec\ie.
Stabilizarea frontului de flac`r` se face la ie]irea din canalele de admisie a amestecului primar ]i este
relativ redus`. De aceea arz`toarele moderne folosesc canale de admisie de tip fante foarte înguste racordate la
o ramp` de gaz cu mai multe duze, astfel c` se realizeaz` practic o suprafa\` plan` de ardere, a]a cum se arat`
în fig. 8.
2.2.2.2. Arz`toare cu aer insuflat
Oricând condi\iile economice (costul arz`torului/costul consumului de combustibil) nu justific` alegerea

unui arz`tor cu aer autoaspirat se folose]te un arz`tor cu aer insuflat.
Solu\iile de arz`toare cu aer insuflat nu sunt mult diferite constructiv între ele, diferen\a major` fiind în
sistemul de reglare a puterii. Sunt realizate astfel arz`toare în gama de puteri termice de la 5 la 5000 kW, care
vor fi ilustrate prin exemple constructive.
33
Fig. 9 Procedee de reglare a arz`toarelor
{n gama puterilor mici arz`toarele sunt în general cu reglaj tot-nimic, fig. 9.a
{n gama puterilor medii arz`toarele sunt în general cu reglaj în dou` trepte, fig. 9 b
{n gama puterilor mari arz`toarele sunt cu reglaj modulat (continuu), fig. 9 c
a. reglajul o treapt`: tot-nimic este cel mai simplu reglaj ]i deci cel mai ieftin. Arz`torul se opre]te
cînd temperatura este egal` sau peste tmax ]i porne]te cînd temperatura este mai mic` sau egal`
cu tmin . Arz`torul func\ioneaz` deci în regim oprit –pornit –oprit ... Acest regim de func\ionare are
avantajul de a putea fi comandat de o singur` electrovalv`, deci are avantajul unui cost sc`zut al
arz`torului. Dezavantajul principal este acela c` dup` fiecare oprire a arz`torului se reiau secven\e
le automate de pornire (preventilare, deschidere gaz, aprindere, control). Ventilatorul ]i instala\ia
de aprindere sunt des solicitate ]i uzura este mai ridicat`. |inând seama ]i de condi\iile electrice de
pornire a unui motor, solu\ia este acceptabil` numai pentru puteri mici. Un alt dezavantaj al acestui
sistem este acela c` în timpul opririi arz`torului cazanul intr` în regim de r`cire prin aerul aspirat de
co] prin arz`tor (v.cap.2) ]i deci apar pierderi de c`ldur` suplimentare prin func\ionare discontinu`
a cazanului.
b. b1 . reglaj în dou` trepte: tot-minim. Este un sistem mai economic de reglare deoarece arz`torul
nu se opre]te când parametrul reglat a ajuns la valoarea maxim` ci trece la un debit mai mic
(treapta inferioar` de sarcin`). Aceast` treapt` se ajusteaz` dup` curba de sarcin` a beneficiarului.
Când temperatura a ajuns la tmin arz`torul revine la treapta de sarcin` maxim`. Sistemul acesta de
automatizare are avantajul c` arz`torul nu se opre]te în func\ionare curent` ci penduleaz` între o
sarcin` maxim` ]i una minim`. Oprirea arz`torului se face numai când la sarcina minim` temperatura
are tendin\` de cre]tere peste valoarea maxim` a parametrului reglat tmax . In aceste cazuri, de
sarcin` foarte sc`zut`, sub cea minim` instalat`, arz`torul începe s` func\ioneze în sistem tot-
nimic. Avantajul sistemului acesta de reglare este c` în regim obi]nuit de func\ionare arz`torul nu
se opre]te ]i deci nu are uzurile ]i pierderile specifice opririlor. Nu este de neglijat nici avantajul c`
schimb`rile automate de regimuri sunt mult mai rare deoarece la reducerea sarcinii nu se opre]te
cazanul ci func\ioneaz` cu un debit mai mic.
b2. reglaj în dou` trepte: tot-minim progresiv . Are acelea]i caracteristici tehnice ca ]i reglajul
precedent dar deschiderea ]i închiderea electrovalvei de reglaj între sarcina minim`
]i cea maxim` se face lent, într-un timp care poate fi reglat la instalare. Deschiderea
]i închiderea progresiv` este important` mai ales la arz`toarele de debite mari
unde o varia\ie brusc` de debit poate produce o instabilitate (rupere) a fl`c`rii.
c. reglaj modulat: reglaj continuu, orice valoare între maxim ]i minim. Arz`torul urm`re]te permanent
valoarea parametrului reglat ]i î]i corectez` debitul pentru a men\ine constant` temperatura la
valoarea instalat`. Sistemul regleaz` în permanen\` ]i raportul aer-combustibil, astfel c` arderea
tinde spre un optim la orice sarcin`. Sistemele uzuale au o pant` constant` de variere a sarcinii.
Sistemele mai perfec\ionate î]i regleaz` panta de variere a sarcinii dup` viteza de variere a
parametrului reglat: dt/dτ sau dp/dτ, dar sistemul prezint` avantaje numai pentru cazanele
industriale. La cazanele de înc`lzire varia\ia parametrului reglat este foarte lent`. La sc`derea
sarcinii sub cea minim` se opre]te arz`torul ]i reporne]te la atingerea minimului parametrului
reglat. Dezavantajul sistemului este un cost mult mai ridicat decât al celorlalte sisteme de reglaj.
{n continuare se vor analiza solu\iile tipice pentru arz`toare de gaz cu aer insuflat, exemplificate prin tipuri
constructive RIELLO, dup` urm`toarea clasificare:
- arz`toare pentru instala\ii industriale mici cu o treapt` de reglaj – seria RIELLO 40 FS
- arz`toare pentru instala\ii industriale mici cu dou` treapte de reglaj – seria RIELLO 40 FSD
- arz`toare pentru instala\ii de înc`lzire mici cu o treapt` de reglaj – seria RIELLO 40 GS
- arz`toare pentru cazane de debite mijlocii cu o treapt` de reglaj – seria RIELLO RS/1
- arz`toare pentru cazane mijlocii ]i mari cu dou` treapte de reglaj – seria RIELLO RS
- arz`toare pentru cazane mari modulate – seria RIELLO MB
Pentru a putea urm`ri datele de baz` dup` care se alege un arz`tor se prezint` în continuare urm`toarele
caracteristici ale arz`torului:
1. Aspectul general al arz`torului. Informa\ia este necesar` pentru a avea o vedere de ansamblu a
arz`torului ]i a putea urm`ri cotele de gabarit ]i cotele de montaj
2. Diagrama domeniului de func\ionare: sarcina cazanului kW sau kcal/h func\ie de presiunea în focar
Fig.10 Diagrama domeniului de func\ionare a arz`torului

a cazanului. Regimul de func\ionare al arz`torului trebuie s` fie în interiorul suprafe\ei diagramei. {n
general se constat` o limitare de sarcin` termic` minim`, cu un domeniu de sarcini în care arz`torul
poate func\iona dar nu este recomandat fiind mult supradimensionat (domeniul 1) ]i un domeniu
recomandat de utilizare (domeniul 2). Se constat` c` la presiuni mai mari în focar debitul de c`ldur`
35
al arz`torului este mai mic; explica\ia este curba de debit-presiune a ventilatorului de aer, acesta
dând un debit mai mic dac` presiunea de refulare este mai mare. Un exemplu de astfel de
diagram` este dat în fig. 10.
Este important de reamintit c` la cazanele moderne etan]e nu se mai prevede exhaustor pentru
evacuarea gazelor de ardere. Co]ul realizeaz` depresiunea necesar` evacu`rii gazelor de ardere
cu presiune 0 la baza lui, deci nu creaz` depresiune. {n aceste condi\ii, pierderile de presiune ale
cazanului trebuie acoperite printr-o suprapresiune în focar. Suprapresiunea este dat` de arz`torul
de combustibil, de aceea la fiecare arz`tor se d` caracteristica de dependen\` a puterii arz`torului în
func\ie de presiunea în focar.
La cazanele vechi focarul era în depresiune deoarece arz`toarele nu puteau realiza insuflarea
amestecului combustibil la presiune mai mare decât cea atmosferic`. Actualmente la toate cazanele
se poate realiza suprapresiune în focar ]i deci exhaustorul poate fi suplinit de ventilatorul de aer de
insuflare.
3. Componen\a arm`turilor rampei de gaz . Se d` o schi\` a arm`turilor furnizate cu arz`torul ]i a
celor pe care trebuie s` le procure instalatorul (notate distinct) pentru racordarea arz`torului la
re\eaua de gaz combustibil.
4. Diagrama lungimii ]i diametrului, minime ]i maxime, ale focarului în care lucreaz` arz`torul,
reprezentând lungimea ]i diametrul fl`c`rii. Uneori se dau ]i rela\ii empirice de calcul. Informa\ia
este deosebit de important` deoarece limit`rile au urm`toarea semnifica\ie:
- lungime focar mai mic` decât Lmax à arderea nu se poate termina în focar ]i deci vor apare
produse de ardere incomplet`;
- lungime focar mai mare decât Lmin à arderea ocup` un volum prea mic în focar deci înc`rcarea
termic` a focarului va fi mic`, neeconomic`;
- diametru focar mai mic decât Dmax à flac`ra atinge pere\ii laterali ai focarului ]i în contact cu
suprafa\a rece a pere\ilor arderea se întrerupe ]i vor apare produse de ardere incomplet`;
- diametru focar mai mare decât Dmin à flac`ra este sub\ire în raport cu focarul ]i deci arderea
ocup` un volum prea mic în focar, ceea ce duce la înc`rcarea termic` mic`, neeconomic`, a
focarului;
5. Diagrama reglajului sarcinii la arz`tor. O diagram` similar` cu una din diagramele fig.9. Semnifica\ia
a fost analizat` anterior.
6. Schema distribu\iei gazului în jetul de aer. Schema este informativ` ]i permite o apreciere a calit`\ii
amestecului combustibil realizat în capul de ardere.
Combustibilul gazos poate fi admis în camera de amestec prin orificii sau tuburi dispuse central sau
periferic în jetul de aer.
Amestecul cu jetul de aer se face în capul de ardere introducând gazul într-un jet turbionar de aer,
pentru a scurta flac`ra ]i pentru a îmbun`t`\i stabilitatea. Reglarea pozi\iei capului de ardere
permite în limite destul de largi modificarea stabilit`\ii fl`c`rii ]i a lungimii ei.
7. Informa\ii asupra func\ion`rii automate a arz`torului. Se dau diagrame de timp de func\ionare a
urm`toarelor componente:
- alimentare electric` ]i conectarea sistemului de control;
- func\ionarea ventilatorului în regim de preventilare a focarului (sec);
- pozi\ionarea electroventilelor în cazul automatiz`rii cu 2 trepte;
- controlul existen\ei accidentale a unei fl`c`ri în focar;
- perioada de func\ionare a aprinderii cu scânteie (sec);
- controlul prezen\ei fl`c`rii printr-o sond` de ionizare sau o fotocelul`;
- controlul treptelor de sarcin` dup` parametrul reglat;
- controlul presiunii aerului ]i gazului.
8. Emisii de NOx . Toate arz`toarele au emisii de NOx sub limita admis` de legisla\ia de mediu
european` (]i româneasc`). Se dau date despre aceste emisii mai ales pentru arz`toarele cu emisii
reduse de NOx „LOW EMISSION”, special construite pentru emisii foarte sc`zute de noxe.
9. Emisii de CO . Toate arz`toarele au emisii de CO sub limita admis` de legisla\ia de mediu
reduse de CO „LOW EMISSION”, special construite pentru emisii foarte sc`zute de noxe.
10. Emisii de zgomot . Toate arz`toarele au emisii de zgomot sub limita admis` de legisla\ia de mediu
reduse de zgomot „LOW SOUND EMISSION”, special construite pentru a fi silen\ioase. Intensitatea
zgomotului (dB) este analizat` pe benzi de frecven\e între 32 Hz ]i 16 kHz, ]i se d` ]i valoarea
global`.
{n fi]ele urm`toare se exemplific` arz`toarele RIELLO din furnitura BLACK SEA.
-arz`toare pentru instala\ii industriale mici, cu dou` trepte de reglaj - seria RIELLO 40 FS
37
-arz`toare pentru instala\ii industriale mici, cu dou` trepte de reglaj - seria RIELLO 40 FSD
-arz`toare pentru instala\ii industriale mici, cu o treapt` de reglaj - seria RIELLO 40 GS
39
-arz`toare pentru cazane mijlocii cu o treapt` de reglaj - seria RIELLO RS/1
-arz`toare pentru cazane mijlocii si mari cu dou` treapte de reglaj - seria RIELLO RS
41
1. Acord termostat
2. Preventilare
3. Reglare clapet aer
4. Ini\iere aprindere
5. Deschidere valva gaz
6. Detectare flac`r`
-arz`toare pentru cazane mari modulante - seria RIELLO MB

2.2.3. Arz`toare de combustibil lichid
Aceste arz`toare sunt specifice pentru diferite calit`\i ale combustibilului lichid: motorin` pentru arz`toare
(M), combustibil lichid u]or (CLU) sau p`cur`.
2.2.3.1. ARZ~TOARE PENTRU COMBUSTIBIL M
Arz`toarele pentru combustibil M sunt de puteri mici ]i mijlocii, de regul` pân` la cca. 600 kW, arz`toare la
care avantajul unei solu\ii constructive mai simple compenseaz` costul mai ridicat al combustibilului.
Sistemul se compune dintr-o pomp` de combustibil care injecteaz` la o presiune de 10-15 bar combustibilul
într-o duz` de pulverizare. Pulverizarea combustibilului este foarte fin` ]i pic`turile au ordinul de m`rime 30-50 µm.
Aerul de ardere este insuflat de un ventilator, la fel ca la arz`toarele de combustibil gazos. Chiar ]i capul
de ardere, cu piesa de turbionare pentru stabilizarea fl`c`rii au aceea]i solu\ie constructiv`. De asemenea,
sistemele de reglaj ]i protec\ie sunt similare. Aceasta explic` de ce se pot realiza ]i arz`toare mixte, care pot
func\iona alternativ pe combustibil gazos ]i pe combustibil lichid.
{n tabelul 6 este dat` o list` de dimensiuni ale duzei de injec\ie, func\ie de debitul de combustibil necesar,
pentru un combustibil de tip M cu o viscozitate de 3 E la temperatura de 20ºC. {n cazul când combustibilul lichid
M are o viscozitate mai mare, este uneori nevoie s` se prevad` o duz` cu o treapt` de valore superioar`. Inscrip
\ionarea duzelor se face dup` debitul în galoane pe or` (Gph) la presiunea lichidului de 10 bar.
Gph p=10 bar p=11 bar p=12 bar p=13 bar p=14 bar
kg/h kW Mcal/h kg/h kW Mcal/h kg/h kW Mcal/h kg/h kW Mcal/h kg/h kW Mcal/h
1.50 5.58 66 57 5.85 69 60 6.11 72 62 6.35 75 65 6.6 78 67
1.65 6.14 73 63 6.44 76 66 6.73 76 86 7 83 71 7.27 86 74
1.75 6.51 77 66 6.83 81 70 7.14 85 73 7.42 88 76 7.71 91 79
2.00 7.45 88 76 7.81 93 80 8.18 97 83 8.49 100 87 8.81 104 90
2.50 9.31 110 95 9.76 116 100 10.19 121 104 10.51 126 108 11.01 131 112
2.75 10.24 121 104 10.73 127 109 11.21 133 114 11.67 138 119 12.11 144 123
3.00 11.16 132 114 11.71 139 119 12.23 145 125 12.73 151 130 13.21 157 135
3.50 13.03 155 133 13.66 162 139 14.27 169 146 14.85 176 151 15.42 183 157
4.00 14.89 177 152 15.62 185 159 16.31 193 166 16.97 201 173 17.62 209 180
4.50 16.57 199 171 17.57 208 179 18.35 218 187 19.1 227 195 19.82 235 202
5.00 18.62 221 190 19.52 232 199 20.39 242 208 21.22 252 216 22.03 261 225
Tab.6 Dimensiuni ale duzei de injec\ie, func\ie de debitul de combustibil necesar, pentru
un combustibil de tip M
Tot pentru cazul combustibililor cu viscozitate mai ridicat`, fie din cauza calit`\ii combustibilului, fie din cauza
temperaturii ambiante mai sc`zute, unele arz`toare sunt prev`zute cu un sistem de preînc`lzire a combustibilului
tip M la temperatura de pân` la 50ºC.
Sistemul de conducte de leg`tur` pentru combustibil este de obicei recomandat în prospectul arz`torului.Ca
rezervor îngropat cu pompare rezervor cu c`dere liber`
diametrul conductei 8 mm 10 mm 8 mm 10 mm
cota nivelului de sorb Lmax [m] Lmax [m] Lmax [m] Lmax [m]
H [m]
0 35 100 - -
0,5 30 100 10 20
1,0 25 100 20 40
1,5 20 90 40 80
2,0 15 70 60 100
3,0 8 30 - -
3,5 6 20 - -
Tab. 7 Leg`turi de conducte pentru combustibil M la arz`toare mici-mijlocii (14 – 300 kW).
exemplificare se d` în tabelul 7 recomandarea conductelor de combustibil pentru arz`toare mici-mijlocii (14
– 300 kW).
43
Sistemele de automatizare sunt acelea]i ca cele de la arz`toarele pe combustibil gazos (de consultat
capitolul anterior).
Pentru a putea urm`ri datele de baz` dup` care se alege un arz`tor se analizeaz` dup` prospect
caracteristici ale arz`torului la fel ca la arz`toarele de combustibil gazos (de consultat capitolul anterior), cu
urm`toarele deosebiri:
La punctul 3. în loc de Componen\a arm`turilor rampei de gaz se urm`re]te Componen\a arm`turilor

rampei de combustibil lichid.
La punctul 6. în loc de Schema distribu\iei gazului în jetul de aer se urm`re]te Schema de amplasare
a injectorului sau a injectoarelor de combustibil lichid. Este de precizat c` la arz`toarele în dou` trepte de
combustibil lichid se prev`d dou` duze distincte de combustibil în capul de ardere: una pentru treapta de joas`
putere ]i una pentru treapta de putere mare.
{n rest caracteristicile insufl`rii de aer, amestec`rii combustibil-aer ]i dezvoltarea fl`c`rii sunt acelea]i.
Pentru exemplificare se prezint` caracteristicile pentru câteva solu\ii tipice de arz`toare de combustibil lichid M,
exemplificate prin tipuri constructive RIELLO, dup` urm`toarea clasificare:
- arz`toare pentru instala\ii de înc`lzire mici cu o treapt` de reglaj – seria RIELLO 40 G
- arz`toare pentru instala\ii de înc`lzire mici cu dou` treapte de reglaj – seria RIELLO
GULLIVER RGD
- arz`toare pentru instala\ii de înc`lzire ]i industriale de debite mijlocii cu o treapt` de reglaj –
seria RIELLO PRESS GV
- arz`toare pentru instala\ii de înc`lzire ]i industriale de debite mijlocii cu dou` treapte de
reglaj – seria RIELLO RL
- arz`toare pentru instala\ii de înc`lzire ]i industriale de debite mari cu trei trepte de reglaj-
seria RIELLO PRESS T/G
- arz`toare pentru cazane mari, modulate – seria RIELLO MB LE
-arz`toare pentru instalatii de [nc`lzire mici cu o treapt` de reglaj - seria RIELLO 40 G
45
-arz`toare pentru instala\ii de [nc`lzire mici cu doua trepte de reglaj - seria RIELLO GULLIVER RGD
-arz`toare pentru instala\ii de [nc`lzire ]i industriale de debite mijlocii cu o treapt` de reglaj
- seria RIELLO GULLIVER RGD
47
-arz`toare pentru instala\ii de [nc`lzire ]i industriale de debite mijlocii cu dou` trepte de reglaj
- seria RIELLO RL
-arz`toare pentru instala\ii de [nc`lzire ]i industriale de debite mari cu trei trepte de reglaj
- seria RIELLO PRESS T/G
49
1. Acord termostat 4. Ini\iere aprindere
2. Preventilare 5. Deschidere valve comb.
3. Reglare clapet aer 6. Detectare flac`r`
-arz`toare pentru cazane mari, modulante - seria RIELLO MB LE
2.2.3.2. ARZ~TOARE PENTRU COMBUSTIBIL CLU
Pentru arz`toarele folosind combustibil CLU, care are o viscozitate mai ridicat` la temperatura ambiant`,
preînc`lzirea combustibilului la o temperatura de 70-90ºC înaintea pulveriz`rii este obligatorie.
Ca solu\ii constructive arz`toarele pe CLU nu difer` de cele pe combustibil M.
Datorit` tendin\ei combustibilului de a forma cocs în procesul de piroliz` (înc`lzire f`r` aer), exist` pericolul
de înfundare a duzelor la oprirea instala\iei c@nd o mic` cantitate de combustibil r`mâne în duz` ]i cocsific`.
Pentru evitarea acestui fenomen este indicat ca la oprire duza s` fie închis` de un ac comandat de un servomotor
fun\ion@nd pe presiunea pompei de combustibil.
Schema dispozitivului este prezentat` in fig.11
Fig.11 Duza închis` de un ac comandat de un servomotor
La arz`toarele de puteri medii se prev`d în general dou` trepte de func\ionare: cu debit redus ]i cu debit
maxim. {n acest caz arz`toarele au dou` duze de pulverizare iar circuitul de combustibil care pleac` de la pomp`
are dou` ramuri, fiecare cu comanda proprie de pornire.
La arz`toarele de putere mare reglajul debitului arz`torului este continuu, de la o sarcin` minim` la sarcina
nominal`. Construc\ia duzelor de injec\ie, reglajul pompei de combustibil ]i solu\ia capului de ardere permit
realizarea unei pulveriz`ri fine ]i a unei arderi de bun` calitate în tot domeniul de func\ionare.
De notat c` fa\` de combustibilul M conductele de combustibil au diametre mai mari. Pentru exemplificare
se prezint` în tabelul 8 recomand`rile pentru conductele de alimentarea ale arz`torului RIELLO seria MB.
model 1000-4100 kW 1000-4100 kW 1200-6000 kW 1200-6000 kW

diametrul conductei G 3⁄4” G 1” G 3⁄4” G 1”
cota nivelului de Lmax [m] Lmax [m] Lmax [m] Lmax [m]
sorb H [m]
+2,0 55 130 55 120
+1,5 50 120 50 120
+1,0 45 110 45 110
+ 0,5 40 100 40 100
0 35 90 35 90
- 0,5 30 80 30 80
-1,0 25 70 25 70
-1,5 20 60 20 60
- 2,0 15 45 15 450
- 3,0 10 25 10 25
(Vezi fig 2. a,b,c,)
51
2.2.3.3. Arz`toare pentru combustibil p`cur`
Arz`toarele pentru p`cur` se deosebesc de cele pentru combustibil lichid u]or prin:
- linia de alimentare cu combustibil care trebuie s` \in` seama c` p`cura trebuie înc`lzit` pe tot traseul
de conducte,
- trebuie s` fie mai multe trepte de filtrare pentru a re\ine impurit`\ile solide din p`cur`,
- preînc`lzirea p`curii pentru pulverizare se face la temperatur` ridicat`, de ordinul 120-140ºC, cu
abur, ap` fierbinte sau electric.
Ca particularit`\i constructive ale arz`torului cit`m:

- alimentarea arz`torului se face prin 2 ventile ]i 2 preînc`lzitoare de combustibil;
- deschiderea duzelor se face cu un regulator ac cu ajutorul c`ruia se regleaz` debitul de combustibil;
- un regulator de presiune a combustibilului pe circuitul de retur permite de asemenea reglarea debitului;
- pentru preînc`lzirea combustibilului se pot utiliza ]i trei înc`lzitoare electrice plasate la pomp`, la
regulatorul de debit ]i la duz`;
- pompa de alimentare trebuie s` aib` un debit cel pu\in dublu decât debitul maxim consumat
pentru a asigura un debit mare de recirculare.
O schem` de alimentare tipic` este prezentat` în documenta\ia de exemplificare a arz`toarelor de p`cur` (fig.12).
Principalele carcteristici ]i solu\ii pentru arz`toare de p`cur` se prezint` în documenta\ia de exemplificare

a arz`torului RIELLO PRESS P/N (fig. 12 b).
Fig. 12 Schem` de alimentare a arz`torului pe p`cur`
Fig. 12 b. Arz`torul RIELLO PRESS P/N
53
2.2.4. Arz`toare mixte gaze-lichid
Deoarece solu\ia constructiv` a insufl`rii de aer ]i a capului de ardere nu este diferit` la un arz`tor de
combustibil gazos ]i la unul de combustibil lichid, pe aceia]i structur` de arz`tor se face alimentarea cu cei doi
combustibili. Func\ionarea este alternativ`, cu un combustibil sau cu cel`lalt.
Sunt prev`zute urm`toarele solu\ii constructive:

- la func\ionarea cu combustibil gazos pompa de injectie a combustibilului lichid se decupleaz` pentru
a nu func\iona în gol;
- la trecerea de pe combustibil gazos pe combustibil lichid se opre]te arz`torul ]i trebuie repornit
printr-o comanda manual`; la trecerea invers` arz`torul nu se opre]te;
- reglajul aerului f`cut pentru func\ionarea cu unul din combustibili trebuie s` corespund` la un anumit
debit al celuilalt combustibil, deoarece la trecerea de la un combustibil la altul nu se face nici un
reglaj de aer; rezult` c` puterea arz`torului va fi pu\in diferit` pe cei doi combustibili: de exemplu, la
acela]i exces de aer, raportul puterilor combustibil gazos / combustibil lichid are valoarea 1,1.
{n fig.14 se prezint` principiul aliment`rii mixte a arz`torului cu combustibil lichid, prin duz`, ]i cu combustibil
gazos prin orificii dispuse împrejurul duzei centrale ]i în jetul de aer secundar.
Fig.14 Principiul aliment`rii mixte a arz`torului cu combustibil lichid ]i cu combustibil
{n fig. 15 se prezint` o distribu\ie periferic` a combustibilului gazos prin 6 canale de insuflare, la arz`toare
de debite mari, în centrul arz`torului r`m`nând injec\ia de combustibil lichid cu dou` duze pentru cele dou` trepte
de func\ionare. Este de remarcat particularitatea de aprindere a arz`torului cu flac`r` pilot ceea ce asigur` o
aprindere stabil` ]i sigur` combustibilului lichid greu.
Fig.15 Distribu\ie periferic` a combustibilului gazos cu injec\ia de combustibil lichid cu dou` duze în
centrul arz`torului ]i aprindere cu flac`r` pilot de gaz
55
2.2.5. Reducerea emisiilor poluante
O problem` esen\ial` a arz`torelor moderne este realizarea emisiilor reduse de noxe.
Emisii de CO ]i COV
Normele de emisii prev`d un maxim de 100 ppm de CO emis la un con\inut de O2 în gazele de ardere de
3% (exces de aer α = 1,1). Toate arz`toarele moderne realizeaz` nivele admisibile de emisii de CO în condi\iile
unui focar adecvat ]i a unui reglaj corect la instalare. Este de mare importan\` în primul rând ca focarul s` aib`
dimensiuni suficiente pentru dezvoltarea fl`c`rii, deoarece toate focarele sunt cu pere\i reci ]i dac` flac`ra atinge
pere\ii se produce un blocaj al reac\iilor de ardere ]i apari\ie masiv` de CO. {n al doilea rând este necesar ca la
instalarea arz`torului reglajul capului de ardere ]i a dozajului combustibil-aer s` se fac` m`surând cu un analizor
de gaze calitatea arderii, deoarece la excesele mici de aer cu care func\ioneaz` arz`toarele reglajele trebuie
f`cute foarte fin.
Trebuie re\inut ca regul` f`r` excep\ii c` nu se poate face reglajul arderii dup` aspectul fl`c`rii . Dac`
flac`ra arz`torului de gaz începe s` fie galben` cu vârfuri negre, con\inutul de CO a întrecut de mult limitele
admise ]i sunt pierderi masive prin ardere incomplet`. Dac` flac`ra este albastr`, scurt` ]i instabil`, excesul de
aer a dep`]it cu mult valorile economice ]i flac`ra se apropie de instabilitate. Nu exist` nici o deosebire vizual`
între o flac`r` cu combustie corect` ]i o flac`r` de ardere incomplet` sau de exces de aer neeconomic. Reglajul
arderii se poate face numai cu analizorul de gaze.
{n general la arz`torele mici ]i mijlocii nu sunt probleme de apari\ie a COV (compu]i organici volatili), astfel
de probleme apar la arz`toarele mari cu combustibili grei.
Emisii de NOx
Calitatea arz`toarelor din ultimii ani este dat` de nivelul redus de emisii de NOx. Deoarece emisia maxim`
de NOx este cea care are loc la temperaturi ridicate, prin oxidarea azotului din aer, solu\iile arz`toarelor ecologice
sunt cu flac`r` de temperatur` mai sc`zut`, de ordinul 1500-1600ºC.
Importan\a factorului de emisie NOx este atât de mare încât actualmente exist` serii speciale de arz`toare
cu emisii reduse de NOx, denumite „ LOW NOx”. Din gamele de arz`toare RIELLO cit`m urm`toarele LOW
NOx:
RIELLO GULLIVER BS (16-246 kW) - combustibil gazos
RIELLO GULLIVER BSD (16-246 kW) - combustibil gazos
RIELLO BLS (190-1860 Kw) - combustibil gazos
RIELLO BLU (2450-8500 Kw) - combustibil gazos
RIELLO GULLIVER BG (15,5-72,3 kW) - combustibil lichid
RIELLO GULLIVER BGK (17-58,3 kW) - combustibil lichid
RIELLO GULLIVER BGD (57-160 kW) - combustibil lichid
RIELLO RL BLU (116-356 kW) - combustibil lichid
{n fig.16 se prezint` o diagram` care d` influen\a temperaturii fl`c`rii asupra form`rii de NOx.
Alura exponen\ial` a curbei explica de ce o reducere mica de temperatur` a fl`c`rii duce la reduceri mari de emisii de NOx.
Fig.16 Influen\a temperaturii fl`c`rii asupra form`rii de NOx

Metodele de r`cire a fl`c`rii, utilizate [n construc\ia arz`toarelor, se pot clasifica în câteva solu\ii.
a. R`cirea fl`c`rii prin recirculare de gaze
Recircularea de gaze se poate face prelevând de la ie]irea din cazan o parte din gazele de ardere care se
reinjecteaz` în aerul de ardere în arz`tor, cu un ventilator de gaze (fig .17,a), sau cu aspirare direct` prin ejec\ia
aerului de ardere cu ventilatorul de aer (fig.17,b).
Sistemul permite un reglaj foarte bun al temperaturii fl`c`rii, dar solu\ia tehnic` complicat` face ca aceast`
metod` s` fie utilizat` numai la cazane mari, peste 1000 kW.
Fig. 17 R`cirea fl`c`rii prin recirculare de gaze

a. cu un ventilator de gaze
b. cu aspirare direct` de c`tre aerul insuflat de ventilatorul arz`torului
Un alt sistem de recirculare de gaze este recircularea intern` în arz`tor, a]a cum se prezint` în fig.18 a, o
solu\ie adoptat` la arz`toarele de combustibil gazos RIELLO RS/M BLU ]i RIELLO MB SE BLU ]i la arz`toarele de
combustibil lichid RIELLO RL BLU cu recirculare intern` produs` de ejec\ia jetului de amestec combustibil. In fig.18 b
se prezint` un alt sistem de recirculare de gaze intern` în arz`tor, cu corp de recircula\ie ata]at la capul de ardere.
Fig. 18 Sistem de recirculare intern` de gaze în arz`tor

a. recirculare prin ejec\ia periferic` produs` de jetul de aer
b. recirculare dirijat` de corpuri de ejector
57
b. R`cirea fl`c`rii în focare cu corp de întoarcere
La focarele cu corpuri de întoarcere de flac`r` se produce o antrenare a gazelor de întoarcere, dup` ce

s-au r`cit în focar, de c`tre jetul care iese din arz`tor. Solu\ia este cuprinderea fl`c`rii într-o incint` puternic
radiant`, realizat` sub forma unui corp cilindric central, plasat între flac`r` ]i peretele focarului, introdus în focar.
Solu\ia a fost analizat` în cap. 2 „focare cu corp de întoarcere”.
c. R`cirea fl`c`rii cu corpuri de radia\ie
O prim` solu\ie este de a introduce în flac`r` corpuri ceramice care se înc`lzesc puternic ]i radiaz` c`ldur`
r`cind flac`ra. O solu\ie este prezentat` în fig. 19,a.
{n fig. 19,b se arat` comparativ spectrele de formare de NOx la flac`ra ner`cit` ]i la cea r`cit` cu corpuri
de radia\ie.
a. solu\ie constructiv` b. spectrele de formare de NOx la flac`ra

ner`cit` ]i la cea r`cit`
Fig.19 Solu\ie de r`cire a flac`r`rii prin corpuri ceramice care se înc`lzesc
d. Arderea în dou` etape
Solu\ia are ca principiu arderea combustibilului într-o prim` treapt` cu un aer primar reprezentând 70-90%
din aerul necesar arderii. Având aer insuficient, temperatura fl`c`rii este mai sc`zut`. In acela]i timp flac`ra se
r`ceste prin transferul de c`ldur` spre pere\ii focarului. In etapa 2-a de ardere se introduce aerul secundar cu
debitul necesar arderii complete, dar temperatura r`mâne mai sc`zut` datorit` radia\iei spre focar.
a. arderea pe un corp ceramic perforat b. sit` cilindric` pe suprafa\a c`reia se

stabilizeaz` arderea
Fig.20 Flac`r` cu suprafa\` mare r`cit` prin radia\ie
e. Arderea pe suprafa\` mare de flac`r`
O flac`r` cu suprafa\` mare este puternic r`cit` prin radia\ia spre pere\ii reci utilizatori. Arz`toarele mici de
combustibil gazos utilizeaz` fie arderea pe un corp ceramic perforat (fig. 20,a), fie o sit` cilindric` pe suprafa\a
c`reia se stabilizeaz` arderea (fig. 20,b).
Fl`c`rile pe suprafe\e mari au ]i emisii foarte reduse de produse de ardere incomplet` deoarece calitatea
amestecului combustibil-aer este deosebit de bun`.
2.3. CAZANE
Func\ie de domeniul de utilizare, cazanele pot fi destinate satisfacerii necesarul de energie termic` a
construc\iilor civile – generic denumit habitat – , sau a scopurilor tehnologice industriale.
Principalul parametru care variaz` de la o utilizare la alta este natura ]i parametrii agentului termic produs
de cazan:
- ap` cald` pentru înc`lzire ]i producere de ap` cald` de consum;
- ap` fierbinte pentru procese tehnologice sau transport de c`ldur` pe distan\e mari, par\ial utilizat ]i
ca agent primar în schimb`toare de c`ldur` pentru înc`lzire ]i producere de ap` cald`;
- abur saturat pentru scopuri tehnologice, par\ial utilizat ]i ca agent primar în schimb`toare de c`ldur`
pentru înc`lzire ]i producere de ap` cald`.
Parametrii principali ai agentului termic sunt:

- debitul de agent ]i intervalul de reglaj al debitului (maxim-minim);
- intervalul de reglaj a temperaturii tur – retur pentru apa cald` ]i ap` fierbinte;
- presiunea aburului saturat (temperatura de satura\ie este implicit`).
Caracterizarea cazanelor posibil de folosit la un consumator se face prin:

- locul de amplasare: în minicentral` termic` separat` sau în înc`pere (de habitat) nespecific`;
- natura combustibilului;
- sistemul de ardere realizat de arz`tor;
- randamentul cazanului;
- sistemul de evacuare a gazelor de ardere;
- nivelul de emisii de noxe în gazele de ardere de evacuare
Parametrii ]i caracteristicile cazanului, definite mai sus, nu se dau în scopul integr`rii într-o clasificare ci
pentru a defini foarte bine tipul de cazan care trebuie recomandat într-un caz aplicativ concret. Prin exemplific`rile
care se vor da în cuprinsul capitolului se va putea constata importan\a alegerii corecte a fiec`rui parametru.
Cel mai important parametru economic al cazanului în exploatare este consumul de combustibil. La
prezentarea calculelor economice se va analiza raportul optim dintre investi\ia f`cut` în cazan ]i costurile
de exploatare. Ca un prim pas în analiza cazanelor trebuie definite varia\iile randamentului ]i consumului de
combustibil cu sarcina cazanului, ace]ti indici permi\ând în continuare aprecierea func\ion`rii în exploatare a
centralelor.
Se pleac` de la premiza, verificabil` în prospecte, c` atât cazanele mari, cât ]i cele mici, au randamente
egale (90 – 92 %).
Pentru ilustrarea acestei premize se dau cîteva exemple, organizate pe tipuri de cazane ]i puteri, de
randamente uzuale pentru cazane de producere de ap` cald` cu combustibil gazos sau lichid..
cazane interval de putere randament

util` [kW]
IMMERGAS
NIKE }I EOLO MINI 23,1-27,3 91-91,6
FONTECAL 18-63 90,1-90,0

LUX G3 - G8
ENERSAVE EN20-EN2000 23,2-23,26 91
59
Spre deosebire de cazanele energetice mari, se accept`, ca lege valabil` pentru toate cazanele de
înc`lzire, c` randamentul cazanului η cre]te cu o func\ie exponen\ial` cu sc`derea sarcinii fa\` de cea nominal`,
expresia general utilizat` fiind:
η = ηN - 5 * ( 1 - EXP (1- Q/QN ) ) [%]
unde
ηN - randamentul nominal al cazanului [%]
Q - o sarcin` redus` a cazanului [kW]
QN - sarcina nominal` a cazanului [kW]
Varia\ia randamentului cu sarcina este o urmare a sc`derii temperaturii la co] pe m`sur` ce sarcina
cazanului scade, în timp ce alte pierderi de tipul celei prin suprafa\a exterioar` ]i cele prin ardere incomplet`
r`mîn constante.
Temperatura la co] a unui cazan are o varia\ie de tip exponen\ial` de grad 0,33 cu varia\ia relativ` de
sarcin`. Temperatura la co] la o sarcin` oarecare tcos [ºC] se calculeaz` ca suma dintre temperatura agentului
termic (în zona ultimului traseu) tag [ºC] plus un ecart de temperatur` pentru transfer ∆tcos . Ecartul de temperatur`
este func\ie de sarcina relativ` a cazanului dup` func\ia:
∆tcos = ∆tcosN * ( Q/QN ) 0,33
]i temperatura la co] rezult`:
tcos = tag + ∆tcos
Pentru exemplificare se aplic` rela\iile la un cazan care are randamentul nominal ηN = 90 %, temperatura
agentului termic tag = 80 0C ]i diferen\a de temperatur` la co] ∆tcos = 100 0C , deci temperatura nominal` la co]
este tcos = tag + ∆tcos = 80 + 100 = 180 0C.
{n tabelul 1 se dau parametrii cazanului la varia\ie de sarcin` termic`.
Consumul specific de combustibil B* sau B*N [kg/kW sau m3N/kW] este consumul de combustibil pe
unitatea de putere. La varia\ii de sarcin`, consumul specific relativ B*/B*N este invers propor\ional cu varia\ia
randamentului:
Tabelul 1
Q/QN ∆tco] tco] η B* / B*N

1 100 180 ηN = 90 1
0,9 96,6 176,6 90,5 0,994
0,8 92,8 172,8 91,1 0,988
0,7 88,8 168,8 91,7 0,981
0.6 84,4 164,4 92,5 0,973
0,5 79,4 159,4 93,2 0,965
0,4 73,7 153,7 94,1 0,956
B*/B*N = ηN / η
Din tabel se remarc`, de exemplu, c` la 50% din sarcina termic` randamentul cazanului este cu 3,2% mai
mare decât la sarcina nominal` ]i economia de combustibil este de 3,5%.
2.3.1. CAZANE IN MINICENTRALE TERMICE
Pentru unit`\i mici func\ionând cu combustibil gazos natural sau GPL, cu puteri cuprinse între 20 ]i 60
kW, unele cazane se realizeaz` în construc\ie bloc împreun` cu celelalte elemente componente ale centralei
termice, formând o unitate constructiv` ]i func\ional` cu denumirea: minicentral` termic`, (mini)central` termic`
de pardoseal` (de paviment), (mini)central` termic` de perete (mural`).
{n cazul general în care minicentrala termic` produce ]i ap` cald` de consum, ea cumuleaz` toate func\iile
unei centrale termice independente: producere de ap` cald` de înc`lzire, producere de ap` cald` de consum,
pomparea agentului termic în instala\ia de înc`lzire, preluarea dilat`rilor termice ale agentului de înc`lzire,
evacuarea gazelor de ardere, reglajul ansamblului func\ie de necesarul de c`ldur` (atât de înc`lzire cît ]i de ap`
cald` de consum).
Faptul c` minicentrala termic` este monobloc ]i are dimensiuni foarte reduse se datore]te debitului mic
de c`ldur` pe care trebuie s`-l produc` ]i nu unei deosebiri fundamentale de concep\ie a instala\iei de înc`lzire.
Astfel se explic` de ce domeniul de putere al minicentralelor termice nu dep`]e]te 60 kW; peste aceast` putere
nu mai este justificat` aglomerarea tuturor echipamentelor într-un corp unitar, care ar ie]i de dimensiuni prea
mari, greu de montat ]i exploatat. Oricum, la instala\ii de capacitate mai mare, vasul de expansiune ]i pompa de
circula\ie pot fi foarte diferite de la un caz aplicativ la altul.
Schema minicentralei termice cuprinde dou` circuite distincte:

- circuitul apei de înc`lzire
- circuitul apei calde de consum
{n completare sunt prev`zute racordurile ]i instala\iile aferente pentru:

- aducerea ]i asigurarea parametrilor combustibilului gazos
- pomparea agentului de înc`lzire
- evacuarea gazelor de ardere
- sistem de compensare a dilat`rilor (vas de expansiune închis)
{n unele cazuri, mai ales la instala\ii de putere termic` mic`, sunt incluse în blocul func\ional de
ansamblu.
{n fig.1 se prezint` trei scheme clasice de minicentrale termice:

a. cu prepararea apei calde de consum în acela]i corp cu apa cald` de înc`lzire
b. cu prepararea apei calde de consum în corp separat (boiler), cu agent primar apa cald` de înc`lzire
c. cu prepararea apei calde de consum în corp separat (schimb`tor de c`ldur` cu pl`ci), cu agent
primar apa cald` de înc`lzire
cu variantele:
- tiraj natural
- tiraj for\at
LEGEND~ C Intrare gaz

A Tur instala\ie D Intrare ap` rece B
Evacuare ap` cald` E Retur din instala\ie
Fig.1 a Minicentral` cu producere de ap` cald` de consum în acela]i corp cu ap`

cald` de înc`lzire
varianta tiraj natural varianta tiraj for\at
Aceast` variant` de minicentral` se mai intâlne]te sub denumirea de minicentral` cu schimb`tor de

c`ldur` bitermic. Producerea de ap` cald` de consum se realizeaz` în regim “instantaneu” prin intermediul
unei \evi interioare \evii cu aripioare care formeaz` schimb`torul de c`ldur` propriu-zis al cazanului(fig.1.a.1).
Ambele variante de cazan prezentate în figura 1.a. (tiraj natural sau for\at), utilizeaza câte un arz`tor autoaspirant
a c`rui flac`r` se dezvolt` în camera de ardere f`r` schimb de c`ldur` (adiabat`), izolat` la interior cu panouri de
fibr` ceramic`. Gazele de ardere produse de flac`r` parcurg schimbatorul de c`ldur` al cazanului cedând c`ldura
suprafetei aripate a acestuia. Fluxul de c`ldur` cedat de gazele de ardere este preluat de apa de înc`lzire de la
interiorul \evilor, vehiculat` de pompa de circula\ie a instala\iei de înc`lzire.
61
Dup` cum se poate observa în figura 1.a.1. apa cald`
de consum se g`se]te în interiorul \evii centrale, imersat` în
apa de înc`lzire. Astfel, în pauzele de solicitare a apei calde
de consum, apa din \eava central` preia c`ldur` de la apa de
înc`lzire, cu temperatur` medie mai ridicat`, volumul respectiv
fiind gata de livrare. {n faza de producere permanent` de ap`
cald` de consum, shimbatorul de caldur` bitermic se comport`
ca un veritabil schimb`tor de c`ldur` \eav` în \eav` având ca
agent termic primar apa cald` de înc`lzire recirculat` prin bucla
de recirculare ]i agent termic secundar apa cald` de consum.
Fig. 1.a.1. Sec\une schimb`tor bitermic

{n varianta de minicentral` cu tiraj natural circula\ia gazelor de ardere este asigurat` de tirajul propriu
al cazanului dat de diferen\a de înal\ime dintre planul arz`torului si orificiul de evacuare al gazelor de ardere.
Dac` co]ul de evacuare al gazelor de ardere ar fi racordat direct la orificiul de evacuare al cazanului, acesta ar
fi supus unui tiraj dat de înal\imea co]ului dar ]i de diferen\a de temperatur` dintre gazele de ardere ]i exterior;
mic` vara ]i foarte mare iarna ceea ce ar duce la mari neuniformit`\i în ceea ce prive]te excesul de aer ]i impicit
randamentul cazanului. Pentru a se asigura un regim de tiraj cât mai uniform s-a practicat ruperea de presiune
dintre evacuarea gazelor de ardere din cazan ]i racordul la co], prin aceast` zona aspirându-se, ca printr-o hot`,
un debit de aer din înc`perea in care este montat` minicentrala.
Pentru a preveni ca la infundarea co]ului s` nu se scurg` gaze de ardere c`tre exteriorul minicentralei, în
zona de rupere de presiune se monteaz` un termostat “antirefulare gaze de ardere” care, odat` sp`lat de gazele
de ardere fierbinti comut` si blocheaz` func\ionarea cazanului, pentru repornire fiind necesar` rearmarea blocului
de automatizare.
La varianta cu tiraj for\at, circulatia gazelor de ardere dar ]i a aerului de ardere este asigurat` de un
exhaustor. Aceste tipuri de minicentrale mai sunt cunoscute sub denumirea de minicentrale cu camer` etan]e
datorit` faptului c` toat` partea de corp cazan este inclus` în interiorul unei mantale exterioare paralelipipedice
care, separ` perfect cazanul propriuzis de mediul în care este montat` minicentrala.
Exhaustorul aspir` gazele de ardere direct din zona de evacuare a schimb`torului de c`ldur` refulându-le
c`tre exteriorul cl`dirii. Depresiunea format` în interiorul camerei etan]e de c`tre exhaustor, asigur` aspiratia
de aer de ardere direct din exteriorul cl`dirii printr-o tubulatur` adecvat`. Este de recomandat ca de câte ori
este posibil, s` se utilizeze tubulatura coaxial` (tubul interior refuleaz` gazele de ardere iar pe spa\iul circular
dintre tuburi se face aspira\ia de aer de ardere) care prin preâncalzirea aerului de ardere duce la îmbun`t`\irea
randamentului general al cazanului.

Fig.1 b Minicentral` cu producere de ap` cald` de consum în corp separat (boiler cu acumulare), cu
ap` cald` de înc`lzire
{n cazul acestor tipuri de minicentrale, func\ionarea corpului de cazan propriuzis este identic` cu cea a
cazanelor prezentate mai sus, cu deosebirea c` prin \evile schimb`torului de c`ldur` circul` numai apa cald` de
înc`lzire. Prepararea apei calde de consum se face într-un boiler cu serpentin` asigurându-se prioritate fa\` de
înc`lzire cu ajutorul electroventilului cu trei cì (pozi\ia 10,11 din fig.1.d.) comandata de termostatul (21 fig.1.d.)
boilerului. Pân` la atingerea temperaturii reglate pentru apa cald` de consum, pompa de circula\ie deserve]te
exclusiv circuitul format din schimb`torul de c`ldur` al cazanului si serpentina boilerului urmând ca numai dup`
aceea s` se fac` comutarea pe circuitul de înc`lzire.
Fig.1 c Minicentral` cu producere de ap` cald` de consum în corp (schimb`tor de

c`ldur` cu pl`ci), cu apa cald` de înc`lzire.
La aceste tipuri de minicentral` locul boilerului cu serpentin` este luat de un schimb`tor de c`ldur` din pl`ci
care prepar` apa cald` de consum în regim permanent.
{nlocuirea boilerului este posibil` datorit` marii suprafe\e de schimb de c`ldur` de care beneficiaz`
schimbatorul de caldur` din pl`ci, ceea ce duce implicit ]i la asigurarea unui debit satisf`c`tor de ap` cald` de
consum la temperaturile uzuale.
Pentru o mai detaliat` identificarea a componentelor instala\iei, se exemplific` în fig 1 d. , pentru minicentrala
cu boiler cu acumulare componen\a pieselor constituente.
1) Valva de gaz
2) Serpentin` boiler
3) Anod de magneiu
4) Boiler
5) Arz`tor
6) Camera de ardere
7) Schimb`tor primar
8) Hot` gaze arse
9) Ventilator
10) Presostat siguran\`
11) Camer` etan]`
12) Sond` de tempertur` (reglare ]i limitare)
13) Supap` de aerisire
14) Vas de expansiune
15) Termostat de siguran\` la supratemperatur`
16) Robinet golire instala\ie
17) Valv` cu trei cì motorizat`
18) Micro-[ntreruptor senzor debit
19) Presostat lips` ap`
20) Supap` de siguran\` 3 bar
21) Robinet umplere
22) Sond` temperatur` circuit ACM
23) Supap` siguran\` 8 bar
24) Supap` de sens
25) Robinet golire boiler
26) Pomp` de circula\ie
Fig.1 d Minicentral` cu boiler cu acumulare: componen\a G - alimentare cu gaz;
pieselor constituente. U - livrare ACM;
E - alimentare ap` rece;
R - retur instala\ie [nc`lzire;
M - tur instala\ie [nc`lzire;
63
ALEGEREA SOLU|IEI
Este o etap` important` în recomandarea f`cut` beneficiarului.
Dac` se analizeaz` principalele avantaje ]i dezavantaje ale fiec`rei solu\ii se pot sintetiza urm`toarele:
a. SOLU|IA MINICENTRAL~ CU PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN ACELA}I CORP

CU AP~ CALD~ DE ÎNC~LZIRE
- avantajul principal este acela de a fi ieftin` ]i de a satisface complet cerin\ele unui apartament cu
o singur` utilizare de ap` cald` de consum – exemplu microcentralele IMMERGAS NIKE ]i EOLO
STAR de 23,3 kW putere util`;
- dezavantajul este c` temperatura apei calde de consum este func\ie de debitul solicitat ]i de
temperatura agentului de înc`lzire, deci poate s` fie variabil` în timp;
- debitul de ap` cald` de consum, cu toate c` are prioritate de producere fa\` de apa cald` de
înc`lzire, este numai o parte din debitul caloric al cazanului.
b. SOLU|IA MINICENTRAL~ CU PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN CORP SEPARAT

(SCHIMB~TOR DE C~LDUR~ CU PL~CI)
- avantajul principal este acela de a asigura un maxim de confort apartamentelor individuale, dar
mai ales vilelor cu 2 - 3 apartamente prin posibilitatea de a furniza ap` cald` de consum în debit
mare, deoarece schimb`torul de c`ldur` are capacitatea de a furniza ap` cald` de consum la
puterea cazanului; – exemplu minicentralele NIKE ]i EOLO Mini;
- pentru 3-4 apartamente uneori, la un grad de simultaneitate foarte ridicat (de ordinul 100%,
deoarece statistic nu se poate conta cu probabilitate cert` pe o reparti\ie decalat` în timp), se
poate ca debitul cerut s` întreac` debitul capabil de a fi produs.
- temperatura apei calde de consum este constant`;
- dezavantajul unei solu\ii mai costisitoare decât varianta a. dar mai pu\in ancombrant` decât
varianta b.
- se recomand` la vilele cu 2-3 apartamente; sc`ri de blocuri mici cu 3-4 apartamente pe scar`.
c. SOLU|IA MINICENTRAL~ CU PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN

CORP SEPARAT (BOILER CU ACUMULARE)
- avantajul principal este acela de a asigura un maxim de confort apartamentelor individuale, dar
mai ales vilelor cu 2 - 3 apartamente prin posibilitatea de a furniza ap` cald` de consum în debit
mare, deoarece exist` o rezerv` acumulat` iar capacitatea de a furniza ap` cald` de consum în
flux este foarte mare; – exemplu minicentralele AVIO ]i ZEUS Maior cu o putere util` de 24,4
- 27,9 kW, cu un boiler cu acumulare de 60 l;
- avantajul de a nu solicita sistemul de automatizare deoarece consumurile sporadice mici de ap`
cald` de consum se fac din rezerva acumulat`;
- avantajul de a nu fi pericol mare de înfundarea cu depuneri de piatr` a conductelor de ap` cald`
de consum;
- temperatura apei calde de consum este constant`;
- dezavantajul unei solu\ii mai costisitoare ]i mai ancombrant`;
- se recomand` la vilele cu 2-3 apartamente; apartamente cu confort deosebit; sc`ri de blocuri
mici cu 3-4 apartamente pe scar`.
Ca o concluzie general` la acest tip de furnitur` este c` pentru 1-4 apartamente racordate la o central` de
înc`lzire este indicat s` se adopte solu\ia de MINICENTRAL` fiind cea mai economic` solu\ie, cea mai u]or de
instalat, cu spa\iu redus de amplasre ]i cu grad ridicat de confort.
2.3.2. CAZANE MICI {N CENTRALE TERMICE DE {NC~LZIRE
Pentru centrale termice de case individuale, vile, blocuri sau sc`ri de blocuri, unde sarcina termic` pe
central` dep`]e]te 40 kW ]i nu s-a optat pentru o solu\ie de microcentral`, sau în toate cazurile când sarcina
termic` dep`]e]te 120 kW, se prev`d înc`peri separate de central`, cu toate furniturile specifice. Astfel de centrale
au unul sau dou` cazane care furnizeaz` agent termic de înc`lzire, care apoi, printr-un boiler cu acumulare sau
un schimb`tor de c`ldur` cu pl`ci, furnizeaz` ]i necesarul de ap` cald` de consum.
Problemele specifice unor astfel de centrale sunt urm`toarele:
- alegerea num`rului de cazane în central`;

- alegerea debitului termic al cazanelor;
- alegerea sistemului de preparare a apei calde de consum;
- alegerea sistemului de automatizare.
ALEGEREA NUM~RULUI DE CAZANE {N CENTRALA TERMIC~
Pare evident c` într-o central` termic` de înc`lzire pentru construc\ii civile (nu de termoficare) este necesar
un singur cazan. Num`rul mai mare de cazane, dou`, tebuie justificat economic.
Avantajele centralei cu un singur cazan trebuie cunoscute deoarece întotdeauna trebuie justificat` în
raport cu solu\ia cu dou` cazane. Acestea sunt destul de evidente ]i nu necesit` decît o enumerare:
1. un singur cazan pentru capacitatea total` de sarcin` termic` cost` mai pu\in decât dou` cazane
fiecare pentru jum`tate de sarcin`;
2. sistemele actuale de arz`toare ]i de automatizare sunt atît de performante încât acoper` orice sarcin`
termic`, de înc`lzire sau de ap` cald` de consum, în condi\ii economice ]i sigure de func\ionare;
3. între\inerea unui singur cazan, cu anexele de arz`toare, arm`turi ]i pompare, este mai simpl` decât
între\inerea a dou` cazane;
4. spa\iul ocupat în central` este mai mic;
5. fiabilitatea cazanelor ]i arz`toarelor este atât de mare iar serviciile în caz de avarie sunt atît de
rapide ]i simple încât confortul nu este amenin\at de pericolul unei întreruperi;
6. un singur cazan este mai u]or de programat, dac` este vorba de o programare pe termen lung (zile,
s`pt`mâni ]i chiar luni).
Dac` toate aceste avantaje sunt ale centralelor cu un singur cazan, este util de analizat care sunt justific`rile
pentru alegerea centralei cu dou` cazane.
O justificare curent avansat` de firme ofertante de cazane este aceea c` randamentul de exploatare (care
se reduce în final la consumul de combustibil) este în favoarea centralei cu dou` cazane. Pentru argumentarea
acestui fapt se pune în leg`tur` curba de sarcin` termic` a centralei cu randamentul cazanelor, ar`tându-se
c` un cazan la sarcin` par\ial` are randament mai mic decât cazanul la sarcin` nominal`. Ar rezulta c` este
mai economic s` se func\ioneze cu cazanele la sarcin` cât mai apropiat` de cea nominal`. Aceasta ar duce la
concluzia c` instalarea a dou` cazane permite o sarcin` mai mare pe fiecare cazan în parte, dac` se \ine seama
c` ele pot fi pornite în cascad` (pân` la 50% din sarcina nominal` a centralei, se func\ioneaz` cu un cazan; c@nd
sarcina cre]te peste 50% din sarcina nominal` a centralei intr` în func\ie cel de al doilea cazan). Din cele expuse
anterior ]i multe rezultate experimentale ob\inute pe standul de încercare, randamentul cazanului nu scade cu
sc`derea sarcinii lui termice, dinpotriv` cre]te, deci argumentul, valabil pentru marile termocentrale energetice,
nu este aplicabil la centrale mici de înc`lzire.
Totu]i, justific`ri pentru dou` cazane în termocentral` exist` ]i se vor analiza mai detaliat în continuare.
Prima justificare pentru dou` cazane în termocentral` este continuitatea de func\ionare la regimurile de
var` cînd sarcina centralei este exclusiv de a prepara ap` cald` de consum. Cum apa cald` de consum vara
reprezint` doar 30% din debitul nominal de c`ldur` al centralei termice, înseamn` c` un singur cazan ar fun
c\iona în toat` perioada de var` cu sarcin` sub 50%, deci cu întreruperi frecvente ]i de lung` durat`, ceea ce
duce la pierderi de tip nesta\ionar importante. Dac` se monteaz` dou` cazane, unul din ele poate fi oprit vara ]i
se func\ioneaz` cu un singur cazan, cu reglaj de sarcin` f`r` pierderi mari nesta\ionare.
65
Pentru a evalua pierderile de c`ldur` ale cazanului în timpul de oprire, denumite uzual pierderi de tip
nesta\ionar, constat`m c` un cazan cald, oprit la un moment dat, nu-]i conserv` c`ldura ci se r`ce]te, c`ldura
respectiv` fiind pierdut` la co].
Majoritatea cazanelor, la întreruperea aliment`rii cu combustibil, nu închid clapeta de admisie a aerului

de ardere. Datorit` tirajului natural al co]ului, un debit de aer este aspirat prin admisia de aer a arz`torului,
este înc`lzit în cazan de pere\ii calzi ai suprafe\elor de schimb de c`ldur` ]i evacut la co] cu o temperatur` mai
înalt` decît cea de intrare. Aerul astfel înc`lzit ]i eliminat la co] constituie o pierdere de c`ldur`, care reprezint`
pierderea de c`ldur` de r`cire în regim nesta\ionar a cazanului, sau pe scurt: pierderi de tip nesta\ionar.
Chiar ]i cazanele care au o clapet` de închidere a admisiei de aer la oprire, au aceste pierderi prin
neetan]eit`\i ]i prin c`ldura pierdut` de înveli]ul exterior al cazanului.
Pentru ilustrarea pierderilor echivalente în combustibil a r`cirii unui cazan de 1 MW se prezint` diagrama din fig. 2.
Fig.2 Pierderi echivalente de combustibil la r`cirea unui cazan de 1 MW
F`r` a efectua mari erori de calcul, pentru orice cazan se poate aprecia pierderea la oprire prin multiplicarea
cantit`\ii echivalente de combustibil pierdute datorit` opririi ∆B* cu sarcina termic` a cazanului:
∆ B* = B * N/1000
unde :
∆ B* este pierderea în echivalent de combustibil a opririi;
B - pierderea echivalent` a cazanului de 1 MW;
N - puterea cazanului [kW].
De exemplu, la o oprire de 1 or` a unui cazan de 1000 kW se pierde echivalentul de 3 m3N de combustibil.
Pentru un cazan de 100 kW (care are o suprafa\` de transfer de c`ldur` de cca. 10 ori mai mic`) se pierde
3 * 100/1000 = 0,3 m3N de combustibil.
Rezult` c` se poate calcula pierderea de oprire a unui cazan în echivalent de combustibil ]i consumul total
de combustibil, atît pe timpul func\ion`rii cât ]i pe perioadele de oprire.
Pentru ilustrarea metodicii de calcul se va alege un exemplu: func\ionarea pe timp de var` a unui cazan de
100 kW pentru producere de ap` cald` de consum într-un boiler. Consumul nominal de combustibil al cazanului
este, la un randament de 90%, de 11,25 m3N de combustibil. Dac` se alege un interval de timp de 1 zi, în care
timp cazanul func\ioneaz` 21% din 24 de ore, deci 5 ore, rezult` c` va avea un timp de sta\ionare de 19 ore.
Se face în continuare urm`toarea contabilizare a consumurilor de combustibil:
- 5 ore de fun\ionare în sarcin` nominal` ΔB = 5*11,25 = 56,2 m3N

- 4 ore de opriri de câte 0,5 ore
§ pierderea pe 0,5 ore este 1,5*100/1000 = 0,15 m3N ;
§ pierderea pentru 8 opriri ΔB = 8*0,15 = 1,2 m3N
- 6 ore de opriri de câte 1 or`
§ pierderea pe 1 or` este 3*100/1000 = 0,3 m3N ;
§ pierderea pentru 6 opriri ΔB = 6*0,3 = 1,8 m3N
- 9 ore de opriri de câte 4,5 ore
§ pierderea pe 4,5 ore este 10*100/1000 = 1 m3N ;
§ pierderea pentru 2opriri ΔB = 2*1 = 2 m3N
======================================================
total 24 ore . . . . . .56,2 m3N consum activ + 5 m3N pierderi la opriri = 61,2 m3N.
Rezult` c` pierderile de func\ionare intermitent` a acestui cazan sunt:
Δη = 5 / 61,2 * 100 = 8,17 %
Dac` s-ar alege un cazan ideal care ar merge continuu, deci f`r` pierderi de întrerupere, randamentul
cazanului ar fi constant 90%.
S` consider`m c` timpul de activitate a unui cazan este de 10 ani (dup` care se schimb` pentru modernizare,
datorit` evolu\iei tehnice). In 10 ani cazanul ar consuma o cantitate de combustibil util` de:
10 ani * 365 zile * 5 ore * 11,25 m3N./h = 205300 m3N.
Dac` se alege cazanul care func\ioneaz` cu întreruperi, consumul suplimentar de combustibil ar fi cu

Δη = 8,17 % mai mare, deci în 10 ani s-ar consuma un supliment de combustibil de :
ΔB = 10 ani *20530 * 8,17 /100 = 16800 m3N.
Calculul simplu economic este dac` costul a 16800 m3N combustibil reprezint` mai mult sau mai pu\in decît
diferen\a de cost a unui cazan (care ar fi cazanul al doilea din central`).
Desigur, calculul este simplist, în realitate sunt mai mul\i factori care justific` sau infirm` alegerea a dou`
cazane, dar orientativ s-a prezentat unul din factorii de analiz` care este mai greu de cuantificat.
Ceilal\i factori de care se \ine seama sunt:
- locul disponibil în centrala termic` (de obicei existent` constructiv);

- costul suplimentar al conductelor de leg`tur` pe partea de agent termic ]i de combustibil;
- necesitatea de a avea o rezerv` de avarie.
A doua justificare pentru dou` cazane în termocentral` este continuitatea de func\ionare a instala\iei,
înc`lzire ]i ap` cald` de consum, în caz de avarie.
Dup` cum s-a ar`tat, fiabilitatea cazanelor ]i arz`toarelor este atât de mare iar serviciile în caz de avarie
sunt atît de rapide ]i simple încât confortul nu este amenin\at de pericolul unei întreruperi. Totu]i, dac` natura
obiectivului înc`lzit este cu totul special`, de exemplu case de protocol, vile izolate sau care pot r`mâne izolate
un timp mai lung iarna, înc`lzirea unor spa\ii medicale cu regim foarte strict de temperatur` etc. se alege solu\ia
cu dou` cazane care asigur` în caz de avarie un confort total p`n` la o temperaur` exterioar` de –10 C ]i un
confort par\ial (reducerea înc`lzirii sau reducerea prepar`rii apei calde de consum) la temperaturi exterioare mai
sc`zute, în caz de avarie a unui cazan.
67
ALEGEREA DEBITULUI TERMIC AL CAZANELOR
Alegerea debitului caloric util al cazanului, în cazul unui singur cazan în centrala termic`, este dat de debitul
maxim necesar de c`ldur` pentru înc`lzire ]i ap` cald` de consum, conform calculelor de necesar de c`ldur`.
Cel mai important este de evitat o supradimensionare a debitului cazanului mergând pe ideia gre]it` a
unui „coeficient de siguran\`”. O supradimensionare a cazanului duce la o scumpire a instala\iei, uneori chiar
foarte important` dac` trebuie modificate ]i diametre de co] ]i diametre de conduct` de combustibil ]i diametre
de conducte de instala\ie. A]a cum se va ar`ta în capitolul de calcul al necesarului de c`ldur`, cazanul este
dimensionat pentru o situa\ie limit` de temperaturi sc`zute care are o probabilitate de apari\ie de ordinul 3 – 5 zile
pe an. Aplicarea supradimension`rii cazanului are probabilitatea practic nul` de a fi necesar`.
Sunt trei criterii de alegere a debitelor de cazane:

- criteriul costului minim de investi\ie
- criteriul costului minim de exploatare
- criteriul acoperirii maxime în caz de avarie
Alegerea debitelor cazanelor la dou` cazane în central` are trei solu\ii, analizate în tabelul urm`tor.
Solu\ia Avantaje Dezavantaje

- cost mai redus pe ansamblu - cazanele trebuie legate în cascad`
dou` cazane - schem` de instalare mai simpl` pentru un randament maxim:
identice - unitatea pieselor din furnitur` automatizare mai complicat`
legate în - grad de acoperire 50% în caz de - nu corespunde unei necesit`\i ale
paralel avarie curbei de sarcin`
- se pot alege cazanele astfel ca timpul - cazanele diferite necesit` furnituri
de func\ionare în sarcin` nominal` s` fie diferite
dou` cazane maxim; de exemplu sarcina de var` s` - sistem de automatizare mai
cu debite corespund` unui cazan complex care s` prioritizeze apa
diferite legate - randament maxim în exploatare cald` de consum
în paralel - exist` un grad de acoperire în caz de
avarie deorece cazanele sunt în paralel
- fiecare cazan este dimensionat pentru - cazanele diferite necesit` furnituri
dou` cazane utilizarea lui diferite
separate: - randament ridicat în exploatare - nu exist` o rezerv` în caz de avarie,
unul pentru - automatizare simpl` pe circuite cu toate c` exist` dou` cazane;
înc`lzire, independente se poate remedia prin conducte de
altul pentru - temperatura apei calde de consum ocolire comandate manual
ap` cald` de independent` de cea a agentului de
consum înc`lzire
Din tabelul prezentat rezult` c` nu exist` o solu\ie categoric` pentru alegerea debitelor cazanelor la dou`
cazane în central`. Dac` la termocentralele mari primeaz` întotdeauna criteriul economic al cheltuielilor anuale
(amortizare investi\ii + cheltuieli de exploatare), la centralele mici condi\ia de investi\ie minim` sau de costuri
minime de exploatare are prioritate diferit` func\ie de puterea centralei.
Normele germane prev`d c` de la o putere de cca 25 kW în sus pre\ul anual al combustibilului devine
dominant fa\` de costul achizi\iei cazanului, devinind astfel criteriul dominant în alegerea cazanului.
{n \ara noastr`, variabilitatea costurilor combustibilului, a costului instala\iilor ]i a taxelor, face ca acest prag
s` oscileze între 20 ]i 60 kW.
Pentru un calcul analitic se utilizeaz` urm`toarea metodic`:
- termenul de recuperare (reînoire) a investi\iei este de 10 ani: nec = 10

- costurile anuale de investi\ii Ian sunt costul cazanului (presupunînd c` restul instala\iei nu are varia\ii
semnificative de cost) raportat la num`rul de ani de recuperare.
- costul anual de combustibil CB este consumul anual de combustibil înmul\it cu costul unitar de
combustibil lei/m3N sau lei/kg ;
- costul energie electrice aferente centralei CE este consumul anual de energie electric` pentru
func\ionarea instala\iei înmul\it cu costul kWh.
- dac` nec = Ian / (CB + CE ) < 10 primeaz` costurile de investi\ii (costul cazanului)
- dac` nec = Ian / (CB + CE ) < 10 primeaz` costurile de exploatare (costurile de combustibil)
Este evident c` dac` costurile de combustibil primeaz`, deci se caut` o solu\ie cu cheltuieli mici de
exploatare, se va alege solu\ia nec = Ian / (CB + CE ) < 10 , iar dac` se urm`re]te ca în exploatare costurile
ulterioare s` fie mici, chiar dac` investi\iile vor fi mai mari, se va alege solu\ia nec = Ian / (CB + CE ) > 10
Astfel, ofertantul centralei poate s` aleag` de la început care va fi solu\ia cea mai economic`. Pentru
aceasta este suficient ca în func\ie de câteva solu\ii posibile de central` s` calculeze nec ]i s` aprecieze dac`
valoarea indic` prioritate pentru costuri de invest\ii sau costuri de exploatare.
Criteriul siguran\ei la avarie are o prioritate absolut`, deci primeaz` la alegerea solu\iei.
ALEGEREA SISTEMULUI DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM
Nu este permis` prepararea apei calde de consum prin înc`lzirea direct` a unor suprafe\e cu gaze de
ardere. Explica\ia este de natur` func\ional`. Debitul de ap` cald` de consum este variabil, dar perioade lungi
de timp s-ar putea s` nu fie nici-o cerere de ap` cald`. Dac` o suprafa\` de transfer de c`ldur` ar fi în drumul
gazelor de ardere, lipsa de circula\ie a apei ar duce la o stagnare, ridicarea continu` a temperaturii apei, fierbere
]i în final distrugerea suprafe\ei.
Sistemele de preparare a apei calde de consum, a]a cum s-a ar`tat anterior, pot utiliza ca agent primar
numai apa cald` de înc`lzire preparat` în cazan. Solu\iile pot fi urm`toarele:
1. PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN ACELA}I CORP CU AP~ CALD~ DE

ÎNC~LZIRE
Solu\ia constructiv` este imersarea \evii în care se preg`te]te apa cald` de consum în apa cald` pentru
înc`lzire din \eava amplasat` în cazan, astfel c` pe un anumit traseu sunt dou` \evi concentrice: prin cea
exterioar` circul` apa de înc`lzire ]i prime]te c`ldur` de la gazele de ardere iar prin \eava interioar` circul` apa
cald` menajer` ]i prime]te c`ldur` de la apa de înc`lzire.
Transferul de c`ldur` de la ap` la ap` este foarte bun, de 50-100 de ori mai mare decît cel de la gazele de
ardere la ap`, în consecin\` cu trasee relativ scurte de \eav` în \eav` se ob\ine fluxul necesar de c`ldur`.
Circula\ia apei calde de consum este în echicurent cu agentul de înc`lzire: apa rece de re\ea intr` pe la
cap`tul cald al \evii apei de înc`lzire. In felul acesta temperatura maxim` (în stagnare) pe care o poate lua apa
cald` de consum este temperatura de retur a re\elei de înc`lzire, adic` maxim 700C, dac` se func\ioneaz` cu
regim 90/700C sau 600C dac` regimul de înc`lzire este 80/600C.
La capitolul de sisteme de reglaj ]i automatizare se va ar`ta posibilitatea de a men\ine cît mai constant`
temperatura apei calde de consum, care este dependent` de debitul solicitat ]i de temperatura agentului de
înc`lzire, deci poate s` fie variabil` în timp; debitul de ap` cald` de consum, cu toate c` are prioritate de
producere fa\` de apa cald` de înc`lzire, este numai o parte din debitul caloric al cazanului.
Avantajul principal al schemei este acela de a fi ieftin` ]i de a satisface cerin\ele unui apartament cu
o singur` utilizare de ap` cald` de consum – exemplu microcentralele ARISTON T2 –23M ]i 23MMFI de
23,4 –23,7 kW putere util`;
2. SOLU|IA MINICENTRAL~ CU PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN CORP

SEPARAT (BOILER CU ACUMULARE)
Solu\ia ofer` posibilitatea de a furniza ap` cald` de consum în debit mare, deoarece exist` o rezerv`
acumulat` iar capacitatea de a furniza ap` cald` de consum în flux este foarte mare. De obicei capacitatea de
acumulare a boilerului este de 40 – 100 l.
Ca exemplu cit`m minicentralele ZEUS ]i AVIO Maior de 27,3 kW putere util`, cu un boiler cu acumulare
de 60 l;
69
Sistemul de automatizare la astfel de instala\ii cu boiler acumulator asigur` un maxim de confort
apartamentelor legate la central`, avînd totdeauna un disponibil de ap` cald` de consum pân` ce intr` în fun
c\iune sistemul continuu de producere.
Sistemul de automatizare a centralei este simplificat deoarece consumurile sporadice mici de ap` cald` de
consum se fac din rezerva acumulat` iar temperatura apei calde de consum poate fi men\inut` constant` datorit`
iner\iei termice a apei calde acumulate.
Nu este de neglijat un avantaj important al unui vas separat de preparare ]i acumulare a apei calde de
consum, avantajul de a nu fi pericol mare de înfundarea cu depuneri de piatr` a conductelor de ap`; în acest caz
apa cald` este într-un recipient cu diametru mare, deci nu este pericol ca depunerile s` colmateze sec\iunile de
curgere.
Dezavantajele principale ale solu\iei cu boiler sunt costurile mai ridicate ]i spa\iu suplimentar ocupat în
central`.
3. SOLU|IA MINICENTRAL~ CU PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN

CORP SEPARAT (SCHIMB~TOR DE C~LDUR~ CU PL~CI)
Schimb`toarele de c`ldur` cu pl`ci au o eficien\` foarte mare, într-un volum foarte mic de aparat se
transfer` fluxuri foarte mari de c`ldur`. De aceea aceste aparate nu necesit` amenaj`ri speciale de amplasare,
ele încadrându-se pe traseul conductelor.
Confortul de alimentare cu ap` cald` de consum a apartamentelor este asigurat de posibilitatea de a furniza
ap` cald` de consum în debit mare, deoarece schimb`torul de c`ldur` are capacitatea de a furniza ap` cald` de
consum în flux foarte mare; – exemplu minicentralele NIKE ]i EOLO Mini de 23,1 –27,3 kW putere util`;
Temperatura apei calde de consum poate fi men\inut` constant` printr-un sistem sensibil de automatizare;
prospectele garanteaz` o precizie de men\inere a temperaturii apei calde menajere de +/- 1º.
Fa\` de varianta cu boiler cu acumulare sau a unei instala\ii cu vas de acumulare, este de recomandat
utilizarea schimb`toarelor de c`ldur` cu pl`ci atunci cînd consumul previzibil de ap` cald` menajer` este mare ]i
un boiler cu acumulare ar trabui s` aib` o capacitate neeconomic`. Desigur, schimb`torul de c`ldur` trebuie s`
aib` o putere termic` mare, adecvat` consumatorilor, iar cazanul s` poat` asigura o sarcin` de vârf.
4. SOLU|IA CU PRODUCERE DE AP~ CALD~ DE CONSUM ÎN SCHIMB~TOR DE C~LDUR~ CU

PL~CI }I REZERVOR DE ACUMULARE PENTRU AP~ CALD~.
Deoarece la toate aparatele de preg`tire instantanee a apei calde de consum apare dezavantajul unei
instala\ii de automatizare mai complicate, dar mai ales pentru c` la fiecare solicitare, cât de mic`, de ap` cald`
trebuie s` intre în func\iune schimb`torul de c`ldur`, o solu\ie bun` de luat în considerare este intercalarea în
circuitul apei menajere a unui rezevor de acumulare. Rezervorul nu are în interior suprafe\e de transfer de c`ldur`.
El este alimentat cu apa cald` de consum provenit` de un schimb`tor de c`ldur` cu pl`ci. Solu\ii moderne de
astfel de rezervoare sunt confec\ionate din material plastic rigid armat, u]oare ]i ieftine.
Avantajul sistemului este c` se creaz` o acumulare tampon de ap` cald`, care face fa\` micilor utiliz`ri,
ceea ce simplific` ]i degreveaz` automatizarea de ac\ion`ri foarte dese.
Func\ie de capacitatea rezervorului de acumulare, schimb`torul de c`ldur` poate fi mai mic decît cel
necesar sarcinii maxime simultane, deoarece exist` rezerva de ap` cald` capabil` s` uniformizeze curba de
sarcin` de consum a apei menajere.
{n toate cazurile de instala\ii de furnizare de ap` cald` de consum cu boiler sau cu vas de acumulare
trebuie \inut seama în ofertare de costurile suplimentare creiate de o complicare a automatiz`rii ]i de sistemele
de pompare suplimentare necesare.
2.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAZANE
2.3.3.1. CRITERII DE ALEGERE
– pentru centrale de habitat

– pentru centrale industriale de abur sau ap` fierbinte
Cazanele recomandate pentru o utilizare concret` variaz` în func\ie de utilizator ]i de natura, respectiv
parametrii agentului termic produs de cazan.
Varietatea mare de cazane existent` în oferte arat` c` alegerea tipului de cazan este totdeauna o problem`
de prim` importan\`.
Astfel, la cazanele de ap` cald` cu utilizare local` a agentului termic, precum ]i la cazanele de ap` fierbinte
pentru procese tehnologice sau transport de c`ldur` pe distan\e mari sau pentru înc`lzire ]i producere de ap`
cald` de consum, variantele sunt: cazane „instantanee” cu volum mic de ap` sau cazane cu volum mare de ap`
]i cu o iner\ie termic` semnificativ`; de asemenea mai sunt op\iuni pentru cazane din o\el sau din font`. O analiz`
atent` a ofertei de cazane ]i a utilizatorului reduce destul de mult domeniul de alegere, atât din considerente
economice cât ]i de exploatare
Cazanele pentru producere de abur saturat pentru scopuri tehnologice, par\ial utilizat ]i ca agent primar în
schimb`toare de c`ldur` pentru înc`lzire ]i producere de ap` cald`, prezint` cele mai dificile probleme de alegere
deoarece regimul lor de func\ionare este legat de utilizator. Aici intervine necesitatea ca s` existe compatibilitate
între cazan ]i utilizator, condi\ie care dac` nu este îndeplinit` cazanul se distruge în foarte scurt timp. Parametrii
definitori ca m`rime pentru cazanele de abur sunt: debitul de agent ]i intervalul de reglaj al debitului (maxim-
minim), viteza maxim` de varia\ie a debitului, presiunea aburului saturat (temperatura de satura\ie este implicit`),
umiditatea aburului, calitatea apei de alimentare.
{n continuare, în cadrul folosirii de c`tre consumator, sunt de luat în considerare urm`torii parametri de
caracterizare ai cazanelor:
- locul de amplasare în central`;
- natura combustibilului;
- sistemul de ardere realizat de arz`tor;
- randamentul cazanului;
- sistemul de evacuare a gazelor de ardere;
- nivelul de emisii de noxe în gazele de ardere de evcuare
Pentru a cuprinde to\i ace]ti parametri se va face o scurt` prezentare a tipurilor constructive de cazane,
plecînd de la premiza c` sunt cunoscute no\iunile de baz` privind combustibilii, arderea, arz`toarele, cazanele ]i
organizarea unei centrale termice..
2.3.4. CAZANE DE INC~LZIRE – PENTRU CENTRALE DE HABITAT
2.3.4.1. CAZANE CU VOLUM MARE DE AP~ PENTRU COMBUSTIBIL GAZOS

SAU LICHID
Sunt cazane constituite dintr-un focar de tip camer` cilindric` larg` ]i unu sau dou` drumuri convective de
gaze, formate din fascicole de \evi str`b`tute prin interior de gazele de ardere.
Din condi\ia ca gazele de ardere s` ias` pe la spatele cazanului, dac` focarul cazanului este cu str`batere
cu un singur drum atunci sunt necesare 2 drumuri convective, dac` focarul are dou` drumuri (dus ]i întors)
denumit focar cu întoarcere, este necesar un singur drum. In fig. 3. se prezint` principalele solu\ii constructive de
cazane cu volum mare de ap`.
Principalele solutii de focare, echipate cu arzatoare cu aer insuflat, specifice cazanelor mici ignitubulare,
sunt urmatoarele:
- focare de tip camera, cu parcurgere directa intr-un singur sens, denumite « focare cu circulatie directa »,
gazele de ardere iesind prin capatul opus arzatorului (fig.1a). Aceste focare au fost utilizate la cazanele din
generatiile mai vechi, solutiile moderne evitand aceste tipuri de focare datorita unui numar mare de dezavantaje,
care vor fi analizate in continuare;
71
- focare cu [ntoarcere simpl` a gazelor de ardere, denumite curent « focare cu [ntoarcere liber` de
flacar` », [n care jetul circular de gaze de ardere format de arz`tor atinge fundul inchis al focarului ]i se intoarce
sub forma unui jet inelar periferic, ie]ind la capatul dinspre arz`tor, dup` parcurgerea focarului [n ambele sensuri
(fig.1b). Solu\ia de focar este aplicat` la multe tipuri de cazane moderne, [n general la cele care func\ioneaz` cu
sarcin` termic` fix`;
- focare cu [ntoarcere dirijat` a gazelor de ardere, denumite curent « focare cu corp de [ntoarcere »,
[n care o c`ma]` cilindric` amplasat` [n focar limiteaz` jetul ie]it din arz`tor p@n` [n zona fundului [nchis al
focarului. Cilindrul termin@ndu-se inainte de cap`tul focarului, gazele de ardere fac o [ntoarcere de 180 grd. ]i
circul` [napoi prin spa\iul inelar dintre cilindru ]i focar, ie]ind la cap`tul dinspre arz`tor (fig.1c).
- focare turbionare, [n care arz`torul insufl` amestecul combustibil tangen\ial la capatul [nchis al c`ma]ii
interioare a focarului, dup` care flac`ra se dezvolt` turbionar p@n` la cap`tul de ie]ire unde, dup` o [ntoarcere
de 180 grd, circul` [napoi prin spa\iul inelar dintre cilindru ]i focar (fig.1d). Particularitatea deosebit` a focarelor
turbionare consist` [n faptul c` liniile de curent elicoidale pe care se dezvolt` procesul de ardere au o lungime cu
mult mai mare dec@t lungimea axial` a focarului ]i deci timpul de ardere disponibil este foarte lung. Aceasta d`
posibilitatea, printre altele, s` se ard` [n focare foarte scurte combustibili lichizi.
O analiz` calitativ` a caracteristicilor fiec`rui tip de focar poate determina avantajele ]i dezavantajele
func\ionale ]i constructive ale fiec`rei solu\ii de focar.
Fig. 3 a - cazan cu focar cu circula\ie direct` ]i dou` drumuri convective
Fig. 3 b - cazan cu focar cu [ntoarcere liber` ]i un drum convectiv
Fig. 3 c - cazan cu focar cu corp de [ntoarcere Fig. 3 d - cazan cu focar turbionar

]i un drum convectiv ]i un drum convectiv
Fig.3 Schema cazanelor cu volum mare de ap`
a. Focar cu circula\ie direct`
Avantaje:
- simplitate constructiv`, nu necesit` materiale deosebite;
- nu impune calit`ti deosebite arz`torului [n ceea ce prive]te forma ]i dimensiunile fl`c`rii.
Dezavantaje:
- focarul este rigid, [ncastrat la ambele capete, ]i are solicit`ri mecanice de natur` termic` mari;
- temperatura de ardere ridicat` ceea ce produce o poluare important` prin mult Nox;
- [ncarc`ri termice volumice mai mici dec@t la celelalte solu\ii;
- cazanul necesit` dou` drumuri convective ]i implicit dou` camere de [ntoarcere;
- focarul preia relativ pu\in din sarcina termic` a cazanului, rezult@nd o suprafa\` mare pentru
sistemul convectiv.
b. Focar cu [ntoarcere simpl`
Avantaje:
- focarul are o construc\ie elastic` fiind [ncastrat numai [n placa tubular` din fa\`;
- reducerea puternic` a temperaturii de ardere datorit` recircul`rii foarte active [n zona de ardere,
rezult@nd o reducere a emisiilor de NOx;
- [nc`rcare termic` volumic` mai mare dec@t [n solu\ia cu circula\ie direct`;
- temperatur` mai joas` la ie]irea din focar;
- cazanul necesit` un singur drum convectiv ]i de suprafa\` mai redus` dec@t [n cazul focarului cu
circula\ie direct`;
- unifomitate termic` foarte bun` a mediului radiant din focar;
- schimbul de c`ldur` din focar are ]i o component` convectiv`, de ordinul 10%.
Dezavantaje:
- arz`torul trebuie s` fie [n bun` concordan\` cu focarul deoarece un jet cu un impuls prea mic duce
la umplerea incomplet` a focarului iar un impuls prea mare duce la o ardere incomplet`;
c. Focar cu corp de [ntoarcere
Avantaje:
- focarul are o construc\ie elastic` fiind [ncastrat numai [n placa tubular` din fa\`;
- [ncarcare termic` volumic` mai mare dec@t [n celelalte solu\ii datorit` desf`]ur`rii arderii [n
prezen\a umor pere\i de temperatur` ridicat`;
- temperatura mai joas` la iesirea din focar fa\` de celelalte solu\ii;
- cazanul necesit` un singur drum convectiv ]i de suprafa\` mai redus` dec@t [n cazul celorlalte
focare;
- unifomitate termic` foarte bun` a fluxului de radiatie pe peretele focarului, pe toat` lungimea;
- transferul de caldur` din focar are o important` component` convectiv`, de ordinul 20%;
- nu impune calita\i deosebite arz`torului [n ceea ce prive]te forma ]i dimensiunile fl`c`rii.
Dezavantaje:
- necesit` un o\el refractar pentru confec\ionarea corpului de [ntoarcere;
c. Focar turbionar
Avantaje:
- înc`rcarea termic` volumic` de 3-5 ori mai mare dec@t [n celelalte solu\ii datorit` desf`]ur`rii arderii
în regim turbionar, cu turbulen\` ridicat` ]i în prezen\a unor pere\i de temperatur` înalt`;
- în cazul combustibililor lichizi se produce o ardere în volum ]i o ardere pelicular` foarte stabil` pe
peretele focarului;
- chiar ]i [n cazul cazanelor verticale arz`torul poate fi [n pozitie orizontal`;
- temperatura mai joas` la ie]ire din focar fa\` de celelalte solu\ii;
- cazanul necesit` un singur drum convectiv ]i de suprafa\` mai redus`, astfel [nc@t cazanul are
gabarit foarte mic;
73
- unifomitate termic` foarte bun` a fluxului de radia\ie pe peretele focarului, pe toat` lungimea;
- schimbul de caldur` din focar are o important` component` convectiv`, de ordinul 25%;
- nu impune calita\i deosebite arz`torului [n ceea ce prive]te forma ]i dimensiunile fl`c`rii.
Dezavantaje:
- necesit` o\el refractar pentru confec\ionarea camerei interioare de ardere;
- pierderi de sarcin` mai mari pe traseul gazelor de ardere;
* * *
{n aplica\iile practice ]i pentru a pune in eviden\` comparativ caracteristicile func\ionale ale focarelor cu
curgere axial`, se prezint` în fig.4 diagramele pentru dependen\a temperaturii de ie]ire din focar Tf [oC] func\ie de
incarc`rea termic` a focarului Qvol [kW/mc] pentru mai multe lungimi de focar Lf [mm].
Curbele 1 - focar cu circula\ie direct`
Curbele 2 - focar cu [ntoarcere simpl`
Curbele 3 - focar cu corp de [ntoarcere
Diametru focar - D = 400 mm

Fig.4 Diagrame pentru dependen\a temperaturii de ie]ire din
focar Tf [oC] func\ie de [nc`rcarea termica a focarului Qvol [kW/mc] pentru mai multe
lungimi de focar Lf [mm].
Se constat` c` din punct de vedere func\ional, pentru regimul de temperaturi din focar, cele trei solu\ii
difer` foarte mult.
Solu\ia de focar cu circula\ie direct` duce la temperaturi foarte ridicate la cap`tul focarului deoarece
flac`ra se dezvolt` in mijlocul focarului, sunt mari zone de stagnare ]i schimbul de c`ldur` prin radia\ie nu este
intens. Temperatura ridicat` [n procesul de ardere precum si timpul lung de reziden\` a gazelor de ardere in focar
determin` pe de alt` parte o producere important` de Nox, deseori peste limitele admisibile.
O alt` constatare important` este c` la cazanele cu focare cu circula\ie direct` excesul de aer minim
care asigur` o ardere corect` este mai mare cu cel putin 0,1 decât la cazanele cu focare cu [ntoarcere. Se
explic` aceast` constatare prin faptul c` [n focarele cu circula\ie direct` vitezele sunt mici, turbulen\a redus`, ]i
[n consecint` omogeneizarea combustibil aer [n spatiul focarului este mai redus`.
Solu\ia de focar cu [ntoarcere simpl` a gazelor de ardere duce la temperaturi mai reduse la cap`tul
focarului, circula\ia jeturilor de gaze de ardere asigurând o umplere bun` a focarului. Schimbul intens de c`ldur`
]i mas` [ntre jetul de ducere (central) ]i cel de intoarcere (periferic) duce la o temperatur` relativ redus`, 750-850ºC,
la cap`tul focarului, ceea ce face ca sistemul convectiv al cazanului s` aib` dimensiuni mai reduse.
Solu\ia, prin simplitatea ei, ar prezenta un avantaj foarte mare, dar este foarte sensibil` la alegerea
corect` a arz`torului: dac` arz`torul are o flacar` scurt` ]i evazat`, circula\ia gazelor de ardere nu se mai face
pân` la fundul focarului ]i apare o zon` de stagnare cu schimb redus de caldur`; dac` flac`ra este prea lung`,
cotactul ei cu fundul focarului poate produce o blocare a reac\iilor de ardere ]i apari\ia unor produse de ardere
incomplet`. Chiar daca experimental se poate determina compatibilitatea arz`tor-focar, ea ram@ne valabil` numai
pentru sarcina nominal` a cazanului, la sarcini mai mici func\ionarea focarului fiind defectuoas`.
Focarul cu corp de [ntoarcere duce la cele mai joase temperaturi la sfar]itul focarului, de ordinul 550-650ºC.
Solu\ia este relativ pu\in sensibil` la caracteristicile dimensionale ale fl`c`rii arz`torului deoarece arderea se
produce [n tubul central care are pere\i calzi (650-750 oC) ]i gazele de ardere sunt dirijate de pere\i pe tot
parcursul lor. De aceea astfel de focare pot func\iona ]i cu sarcini variate ale arz`torului. Un avantaj deosebit al
acestui tip de focar apare [n func\ionarea cu combustibil lichid, unde avantajul camerei de ardere cu pere\i calzi
este deosebit de important.
{n focarele turbionare cu camer` de [ntoarcere, se men\ioneaz` faptul c` rezultatele ob\inute sunt

remarcabile deoarece, p`strând toate avantajele focarului cu corp de [ntoarcere, se adaug` un plus de transfer
de c`ldur` datorat mi]c`rii turbionare a gazelor atât [n zona central` cât ]i [n zona periferic` a focarului. La aceste
calit`\i de transfer de c`ldur` se adaug` ]i calit`\ile deosebite de ardere, specifice focarelor turbionare.
{n continuare, pentru a putea urm`ri efectul adopt`rii unui anumit tip de focar asupra reparti\iei diferitelor
fluxuri de c`ldur` [n cazan, s-au trasat diagramele circulare din fig.5 [n care apar ponderile procentuale ale
urm`toarelor fluxuri de c`ldur`:
- Q focar radia\ie
- Q focar convec\ie
- Q convectiv
1 - Cazan cu focar cu circula\ie direct`
2 - Cazan cu focar cu [ntoarcere simpl`
3 - Cazan cu focar cu corp de [ntoarcere

Fig.5 - Diagrame de reparti\ir a fluxurilor de c`ldur` [n cazan pentru diferite tipuri de focare
75
Se constat` din analiza diagramelor prezentate c` focarul preia o por\iune din ce in ce mai mare din sarcina
termic` total` a cazanului [n urmatoarea ordine: cazan cu focar cu circula\ie direct` 45-55%, cazan cu focar cu
[ntoarcere simpl` 50-60%, cazan cu focar cu corp de [ntoarcere 60-75%. Propor\iile mai mari de c`ldur` preluate
de focar duc implicit la reducerea suprafe\ei sistemului convectiv care reprezint` un consum mare de metal
pentru cazan ]i o cre]tere important` a gabaritului.
{n concluzie, pentru majoritatea cazurilor, focarul cu întoarcere liber` este cel mai adecvat, mai ales la
cazanele care func\ioneaz` în regim de reglaj tot-nimic. Pentru regimul de func\ionare nominal arz`torul este
studiat pentru ca flac`ra s` ajung` pân` în fundul focarului, unde se întoarce. {n felul acesta utilizarea volumului
focarului este maxim` ]i se asigur` cel mai intens transfer de c`ldur`. La arz`toare cu dou` trepte de func\ionare
sau arz`toarele cu modulare de sarcin`, numai la plin` sarcin` focarul are umplere total`. {n celelalte regimuri
subînc`rcate, flac`ra întoarce înainte de fundul focarului ]i fluxul specific de c`ldur` transferat este mai sc`zut.
Aceasta nu afecteaz` debitul de c`ldur` produs, acesta fiind sub cel nominal, dar are o u]oar` influen\` asupra
randamentului (prin sc`derea suprafe\ei utile de transfer de c`ldur`); nu exist` studii privind aprecierea suprafe\ei
utile a focarului la diferite sarcini relative.
Focarul cu str`batere cu un singur drum nu se utilizeaz` în domeniul capacit`\ilor mici de cazane datorit`
costurilor suplimentare de cazan pentru un drum suplimentar convectiv ]i o camer` de întoarcere suplimentar`.
Focarul cu corp de întoarcere se utilizeaz` mai rar, cu toate c` este cea mai bun` solu\ie de ardere ]i de
transfer de c`ldur`, datorit` costului relativ ridicat al corpului de întoarcere care trebuie s` fie confec\ionat din o\el
înalt aliat.
Solu\ia constructiv` a drumului convectiv este cel de al doilea element constructiv care necesit` o
apreciere ]i o alegere.
Cu toate c` în procesul de transfer de c`ldur` convectivul ia în general mai pu\in de 25% din sarcina
cazanului, suprafa\a mare a lui se datore]te faptului c` func\ioneaz` cu gaze de ardere de temperatur` sc`zut`
]i deci fluxul specific de c`ldur` este mic. Ca ordin de m`rime, înc`rcarea termic` a suprafe\elor de focar este de
4 – 5 ori mai mare decât a suprafe\elor de convectiv.
Suprafa\a convectiv` se realizeaz` din \evi, de diametru 40 – 100 mm, func\ie de puterea cazanului.
|evile se distribuie pe periferia focarului.
Un element modern de mare importan\` în alc`tuirea convectivelor de cazane este utilizarea
intensificatorilor de convec\ie, numi\i ]i turbulizatori. Acestea sunt table diferit fasonate care au rolul de a m`ri
turbulen\a în \evile convectivului. {n general viteza gazelor este mic` în \evile convective, de ordinul 2 – 6 m/s,
]i este impus` de num`rul de \evi necesare pentru a realiza suprafa\a de transfer de c`ldur`; în consecin\`
turbulen\a natural` este mic` ]i transferul de c`ldur` este redus. Introducînd turbulizatori în \evi se ob\ine o
turbulen\` adi\ional` care intensific` de 1,5 – 2,5 ori transferul de c`ldur`.
Simplitatea constructiv` a turbulizatorilor ]i pre\ul lor foarte sc`zut, pe de o parte, iar pe de alt` parte
simplitatea de introducere (sunt introdu]i f`r` prindere în interiorul \evilor) face ca utilizarea lor s` fie foarte
economic`. Introducerea turbulizatorilor în \evi scade temperatura la co] cu 20-50 grade ]i randamentul cazanului
cre]te cu câteva procente.
Principalele solu\ii de turbulizatori ]i eficien\a lor sunt prezentate sintetic în continuare în figura 6.
Laminar
(Re < 2500)
α=α0⋅⋅2.142 / Pr0.3
Pr = d/l Pr - Prandtl
Re= wd/ν Re- Reynolds
Tranzitoriu
(2500< Re < 10000)
α=α0⋅(3.3/ Pr0.26 - Re0.2 /5)
Fig.6 Intensificatori de turbulen\` în convectiv (turbulizatori) ]i rela\ii pentru determinare eficien\ei lor
Pentru ilustrarea solu\iilor constructive de CAZANE DE INCALZIRE – PENTRU CENTRALE DE HABITAT,
se prezint` câteva solu\ii din gama cazanelor ENERSAVE.
Fig.7 - Aspectul general al cazanului

Din prospectele prezentate în anex` sunt de re\inut câteva date importante pentru recomandarea ]i
utilizarea acestor cazane. Datele sunt sintetizate în tabelul 4.
Tabel 4
PARAMETRI DE PROSPECT VALORI UTILIZAREA INFORMATIEI
definirea cazanului; cifra din simbol arat` debitul

Tipul cazanului EN 20 – EN 2000
caloric nominal al cazanului în mii kcal/h
20 000 – 200 000 kcal/h

puterea cazanului stabilirea tipului necesar în central`
23,2 – 2326 kW
calitate de robuste\e ]i insensibilitate la varia\ii
materialul cazanului cazan din o\el
bru]te de regim termic
temperatura apei furnizate max. 105 limita de utilizare
în`l\ime maxim` de coloan` de ap` deasupra
presiunea de lucru max. 4 bar
cazanului 40 m
definire la comand` a tipului de combustibil
combustibil gazos, lichid sau mixt
disponibil
calculul consumului de combustibil;
randament 91%
compara\ie cu alte cazane
perfec\iunea arderii – calitate CO ~ 0 , NOx < 120 mg/kWh valori necesare pentru studiul de impact al centralei
ecologic` indice de fum Bacharah < 0,5 asupra mediului
co] ф=135 – 395
dimensiuni racorduri legarea cazanului în re\eaua de ap` cald` ]i la co]
ap` 1 1⁄4” – DN 150 (6”)
cazanul se recomand` pentru performan\e optime
varia\ia puterii (17-23) – (1800-2200) la sarcini de calcul putând fi mai mari sau mai mici
decât nominal al cazanului cu 10-15%
presiunea intern` (presiunea în
parametru important la alegerea arz`torului, care
focar) – considerând un co] cu tiraj (2-4) – (50-70) mmH2O
trebuie s` dea sarcina cerut` la presiunea din focar
nul
permite calculul înc`rc`rii termice a suprafe\elor:
suprafa\a de schimb de c`ldur` 1,0 – 47,1 m2 q = Q/S pentru compararea eficien\ei cu alte
cazane
cantitate H2O 40,6 – 2464 l volumul apei din cazan

masa cazanului – necesar` pentru construc\ia
mas` 132 – 3830 kg
funda\iei ]i pentru transport
dimensiuni constructive (a – m) – ( T1 – T6 ) necesare pentru amlasare în central` ]i racorduri
Tabelul 4 - Date caracteristice ale cazanelor ENERSAVE
77
2.3.4.2. CAZANE CU VOLUM MARE DE AP~ PENTRU COMBUSTIBIL SOLID
Combustibilul solid care poate fi utilizat este: lemn, c`rbune, brichete, cox.
La astfel de cazane ]i instala\ii de ardere trebuie precizat c` sortul de c`rbune care poate fi ars este c`rbune
brun huilos sau huil`, cu granula\ie mai mare de 50 mm. Ace]ti c`rbuni au umiditate sub 15% ]i o temperatur` de
zgurificare a cenu]ii peste 1400 0C, condi\ii absolut necesare pentru arderea c`rbunilor pe strat fix; este exclus`
arderea ligni\ilor care n-au condi\ii necesare de aprindere ]i produc zgurificarea stratului.
Cazanele sunt de o construc\ie similar` cu cazanele cu focar ]i un drum convectiv, amenajarea pentru
arderea combustibilului solid reprezentând montare într-un segment inferior al focarului a unui gr`tar. Pe gr`tar
se a]eaz` combustibilul solid, de obicei lemnele de foc; sub gr`tar se
face alimentrea cu aer ]i evacuarea cenu]ii.
{n fig. 8 se prezint` schema unui cazan de tipul constructiv

THERMOSTAHL.
Cazanul pe combustibil solid are o serie de particularit`\i func\ionale

care trebuie cunoscute pentru o exploatare optim`.
- combustibilul solid produce mult` cenu]` volant` de aceia
trebuie s` existe un acces u]or de cur`\ire a drumurilor de
gaze; cur`\irea drumurilor de gaze se face zilnic sau
Fig.8 - Schema unui cazan pentru
s`pt`mânal, func\ie de combustibilul utilizat; lemne de tipul constructiv
- masa stratului de combustibil solid în faz` de ardere pe gr`tar are un THERMOSTAHL
con\inut ridicat de energie chimic`; nu este ca în cazul combustibilului
gazos sau lichid când la întreruperea aliment`rii în focar nu mai este surs` de energie.
{n consecin\`, la întreruperea aliment`rii cu combustibil solid trebuie contat pe faptul c` se continu`

producerea de energie termic` de c`tre cazan pân` la arderea întregului strat existent. Oprirea aerului pentru
oprirea arderii este numai o m`sur` global` de oprire a cazanului; prin infiltra\iile de aer arderea continu` încet, în
regim de ardere reduc`toare (gazele de ardere con\in CO ]i nu CO2 ), pân` la epuizarea stratului.
- spre deosebire de cazanele cu combustibil gazos sau lichid care pot fi complet automatizate „f`r`
supraveghere permanent`”, cazanele de combustibil solid trebuie alimentate manual, stratul de
combustibil trebuie rea]ezat din când în când (r`scolire), temperatura apei calde trebuie urm`rit`
pentru ca înainte de a ajunge la temperatura maxim` alimentarea stratului s` înceteze. De aceia toate
cazanele cu combustibil solid sunt în categoria „cu supraveghere permanent`”.
- cazanul se instaleaz` totdeauna cu un vas de expansiune deschis deoarce exist` un pericol poten\ial ca
la întreruperea aliment`rii cu combustibil producerea de c`ldur` s` continue.
- ie]irea gazelor de ardere prin partea din fa\` a focarului face ca deschiderea u]ii mari din fa\a
cazanului în timpul func\ion`rii s` produc` o ie]ire de gaze din focar în camera centralei, ceeace este
de evitat. In timpul func\ion`rii se poate deschide numai u]a de alimentare care, având o sec\iune
relativ mic`, permite tirajului co]ului s` men\in` o oarecare depresiune în focar ]i gazele s` nu
r`bufneasc` în central`.
Drumul convectiv al cazanului este consitutit dintr-un fascicol de \evi str`b`tute prin interior de gazele de
ardere. Nu este cazul s` se introduc` turbulizatori în \evi deoarece ace]tia vor favoriza depunerea de cenu]`
volant` ]i pot împiedeca tirajul natural care este esen\ial pentru producerea depresiunii în focar.
Din prospectele prezentate în anex` sunt de re\inut câteva date importante pentru recomandarea ]i
utilizarea cazanelor pe combustibil solid THERMOSTAHL. Datele sunt sintetizate în tabelul 5.
Tabel 5
PARAMETRI DE PROSPECT VALORI UTILIZAREA INFORMATIEI
definirea cazanului; cifra din simbol arat` debitul
Tipul cazanului CL 30 – CL 600
caloric nominal al cazanului în mii kcal/h
30 000 – 600 000 kcal/h
puterea cazanului stabilirea tipului necesar în central`
35 – 698 kW
calitate de robuste\e ]i insensibilitate la varia\ii bru]te
materialul cazanului cazan din o\el
de regim termic
limitarea utiliz`rii combustibililor solizi de tip lignit sau
combustibil utilizat: diversitatea
combustibili cu granula\ie su 50 mm;
- solid combustibililor ce se pot
posibilitate de tranformare prin adaptare pentru
- gazos, lichid (prin adaptare) utiliza
combustibil gazos sau lichid
reglarea arderii cu ajutorul termostatului;
trebuie bine în\elese sistemele de reglare deoarece
posbilitatea men\inerii constante a informativ
au specificul reglajului la ardere în strat (cu iner\ie)
temperaturii apei la ie]ire;
masa cazanului – necesar` pentru construc\ia funda\
mas` 310 – 2450 kg
iei ]i pentru transport
permite calculul înc`rc`rii termice a focarului [kcal/h/
m3] specific` fiec`rui combustibil
volum focar 180 – 1960
înc`rc`rile date de solu\ia constructiv` sunt 170 000
– 306 000 kcal/h/m3 .
volum de ap` 160 – 1180 volumul de ap` de umplere a cazanului
în`l\ime maxim` de coloan` de ap` deasupra
presiunea de lucru max. 2-4 bar
cazanului 20-40 m
dimensiune gur` de alimentare (350x450) – (600x700) dimensiunea gurii de introducere a combustibilului
co] ф=230 – 480
dimensiuni racorduri legarea cazanului în re\eaua de ap` cald` ]i la co]
ap` 1 1⁄4” – 4”
consumurile sunt calculate pentru puteri calorice
consum de combustibil (5-8) – (130-160) kg/h de combustibil solid de (7500 – 4700 kcal/kg )
– (5700 – 4700 kcal/kg)
dimensiuni constructive (a – c) necesare pentru amlasare în central`
Tabelul 5 - Date caracteristice ale cazanelor pe combustibil solid THERMOSTAHL
2.3.4.3. CAZANE CU VOLUM MIC DE APA – PENTRU COMBUSTIBIL GAZOS SAU

LICHID
Sunt cazane caracterizate printr-o circula\ie a apei înc`lzite prin interiorul \evilor.
Solu\iile constructive sunt multiple. Din cele mai des întâlnite cit`m:
- cazane cu cadre de \evi netede de o\el – denumite ]i cazane din elemente – actualmente în general
abandonate datorit` consumului mare de metal ]i manoper` ]i înc`rc`rii termice mici a suprafe\elor
datorit` transferului de c`ldur` slab.
- cazane cu fascicole de \evi netede de o\el – se utilizeaz` numai la debite de c`ldur` mari, peste 5
Gcal/h (5 MW), ]i sunt în solu\ie de cazane cu pere\i membran` (cazane de tip CR ]i CAF) sau în
solu\ie cu zid`rie, actualmente abandonate ca solu\ie constructiv` datorit` consumului mare de metal,
zid`rie refractar` ]i manoper` (cazane HLK ]i GIR).
-cazane cu fascicol de \evi nervurate – se utilizeaz` rar la cazanele de central` dar se utilizeaz` des la
cazanele mici ]i în special la minicentrale (v. cazanele IMMERGAS, BIASI).
- cazane din elemente de font` - sunt cazanele cele mai moderne din acast` categorie pentru
centrale termice de înc`lzire. Se eviden\iaz` prin calit`\i deosebite de fiabilitate, montare din elemente
la locul de amplasare ]i gabarite mici.
Ca exemplificare din aceast` categoire de cazane cit`m gama de cazane VIADRUS .
Elementul de font` al cazanului este un corp care are în parte de jos a peretelui prin care circul` apa,
o deschidere mare, care prin asamblarea elementelor va configura focarul, iar în partea de sus câteva sec\
iuni nervurate, în interiorul c`rora circul` apa; prin asamblarea elementelor acestea vor configura fascicolul
convectiv.
Elementele se asambleaz` între ele cu nipluri, pe partea apei ]i prin garnituri pe partea gazelor de ardere
79
]i sunt strânse cu tiran\i de o\el. Elementele de cap`t sunt fasonate special pentru destina\ia lor.
Interiorul pere\ilor focarului nu este nervurat deoarece în focar transferul de c`ldur` se face prin radia\ie
]i deci suprafa\a captatoare echivalent` este proiec\ia normal` a suprafe\elor.
Arderea în focar are acelea]i caracteristici cu arderea într-un focar camer` de la cazanele cu volum mare
de ap`..
Suprafe\ele convective, puternic nervurate, au o eficien\` de transfer de c`ldur` deosebit de bun`.
Aceasta face ca temperatura la co] s` fie coborât` ]i randamentele acestor cazane s` fie foarte ridicate, de
ordinul 91 – 92 %.
{n fig. 9 se prezint` o vedere a unui element de cazan din font`.
1. Element frontal 10. Usa de vizitare 19. Racord ducere DN 80 27. Manta superioara - capac
2. Element median 11. Izolatia usii de vizitare 20. Racord intoarcere DN 80 cu 28. Manta fata - partea de jos
robinet de golire
3. Element posterior 12. Placa injectorului 29. Manta spate - partea de sus
4. Niplu 13. Izolatia placii injectorului 21. Robinet de umplere si golire 30. Manta spate - partea de jos
5. Diafragma de 14. Flansa pentru injector 22. Priza manometru capilar 31. Izolatia mantalei
limitare
6. Dop 15. Priza masurare presiune 23. Teaca manometru capilar 32. Panou de comanda
7. Dop cu filet G 1/2” 16. Vizor de inspectie 24.Manta laterala stanga 33. Clema de siguranta
8. Tirant filetat 17. Canal de fum 25. Manta laterala dreapta 34. Garnituri de etansare
9. Chit de etansare 18. Clapeta de explozie 26. Manta fata - capac 35. Priza termostat
Fig. 9 Cazan VIADRUS G 300

a. vedere a unui element de cazan din font`
b. elementele componente ale cazanului
Una din caracteristicile importante ale cazanelor din font` este c` suprafe\ele din font` sunt rezistente la
coroziune. In timp ce o\elul este oxidat ]i cu timpul distrus de umezeal` ]i mai ales de solu\ii acide, fonta rezist`
foarte bine chiar ]i atacului chimic cu acid concentrat.
Pericolul de coroziune poate apare în cazan în dou` cazuri, pe suprafa\a de schimb de c`ldur` în contact
cu gazele de ardere:
- condens neutru, din condensarea vaporilor de ap` din gaze de ardere ale combistibilului gazos;
- condens acid, din condensarea vaporilor de ap` din gazele de ardere ale combustibilului lichid cu
con\inut de sulf, pentru combustibilii no]tri CLU ]i p`cur`.
Condensarea se produce numai când temperatura peretelui de transfer de c`ldur` este mai mic` decât
temperatura punctului de rou`. Este de subliniat c` nu gazele de ardere trabuie s` aib` o temperatur` sub cea de
rou`, ele având în general o temperatur` înalt`; condensarea se produce pe orice perete care are o temperatur`
mai joas` decât temperatura de rou`.
Temperatura peretelui unei suprafe\e de transfer de c`ldur` este, cu diferen\` de 1 – 5 grade, apropiat`
de temperatura apei. Un calcul estimativ poate ar`ta acest lucru. Din condi\ia de egalitate a fluxurilor de c`ldur`
rezult` c` temperatura peretelui este:
tp = (αapa * tapa + αgaze * tgaze ) / (αapa + αgaze )
unde:
- αapa ]i αgaze sunt coeficien\ii de schimb de c`ldur` convectiv de la ap` ]i de la gazele de ardere
-(tapa ]i tgaze ) sunt temperaturile apei ]i gazelor de ardere
Coeficientul de schimb de c`ldur` este mare pe partea apei , de exemplu αapa = 1000 W/m2 ]i mic pe parte
gazelor de ardere, de exemplu αgaze = 20 W/m2 .
Temperatura pe partea apei este de exemplu tapa = 50 0C ]i gazele de ardere au, în zona de sfâr]it a cazanului,
de exemplu tgaze = 200 0C.
Cu aceste valori rezult` o temperatur` a peretelui metalic de:

tp = (50 * 1000 + 20 * 200) / (1000 + 20) = 52,9 0C
Se observ` c` fa\` de temperatura apei, temperatura peretelui metalic este numai cu 2,90 mai ridicat`.
S` presupunem acum c` temperatura punctului de rou` a gazelor de ardere din combustibil gazos este
trou`.g. = 55 0C . Inseamn` c` temperatura peretelui este mai mic` decât temperatura de rou` ]i se va produce
condensare.
Exemplul ales are aproximativ un caracter general ]i se poate aprecia în mare c`, pentru ardere de
combustibil gazos, la o temperatur` de ap` din cazan mai mic` de
50 0C apare condensare pe pere\ii metalici.
Temperatura punctului de rou` a gazelor de ardere (pentru

combustibil f`r` sulf) func\ie de concentra\ia vaporilor de ap` din
gazele de ardere este dat` în fig. 10.
Situa\ia este mai grav` la arderea combustibilului lichid cu

con\inut de sulf. Temperatura de rou` a gazelor de ardere pentru
ace]ti combustibili este dictat` de prezen\a acidului sulfuric în
vaporii gazelor de ardere condensate. Ace]tia provin din arderea
sulfului ]i hidratarea trioxidului de sulf:
S + O2 = SO2 à SO3 +H2O = SO4H2 .
Gazele de ardere cu SO3 au temperatura de rou` mult mai

înalt`, denumit` temperatura de rou` acid` , apropiat` ]i chiar
dep`]ind 100 0C. Pentru orientare, în diagrama fig.11 se prezint`
dependen\a temperaturii de rou` acide de con\inutul de sulf ]i de
con\inutul de vapori de ap` ai gazelor de ardere.
Se vede c` în cazul combustibilului lichid sulfuros este

Fig. 10 Temperatura punctului de rou`
la combustibili f`r` sulf pericol de apari\ie a condens`rii acide ]i a coroziunii acide chiar ]i
la temperaturile curente ale apei calde de înc`lzire.
81
Astfel, în func\ionarea unui cazan se întâlnesc dou` situa\ii în care apare condensare:
- la pornirea cazanului când apa din cazan este sub temperatura de rou` a gazelor de ardere.
- c@nd cazanul func\ioneaz` cu temperatur` joas` a apei calde de înc`lzire.
Cum astfel de situa\ii se întâlnesc, condensarea este un fenomen curent în exploatare. Ca urmare a
acesteia apare la cazanele de o\el o coroziune care duce la acarierea (gùrirea) \evilor dup` 10-15 ani de func
\ionare a cazanului pe combustibili nesulfuro]i ]i mult mai devreme pentru combustibili sulfuro]i.
Dac` materialul cazanului este font`, condensarea apare în acelea]i condi\ii dar nu se va produce coroziune
deoarece fonta este rezistent` la coroziune. Astfel durata de exploatare a unui cazan de font` este peste 20 de
ani ]i chiar se g`sesc în exploatare cazane cu peste 70 de ani de func\ionare (cazane de font` din’naintea celui
de al II-lea r`zboi mondial).
p H2O- presiune par\ial`
a. Temperatura punctului de rou` acid la combustibil cu S < 1
b. Temperatura punctului de rou` acid la combustibil cu S > 1

Fig.11 Dependen\a temperaturii de rou` acide de con\inutul de sulf ]i de con\inutul de
vapori de ap` ai gazelor de ardere
Dac` au fost re\inute avantajele cazanelor din elemente de font` în ceeace prive]te manevrabilitatea lor
u]oar` datorit` mont`rii elementelor pe locul de amplasare al cazanului ]i rezisten\a mare la coroziune, trebuie
s` se men\ioneze ]i neajunsurile acestor cazane.
Prima deficien\` este aceia c` fonta este foarte sensibil` la varia\ii de temperatur` care duc la o
neuniformitate de temperatur` în lungul unui element. Se ]tie c` o neuniformitate termic` într-un sistem rigid
(cum este cazanul) produce tensiuni interne; cum fonta are o foarte slab` rezisten\` la întindere (cu toate c` la
compresiune rezist` foarte bine), elementele de font` se pot sparge relativ u]or. Cazul cel mai des de avarie
întâlnit în exploatare este acela în care se face o completare a apei din instala\ie prin returul cazanului. Apa
rece de completare, intrat` pe la baza elementului plin cu ap` cald` duce la varia\ii atât de mari de dilatare încât
elementele se crap`.
A doua deficien\` este aceia c` fonta este foarte sensibil` la tensiuni interne datorit` montajului (]i chiar
lovirilor). Astfel, o strângere neuniform` a niplurilor de asmblare a elementelor poate fi cauza spargerii elementelor
de font`.
Cu aceast` analiz` se poate face o alegere judicioas` a cazanului, urm`rind urm`toarele aspecte:
- dac` accesul în central` este pe o u]` de dimensiuni mici se alege cazan de font` care se monteaz`
element cu element;
- dac` se utilizeaz` combustibil lichid cu con\inut mare de sulf se alege cazan din font` rezistent la
coroziune;
- dac` este pericol ca instala\ia s` fie gre]it exploatat`, ceeace ar pune în pericol cazanul de font`,
fragil, se alege cazan de o\el;
-dac` montajul nu se face de un specialist autorizat în montaje de cazane din font`, mai bine se alege
un cazan de o\el care nu poate fi distrus la montaj;
- dac` un cazan de font` dep`]e]te dublul costului cazanului de o\el, se alege cazan de o\el cu toate
c` durata lui de exploatare va fi de dou` ori mai mic` decât a cazanului de font`.
Pentru exemplificarea performan\elor cazanelor din elemente de font` se vor analiza caracteristicile
tehnice a dou` game de cazane; VIADRUS G 100 – cu arz`tor atmosferic de gaz ]i VIADRUS G 300 – cu
arz`tor cu aer insuflat.
Datele sunt sintetizate în tabelele 6 ]i 7.
CAZANE VIADRUS G100 - cu arz`tor atmosferic de gaz Tabelul 6
PARAMETRI DE VALORI UTILIZAREA

PROSPECT INFORMATIEI
Tipul cazanului - num`r de 6 - 9 elemente definirea cazanului

elemente
puterea cazanului 75/30 - 120/60 kW puterea maxim`/minim` a
unui cazan ca limite de alegere a
tipului; stabilirea
tipului necesar [n central`
informa\ii generale -nivel de zgomot sc`zut -lipsa ventilatorului de aer
-tiraj minim 5 Pa -necesar4 un co] de minim 3 m
temperatura maxim` a apei -limita superioar` a apei
calde 85ºC calde de [nc`lzire
-posibilitate de reglaj cu mai -posibilitate de programare a
multe cicluri cazanului pentru diferite
situa\ii
randament 91 % permite calculul consumului
de combustibil ]i costurilor
de exploatare
temperatura produselor de 120 - 130ºC la co] necesar la calculul tirajului
combustie co]ului
mas` 480 - 693 kg masa cazanului - necesar`
pentru construc\ia funda\iei ]i
pentru transport
83
volum de ap` 53 - 77,45 volumul de ap` umplere a
cazanului
coeficient de rezisten\` 2,3 valoarea rezisten\ei specifice
hidraulic` locale ξ pentru calculul
hidraulic al circuitului
pierdere de presiune pentru 4 Pa permite calculul tirajului
produsele de combustie necesar al co]ului
presiune maxim` de lucru la max. 0,4 MPa [n`\ime maxim` de coloan`
ap` de ap` deasupra cazanului
40 m
presiunea minim` de lucru la min. 0,03 MPa [n`l\ime minim` de coloan`
3m
presiune intrare gaz 1,8 - 2,5 kPa presiune necesar` pentru
combustibil 180 - 250 mm
H2O
dimensiune gur` de (350x450) - (600x700) dimensiunea gurii de
alimentare introducere a combustibilului
dimensiuni racorduri gaz 6/4" (1−") legarea cazanului [n re\eaua
ap 1×" - 4" de ap` cald` ]i de gaze
diametru co] 250 mm diametru minim de co]
dimensiuni constructive l`\ime*ad@ncime*[nal\ime necesare pentru amplasare [n
central`
CAZANE VIADRUS G300 - cu arz`tor cu aer insuflat Tabelul 7
PARAMETRI DE VALORI UTILIZAREA

PROSPECT INFORMA|IEI
Tipul cazanului - num`r de 5 - 14 elemente definirea cazanului
elemente
puterea cazanului 103/113,2 - 310/340,7 kW puterea maxim`/minim` a
unui cazan ca limite de
alegere a tipului; stabilirea
tipului necesar [n central`
informa\ii generale -nivel de zgomot sub 75 dB -ventilatorul de aer silen\ios
-automatizarea pompei de -protec\ia de temperatur` a
circula\ie pe temperatura de elementelor prin controlul de
retur temperatur` a circula\iei
-temperatura maxim` a apei -limita superioar` a apei
calde 110ºC calde de [nc`lzire
-posibilitatea de reglaj cu mai -posibilitatea de programare a
multe cazane [n cascad` cazanului
-termen de via\` nelimitat -rezistent la coroziune

randament 90,8% permite calculul consumului
de combustibil ]i costurilor
de exploatare
temperatura produselor de 185ºC la co] necesar la calculul tirajului
combustie co]ului ]i calculul
randamentului
presiunea maxim` [n camera 2 mbar suprapresiune 20 mmCA pe
de combustie care trebuie s-o asigure
arz`torul la sarcin` nominal`
diferen\a de presiune minim` 0,5 mbar tirajul minim realizat de co]
[n c`min 5 mmH2O, ceea ce reprezint`
un co] de cca. 10 m [n`l\ime
mas` 505 - 1225 kg masa cazanului - necesar`
pentru construc\ia funda\iei ]i
pentru transport
volum de ap` 56,4 - 137,4 volum de ap` de umplere a
cazanuli
presiunea maxim` de lucru la max. 4 bar [n`l\ime maxim` de coloan`
40 m
presiune intrare gaz 1,8 - 2,5 kPa presiune necesar` pentru
combustibil 180 - 250 mmH2O
flan]` arz`tor 150 - 165 diametrul flan]ei de leg`tur`
pentru arz`tor
lungimea minim` a gurii de 125 - 160 mm lungimea minim` a capului
foc de ardere (partea cilindric` a
arz`torului care intr` [n focar)
deschiderea maxim` a 50 mm distan\a arz`tor-focar
arz`torului
diametru aliment`rii cu ap` 80 mm dimensiuni racorduri: legarea
cazanului [n re\eaua de ap`
cald` ]i de gaze
diametrul co]ului de fum 225 mm diametrul minim de co]
dimensiuni constructive l`\ime*ad@ncime*[nal\ime
2.3.4.4. CAZANE CU CONDENSA|IE
La cazanele clasice atât gazele de ardere care ies din cazan, cât ]i suprafe\ele de transfer de c`ldur`
au o temperatur` mai ridicat` decât temperatura de rou` a gazelor de ardere. In consecin\` vaporii de ap` din
gazele de ardere î]i men\in starea gazoas` ]i sunt evacua\i la co] împreun` cu c`ldura lor latent` de condensare.
Aceast` c`ldur` reprezint` mai mult de 10% din c`ldura disponibil` în combustibil. Asfel, c`ldura disponibil` în
combustibilul gazos, exprimat` prin puterea caloric` inferioar`, este Hi = 35800 kJ/m3N (8550 kcal/m3N ). Dac`
se face condensarea vaporilor de ap` din gazele de ardere, c`ldura disponibil` în combustibilul gazos, exprimat`
prin puterea caloric` superioar`, este Hi = 39860 kJ/m3N (9520 kcal/m3N ). Rezult` un câ]tig de c`ldur` disponibil`,
dac` se condenseaz` vaporii de ap` din gazele de ardere, de 11,34 %.
O prim` problem` formal` este aceea c` dac` un cazan clasic are un randament uzual de 92%, ata]ându-
i-se un condensator randametul lui va cre]te (la o condensare integral`) cu 11,34 % datorit` condens`rii ]i cu
înc` 5 % datorit` faptului c` gazele de ardere vor fi evacuate cu o temperatur` mai coborît`. Deci cazanul va
avea randamentul de 92+11,34+5=108,34 %. Rezult` un randament peste 100% deoarece randamentul a fost
exprimat prin raportarea c`ldurii utile la puterea caloric` inferioar` a combustibilului, Hi :
ηi = Q/(B*Hi) - unde B este debitul de combustibil utilizat ]i Qu c`ldura util`.
Deoarece se face condensarea vaporilor de ap` din gazele de ardere, c`ldura disponibil` în combustibil
este puterea caloric` superioar` Hs , deci exprimarea randamentului este corect s` se fac` raportat la aceast`
putere caloric`:
ηs = Q/(B*Hs)
în care caz randamentul va fi ηs=ηi * ( Hi /Hs ) = 108,34 * (8550/9520) = 97,3 %.
O prim` concluzie este aceia c`, \inând seama de existen\a cazanelor cu condensa\ie, totdeauna
85
O prim` concluzie este aceia c`, \inând seama de existen\a cazanelor cu condensa\ie, totdeauna trebuie
specificat dac` randamentul se refer` la puterea caloric` superioar` Hs sau la puterea caloric` inferioar` a
combustibilului, Hi .
Pentru o ilustrare mai sugestiv` a procesului de condensare se va reprezenta grafic un proces uzual.
Gazele de ardere ies din cazan cu o temperatur` relativ ridicat`, 180-220ºC, uzual` pentru cazanele
moderne. In exemplul analizat temperatura este de 220ºC, reprezentat` în diagrama fig.12 prin punctul A.
Fig. 12 Diagrama de func\ionare

a cazanului echipat cu
condensator
Condensatorul recupereaz` c`ldura sensibil` a gazelor de ardere, figurat` în diagram` prin evolu\ia A-
B. Suprafa\a de transfer de c`ldur` a condensatorului având îns` o temperatur` mai joas` decât temperatura
de rou` a gazelor de ardere, se produce ]i o condensare a vaporilor de ap` din gazele de ardere pe suprafa\a
de schimb de c`ldur`. In diagrama prezentat`, evolu\ia este din punctul B în punctul C. Cu toate c` procesul de
condensare este simultan cu procesul de transfer de c`ldur`, pentru simplificarea reprezent`rii procesele s-au
reprezentat înseriate. Punctul B din diagram` este caracterizat prin temperatura de rou` a gazelor de ardere,
determinat` de presiunea par\ial` a vaporilor de ap` în gazele de ardere. Varia\ia de temperatur` în zona de
condensare este relativ mic`, datorit` modific`rii temperaturii de rou` prin eliminarea vaporilor de ap` din gazele
de ardere, dar c`ldura recuperat` este mare datorit` valorii mari a c`ldurii latente de condensare. In exemplul
ar`tat, se recupereaz` c`ldura latent` din 75 g apa/kg gaze de ardere.
Sunt dou` condi\ii necesare pentru ca un cazan s` func\ioneze în regim de condensare:

- temperatura apei (respectiv a suprafe\ei de schimb de c`ldur`) s` fie mai mic` decât temperatura de rou`
a gazelor de ardere,
- suprafa\a convectiv` s` fie suficient de mare pentru ca s` se produc` transferul de c`ldur` ]i de mas` în
por\iunea de condensare.
Prima condi\ie poate fi îndeplinit` în urm`toarele situa\ii:

- instala\ia de înc`lzire func\ioneaz` cu un retur de temperatur` joas` a agentului termic, de ordinul 40 0C,
de exemplu la înc`lzirea prin pardoseal`;
- instala\ia de înc`lzire clasic`, 70/90 0C , func\ioneaz` în perioadele de temperaturi exterioare de peste 0
0
C cu temperatur` redus` a agentului termic, 40/60 0C, ceeace reprezint` o perioad` de peste 50% din
perioada de înc`lzire;
- apa cald` de consum, cu un regim de preg`tire de 10/45 0C , este agentul termic care preia c`ldura dup`
treapta de preg`tire a apei calde de înc`lzire.
Din punctul de vedere al solu\iei constructive, partea de condensare poate fi integrat` în ansamblul
suprafe\ei de transfer de c`ldur` convectiv al cazanului, caz în care, datorit` necesarului mare de suprafa\`,
suprafa\a este constituit` dintr-un fascicol de \evi nervurate.
{n fig.13 se prezint` un cazan de condensa\ie cu suprafa\` extins` de transfer de c`ldur`.
Fig.13 Cazan de condensa\ie

cu suprafa\` extins`
de transfer de c`ldur`
O alt` solu\ie este montarea

condensatorului ca un corp separat. In acest caz cazanul poate fi din o\el obi]nuit ]i condi\ia de o\el rezistent
la coroziune (inox) se pune numai pentru corpul de condensare. Un alt avantaj ar fi acela c` acest corp de
condensa\ie poate fi folosit ]i pentru modernizarea cazanelor clasice, f`r` condensare.
Corpul de condensare se monteaz` în serie sau în paralel pe circuitul de evacuare a gazelor de ardere
din cazan, a]a cum se prezint` în fig. 14.
a. condensator [n serie b. condensator [n deriva\ie
Fig.14. Recuperator condensator [n corp separat
VARIANTA a – se monteaz` în serie cu cazanul, pe traseul gazelor de ardere. Pierderile de sarcin` prin
acesta sunt foarte mici dar totu]i este necesar ca presiunea disponibil` la arz`tor s` fie m`rit`. Avantajele acestui
tip de montare este instalarea f`r` piese mecanice în mi]care ]i diminuarea r`cirii cazanului prin tiraj natural
la oprirea arzatorului dac` acesta nu este echipat cu un volet de aer automat. Un condensator static nu poate
deservi decât un singur cazan ]i trebuie dimensionat la puterea maxim` a acestuia.
VARIANTA b - se monteaz` pe o deriva\ie a co]ului împreuna cu un ventilator pentru acoperirea
pierderilor de sarcina. Avantajele acestui tip de montare sunt c` nu exist` contra-presiune suplimentar` pe
traseul gazelor de ardere, chiar dac` condensatorul este sau nu în func\iune ]i posibilitatea producerii apei
calde menajera (oprirea recuperatorului prin oprirea ventilatorului în cazul supraînc`lzirii a.c.m.).
Pentru optimizarea recuper`rii, în general se folose]te un condensator care s` corespund` unei puteri
între 40 si 70 % din puterea pierderilor la ie]irea din cazan. In acest caz amortizarea investi\iei se poate face în
mai pu\in de 2 ani.
87
2.3.4.5. POMPA DE VAPORI DE AP~ - (P.V.A.)
{n cadrul sistemelor moderne de recuperare de c`ldur`, utilizând atât recuperarea c`ldurii fizice cât ]i a
c`ldurii de condensare a vaporilor de apa din gazele de ardere la temperatur` joas`, o schema de mare succes
în \`rile tehnologic dezvoltate este “Pompa de Vapori de Apa” – notat` in cele ce urmeaz` PVA. Elementul esen\
ial este ob\inerea recuper`rii foarte avansate a c`ldurii simultan cu reducerea emisiilor de NOx din gazele de
ardere.
PVA este compus` din trei p`r\i: dou` schimb`toare de c`ldur` ]i mas` tip scruber ]i un schimb`tor de
c`ldura-condesator.
In condesator agentul primar este constituit de gazele de ardere care înc`lzesc un agent secundar (apa)
care face parte dintr-un circuit separat de joasa temperatur` (apa cald` pentru înc`lzire de joas` temperatur`,
etc).
{n primul scruber agentul primar este reprezentat de gazele de ardere ie]ite din condensator iar agentul
secundar este condensul r`cit provenit din scruberul al doilea (în urma procesului de înc`lzire-umidificare a
aerului de ardere).
In al doilea scruber agentul primar este reprezentat de condensul cald ob\inut de la condensator ]i din primul
scruber iar agentul secundar este aerul de ardere necesar instala\iei de ardere.
PRINCIPIU GENERAL DE FUNCTIONARE AL PVA
PVA asigur` o recuperare aproape total` a c`ldurii evacuat` în atmosfer` prin gazele de ardere.
Acest lucru este ob\inut prin trei direc\ii de recuperare:
- condensarea pe circuitul de apa cu temperatura mai mica de 60 0C
- cre]terea puterii de recuperare prin umidificarea aerului de ardere
- preînc`lzirea aerului de ardere
Asocierea celor trei direc\ii de mai sus este indispensabil` pentru a ajunge la performan\ele ridicate ale
pompei cu vapori de ap`.
{n fig. 15 se prezint` schema de ansamblu a pompei cu vapori de ap`.
1.Arz`tor ; 2.Cazan ; 3.Condensator ; 4.Pompa de vapori de ap` ; 5.Introducere aer atmosferic ; 6.Ie]ire
gaze de ardere ; 7.Intrare agent termic ; 8.Ie]ire agent termic ; 9.Intrare ap` ; 10.Ie]ire ap` ; 11.PVA zona de
evaporare ; 12.PVA zona de condensare ; 13.Bucla de ap` cald` ; 14.Bucla de ap` rece ; 15.Conducta de
echilibrare ; 16.Prea-plin ; 17,18.Pomp` ; 19.Ventilator ; 20.Alimentare cu gaz .
Fig. 15. Schema general` de ansamblu a pompei cu vapori de ap`
Pentru a pune în eviden\` procesele termice din schema PVA s-a reprezentat in fig. 16 o diagram`
caracteristic` pentru procesul de func\ionare.
{n condensator gazele de ardere urmeaz` aceia]i evolu\ie ca în cazul descris anterior în fig. 12 : (A-B-C).
Prezen\a scruberului de gaze de ardere, în care gazele intr` în contact cu o ap` de temperatur` joas`, mai
mic` cu cca.20 grd. decât cea din condensator, face ca procesul de condensare a vaporilor de apa s` continue
pe traseul C-D din diagram`. Se remarc` faptul c` în acest proces se condenseaz` în continuare, în exemplul
ar`tat, înc` 50 g abur/kg gaze, ceea ce reprezint` înc` 2/3 din ceea ce s-a recuperat în condensator.
Fig.15. Diagrama de func\ionare

a cazanului echipat
cu condensator
]i sistem PVA
Apa care se înc`lze]te în scruberul final este circulat`, în mare parte, în circuit închis, ea fiind utilizat`
în scruberul de preg`tire a aerului de ardere pentru umidificarea ]i înc`lzirea acestuia. Aerul preia cele 50 g
abur/kg gaze ]i î]i ridic` în acela]i timp ]i nivelul de temperatur`. Cele 50 g abur/kg gaze, vehiculate de aerul
de ardere, se reg`sesc în gazele de ardere, al`turi de vaporii de ap` rezulta\i din arderea hidrogenului din
combustibil, astfel c` în final gazele de ardere nu mai sunt înc`rcate în propor\ie de 140 g abur/kg gaze (pct.A)
ci în propor\ie de 190 g abur/kg gaze (pct A’).
Se observ` în diagram` c` sistemul PVA deplaseaz` linia de func\ionare a condensatorului din A-B în
A’-B’.
PVA se utilizeaz` în principal în instala\iile clasice care produc ap` cald` ]i care func\ioneaz` cu o
temperatur` a returului apei în cazan mai mic` de 650C, dar se poate folosi ]i în sistemele cu temperatur` ridicat`
a agentului termic secundar din cazan (abur) fiind necesar în acest caz introducerea sistemului complet, inclusiv
condensator.
Folosirea sistemului PVA este recomandat` atunci când exist` un interes crescut pentru sc`derea
consumului de combustibil gazos simultan cu sc`derea emisiilor de NOx.
Cu umidificarea aerului de combustie, PVA dispune de un avantaj suplimentar deoarece aceast`
umidificare duce la sc`derea temperaturii fl`c`rii ceea ce conduce la o sc`dere a emisiilor de NOx. Din diagrama
fig.16 se poate vedea c` acest efect este important.
Fig. 16. Emisiile de NOx

la cazanele cu ]i f`r` PVA
Astfel, se ajunge la mic]orarea de pân` la trei ori a concentra\iei de NOx fa\` de un cazan tradi\ional.
De asemenea, pentru reducerea la minim a emisiilor de oxizi de azot este de preferat alegerea unei PVA foarte
performant`, cu temperatura de preînc`lzire – saturare a aerului de ardere cât mai ridicat` (max. 70ºC).
89
Evolu\ia deosebit de rapid` în introducerea tehnicii PVA în centralele consumatoare de combustibil gazos
din \`rile tehnologic avansate, este explicabil` prin avantajele deosebite care se ob\in pe planurile energetic ]i de
protec\ie a atmosferei.
Dintre cele mai importante avantaje se remarc`:
• Randamente ale instala\iei crescute datorit` faptului c` pompa cu vapori de ap` favorizeaz` condensarea
prin cre]terea nivelului de umiditate a aerului de combustie, ]i deci a con\inutului de vapori în gazele de ardere.
Astlfel, condensatorul poate fi alimentat la o temperatur` medie de pân` la 60 0C ceea ce este avantajos din
punct de vedere al utilizatorului.
• Importanta sc`dere a emisiilor de NOx.
• PVA se poate instala f`r` modific`ri asupra cazanelor sau asupra condensatoarelor (dac` instala\ia de
înc`lzire a fost deja modernizata), doar arz`toarele trebuie adaptate pentru alimentarea cu aer preînc`lzit
(< 700C) ]i cu umiditate de satura\ie.
• Realizat` din o\el inoxidabil, PVA are o fiabilitate mare. Func\ionarea static` - f`r` piese in mi]care - nu
conduce la uzuri sau dificult`\i în exploatare.
• Sistemul se autoregleaz`.
2.3.4.6. REGULI DE MONTARE A CAZANELOR MICI {N CENTRALE
Centralele termice de înc`lzire care se amplaseaz` în interiorul cl`dirilor trebuie s` respecte câteva
interdic\ii importante:
- nu se amplaseaz` în vecin`tatea direct` a înc`perilor din categoria A sau B de pericol de incendiu;

- nu sub s`li aglomerate ]i cì de evacuare;
- nu sub înc`peri pentru copii din cre]e, gr`dini\e, clase sau alte înc`peri ]colare, saloane de bolnavi sau
s`li de opera\ii
Centrala va avea pere\ii ]i plan]eele separatoare realizate din materiale incombustibile, cu limita de
rezisten\` la foc de 1 − ore pentru pere\i ]i 1 or` pentru plan]ee.
Pentru centralele care folosesc combustibil gazos , suprafa\a minim` a ferestrelor exterioare va fi
corespunz`toare unui indice specific de 0,05 m2 de fereastr` pentru 1 m3 volum de înc`pere.
Amplasarea cazanelor în înc`pere trebuie s` respecte urm`toarele distan\e minime: între cazane de
0,5 m, fa\` de pere\ii laterali ai centralei de 0,8 m, peretele din fa\` 1m de frontul cazanului, peretele din spate
0,5 m fa\` de peretele spate al cazanului, suprafa\a superioar` a mantalei la 0,8 m de tavan.
Pentru asigurarea aerului de ardere ]i ventilarea centralei trebuie s` fie prize de aer din exterior sau
ferestre (cu site, f`r` geamuri), cu suprafa\a în dm2 de cel pu\in Q [kWt] / 20, dar nu mai pu\in de 2,5 dm2 .
Evacuarea aerului de ventilare se face în partea superioar` printr-o suprafa\` cu deschidere de 1 dm2 pentru
S [m2] / 10 de suprafa\` de central`, dar nu mai pu\in de 2 dm2 .
Co]ul de evacuare a gazelor de ardere se determin` ca sec\iune din calculele termice specifice de co].
Dac` racordarea se face cu un canal de gaze, acesta trebuie s` aib` o sec\iune cu cel pu\in 30% mai mare decât
a co]ului. Co]ul se supraînal\` fa\` de acoperi] cu urm`toarele distan\e minime:
- 1,5 m fa\` de o teras`;
- 1 m fa\` de coama superioar` a unui acoperi] din material combustibil;
- 0,5 m fa\` de coama superioar` a unui acoperi] din material necombustibil.
Pentru evacuarea gazelor de la cazanele mici, de tip minicentral` termic`, prev`zute cu evacuare de
tip „ventuz`” care st`bate peretele lateral al centralei (dou` tuburi concentrice, prin cel central fiind evacuate
gazele de ardere ]i prin cel inelar periferic fiind absorbit aerul de ardere), se impun distan\e minime fa\` de alte
elemente ale fa\adei:
- 0,6 m fa\` de o gril` de ventilare;
- 0,8 m fa\` de o fereastr` de camer` locuit`;
- 1,8 m fa\` de un perete vertical perpendicular pe peretele centralei.
Datele pentru amplasare în central` date mai sus nu reprezint` datele de proiectare a centralei ci numai
câteva reguli pe care trebuie s` le cunoasc` un ofertant de cazan atunci când propune un cazan pentru o
central` existent`.
2.3.5. CAZANE DE ABUR PENTRU CENTRALE INDUSTRIALE MICI
Cazanele de abur industriale sunt de o varietate foarte mare. Pentru centralele industriale mici, tipul cel
mai utilizat este cazanul cu volum mare de ap`, denumit ]i cazan ignitubular deoarece gazele de ardere trec prin
interiorul \evilor.
Pe de o parte datorit` iner\iei termice mari pe care o are volumul mare de ap` din tamburul cazanului ]i
masa de metal în contact cu apa la satura\ie, care îi confer` o mare stabilitate a parametrilor chiar la fluctua\ii
relativ mari de debit cerut de consumatori, pe de alt` parte datorit` sensibilit`\ii lui reduse la calitatea apei de
alimentare, acest tip de cazan este aproape în exclusivitate utilizat în centrale industriale mici.
Dintre alte avantaje ale acestui tip de cazan amintim faptul c` este monobloc, adic` se livreaz` complet
montat inclusiv sistemele de ardere ]i alimentare, ocup` un spa\iu mic în central` ]i are un cost mai sc`zut decât
cazanele acvatubulare la debite de abur pân` la 10 t/h ]i presiuni pân` la 16 bar.
Debitele de abur uzuale pentru asfel de cazane se încadreaz` între 200 kg/h ]i 4 t/h, uneori ajungând, cu
costuri comparativ acceptabile, ]i pân` la debite de 10 t/h.
Aburul produs este un abur saturat, la presiune de 2 – 16 bar suprapresiune. Datorit` unei bune separ`ri
a emulsiei în tambur ]i în separatoarele de ie]ire, aburul are o umiditate foarte mic`, de ordinul 0,5- 1%, ceeace
face ca depunerile de s`ruri în condensatoarele utilizatorilor s` fie foarte reduse.
Schema de principiu a unui astfel de cazan este prezentat` în fig. 17
Fig.17 Cazan de abur cu volum mare de ap` (ignitubular)
Cazanele de abur au randament sc`zut, 0,80 – 0,85 , deoarece temperatura de satura\ie a apei la
presiunea tehnologic` este relativ ridicat`, 150-200 0C ]i deci ]i temperatura gazelor la evacuare va fi ridicat`.
{mbun`t`\irea randamentului se poate face prin preînc`lzirea aerului de ardere, a]a cum se exemplific`
în fig.18.
91
Fig.18. Cazan ignitubular cu preînc`lzitor de aer
Pentru debite de abur mai mari de 6 t/h devine economic` solu\ia de cazan acvatubular. In acest cazan
apa circul` prin interiorul \evilor ]i gazele de ardere prin exterior.
Emulsia ap`-abur ce se produce în \evile fierb`toare, este colectat` într-un tambur unde aburul se separ`
de apa; aburul pleac` la utilizator ]i apa reintr` în \evile fierb`toare.
Schema unui astfel de cazan este prezentat` în fig. 19
a. sec\iune vertical` b.sec\iune orizontal`
c. corpul fierb`tor
Fig. 19 Schema cazanului de abur acvatubular
Avantajul acestor tipuri de cazane este c` la debite mari au un consum de metal semnificativ mai mic
decât cazanele cu volun mare de ap` ]i c` au posibilitatea s` func\ioneze la presiuni înalte deoarece nu mai
sunt limitate de cond\iile de rezisten\` ale tamburului cu diametru mare, caracteristic cazanelor ignitubulare.
2.3.6. CAZANE CU FLUID DIATERMIC PENTRU CENTRALE INDUSTRIALE
Pentru procese tehnologice care necesit` temperaturi înalte, de ordinul 200-350 0C, utilizarea aburului ar
necesita presiuni foarte mari de lucru, de ordinul celor ar`tate în tabelul 8.
Temperatura de satura\ie [0C] func\ie de presiunea aburului [bar absolut] Tabelul 8

p ts p ts p ts
1 99,6 10 180,0 40 250,3
2 120,2 12 188,0 50 263,9
3 133,5 14 195,0 60 275,6
4 143,6 16 201,4 70 285,8
5 151,8 18 207,1 80 295,0
6 158,8 20 212,4 90 303,2
7 165,0 25 223,9 100 311,0
8 170,4 30 233,8 110 318,1

9 175,4 35 242,5 120 324,6
Ca exemple de procese tehnologice de temperatur` ridicat` cit`m: procese de pr`jire în industria

alimentar`, industria textil` ]i imprimerie, industria lemnului, fabricarea maselor plastice, tehnologii de preparare
93
a r`]inilor ]i lacurilor.
Pentru aceste cazuri, ]i chiar alte procese de temperatur` mai coborât`, este mai economic s` se
utilizeze circuite cu fluid diatermic. Fluidul diatermic este un agent care r`mâne în stare lichid` ]i nu-]i altereaz`
compozi\ia la temperaturi ridicate.
Fluidele diatermice sunt:

- uleiuri minerale pân` la temperaturi de 300 0C;
- fluide organice sintetice pentru temperaturi peste 300 0C.
Este mult mai economic ]i mai u]or de exploatat un fluid f`r` presiune decât un abur de presiune
foarte ridicat`. Este de notat ]i faptul c` pe baza unui agent diatermic se poate produce în schimb`toare de
c`ldur`, de construc\ie relativ simpl`, abur saturat sau ap` fierbinte; astfel nu este necesar ca pentru unele faze
tehnologice, care necesit` abur ca agent de umidificare sau tratare, s` se instaleze în paralel ]i cazane de abur.
Cazanele cu fluide diatermice au avantajele:
- gabarit mai redus decât a unui cazan echivalent de abur;

- func\ionarea este în circuit închis în permanen\` în faz` lichid`;
- nu este necesar` reînoirea agentul diatermic deoarece are o stabilitate foarte mare;
- sistemul de reglare a temperaturii este mult mai precis.
O instala\ie cu fluid diatermic este un circuit închis format dintr-un cazan de înc`lzire a fluidului
diatermic, prev`zut cu arz`tor clasic de combustibil gazos sau lichid, pomp` de circula\ie, vas de expansiune,
rezervor de depozitare cu pomp` de transfer.
Fig.20. Cazan cu fluid diatermic de tip cilindric cu serpentine
Solu\iile de cazane pentru fluid diatermic sunt de tip cilindric, cu serpentine de \evi ]i focar central,
un exemplu constructiv este dat în fig. 20, sau de tip paralelipipedid, cu fascicole de \evi drepte legate în
colectoare, un exemplu constructiv este dat în fig. 21.
Solu\iile de tip cilindric vertical au o capacitate termic` între 200 kW ]i 3MW. Sunt complet asamblate
din fabricare ]i se instaleaz` foarte u]or în centrala termic`. Focarul fiind realizat de serpentina circular`
interioar`, este complet ecranat ]i contribuie în mod substan\ial la un transfer intens de c`ldur`. Arz`torul
este amlasat central, pe capacul de sus al cazanului. Serpentinele exterioare au un regim convectiv de lucru;
circula\ia gazelor este în contracurent cu fluidul diatermic care intr` prin serpentina exterioar`, în contact cu
gazele de la evacuare. De cele mai multe ori nu este economic s` se prevad` o recuperare de c`ldur` la
ie]irea gazelor din cazan, dac` temperatura lor nu întrece 250 0C. Dac` se instaleaz` un recuperator, acesta
este un preînc`lzitor de aer. Aerul se preînc`lze]te între ultima virol` a cazanului ]i mantaua exterioar`, astfel
c` peretele exterior al cazanului are o temperatur` foarte coborât`. Cu preînc`lzitor de aer cazanul ajunge la
randament de ordinul 91-92 %.
Cazanele de tip paralelipipedic, orizontale, sunt de debite mai mari, în gama 1,5 – 15 MW . Corpul
cazanul se livreaz` complet asamblat iar pentru unit`\ile de putere mic` cazanul vine asamblat ]i cu anexele, în
sistem bloc func\ional. Suprafe\ele de schimb de c`ldur` sunt unele sub form` de perete membran` (în focar ]i
cele care împrejmuiesc cazanul), altele sub form` de serpentine plane (suprafe\e convective).
a. corp de cazan paralelipipedic b. cazan cu pre[nc`lzitor de aer

Fig.21. Cazan cu fluid de tip paralelipipedic cu \evi drepte ]i colectoare
Focarul este de tip camer` paralelipipedic`, complet ecranat ]i datorit` volumului sù mare permite
dezvoltarea unor fl`c`ri lungi, specifice combustibililor lichizi grei. Trebuie adùgat` ]i observa\ia c`
temperatura ridicat` a agentului termic va conduce la o temperatur` ridicat` a peretelui metalic al \evii ]i deci
nu exist` pericol de coroziune prin condensare acid`. Fiind un cazan mare, preînc`lzirea aerului de ardere, ca
recuperare final` de c`ldur` din gazele de ardere înainte de co], este totdeauna economic`. Preînc`lzitorul de
aer este de tip cu \evi drepte, cu circula\ia gazelor prin interiorul \evilor. Aerul de ardere se preînc`lze]te la o
temperatur` de pân` la 150 0C (temperaturi mai ridicate duc la probleme dificile datorit` temperaturilor foarte
înalte din focar).
{n general la cazanele cu fluid diatermic viteza agentului în interiorul \evilor trebuie asigurat` prin circula\
ie for\at` cu pomp` ]i men\inut` la un nivel destul de ridicat deoarece, spre deosebire de ap` care asigur`
coeficien\i foarte ridica\i de transfer de c`ldur` prin convec\ie, fluidele diatermane au coeficien\i de convec\ie mult
mai redu]i. O m`sur` important` de exploatare este aceia de a nu reduce debitul cazanului sub limita dat` de
prospect.
Unele solu\ii de cazane cu fluid diatemic se livreaz` cuplate cu generatoare de abur, pe acela]i ]asiu.
Generatoare tipice de abur sunt de 1000 – 1500 kg/h la presiune de 12 bar (abur tehnologic) dar sunt ]i solu\ii cu
producere de abur cu destina\ie energetic`, de 35-45 bar, pentru centrale func\ionând în regim de cogenerare.
Alte variante de blocuri sunt realizate prin cuplare la schimb`toare de c`ldur` pentru producere de ap`
fierbinte.
{n general cuplajele la mai multe utiliz`ri permit o mai bun` acoperire a sarcinii termice produs` de
cazan.
95
2.4. POMPE DE CIRCULA|IE
Agentul termic de înc`lzire (ap` cald` sau fiebinte) preparat de cazanul (cazanele) din centrala termic`,
trebuie s` ajung` p@n` la sistemele de înc`lzire ale spa\iilor de locuit ]i s` se întoarc` înapoi la cazan prin
intermediul sistemului de distribu\ie al instala\iei de înc`lzire. Aceast` circula\ie a agentului termic de înc`lzire are
loc în sistem închis (bucl` închis`) ]i se poate realiza în dou` moduri:
- circula\ie natural` sau ”termosifon”(f`r` pomp`) – se realizeaz` datorit` diferen\ei de
temperatur` ]i deci de densitate, a agentului termic între cele dou` coloane de lichid, tur/retur ]i
diferen\ei de în`l\ime dintre cazan ]i consumator. Apa de temperatur` mai sc`zut` de pe coloanele
de retur, cu densitate mai mare va coborî iar cea de pe coloanele de tur, cu temperatur` mai
ridicat` va urca. Datorit` faptului c` presiunile disponibile de circula\ie astfel creeate sunt reduse
ca valoare, aceste tipuri de instala\ii vor trebui s` aibe anumite configura\ii, nu totdeauna u]or de
realizat, ]i coloane realizate din \evi de diametre mari.
- circula\ie for\at` – se realizeaz` prin pompare, efect suprapus celui natural de termosifon care
devine astfel neglijabil, ceea ce face ca geometria instala\iei de înc`lzire s` poat` fi realizat`
adaptat configura\iei cl`dirii respective, de o manier` echilibrat`, fiecare ramur` putând beneficia
de propria pomp` de circula\ie. Presiunile disponibile realizate de aceste pompe fiind mult mai mari
decât în cazul circula\iei naturale, \evile coloanelor pot avea diametre mult mai reduse.
Instala\iile moderne de înc`lzire central` utilizeaz` pentru circula\ia agentului termic de înc`lzire pompe de
circula\ie (circulatoare) special concepute pentru acest scop (fig.1.), cu corpuri cu racorduri filetate sau cu flan]e
coaxiale u]or de montat direct pe traseele liniare de conducte. Materialele utilizate sunt rezistente la coroziune
iar, datorit` randamentelor mari de pompare, motoarele electrice de ac\ionare au puteri mici.
Fig.1. Pomp` de circula\ie în varianta simpl` ]i dubl`.

1. comutator manual a tura\iei de func\ionare a motorului; 2. dezaerisire ]i deblocare ax motor.
Pentru ca o singur` pomp` s` poat` acoperi un domeniu cât mai larg de debite ]i presiuni de pompaj,
motorul electric de ac\ionare este dotat cu un sistem de comuta\ie a tura\iei cu trei sau patru viteze iar pentru ca
func\ionarea s` se desf`]oare f`r` între\inere rotorul motorului electric este de tip ”colivie” inundat, cu cuzine\i
realiza\i din materiale speciale cu autoungere.
Este de ramarcat c` regimul termic ]i de presiune de func\ionare al acestor pompe este în general mult
acoperitor, acestea fiind de 20÷130oC pentru temperatura agentului termic vehiculat iar pentru presiunea acestiua
de maxim 10 bar.
La montajul în instala\ie a unor astfel de pompe trebuie s` se respecte cu stricte\e pozi\iile specificate
în prospectul care înso\e]te întotdeauna pompa respectiv`. Montarea într-o pozi\ie incorect` a pompei duce
la uzura extrem de rapid` a cuzine\ilor rotorului ]i la blocarea acestuia. In figura 1. este prezentat` o pomp` în
varianta unicorp ]i bicorp (pompa de lucru ]i cea de rezerv` sau func\ionare paralel`) la care montajul trebuie s`
\in` seama de faptul c` axul motorului trebuie s` fie obilgatoriu în pozi\ie orizontal`.
97
2.4.1. ALEGEREA POMPELOR DE CIRCULA|IE
Func\ionarea oric`rei pompe este caracterizat` de o anumit` curb` caracteristic` de pompaj, corela\ia
exprimat` în general sub form` grafic`, dintre debitul ]i presiunea de pompare. In figura 2. sunt prezentate
curbele caracteristice de pompaj pentru o pomp` de circula\ie cu trei viteze pentru motorul electric de ac\ionare.
Prin modificarea tura\iei se modific` ]i parametrii de func\ionare ai pompei respective, astfel explicându-se
existen\a curbelor 1, 2 ]i 3 pentru o aceea]i pomp`.
Fig.2. Curbele caracteristice de pompaj pentru o pomp` de circula\ie cu trei viteze
Pentru alegerea corect` a unei pompe de circula\ie este necesar s` se determine punctul de func\ionare,
definit prin debitul nominal de pompare Gp]i presiunea (înal\imea) de pompare Hp.
Debitul nominal de pompare Gp se determin` func\ie de sarcina termic` Qc furnizat` de cazan(e) la o

diferen\` de temperatur` a agentului termic tur/retur - ∆t – de cca. 18÷20oC.
(x.1)
cp – c`ldura specific` [J/kg K];

ρm – densitatea medie a agentului termic la temperatura medie a acestuia [kg/m3]
In capitolul “centrale termice” se specific`, func\ie de pozi\ionarea func\ional` a unei anumite pompe
(circula\ie, recircula\ie, injec\ie etc.) cum se alege debitul nominal de pompare fa\` de cel rezultat din sarcina
termic` nominal` a cazanului sau cazanelor deservite.
In`l\imea de pompare Hp (necesar`) se determin` pentru circuitul închis dintre cazan (CZ), ramura de
distribu\ie ducere (T - tur), consumaor (C), ramura de distribu\ie întoarcere (R - retur) ]i înapoi la cazan, prin
determinarea pierderilor de sarcin` locale (Rl) ]i distribuite (Rd), pe traseul cel mai dezavantajat.
(x.2)
In cazul centralelor termice mai complexe, cu mai multe circuite, distribuitor-colector sau butelie de
egalizare etc., pierederile de sarcin` se vor determina pentru fiecare ramur` deservit` de câte o pomp` în parte.
Cea mai utilizat` ]i mai rapid` metod` de alegere a pompelor este cea grafo-analitic`, cea prin care, a]a
cum se poate observa ]i în figura 2 se suprapune curba caracteristic` de pompaj (P) a unei anumite pompe, peste
curba caracteristic` a re\elei (R) pentru care se dore]te alegerea pompei.
Prin determinarea punctului de coordonate Gp ]i Hp se determin` practic un punct teoretic de func\ionare
(fig.2.- punctul T), punctul practic efectiv g`sindu-se la intersec\ia curbei caracteristice a re\elei (aproximat` între
parabolele trasate prin punctul teoretic) ]i curba caracteristic` de pompaj pentru pompa respectiv` (fig.2.- punctul
E).
Prin alegerea optim` a pompei se în\elege c` se caut` curba caracteristic` de pompaj pentru care punctul
efectiv de func\ionare s` se g`seasc` în imediata vecin`tate a celui teoretic, plasat deasupra acestuia ]i, pentru
a beneficia ]i de un randament bun de pompare, în zona de mijloc a curbei caracteristice de pompaj.
Din exemplul de alegere grafo-analitic` a unei pompe de circula\ie rezult` c`, pentru cazul specific
prezentat, se alege pompa pentru care s-au trasat curbele de pompaj cu specifica\ia c` selectorul de vitez` al
motorului va fi pozi\ionat pe pozi\ia a doua.
In alegerea corect` a pompelor de circula\ie este foarte important ca evaluarea pierderilor de sarcin` ale
re\elei s` se fac` cât mai corect (pentru instala\ii mici de înc`lzire local` se pot utiliza indici îns`, pentru instala\ii
complexe ]i în general mari, pierderile de sacin` se determin` prin calcul) evitându-se supradimension`ri majore
ale pompelor alese, ceea ce ar duce la fun\ionare cu randament sc`zut a acestora.
Varianta de aproximare a în`l\imii de pompare utilizeaz` ca indice de pierdere de sarcin` o valoare
cuprins` în intervalul 0,5÷0,8 mmCA/metru de conduct`, în condi\iile în care viteza pe conductele principale este
în jur de 0,8 m/s
Hp= (0,5÷0,8) x L (mmCA) (x.3)
L – lungimea traseului cel mai dezavantajos (tur + retur)
Este foarte important de subliniat c`, uneori, datorit` lipsei de cuno]tin\e minime de hidraulic` se solicit`
pompe de circula\ie pentru care în`l\imea de pompaj a fost ”determinat`” func\ie de în`l\imea cl`dirii (de ex. 12-15
mCA.) ]i nu a]a cum s-a ar`tat mai sus, func\ie de pierderile de sarcin` ale circuitului închis deservit.
99
2.5. SISTEME DE SIGURAN|~ PENTRU CENTRALE TERMICE
Sistemele de siguran\` ale centralelor, cu agent termic ap` cald`, au rolul de a elimina pericolul de apari\ie
a suprapresiunilor în instala\ie datorit` dilat`rii apei sau producerii de abur în cazul când temperatura apei ajunge
la temperatura de fierbere. Aceste sisteme de siguran\` sunt vase de expansiune ]i supape de siguran\`.
Actualele sisteme de prevenire a cre]terii temperaturii apei peste limita de siguran\` în instala\ie, prin
termostatele de lucru ]i de siguran\`, care fac parte din sistemul de automatizare, sunt atât de sigure încât sunt
din ce în ce mai pu\in utilizate sistemele cu vas de expansiune deschis ]i mai mult utlizate vasele de expansiune
închise.
Vasul de expansiune deschis, prezentat în schema de montaj din fig.1 a , permite preluarea dilat`rii apei
]i, în cazul intr`rii în regim de fierbere a cazanului, datorit` cre]terii accidentale a temperaturii pân` la nivelul
temperaturii de fierbere, permite evacuarea aburului ]i preia rolul unei supape de siguran\`. Fiind amplasat la o
cot` deasupra celui mai de sus consumator, la care se adaug` valorea presiunii de pompare a pompei de circula\
ie la acel nivel, astfel c` atât în regim static cât ]i dinamic graficul piezometric se afl` deasupra instala\iei, vasul
de expansiune deschis are urm`toarele func\iuni:
- preluarea varia\iilor de volum ale apei din instala\ie, ca urmare a dilat`rii normale a apei în
procesul de înc`lzire-r`cire a agentului termic;
- men\inerea în stare umplut` a instala\iei datorit` rezervei de ap` care nu scade sub un nivel
minim;
- eliminarea aerului din instala\ie datorit` leg`turii inferioare a vasului de expansiune cu cazanul ]i
capetele de coloane ]i leg`turii superioare cu atmosfera;
- desc`rcarea în atmosfer` a aburului produs accidental de cazan în caz de avarie.
Fig.1 a. Schema de legare a vasului Fig.1 b. Schema de legare a vasului de

expansiune deschis expansiune închis
Vasul de expansiune închis, prezentat în schema de montaj din fig.1 b , permite preluarea dilat`rii apei,
dar în cazul intr`rii în regim de fierbere a cazanului, datorit` cre]terii accidentale a temperaturii pân` la nivelul
temperaturii de fierbere, nu permite evacuarea aburului; de aceia este necesar` prevederea în circuit a unei
supape de siguran\`. Fiind amplasat la o cot` joas`, vasul de expansiune nu are decât func\ia de preluare a varia\
iilor de volum a apei din instala\ie, ca urmare a dilat`rii normale a apei în procesul de înc`lzire-r`cire a agentului
termic. Volumul mic de ap` existent în vasul de expansiune închis poate asigura ]i o mic` rezerv` de ap`. In felul
acesta se men\ine starea plin` a instala\iei prin presiunea exercitat` de perna de aer asupra apei din vasul de
expansiune închis. Prin aceast` func\ie, vasul de expansiune închis poate fi montat la orice cot` a instala\iei; de
obicei se monteaz` la cota cazanului. De men\ionat ]i faptul c`, spre deosebire de vasul de expansiune deschis,
cel închis nu poate asigura aerisirea instala\iei, de aceia trebuie prev`zut` toat` arm`tura de dezaerisire în
instala\ie.
101
Din punct de vedere constructiv, vasul de expansiune închis are caracteristicile unui rezervor sub
presiune, deci trebuie s` satisfac` cerin\ele specifice de rezisten\`.
Analizând solu\ia constructiv` a vasului de expansiune închis se disting 3 variante, prezentate schematic
în fig.2:
- vas de tip rectangular, cu capacitate de 6-16 l

- vas de tip disc, cu capacitate de 6-20 l
- vas de tip cilindric, cu capacitate de 6-300 l, sau mai mari la comand` special`.
1.racord la conducta de
întoarcere a cazanului
2.peretele vasului
3.membran` elastic`
4.spa\iu de ap` cu volum
variabil
5.spa\iu de aer cu volum
variabil
6.ventil de introducere aer
comprimat
a. de tip rectangular b. de tip disc c. de tip cilindric

Fig. 2 Solu\ii constructive ale vasului de expansiune închis
Membrana elastic`, cu ajutorul c`reia se men\ine sub presiune volumul de ap` din instala\ie, are un rol
esen\ial deoarece împiedic` contactul aerului cu apa ]i ca urmare elimin` fenomenul de dizolvare a aerului (în
special a oxigenului) în ap`. Trebuie subliniat faptul c` o cauz` major` a fenomenelor de coroziune în instala\iile
de înc`lzire este prezen\a aerului dizolvat în ap`. Solubilitatea aerului în ap` cre]te odat` cu cre]terea presiunii,
de aceia o instala\ie pus` sub presiune cu ajutorul unui vas de expansiune închis la care lipse]te membrana,
]i deci aerul comprimat este în direct` leg`tur` cu apa, va fi supus` unei coroziuni chiar mai intense decît cea
caracteristic` instala\iilor cu vas de expansiune deschis.
Sintetizând avantajele vasului de expansiune închis trebuie re\inute urm`toarele:
- preia varia\iile de volum ale apei din instala\ie, rezultate ca urmare a dilat`rilor;
- pune sub presiune instala\ia astfel c` nu este posibil` p`trunderea de aer, iar eliminarea unor
suprafe\e libere în contact cu atmosfera face imposibil` evaporarea apei din instala\ie ]i deci nu
mai este necesar` umplerea periodic` de adaus;
- presiunea mai mare în instala\ie ridic` ]i temperatura de satura\ie a apei, deci se reduce riscul de
a intra în regim de fierbere;
- exist` o mic` rezerv` de ap` pentru compensarea unor pierderi din re\eaua de înc`lzire;
- apa din instala\ie nu are nici-un contact cu aerul atmosferic, astfel c` efectele de coroziune ale
aerului din ap` asupra echipamentului sunt practic eliminate;
- cota de montare poate fi oriunde, de aceia se monteaz` lâng` cazan pentru a avea conducte cât
mai scurte, iar racordarea se face cu o singur` conduct`.
Principalul dezavantaj al vasului de expansiune închis este acela c` pretinde condi\ii mult mai riguroase de
rezisten\`, specifice rezervoarelor sub presiune, fa\` de un rezervor deschis care nu este decât sub presiunea
propriei coloane de ap`. Cu cât volumul necesar vasului de expansiune va fi mai mare, cu atât diametrul lui va fi
mai mare ]i va necesita pere\i de grosime mai mare, cu consumul aferent de metal.
Volumul vasului de expansiune (în varianta constructiv` cel mai des întâlnit`, adic` volumul de gaz la
starea comprimat` egal cu volumul de expansiune maxim) se calculeaz` cu rela\ia:
V0 = 1,1 * Vu* pmax /(pmax – pmin )
unde V0 este volumul util al vasului de expansiune închis,
Vu – volumul apei în exces rezultat din dilatarea apei din instala\ie,

pmax - presiunea maxim` de lucru admisibil` pentru toate componentele instala\iei,
pmin - presiunea minim` necesar` pentru a asigura nivelul static superior al apei din
instala\ie.
Volumul în exces rezultat din dilatarea apei din instala\ie se calculeaz` cu rela\ia:
Vu = Va * β * ( tmax – tmin)
unde Va este volumul apei din instala\ie;

tmax - temperatura maxim` a apei de înc`lzire;
tmin - temperatura apei de umplere a instala\iei de înc`lzire.
β - coeficientul numeric, este coeficientul de dilatare termic` a apei, corectat cu coeficientul de
dilatare a conductelor de o\el: ca valoare orientativ`, nu mai mult de 3 % din cantitatea de ap` din instala\ie.
Presiunea minim` pmin necesar` pentru a asigura nivelul static superior al apei din instala\ie nu trebuie
s` dep`]easc` valoarea necesar` cre`rii unei coloane de ap` cu mai mult de 0,5 pân` la 1 m deasupra nivelului
celui mai de sus amplasat consumator (sau al re\elei de conducte în cazul distribu\iei superioare).
Se observ` c`, pentru acela]i volum de instala\ie, volumul vasului de expansiune închis cre]te odat` cu
cre]terea presiunii minime, deci cu în`l\imea cl`dirii, ]i este mai mare decît cel necesar unui vas de expansiune
deschis.
Deoarece în unele cazuri de re\ele cu volum mare de ap` incorporat (mai ales re\ele industriale sau re\ele
de grupuri de locuin\e) volumul vasului de expansiune devine neeconomic de mare, de exemplu peste 3000 l,
se poate adopta o schem` mai economic` cu un ansamblu func\ional: vas de expansiune închis + supape de
siguran\` + rezervor de desc`rcare.
Vasul de expansiune preia numai varia\iile de volum din timpul func\ion`rii în limita de
∆t = 10 grd. Marile varia\ii de volum care apar la punerea în func\iune a instala\iei, respectiv la ie]irea din func\
iune, sunt preluate de rezervorul de desc`rcare cu nivel liber.
{n fig. 3 se prezint` o schem` de instala\ie cu vas de expansiune, supape de siguran\` ]i rezervor de

desc`rcare.
Fig. 3 Schem` de instala\ie cu vas de expansiune, supape de siguran\` ]i rezervor de

desc`rcare
Când traductorul de presiune PM, reglat la presiunea maxim` admis` de componentele instala\iei,
comand` robinetul de desc`rcare RE , apa în exces se desarc` în rezervorul RD. Când presiunea scade sub cea
minim`, necesar` men\inerii nivelului piezometric a celui mai înalt plasat consumator, presostatul Pm comand`
pornirea pompelor de adaus. Aceste pompe preiau apa din rezervorul de depozitare RD ]i o reîncarc` în instala\
ie. Dup` cum se constat`, sistemul poate avea diferite rapoarte de volum între vasul de expansiune închis, sub
presiune, ]i vasul de desc`rcare cu nivel liber. Alegerea unui optim al volumului celor dou` rezervoare este dat
de intervalele de timp în care este necesar` interven\ia ansamblului rezervor de desc`rcare + pomp` de adaus.
O ultim` observa\ie este aceia c` în toate sistemele asigurate cu vase de expansiune închise este necesar`
prezen\a supapelor de siguran\`. La instala\iile cu vas de expansiune simplu, supapa de siguran\` asigur` instala\
103
ia contra unei cre]teri accidentale de presiune peste Pmax + 0,2 bar. La instala\iile cu vas de expansiune asistat de
rezervor de desc`rcare supapa de siguran\` asigur` instala\ia contra unei cre]teri accidentale de presiune peste
Pmax + 0,2 bar, considerând c` la Pmax a func\ionat robinetul de desc`rcare.
Uneori, la instala\ii cu vas de expansiune deschis, este necesar` prevederea unor supape de siguran\` în
cazul când traseul de conducte de leg`tur` la vasul de expansiune are o rezisten\` hidraulic` atât de mare încât,
la apai\ia unei vaporiz`ri, presiunea dinamic` plus cea static` ar întrece presiunea admisibil` în instala\ie. In acest
caz supapele de siguran\`, amplasate chiar la ie]ire din cazan descarc` în atmosfer` excesul de presiune prin
aburul produs de cazan (care probabil nu se va produce niciodat` cu actualele sisteme fiabile de automatizare ]i
asigurare a cazanelor).
Schema unei instala\ii cu vas de expansiune deschis, asigurat ]i cu supape de siguran\`, este prezentat
în fig.4.
Fig.4. Schema unei instala\ii cu vas de expansiune deschis, asigurat ]i cu supape

de siguran\`.
Pentru completarea document`rii se recoman` urm`toarele acte normative:

- STAS 7132-86
- Normativul I 13-1994
Un ultim aspect care trebuie analizat este acela al centralelor termice cu mai multe cazane, asigurate
fie prin vase de expansiune deschise, fie prin vase de expansiune închise ]i supape de siguran\`. Problemele
deosebite care apar sunt urm`toarele:
- necesitatea posibilit`\ii de izolare hidraulic` (respectiv reintroducere în circuit) a unuia sau mai
multor cazane dup` necesit`\ile consumatorului. Se ia în considerare chiar ]i eventualitatea de
aprindere accidental` a unui cazan scos din circuit;
- cre]terea puterii instalate duce la m`rirea volumului vasului de expansiune închis, cu atât mai
mult cu cât presiunea static` este mai mare (de exemplu, la construc\ii P+4 volumul necesar este
de 2 ori mai mare, iar al P+10 necesarul este de 3 ori mai mare fa\` de cel deschis);
Asigurarea cu vas de expansiune deschis se poate face printr-o singur` conduct` de siguran\` de
întoarcere racordat` a]a cum se arat` în fig. 5 a.
Din figur` se constat` îns` c` un cazan poate fi scos din circuit prin trecerea robinetelor cu 3 cì de pe
racorduri pe conductele de evacuare, pozi\ie prin care se p`streaz` leg`tura cu atmosfera. Se remarc` în acela]i
timp num`rul mare de conducte ]i de robinete cu 3 cì.
Pentru centrale termice cu 2 cazane, standardele indic` solu\ia din fig. 5 b.

Fig. 5 a Asigurarea cu vas Fig. 5 b Asigurarea pentru centrale
de expansiune deschis termice cu 2 cazane
]i o singur` conduct`
de siguran\` de întoarcere
Eliminând robinetele cu 3 cì, solu\ia r`mâne totu]i costisitoare datorit` num`rului mare de conducte.
{n plus r`mân toate inconvenientele sistemului de asigurare cu vas de expansiune închis.
Pentru instala\ii foarte mari, care ar necesita vase de expansiune deschise de peste 5000 l, este
recomandat` solu\ia cu vas de expansiune închis, rezervor de desc`rcare închis ]i grupuri de pompare comandate
de traductoare de presiune. Observa\ia principal` în aceast` solu\ie este c` rezervorul de desc`rcare lucreaz`
la presiune atmosferic` dar este izolat de contactul cu aerul printr-o membran` elastic`. Constructiv, un rezervor
de desc`rcare închis se aseam`n` foarte mult cu un vas de expansiune închis de tip cilindric dar între membrana
elastic` ]i pere\ii metalici ai vasului perna de aer este la presiune atmosferic`. Deci în locul ventilului de umplere
cu aer comprimat este un orificiu de leg`tur` cu atmosfera.
{n fig. 6 se d` schema instala\iei cu rezervor de dec`rcare închis.
a. Schema tehnologic` b. rezervorul de desc`rcare închis
Fig. 6 Schema instala\iei cu rezervor de dec`rcare închis
{n timpul intr`rii în func\iune a instala\iei, dup` atingerea presiunii maxime pmax , vana electromagnetic`
VEM deschide accesul agentului termic spre rezervoarele de desc`rcare RD.
{n timpul func\ion`rii curente vasul de expansiune închis VEI preia toate dilat`rile apei, de regul` într-un
interval de cca 10 grd. de varia\ie a temperaturii.
105
La oprire sau la reducerea important` a temperaturii VEI nu mai poate asigura rezerva de ap` necesar`
instala\iei, presiunea scade sub pmin , ]i intr` în func\iune pompa de adaus PA care ia ap` din rezervoarele RD
]i o introduce în instala\ie. Volumul de ap` transferat este înlocuit cu un volum egal de aer atmosferic care intr`
în exteriorul membranei. din RD.
Sistemul analizat combin` avantajele vasului de expansiune închis, de a izola instala\ia de contactul cu
atmosfera, cu avantajul vasului de expansiune deschis, acela de a nu fi un vas sub presiune.
Pentru cazuri de avarie, instala\ia este prev`zut` ]i cu supape de siguran\` mecanice SS, at@t lîng`
rezervoarele de desc`rcare, c@t ]i lîng` cazane CAZ.

2.6. CO}URI DE EVACUARE A GAZELOR DE ARDERE – SOLU|II CONSTRUCTIVE
Sistemele constructive de co]uri de evacuare a gazelor de ardere trebuie s` corespund` exigen\elor

impuse de normele europene ]i rom@ne]ti de eficien\`, siguran\` în exploatare ]i durabilitate. Astfel, cele mai
importante exigen\e la care trebuie s` raspund` sistemele de co]uri sunt:
- rezisten\` mecanic` ]i stabilitate;
- securitate în caz de incendiu;
- exigen\e de igien`, s`n`tate ]i mediu;
- securitate [n exploatare;
- exigen\e de protec\ie împotriva zgomotului;
- condi\ii de economie energetic` ]i izolare termic`.
Solu\iile constructive uzuale sunt prezentate în continuare.
2.6.1. CO} METALIC SIMPLU IZOLAT LA EXTERIOR
La realizarea co]urilor de evacuare a gazelor de ardere se utilizeaz` în general, la interior, tabl` de o\el
inoxidabil, pentru a se asigura o durat` de via\` mai lung`, iar la exterior se poate utiliza fie tot tabl` de inox fie,
[ntr-o solutie mai ieftin` tabl` de o\el galvanizat`.
Solu\ia constructiv` a sistemului const` [n asamblarea de tronsoane confec\ionate dintr-un perete interior
din o\el inoxidabil de 0.4 - 0.6 mm. grosime, cu sudur` longitudinal` pe generatoare, un perete exterior din o\el
inox de accea]i grosime (sau tabl` galvanizat`) între care se g`se]te un strat termoizolant din vat` mineral`
ignifug` de 25 ÷ 60 mm.
Tronsoanele de co] astfel realizate, cu lungimi cuprinse inre 0,3 ]i 1,0 m. (Fig.1.), se asambleaz` cu
ajutorul unor coliere cu clem` de [nchidere iar profilul sec\iunii de îmbinare se a]eaz` astfel încât s` se asigure
scurgerea la interior a condensului, f`r` posibilitate de infiltrare c`tre termoizola\ie.
Fig.1 Tronson de co] izolat, din tabl`
Pentru a se putea realiza schimb`rile de direc\ie necesare adapt`rii co]ului la elementele de construc\ie ]i
arhitectur`, în aceast` solu\ie constructiv`, se pot realiza sub form` de tronsoane prefabricate curbe cu unghiuri
de 15, 30 si 45 grade, sau combina\ii ale acestora, dându-se astfel posibilitatea de a se urm`ri traseele dorite.
Se pot realiza tronsoane prefabricate de racordare cu aparatul produc`tor de gaze de ardere sau cu piesele de
cur`\ire, timpul de realizare al co]ului reducându-se foarte mult (Fig.2).
Manual [nc`lziri
Rigiditatea co]ului este realizat` prin prinderi de elementele de rezisten\` ale construc\iei, cu ajutorul unor
piese prefabricate speciale, pentru travers`ri de plan]ee orizontale sau ]arpante, supor\i cu prindere pe perete
exterior etc.
Acest tip de co] este destinat evacu`rii gazelor de ardere în regim de depresiune sau suprapresiune din
cazane, centrale ]i motoare termice, care func\ioneaz` cu combustibili solizi, gazo]i sau lichizi, având temperatura
gazelor de ardere de max. 600 0C.
Co]urile de fum metalice au o greutate proprie foarte redus` ]i prezint`

avantajul unui montaj simplu ]i rapid.
a b
Fig.2 Co] de tabl` din tronsoane Fig.3 a. ansamblu sistem co] individual
asamblate b. baterie de co]uri autoportante
Co]urile metalice simple termoizolate pot fi montate foarte u]or [n baterii de co]uri cu prindere de construc
\ie (Fig.3 a) sau autoportante (Fig.3 b), av@ndu-se astfel posibilitatea ca fiecare aparat generator de gaze de
ardere s` func\ioneze independent de celelalte din punctul de vedere al evacu`rii gazelor, ]i aceasta la pre\uri
comparabile dac` nu chiar mai mici decât solu\iile cu un singur co] mare de evacuare ]i canale de fum cu sisteme
de echilibrare.
Manual [nc`lziri
2.6.2. CO} CERAMIC SIMPLU
Aceste sisteme fac parte din categoria co]urilor de evacuare a gazelor de ardere cu solu\ie constructiv`
simpl`, executate în doua straturi :
• stratul interior, canalul de fum propriu–zis, realizat din tuburi de ]amot`;
• înveli]ul exterior din zid`rie de c`ramid` plin` presat` sau din mantale prefabricate din beton u]or (Fig.4).
Fig.4 Co] ceramic simplu
{n ambele situa\ii, [ntre cele dou` straturi constitutive se realizeaz` un strat de aer de 1,5–2 cm grosime,
cu rol termoizolant, prin folosirea unor distan\ieri de centraj, ignifugi, de lân` mineral`.
Tuburile de ]amot` rezist` la temperaturi ridicate ]i agresivitate chimic`, iar forma circular` a tubului
precum ]i rugozitatea redus` a peretelui interior asigur` condi\ii optime pentru curgerea gazelor de ardere.
Etan]eitatea canalului de fum se realizeaz` prin folosirea la îmbinarea tuburilor modulate a unui chit
special, preparat pe baz` de praf de ]amot`, iar dilatarea liber` a tubulaturii supus` varia\ilor de temperatur` este
asigurat` prin realizarea leg`turilor elastice dintre cele dou` straturi.
Co]urile de fum cu dou` straturi au greutatea ]i dimensiunile în plan reduse ]i, datorit` modul`rii
elementelor, se pot monta simplu ]i rapid, cu cheltuieli de manoper` reduse.
Având [n vedere faptul c` sistemele de co]uri de evacuare a gazelor de ardere ceramice simple dispun
de termoizolarea proprie a ceramicii, acestea se pot utiliza pentru evacuarea gazelor de ardere din instala\ii
termice individuale la care temperatura gazelor de ardere este mai ridicat`, astfel înc`t ]i în perioadele de var`,
cu temperaturi ridicate ale aerului s` fie asigurat tirajul. {n regim normal de func\ionare, co]urile ceramice simple
vor func\iona întotdeauna în depresiune iar temperatura maxim` a gazelor nu va depa]i 600 0C.
Manual [nc`lziri
2.6.3. CO} CERAMIC CU AERISIRE
Odat` cu apari\ia cazanelor de înc`lzire moderne, cu randamente termice foarte ridicate, temperatura
gazelor de ardere evacuate la co] a coborât foarte mult ajungându-se frecvent în zona de satura\ie ]i deci la
apari\ia condensului în interiorul co]ului. O solu\ie modern` de co] pentru astfel de situa\ii o reprezinta co]ul
ceramic cu aerisire care, fa\` de cel simplu, prezentat anterior, este prev`zut cu izola\ie termic` ]i canale de
ventila\ie pentru evacuarea umidita\ii (Fig.5).
Sistemul de co] ceramic cu aerisire este de tip tristrat cu urm`toarea componen\`:

1. {nveli]ul exterior, cu rol de protec\ie pentru elementele componente ale co]ului de evacuare a gazelor
de ardere împotriva ac\iunilor mecanice exterioare precum ]i de asigurare a stabilita\ii ansamblului; se
realizeaz` din mantale prefabricate, turnate din beton u]or, prev`zute cu un gol central de sec\iune
circular` ]i canale de ventila\ie la col\uri.
2. Stratul intermediar const` din pl`ci termoizolante din vat` mineral`, ale c`ror grosimi variaz` între 35 – 50
mm, în func\ie de diametrul co]ului de fum.
3. Stratul interior este format din tuburi de ]amot` rezistent` la temperaturi ridicate ]i la coroziune chimic`, cu
capacitate redus` de absorb\ie a umidit`\ii.
Umiditatea format` sau acumulat` în masa materialelor de construc\ii poate duce la compromiterea
calit`\ilor sau la distrugerea complet` a acestora. Prin ventilarea permanent` a termoizola\iei, realizat` datorit`
canalelor de ventilare ale mantalelor, se împiedic` acumularea, prin difuzie, a umidit`\ii în placile de vat` mineral`.
Umiditatea de difuzie provine din condensarea vaporilor de ap` în interiorul co]ului de evacuare a gazelor de
ardere, pe toat` [n`l\imea în cazul evacu`rii gazelor de ardere de la cazanele cu func\ionare în condensa\ie sau,
în zone mai înalte în cazul evacu`rii gazelor de ardere de la cazane obi]nuite. Acest aspect este foarte important
deoarece, asigurând termoizolarea corespunz`toare a sistemului, se previne r`cirea accentuat` a gazelor de
ardere evacuate prin co] ]i deci, un tiraj corespunz`tor.
Fig.5 Co] ceramic cu aerisire
Calitatea de execu\ie a co]ului de evacuare a gazelor de ardere are rol predominant în evaluarea
performan\elor cl`dirii respective cu privire la siguran\a la foc astfel, în conformitate cu reglementarile tehnice de
specialitate, sistemele de evacuare a gazelor de ardere trebuie s` se încadreze în clasa de combustibilitate C0 ]i
limita de rezisten\` la foc de 1 or`.
Ca urmare a termoizol`rii adecvate, rezisten\a la transfer termic a unui co] de acest tip având valoarea
R = 0.65÷0.70 m2K / W, temperatura la fa\a exterioar` a mantalei de beton, în regim normal de exploatare nu
va dep`]i 50 0C. Datorit` solu\iei constructive adoptate (sistem tristrat) ]i folosirii materialelor ignifuge, sistemul
prezint` rezisten\` ]i stabilitate la foc timp de 90 de minute, împiedicând astfel propagarea unui eventual incendiu
la nivelele superioare.
Manual [nc`lziri
{n cazuri exceptionale, când instala\iile de ardere nu au fost reglate corepunz`tor ]i nici controlate în timp,
depunerile de funingine din canalul de fum se pot autoaprinde, procesul de ardere desf`]urându-se la temperaturi
de peste 1000 0C. Tubul de ]amot` având propriet`\i refractare, temperaturile ridicate nu au efecte negative
asupra acestuia, prevenindu-se astfel fisurarea ]i producerea unor sc`p`ri de gaze cu urm`ri posibile deosebit de
grave. Pl`cile din vat` mineral` permi\ând dilatarea liber` a canalului de fum în sens transversal ]i longitudinal,
deteriorarea sau cr`parea tubulaturii din varia\ii de temperatur` este practic imposibil`, la o montare corect` a
sistemului.
Produc`torii de astfel de sisteme de co]uri livreaz` accesorii specifice fiec`rui sistem în parte, cum ar fi
u]a de vizitare etan]`, termorezistent` ]i piesa numit` piatr` de soclu, ce serve]te la colectarea ]i evacuarea
condensatului.
Co]ul ceramic cu aerisire, tristrat are o arie de aplicabilitate foarte larg`, putând fi utilizat atât în cazul
aparatelor termice individuale (centrale termice de apartament, sobe, ]eminee, etc.) cât ]i în cazul cazanelor
pentru instala\ii de înc`lzire central` ]i instala\ii termice industriale (cazane de abur, cuptoare, incineratoare, etc.),
prev`zute cu arz`toare pentru combustibili solizi, lichizi sau gazo]i. Temperatura gazelor de ardere trebuie s` se
[ncadreze în general, între 80 ]i 600 0C , dup` indica\iile produc`torului.
Folosirea componentelor modulate face ca montajul co]ului s` fie u]or asigurându-se în acela]i timp,
avantajul preciziei dimensionale ]i corel`rii elementelor, reducându-se astfel timpul de execu\ie. Mantaua de
beton este compatibil` cu alte materiale de construc\ii, fiind posibil` tencuirea ]i placarea fe\elor exterioare ale
co]ului astfel încât se poate realiza integrarea co]ului în arhitectura cl`dirii.
2.6.4. CO} CERAMIC CU ASPIRA|IE PERIFERIC~ DE AER
Acest sistem de co] specializat, cu destina\ie bine definit`, se adreseaz` în general anumitor tipuri de
cazane ]i anume, celor de tip “camer` etan]`”. La aceste tipuri de cazane tot sistemul de ardere este amplasat în
interiorul unui volum foarte bine determinat iar captarea aerului de ardere se face dirijat, prin intermediul unui stu\
racord special direct din exteriorul cl`dirii, tirajul cazanului fiind de tip for\at. Avantajul important al acestor tipuri
de cazane la care aspira\ia de aer ]i evacuarea de gaze de ardere se face prin intermediul aceluia]i co], este
Fig.6 Co] ceramic cu aspira\ie periferic` de aer
Manual [nc`lziri
acela c` numai astfel de cazane de înc`lzire central` se pot amplasa în înc`peri cu alte destina\ii decât
“central` termic`” (buc`t`rie, c`mar`, etc.).
Acest tip de co] mai prezint` avantajul posibilita\ii realiz`rii racord`rilor multiple multinivel, fiind recomandat
mai ales în cazul blocurilor de locuin\e, noi sau existente unde exist` tendin\a trecerii la centrale de apartament.
Sistemul de evacuare a gazelor de ardere cu aspira\ie periferic` de aer de ardere, este compus dintr-un
tub colector interior de ]amot` pentru gazele de ardere ]i înveli]ul exterior din mantale prefabricate, între care se
dispun distan\ieri metalici, realizându-se astfel un spa\iu între cele dou` straturi (Fig. 3.6.). Acest spa\iu serve]te
la aspirarea aerului din exterior, la nivelul gurii de evacuare a co]ului printr-un cap de co] special conceput ]i
executat.
}tu\urile de aspira\ie pentru aer sunt racordate etan] la colectorul de aer, iar stu\urile de evacuare ale
gazelor de ardere sunt racordate etan] la canalul central, prin intermediul unei aceleia]i piese speciale de
racord.
Capul de co] pentru aceste sisteme, este conceput astfel încât s` fie posibil` o aspira\ie suficient` de aer
necesar arderii în acela]i timp cu refularea gazelor de ardere, f`r` ca cele dou` func\iuni s` se influen\eze.
Prin utilizarea sistemului descris se asigur` o evacuare complet` a gazelor de ardere ]i, prin preînc`lzirea
coloanei de aer rece (exterior) aspirat, se asigur` un randament mai ridicat de func\ionare pentru centrala
termic`.
Manual [nc`lziri
2.6.5. CALCULUL TIRAJULUI PENTRU CO}URILE SIMPLE
Co]ul simplu este o conduct` vertical` de evacuare a gazelor de ardere, cu un perete format dintr-un singur
material sau mai multe straturi de materiale suprapuse, având în exterior aerul atmosferic.
Co]ul simplu se diferen\iaz` de alte tipuri de co]uri care pot avea o c`ma]` concentric` exterioar` prin care
circul` dirijat un debit de aer sau chiar un debit de ap` (co]uri peînc`lzitoare de aer sau co]uri recuperatoare).
Efectul de tiraj este o depresiune ce apare la baza co]ului ca urmare a efectului ascensional al gazelor de ardere
calde, cu densitate mai mic` decât a aerului ambiant cu care co]ul este în legatur`.
2.6.5.1. CALCULUL TIRAJULUI BRUT
Dac` o coloan` vertical` de gaze de ardere cu temperatura medie tgm ]i densitate medie tgm[kg/m3N] se afl`
într-un co] cu în`l\imea L [m], în contact cu o atmosfer` în care aerul are densitatea ρa[kg/m3N], tirajul brut al co]ului
va fi, cu o valoare medie pentru densitatea gazelor de ardere:
[Pa]
Deoarece densit`\ile aerului ]i a gazelor de ardere depind de presiunea mediului ambiant pm în mCHg dup`
o rela\ie de tipul:
[kg/m3]
unde valoarea presiunii de 760 mmCHg a fost luat` ca valoare de referin\`, tirajul brut Hbr se poate corecta cu un
factor de presiune. Corec\ia nu are o influen\` mare, dup` cum se poate constata din tabelul 1, ]i de obicei nu se
ia în calcule, mai ales c` îns`]i presiunea atmosferic` este ]i ea variabil` dup` condi\iile meteorologice.
Corec\ia de densitate func\ie de altitudine tabelul 4.1
altitudine 0 500 1000 1500 2000

presiune atmosferic` medie 760 716 674 634 596
corec\ie de presiune 1 0,942 0,868 0,834 0,784
dac` se \ine seama de corec\ia de presiune pentru determinarea tirajului brut devine:
[Pa]
]i punând în eviden\` influen\a temperaturilor:
[Pa]
Deoarece rela\ia este neliniar` cu temperaturile, influen\a temperaturii fiind de ordinul -1, rela\ia este valabil`
numai pentru în`l\imi mici de co]. Pentru co]urile înalte nu este corect` o mediere aritmetic` în condi\iile în care tg
este variabil` pe în`l\imea co]ului.
Pentru o c`dere uniform` de temperatur` pe în`l\imea co]ului ∆t1 (grade pe 1 m de co]) rela\ia care d`
temperatura local` la o în`l\ime L a co]ului este:
[°C]
Rela\ia pentru calculul tirajului brut devine:
[Pa]
în care: g=9,81 [m/s2] , ρgN - densitatea normal` a gazelor de ardere, ∆t1 – c`derea de temperatur` a
gazelor de ardere pe unitatea de lungime a co]ului.
Densitatea aerului, func\ie de temperatura exterioar` de calcul, este:

Manual [nc`lziri
[Kg/m]
Temperatura aerului ambiant ta se ia, în diferitele variante de calcul, cu valoarea maxim` de var`, caz în
care tirajul va fi minim sau cu valoarea minim` de iarn`, ceea ce corespunde unui tiraj maxim.
La baza co]ului, gazele de ardere au temperatura tgi ]i prin transferul de c`ldur` de la co] la mediul exterior
temperatura gazelor scade în lungul co]ului ajungând la valoarea tge la ie]irea din co]. Calculul exact al r`cirii gazelor
în co] se face calculând transferul de c`ldur`; pentru un calcul aproximativ se pot lua urm`toarele valori de c`deri
de temperaturi unitare, pe un metru de co], dependente de structura co]ului ]i de sarcina termic` a instala\iilor
racordate la co], Q [MW],:
- pentru co]uri metalice neizolate:
[°C]
- pentru co]uri metalice izolate:
- pentru co]uri de material de construc\ii cu grosime de 120 mm:
- pentru co]uri de material de construc\ii cu grosime de 240 mm:
Temperatura medie a gazelor în co] se calculeaz` cu rela\ia:
[°C]
Densitatea normal` a gazelor de ardere se calculeaz` cu rela\iile :

- pentru combustibil gazos de tip gaz natural:
[kg/m]
- pentru combustibil lichid sau solid:
[kg/m]
unde Vo este volumul stoichiometric de aer necesar arderii [Nm³/Nm³ sau Nm³/kg], Vgo volumul stoichiometric de
gaze rezultate din ardere [Nm³/Nm³ sau Nm³/kg], α - excesul de aer la co].
Densitatea real` a gazelor de adere, la temperatura tgm, va fi:
[kg/m]
Manual [nc`lziri
2.6.5.2. CALCULUL TIRAJULUI NET
Pentru a calcula tirajul net (efectiv) se \ine seama de faptul c` în co] gazele de ardere au unele pierderi de
sarcin` care reduc tirajul brut.
Deoarece pierderile de sarcin` sunt func\ie de viteza gazelor de ardere, aceasta trebuie s` fie
determinat`.
Una din posibilit`\i este de a alege viteza medie a gazelor în co] în func\ie de prescrip\ii sau de date practice.
Astfel în STAS 3417-85 se recomand` urm`toarele viteze pe domenii de în`l\ime de co]:
Wmin Wmax Wmed

(m/s) (m/s) (m/s)
I Lmin = 15 m 2,0 2,5 2
I Lmax = 30 m 2,7 4,5 3
II Lmin = 30 m 2,7 4,5 3
II Lmax = 80 m 7,0 8,0 8
III Lmin = 80 m 7,0 8,0 8
III Lmax = 100 m 7,0 8,0 8
Rezult` astfel urm`toarele regresii:
L = 15..30 m [m/s]
L = 30..80 m
L = 85..100 m
Datele practice, folosite pentru a realiza construc\ii economice de co]uri, recomand` viteze mai mari, între 4
]i 16 m/s. Solu\ia corect` este calcularea unei viteze optime în co], ceea ce aduce uneori economii în construc\ia
co]ului de pân` la 30%.
Alegerea vitezei medii în co] permite determinarea diametrului interior al co]ului Di:
[m]
unde DgN este debitul normal de gaze de ardere evacuat pe co] în [m3N].
Diametrul interior al co]ului se rotunjeste la o valoare întreag` de cm, dac` nu exist` alte condi\ii impuse, cum
ar fi dimensiuni de fabrica\ie date în prospecte.
CALCULUL PIERDERILOR DE SARCIN~
{n domeniul co]ului gazele de ardere au pierderi de sarcin` locale ]i liniare.
PIERDERI DE SARCIN~ LOCALE {N CO}
Pentru pierderile locale situate la intrare sau la ie]ire din co] se adopt` vitezele ]i densit`\ile de gaze respective.
Pentru pierderile locale de pe traseul co]ului ]i pentru pierderile distribuite se adopt` viteze ]i densit`\i medii.
Rela\iile de calcul pentru cele trei situa\ii sunt:
[m/s] [kg/m3N].
Manual [nc`lziri
Dac` intrarea în co] se face printr-o îngustare brusc` de sec\iune, de exemplu o camer` colectoare de
gaze din care pleac` co]ul, unde sec\iunea mare este SM ]i sec\iune co]ului este cea mic` Sm , coeficientul de
pierdere de sarcin` local este:
iar viteza caracteristic` este viteza corespunzatoare sec\iunii mici Sm ,deci viteza în sec\iunea de intrare a co]ului wi.
{n aceast` zon` gazele au temperatura de intrare în co] tgi. Pierderea local` de sarcin` este:
[Pa]
Dac` la intrare în co] exist` un cot brusc, ca urmare a trecerii de la un canal înclinat cu un unghi θ fa\`
de vertical`, sau de la un canal orizontal la co]ul vertical, caz în care unghiul θ= 90 grd., atunci apare o pierdere
local` de sarcin` caracterizat` printr-un coeficient local de pierdere de sarcin` Xcn.
θ 5 10 15 22,5 30 45 60 90
Xcn 0,016 0,034 0,042 0,066 0,130 0,236 0,471 1,129
Dac` este un cot f`cut cu o raz` de racordare R, m`surat` pe axa diametrului co]ului D, coeficientul de
pierdere local` de sarcin` este func\ie ]i de raportul R/D:
R/D 0,5 0,75 1 1,25 1,5 2

Fc 1 0,5 0,25 0,20 0,175 0,15
]i Xc = Xcn * Fc
Deoarece în zona de intrare gazele au temperatura tgi, pierderea local` de sarcin` este:
Pe traseul co]ului pot apare îngust`ri progresive de sec\iune:
- în zona de baz` a co]ului datorit` unor necesit`\i constructive (baza co]ului cu un diametru mai mare
decât restul co]ului);

- în zona de ie]ire a co]ului pentru c` printr-o vitez` mai mare a gazelor de ardere s` se realizeze o
supraîn`l\are mai mare a jetului de gaze în atmosfer`.
Coeficien\ii locali de pierdere de sarcin` la o cre]tere progresiv` a sec\iunii, Xi , referi\i la viteza din sec\iunea
mic`, au urm`toarele valori, func\ie de unghiul θ de înclinare a laturii fa\` de axul co]ului (jum`tate din unghiul
conului):
Manual [nc`lziri
Coeficie\i Xi la cre]tere progresiv` a sec\iunii :
θ

====== 5 10 15 20 25 30 35 40
2
(Dm/DM)
0,1 0,006 0,11 0,17 0,22 0,28 0,33 0,38 0,44
0,2 0,006 0,11 0,16 0,21 0,26 0,32 0,37 0,42
0,3 0,005 0,10 0,14 0,19 0,23 0,28 0,33 0,37
0,4 0,005 0,08 0,13 0,17 0,21 0,25 0,29 0,33
0,5 0,004 0,07 0,11 0,14 0,18 0,22 0,25 0,28
0,6 0,003 0,06 0,08 0,12 0,14 0,17 0,20 0,23
0,7 0,003 0,04 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,18
0,8 0,002 0,03 0,05 0,06 0,07 0,08 0,10 0,12
0,9 0,001 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 0,05
{n func\ie de locul de amplasare a îngust`rii de sec\iune, viteza caracteristic` este viteza ini\ial` wi, viteza
medie în co] wm sau viteza de ie]ire din co] we ]i corespunz`tor temperaturile gazelor de intrare tgi , medie tgm ,
sau de ie]ire tge .
Pierderile locale de sarcin` sunt:
[Pa]
unde ρg este densitatea gazelor la temperatura caracteristic`.
La ie]ire din co] în atmosfera gazele de ardere au o l`rgire brusc` de sec\iune ]i în consecin\` o pierdere local`
de sarcin` cu coeficientul de pierdere Xe=1. In aceast` zon` gazele au temperatura de ie]ire din co], tge.
[Pa]
unde ρge este densitatea gazelor ]i we viteza gazelor la temperatura te.
PIERDERILE DE SARCIN~ LINIARE {N CO}
{n interiorul co]ului, gazele care circul` au o pierdere de sarcin` de tip liniar:
[Pa]
în care Z este coeficientul de pierdere liniar` de sarcin`, wm ]i ρgm - viteza ]i densitatea la temperatura medie a
gazelor de ardere.
{n cazul când exist` por\iuni de co] cu diametre diferite pe în`l\imea co]ului, vor rezulta viteze diferite de curgere
wm. {n acest caz se face o însumare a pierderilor liniare de sarcin` calculate separat pe fiecare tronson de diametru
diferit. {n cazul când exist` o îngustare progresiv` de sec\iune pe o portiune de co], se calculeaz` pierderea de
sarcin` liniar` cu valorile medii ale vitezei ]i diametrului. Pierderea de sarcin` local` pentru acest caz s-a calculat
anterior ]i în final se însumeaz` la pierderea de sarcin` liniar`.
[Pa]
Manual [nc`lziri
Pentru co]urile f`r` varia\ie de sec\iune pe în`l\ime se poate utiliza ]i o alta rela\ie, în care sunt explicitate
wm ]i ρgm func\ie de condi\iile de intrare în co], temperatura tgi ]i viteza gazelor wi, precum ]i de c`derea unitar`
de temperatur` în co] ∆t1 :
[Pa]
Coeficientul de pierdere liniar` de sarcin` Z pentru canale lise, este dependent de criteriul Reynolds:
pentru Re < 2300
pentru 2300 < Re < 4000
pentru 4000 < Re < 100000
pentru Re > 100000
Pentru canale rugoase m`rimea caracteristic` este raportul , în care K este în`l\imea asperit`\ilor ]i Di
diametrul hidraulic al co]ului.
Domeniul turbulent rugos se consider` pentru ]i are dou` domenii:
Pentru domeniul rugos în zona prepatratic`, definit` de se utilizeaz` rela\ia:
iar pentru domeniul rugos în zona patratic`, definit` de se utilizeaz` rela\ia:
TIRAJUL NET AL CO}ULUI
Tirajul net al co]ului va fi:
[Pa]
sau în cazul când sunt mai multe pierderi însumate din tipurile ar`tate:
Tirajul net trebuie s` fie mai mare decât depresiunea necesar` la ie]irea gazelor de ardere din cazan sau
din instala\ia tehnologic`, ∆pins :
[Pa]
Manual [nc`lziri
coeficientul 1,2 \inând seama de posibilitatea de func\ionare a instala\iei de ardere în suprasarcin` ]i de murd`rirea
co]ului.
Din rela\iile prezentate se determin` în`l\imea L necesar` a co]ului pentru realizarea tirajului Hnet.
Deoarece cazanul poate func\iona în sarcini par\iale ]i temperatura aerului exterior poate fi mai mic` decât
temperatura maxim`, co]ul va produce un tiraj mai mare decât cel necesar la un moment dat de func\ionare, ceea
ce duce la o depresiune mai mare în focar decât cea normal`. Din aceast` cauz` este obligatoriu s` se instaleze
la baza co]ului o clapet` de reglaj care s` produc` o c`dere de presiune necesar` compens`rii suplimentului
de tiraj. în func\ionarea cazanului se regleaz` clapeta astfel ca în focar s` se stabileasc` presiunea de lucru
prescris`.
2.6.6. APARI|IA CONDENS~RII {N CO}
Condi\ia ca în co] s` nu apar` condens este ca temperatura peretelui interior al co]ului tpi s` fie mai mare
decât temperatura de rou` a gazelor de ardere tr.
Trebuie subliniat` gre]ala care se face uneori când se consider` c` fenomenul de condensare a vaporilor
de ap` din gazele de ardere apar când gazele de ardere au o temperatur` sub temperatura punctului de rou`.
Este gresit. Condensarea vaporilor de ap` apare atunci când peretele co]ului are o temperatura mai joas`
decât punctul de rou` al gazelor de ardere.
Pentru gaze de ardere provenite din arderea combustibilului gazos sau a unui combustibil lichid f`r` sulf
în compozi\ie, temperatura de rou` este data de rela\ia de regresie exponen\ial`:
[o C]
Presiunea vaporilor de ap` din gazele de ardere, PH2O, se calculeaz` cu rela\ia:
[bar]
unde VH2O este volumul unitar de H2O în gazele de ardere (Nm3/Nm3.comb sau Nm3/kg.comb).
Gazele de ardere provenind din combustibil lichid cu con\inut de sulf în compozi\ie au temperatura punctului de
rou` dat` de rela\ii determinate pe baza datelor experimentale prelucrate statistic:
[o C]
pentru un con\inut de sulf S>1%, ]i
[o C]
pentru un con\inut de sulf S<1%.
Gazele de ardere provenind din c`rbune, cu con\inut de sulf în compozi\ie, au temperatura punctului de
rou` dat` tot de rela\ii determinate pe baza datelor experimentale prelucrate statistic:
[o C]
pentru un con\inut de sulf S>1%, ]i
[o C]
pentru un con\inut de sulf S<1%.
Pentru ca un co] s` func\ioneze f`r` condensare tebuie verificat` rela\ia tpi>tr ; dac` aceasta rela\ie nu este
satisf`cut`, ]i deci tpi<tr, co]ul va func\iona în regim de condensare ]i se folosesc metode specifice de protejare
a co]ului ]i de drenare a condensului.
Trebuie precizat îns` ca în faza ini\ial` de calcul nu se cunoa]te temperatura peretelui interior al co]ului tpi.
Aceasta se determin` dup` calculul transferului de c`ldur` în co]. {n consecin\`, metodica de calcul presupune
parcurgerea întregului calcul exact al co]ului pân` la determinarea temperaturii peretelui interior ]i abia în final se
constat` dac` regimul de func\ionare este f`r` condensare sau cu condensare.
Manual [nc`lziri
Manual [nc`lziri
Manual [nc`lziri
3. CENTRALE TERMICE
Centrala termic` este ansamblul de utilaje ]i aparate care realizeaz` transformarea energiei primare
(combustibil) în energie termic` (agent termic) la parametrii specifici de utilizare ceru\i de c`tre instala\iile
utilizatoare dintr-o cl`dire sau un ansamblu de cl`diri.
Principalele func\ii ale unei centrale termice sunt:
- prepararea agentului termic (cazan sau ansamblu de cazane),
- realizarea ]i reglarea temperaturilor, debitelor ]i presiunilor de pompare ale agentului termic pentru
fiecare din utilizatorii de agent termic racorda\i (pompe ]i vane de amestecare, termostate, etc.),
- preluarea volumului de dilatare al apei din instala\ia de înc`lzire de la temperatura ambiant` pân` la
cea maxim` de lucru sau numai între valorile minim-maxim de lucru, dup` caz, func\ie de m`rimea
centralei ]i a instala\iilor racordate (vase de expansiune închise sau deschise, vase de preluare),
- asigurarea instala\iei împotriva dep`]irii presiunii maxime (supape de siguran\`),
- func\ionare automat` (sistem de automatizare).
La alegerea schemei ]i echipamentelor unei centrale termice este foarte important a se cunoa]te natura
consumatorilor, necesarul de c`ldur` defalcat pe consumatori ]i utilit`\i precum ]i modul de utilizare a acesteia.
3.1. RACORDAREA MINICENTRALELOR
Datorit` faptului c` miniaturizarea unor aparate din componen\a uzual` a centralelor termice a devenit
accesibil` ca pre\, centrala termic` de putere mic` (15-40 kW) poate fi executat` de o manier` integrat` astfel
încât, toate componentele (arz`tor, cazan, pompe, schimb`tor de c`ldur` pentru ap` cald` de consum sau/]i
boiler, instala\ie de reglaj ]i automatizare, etc.) s` fie cuprinse în cadrul unei aceleia]i carcase, în general
paralelipipedic`, cu un design pl`cut ]i u]or de integrat în arhitectura interioar` a spa\iilor de locuit. Este cazul
cazanelor de tip minicentral` termic` prezentate în capitolul 2.1.
{n figura 1. se prezint` dou` scheme de racordare a minicentralelor cu preparare de ap` cald` de consum:
(a) schema cea mai simpl` de racordare la o instala\ie de înc`lzire cu corpuri statice ]i la instala\ia interioar` de
ap` cald` de consum, (b) schema de racordare la o instala\ie de înc`lzire cu corpuri statice ]i la o instala\ie de
înc`lzire prin pardoseal` + racordarea unui vas de acumulare pentru ap` cald` de consum.
(a) Racordare la o instala\ie de înc`lzire cu

corpuri statice ]i la instala\ia interioar` de
ap` cald` de consum
a.c.c. - ap` cald` de consum

a.c.i. - ap` cald` de [nc`lzire
a.r. - ap` rece
Dac` schema (a), cea mai simpl` schem` de racordare, se poate g`si în cartea minicentralei cu toate
indica\iile de montaj (distan\ele dintre racorduri ]i dimensiunile acestora) inclusiv ]ablonul de pozi\ionare a
racordurilor în cazul conductelor intenc, cea de a doua schem` (b) exemplific` modul de racordare a unei instala
\ii de înc`lzire prin pardoseal` care necesit` un alt nivel de temperaturi (mai sc`zut) pentru agentul termic. Nivelul
cerut de temperatur` se realizeaz` prin amestecarea tur/retur într-o van` cu trei cì termostatat` comandat` de
termostatul de pe conducta de tur iar pompa de circula\ie este comandat` de c`tre termostatul de temperatur`
interioar` (ambiant`). Datorit` iner\iei termice ridicate a sistemului de înc`lzire prin pardoseal` în cazul utiliz`rii
acestuia ca unic sistem de înc`lzire pentru spa\iul respectiv termostatarea separat` a electrovanei automate cu trei
cì (EV3C) ]i a pompei de recirculare (PR) duce la varia\ii mari ale temperaturii interioare astfel c` termostatarea
separat` se va utiliza numai la sistemele duale. {n cazul înc`lzirii unice prin pardoseal` pentru un anumit spa\iu
se utilizeaz` un regulator (R) capabil s` compenseze întârzierile de r`spuns ale instala\iei comandate ]i s`
121
(b) Racordare la o instala\ie de înc`lzire cu corpuri statice ]i la o instala\ie de înc`lzire prin
pardoseal` – racordarea unui vas de acumulare pentru apa cald` de consum.
Fig. 1. Racordarea minicentralelor cu preparare de ap` cald` de consum.
asigure astfel varia\ii minime ale parametrului reglat, temperatura interioar`. Sistemul integrat ce cuprinde
electrovana automat` cu trei cì, pompa de circula\ie, regulatorul termostatic ]i interconect`rile electrice ]i
hidraulice se gase]te (comercializeaz`) sub denumirea de bloc automat de amestec (BAA). (Ex. tip comercial
……..)
Pentru cazul în care vârful de sarcin` pentru apa cald` de consum dep`]e]te posibilit`\ile de preparare
ale minicentralei, dar exist` posibilitatea prepar`rii în timp a acesteia, se poate prevedea un vas de acumulare
(VA) pentru apa cald` de consum. {n schema prezentat`, minicentrala va func\iona pe regim de preparare a apei
calde de consum pân` în momentul în care termostatul montat în partea inferioar` a vasului va sesiza atingerea
temperaturii reglate pentru aceasta ]i va comanda oprirea pompei de recirculare pe vas. Dac` nu exist` consum,
oprirea pompei de recirculare va duce la comutarea func\ion`rii minicentralei pe preparare de ap` cald` de
înc`lzire.
De re\inut c` aceast` modalitate de preparare a apei calde de consum cu acumulare duce la pauze mari
pentru instala\ia de înc`lzire ]i deci la sc`derea temperaturilor interioare pe perioadele de comutare pe preparare
de ap` cald` de consum. Sistemul se practic` în cazul cl`dirilor nelocuite pe anumite perioade de timp dup` care
urmeaz` perioade în care este nevoie de asigurarea temperaturilor interioare dar ]i un consum însemnat de ap`
cald` de consum.
3.2. CENTRALE TERMICE DIN MODULE (cazan ]i boiler)
Pentru centrale termice ceva mai mari (40-80kW) dar ]i pentru cazul celor mici, atunci când necesarul de
ap` cald` este mare ]i concentrat pe anumite perioade din zi, trebuie prev`zut un boiler de capacitate mai mare
decât cele cu care sunt deja dotate minicentralele din seria respectiv`. Eist` posibilitatea cupl`rii prin alipire
orizontal` sau vertical` a modulului de cazan ]i a celui de boiler, racordurile executandu-se mascat în spatele
acestora, astfel încât ansamblul cap`t` imaginea unui tot unitar.
{n cazul minicentralelor pentru ap` cald` de înc`lzire, pompa de circula\ie, vasul de expansiune, sistemul
de automatizare, etc. sunt grupate în jurul cazanului, în aceea]i carcas` iar boilerul va avea, încorporat` în
propria carcas` pompa de circula\ie pentru prepararea apei calde de consum comandate de termostatul de reglaj
al temperaturii acesteia. Interconectarea de automatizare dintre cele dou` module se face astfel încât pornirea
pompei pentru prepararea de ap` cald` de consum s` duc` la oprirea pompei de circula\ie pentru instala\ia de
înc`lzire. Cel mai simplu mod de realizare a comenzii este acela de a utiliza un termostat de comutare (în dotarea
modulului de boiler) care, pe contactul normal închis comand` pompa de circula\ie a serpentinei boilerului iar, pe
contactul normal deschis va condi\iona posibilitatea de intrare în func\iune a pompei instala\iei de înc`lzire – astfel
se realizeaz` prepararea de ap` cald` de consum în regim de prioritate fa\` de înc`lzire.
Schema de conectare minicentral` de ap` cald` – boiler este prezentat` în figura 2.
Fig. 2. Schema de conectare minicentral` de ap` cald` – boiler
{n cazul utiliz`rii unui modul de cazan (cazan ]i arz`tor) de sarcin` termic` mai mare decât a minicentralelor,
în schema de conectare apare, în mod discret, pompa de circula\ie a instala\iei de înc`lzire, vasul de expansiune
]i supapa de sigurant`, ca în figura 3.
Fig.3. Modul de cazan cuplat cu modul de boiler
Si în acest caz exist` module concepute în acela]i design îns` datorit` m`rimii ceva mai mari a acestora
amplasarea se face de regul` pe pardoseal` iar în cazul amplas`rii pe vertical` a modulelor întotdeauna boilerul
va fi cel de jos deoarece, boilerul plin cu ap` are greutate mai mare decât a cazanului dar, cel mai important
argument este acela c` racordul la co], care apar\ine cazanului, se face în partea superioar` a înc`perii.
123
3.3. CENTRALE TERMICE CU COMPONENTE DISCRETE
{n cazul centralelor termice de peste 80kW (mergând pân` la 1MW sau mai mult) elementele componente
]i schema de racordare trebuiesc alese în mod individual respectându-se câteva criterii de baz` în ceea ce
prive]te:
• regimul optim de func\ionare ]i particularit`\ile constructive ale fiec`rui element în parte,
• particularit`\ile de necesar de caldur` ]i nivel de temperatur` pentru agentul termic livrat fiec`rui
consumator în parte în regim de func\ionare iarn`/var` ]i diurn,
• gradul de asigurare al confortului termic dorit,
• gradul de automatizare solicitat.
{n ceea ce prive]te criteriile de alegere ale cazanelor, acestea au fost pe larg prezentate anterior în
capitolul 2.3.
{n ceea ce prive]te temperaturile de regim ale agentului termic intrare-ie]ire cazan, acestea depind pe de
o parte de necesit`\ile consumatorilor (asigurându-se la cazan cel mai înalt nivel de temperatur` cerut, urmând
ca alte niveluri s` fie asigurate prin diverse procedee) iar pe de alt` parte de materialul din care este executat
cazanul ]i de natura combustibililor utiliza\i.
{n general cazanele de ap` cald` asigur` la racordul de ie]ire o temperatur` de 90-95 0C, excep\ie f`când
cazanele de condensa\ie la care nivelul de temperatur` al agentului termic livrat este de maxim 55-600C.
Dac` pentru cazanele din inox este permis` o temperatur` de intrare a agentului termic în cazan de ~ 20 0C
iar pentru cele de font`, func\ie de putere, de 25 - 35 0C, pentru cazanele din o\el trebuiesc asigurate temperaturi
minime de intrare de 50 0C pentru cazul utiliz`rii de combustibil lichid ]i 60 0C pentru cazul utiliz`rii de combustibil
gazos.
Nivelul minim de temperatur` al agentului termic la intrarea în cazanele de o\el trebuie respectat pentru
a evita fenomenul de condensare din gazele de ardere pe elementele cazanului, ceea ce ar duce la apari\ia de
zone cu coroziuni timpurii.
Nivelul de temperatur` de 20-30 0C pentru intrarea în cazan se întâlne]te foarte rar ]i anume în cazul func
\ion`rii instala\iei cu întreruperi mari sau în cazul instala\iilor de înc`lzire exclusiv` prin radia\ie de temperatur`
joas`.
Este foarte important de re\inut c`, dac` cazanele din elemente de font` suport` condensare pe suprafe
\ele de schimb de caldur` de aici rezultând nivelul de temperatur` sc`zut pentru agentul termic la intrare, ecartul
de temperatur` intrare-ie]ire este critic la aceste tipuri de cazane ]i este bine a nu fi depa]it` valoarea de 20-25
0
C. La dep`]irea valorii maxime admisibile a diferen\ei de temperatur` intrare-ie]ire, este posibil s` apar` eforturi
mecanice de dilatare între elemente ]i tiran\i sau chiar în cadrul aceluia]i element, eforturi care ap`rând în mod
repetat sau la valori ce dep`]esc valorile admisibile, duc la apari\ia de fisuri ale elementelor.
Un alt argument pentru evitarea func\ion`rii cazanelor la temperaturi medii mici pentru agentul termic
preparat este acela c`, la apari\ia fenomenului de condensare, gazele de ardere pot ajunge la starea de satura\ie
cu vapori de ap` ]i la evacuarea în atmosfer`, mai ales în perioada de iarn`, se formeaz` cea\a care este frecvent
confundat` cu apari\ia de fum.
Temperatura apei la ie]irea din cazan este asigurat` de termostatul reglabil (de lucru) al cazanului pe o
plaj` de reglaj cuprins` între 70 ]i 90 0C. Acesta ac\ioneaz` asupra arz`torului cazanului ducând la un regim de
func\ionare de tip tot/nimic sau, în cazul cazanelor mari cu mai multe stadii de func\ionare, de tip tot/pu\in/nimic.
{n cazul defect`rii termostatului de reglaj al temperaturii maxime pentru agentul termic de înc`lzire livrat de
cazan va intra în func\iune termostatul de siguran\` (far` posibilitate de reglaj) care, la atingerea supratemperaturii
maxime (câteva grade mai mult decât temperatura maxim` a termostatului de reglaj) întrerupe func\ionarea
arz`torului cazanului, repornirea fiind posibil` numai prin rearmare manual` a termostatului, respectiv dup`
înl`turarea defec\iunii.
Temperatura apei la intrarea în cazan se asigur` func\ie de tipul de cazan astfel:

{n cazul utiliz`rii cazanelor din o\el, temperatura de intrare a apei în cazan se asigur` la cazanele mici,
prin termostatarea pompei de circula\ie a instala\iei de înc`lzire, senzorul de temperatur` fiind montat în teaca
comun`, iar la cazanele mari prin bucle de recirculare a apei prin cazan.
Condi\ionarea func\ion`rii pompei fa\` de temperatura minim` a apei din cazan, face ca în faza de pornire
a instala\iei sau dup` o pauz` lung`, pompa s` func\ioneze ciclic, men\inând temperatura medie a suprafe\elor
de schimb de c`ldur` ale cazanului peste valoarea la care poate ap`rea fenomenul de condensare. Acest sistem
se poate aplica la cazanele cu volum mare de ap` (ex. ENERSAVE) utilizându-se în acest sens chiar iner\ia
termic` mai mare a acestora. Astfel, în faza de pornire a instala\iei de înc`lzire efectul acesui sistem este evident
deoarece turul instala\iei de înc`lzire se va înc`lzi foarte repede la valoarea temperaturii minime reglate (ex.
600C) iar senza\ia de început de înc`lzire va ap`rea relativ rapid de la momentul pornirii centralei termice.

Cele mai uzuale scheme de racordare la instala\ie a cazanelor de o\el sunt prezentate în figurile 4-7. ]i
anume:
•Pompa de recircula\ie pe conducta de by-pass (fig.4). Pentru
perioadele de timp în care temperatura de întoarcere din instala\ia de
înc`lzire este mai sc`zut` decât valoarea minim` impus` (50-600C),
termostatul de reglare a temperaturii de intrare în cazan va comanda
electrovana automat` VA de pe conducta de intrare a cazanului
]i pompa de recirculare. {n felul acesta, pe conducta de intrare a
cazanului se realizeaz` un amestec între agentul termic ce se întoarce
din instala\ie (< tmin) ]i cel ce iese din cazan. La dimensionarea pompei
de recirculare trebuie s` se \in` seama c` debitul acesteia trebuie s`
fie de cel putin 1/3 din debitul nominal de circula\ie prin cazan. Se vor
monta clapete de sens atât pe refularea pompei de recircula\ie cât ]i pe
conducta de intrare a cazanului pentru a se evita circula\ia secundar`
cu re\eaua instala\iei.
•Pompa de injec\ie pe conducta de intrare a cazanului (fig.5).
Termostatul de reglare a temperaturii de intrare în cazan va comanda
electrovana automat` cu trei cì EV3C de pe conducta de intrare a
cazanului, realizându-se amestecul dintre agentul termic de întoarcere
din instala\ie, de temperatur` scazut`, ]i cel de pe conducta de by-
pass, de temperatur` ridicat`. {n cazul acesta, de]i reglajul automat
Fig. 4. Circula\ie cazan prin by-pass cu pompa de recirculare (PR)
al temperaturii de intrare în cazan este mai riguros (mai fin), totu]i

pompa de injec\ie va trebui s` aib` cel putin debitul nominal al
cazanului, iar electrovana automat` cu trei cì fiind în general scump`,
pre\ul componentelor este ceva mai ridicat decât în varianta prezentat`
în figura 4.
• Pompa de injec\ie pe conducta de intrare a cazanului racordat
direct la butelia de egalizare a presiunilor (BEP) (fig.6). {n condi\iile
în care temperatura de întoarcere a agentului termic din instala\ie
este inferioar` celei minime de intrare în cazan, termostatul cu sonda
montat` pe conducta de intrare a cazanului, ac\ioneaz` asupra
electrovanei automate (VA), închizând par\ial plecarea agentului termic
în instala\ie astfel favorizându-se circula\ia prin butelia de egalizare
a presiunilor (BEP). Din amestecul dintre debitul de temperatur`
ridicat` recirculat prin BEP ]i cel de temperatur` sc`zut` venit din
instala\ie rezult` o temperatur` de intrare în cazan la nivelul fixat prin
termostat.
•Pompa de injec\ie pe conducta de intrare a cazanului racordat direct
la butelia de egalizare a presiunilor (BEP) ]i bucl` recirculare cu van`
cu trei cì (EV3C) (fig.7).
Fig. 5. Circula\ie cazan prin by-pass cu pompa de injec\ie (PI)
{n cazul acestei scheme de conectare a cazanului, termostatul de reglaj a temperaturii de intrare a

agentului termic în cazan comand` electrovana automat` cu trei cì (EV3C) de pe conducta de ducere, care
realizeaz` devierea unei p`r\i din debitul total ducere c`tre conducta de recircula\ie independent` de BEP. }i în
acest caz, cu toate c` reglajul este mai fin, cu timp de r`spuns mult mai mic decât în cazul precedent, solu\ia este
mai costisitoare din punctul de vedere al costului componentelor.
125
Fig. 6. Circula\ie cazan racordat la BEP ]i Fig. 7. Circula\ie cazan racordat la BEP, van`
van` automat` de inchidere (VA) automat` cu 3 cì (EV3C) ]i conduct`
de recirculare
Pentru variantele prezentate în figurile 5,6 ]i 7, debitele pompelor trebuie s` asigure cel pu\in debitul
nominal al cazanului.
Pentru cazanele din font`, la care condi\ionarea de temperatur` a agentului termic intrare-ie]ire prive]te în
mod special ecartul de temperatur`, în cazul celor mici se urm`re]te ca pornirea instala\iei s` se fac` lent, f`r`
]ocuri termice, iar în cazul celor mari, se asigur` în bucla de recirculare un debit de agent termic suficient de mare
astfel încât s` nu se dep`]easc` valoarea ecartului de temperatur` impus (fig. 8).
Debitul pompei de recirculare (PR) trebuie s` fie de cel pu\in 1/3 din
debitul nominal al cazanului iar termostatul de reglaj al temperaturii
de intrare a agentului termic în cazan va da comanda de func\ionare
a pompei atâta timp cât nu este înc` atins nivelul de temperatur`
cerut prin reglajul acestuia. Astfel, cel pu\in o treime din debitul
nominal al cazanului, de temperatur` ridicat`, se întoarce la intrarea
în cazan unde se amestec` cu debitul de întoarcere din instala\ie, la
echilibrul termic al amestecului rezultând o temperatur` mai ridicat`
de alimentare a cazanului, prin m`rirea debitului de agent termic prin
cazan se realizeaz` concomitent mic]orarea ecartului de temperatur`
intrare/ie]ire cazan, important de men\inut la valori normale pentru
buna func\ionare a cazanului. Se prev`d clapete de sens (CS) pe
refularea pompei de recirculare dar ]i pe conducta de intrare a apei
în cazan pentru a se evita apari\ia circula\iei secundare fa\` de cea a
re\elei sau prin celelalte cazane.
Fig. 8 Circula\ie cazan font` prin by-pass

cu pomp` de recirculare (PR)
{n figura 9 sunt prezentate dou` scheme de circula\ie direct` a apei prin cazanul de font`: (a) circula \ie
direct` cu pomp` de injec\ie (PI), (b) circula\ie direct` cu pomp` de injec\ie ]i butelie de egalizare a presiunilor.

Fig. 9. Circula\ie cazan font`
(a) circula\ie direc` cu pomp` de injec\ie (PI), (b) circula\ie direct` cu pomp` de injec\ie ]i
butelie de egalizare a presiunilor.
{n ambele cazuri pompa de injec\ie trebuie s` asigure cel pu\in debitul nominal al cazanului deoarece, la
acest debit, indiferent de temperatura de întoarcere din instala\ie se asigur` ecartul de temperatur` normal pentru
cazan (la pornirea instala\iei ∆t~300C iar la regim ∆t~200C). Func\ionarea pompei nu se condi\ioneaz` termostatic,
func\ionarea acesteia fiind permanent` pe toat` durata de func\ionare a cazanului.
Presiunea de lucru a centralei termice este dat` în principal de anvergura pe vertical` a instala\iei
deservite ]i trebuie s` fie superioar` presiunii de vaporizare a apei pentru a nu apare fenomenul de vaporizare în
cazanul de ap` cald`.
{n general, presiunea de lucru a centralelor de ap` cald` nu dep`]e]te valoarea de 3-4 bar, pentru aceast`
presiune fiind construite majoritatea cazanelor (a se verifica întotdeauna presiunea de lucru inscrip\ionat` pe
placa de timbru a cazanului). Pentru cazurile când presiunea de lucru a centralei rezult` a fi mai mare (diferen\e
mari de cot` cazan-utilizator) trebuie ales un tip de cazan cu presiune de lucru superioar` (în general din o\el).
Pentru a evita orice pericol de cre]tere accidental` a presiunii cazanul trebuie obligatoriu echipat, pe
conducta de ducere, cu supape ]i manometru de control al presiunii.
- pentru cazane cu sarcin` termic` < 116 kW se va prevedea o singur` supap` de siguran\`;
- pentru cazane cu sarcin` termic` > 116 kW se vor prevede dou` supape de siguran\`;
{n cazul în care centrala termic` este amplasat` la punctul cel mai de sus al instala\iei utilizatoare (centrala
la ultimul nivel) apare pericolul sc`derii presiunii din cazan ]i chiar de golire a acestuia. Ambele cazuri fiind
deosebit de grave din punctul de vedere al bunei func\ion`ri a cazanului (supraînc`lzirea ]i distrugerea suprafe
\elor de schimb de c`ldur` sau explozia cazanului pornit f`r` control al existen\ei apei în cazan ]i alimentare
ulterioar`), se prevede în mod obligatoriu un presostat pe conducta de ducere, care la sc`derea sub valoarea
minim` a presiunii apei în instala\ie nu va permite pornirea cazanului sau îi va opri func\ionarea.
Cuplarea mai multor cazane de ap` cald` se practic` în cazul centralelor termice medii ]i mari, atunci
când se urm`re]te ca func\ionarea cazanelor s` se fac` la înc`rc`ri cât mai apropiate de cele nominale iar
sarcina termic` necesar` la utilizator (Ex. înc`lzire +ap` cald` de consum) este variabil` în limite largi, dictate de
varia\ia temperaturilor exterioare pe perioada de înc`lzire sau, vara, pentru prepararea de ap` cald` de consum,
de varia\ia debitului necesar.
De exemplu, în cazul centralelor termice de pân` la 300 kW, pentru care necesarul de caldur` pentru
prepararea de ap` cald` este foarte redus fa\` de cel de înc`lzire, cele dou` utilit`\i sunt preluate de cazane
destinate în mod distinct dar legate în paralel, existând astfel posibilitatea ca pe timp de var` s` se func\ioneze
doar cu cazanul mic iar iarna cu cel mare sau, în perioadele destul de scurte pentru \ara noastr` de temperatur`
minim`, cu amândou`.
Atunci când racordarea instala\iilor utilizatoare de c`ldur` se face prin distribuitor/colector, cazanele
sunt racordate paralel, între conductele de ducere ]i întoarcere de la colector ]i distribuitor, prin multiplicarea
schemelor prezentate în figura 4 sau 5, iar debitul pompei de circula\ie va fi cel pu\in egal cu cel nominal însumat
al cazanelor.
Atunci când racordarea instala\iilor utilizatoare de c`ldur` se face prin butelie de egalizare a presiunilor,
se poate realiza leg`tura comun` în inel (Tichelmann) (Fig.10) sau leg`tura individual` pentru fiecare cazan
(Fig.11).
127
Fig. 10. Legarea comun` în inel (Tichelmann) Fig. 11. Legarea individual` pentru fiecare cazan
Dac` prima schem` se prefer` în general pentru legarea paralel a mai multor cazane de acela]i fel care vor
func\iona astfel foarte bine echilibrat, cea de a doua schem` este recomandat` pentru cazul în care se dore]te
legarea în paralel a mai multor cazane de capacit`\i ]i chiar tipuri diferite schema asigurând particularit`\ile
individuale de func\ionare pentru fiecare în parte.
}i în cadrul acestor scheme se recomand` aplicarea schemelor individuale de asigurare a regimului optim
de temperaturi de intrare a cazanelor, prezentate anterior.
3.4. TIPURI REPREZENTATIVE DE SCHEME FUNC\IONALE DE CENTRALE TERMICE
(1) Central` termic` cu un cazan pentru înc`lzire ]i preparare de apa cald` de consum, cu un
circuit direct de înc`lzire ]i un circuit cu reglare prin amestec – Fig.12.
Solu\ie recomandat` pentru centrale de sarcin` termic` mic` sau medie ]i consumatori cu ramuri de
înc`lzire de temperaturi diferite (înc`lzire cu corpuri statice ]i înc`lzire prin pardoseal`).
Reglarea sarcinii termice pentru ramura de înc`lzire cu corpuri statice se realizeaz` func\ie de temperatura
exterioar` – determinat` de sonda SE – ]i de curba specific` de reglaj setat` în cadrul regulatorului electronic,
controlându-se astfel temperatura agentului termic pe conducta de ducere la distribuitor.
Pentru consumatorii de înc`lzire care necesit` agent termic de înc`lzire de temperatur` scazut` (înc`lzire
prin pardoseal`) reglarea se face prin amestecare cu ajutorul electrovanei cu trei cì termostatate, corespunz`tor
temperaturii interioare fixate prin sonda interioar` de temperatur` SI. Electrovana cu trei cì termostatat` are ]i
rolul de a limita superior temperatura de ducere prin închiderea total` a intr`rii în bucla de recirculare la atingerea
valorii reglate a cesteia.
Prepararea apei calde de consum se realizeaz` cu ajutorul unui boiler cu serpentin`, circula\ia agentului
termic primar fiind asigurat` de o pomp` PS comandat` termostatic de sonda de temperatur` SB imersat` în
volumul de ap` al boilerului. Pentru a evita fenomenul de r`cire a apei calde de consum pe conductele de distribu
\ie cu lungimi mari, s-a prev`zut o pomp` de recirculare PR comandat` de termostatul de recirculare cu sonda
TR montat` pe conducta de recirculare.
Circula\ia agentului termic este asigurat` cu câte o pomp` pentru fiecare dintre ramurile consumatoare
racordate la distribuitor/colector-ul centralei termice astfel c` circula\ia minim` a apei prin cazan va trebui
asigurat` de fiecare dintre pompele ramurilor respective în cazul când ar r`mâne unic consumator.
Func\ionarea corect` a cazanului este asigurat` de termostatul de lucru TD care limiteaz` temperatura de
livrare a agentului termic la valoarea reglat` de beneficiar ]i de termostatul de siguran\` TS.
(2) Central` termic` cu un cazan pentru înc`lzire ]i preparare de ap` cald` de consum, cu un
circuit direct de înc`lzire ]i dou` circuite cu reglare prin amestec - Fig.13.
Solu\ie recomandat` în cazul în care exist` spa\ii înc`lzite cu cerin\e diferite de temperatur` interioar`
realizate de sisteme diferite necesitând astfel temperaturi diferite pentru agentul termic.

LEGENDA
Cz - Cazan SC - Sonda de temperatur` agent termic
A - Arz`tor S - Supapa de siguran\`
B - Boiler pentru apa cald` de consum PI - Pompa circuit [nc`lzire
R - Regulator electronic PS - Pompa circuit ap` cald` de consum
VE - Vas expansiune PR - Pompa recirculare ap` cald` de consum
SE - Sonda de temperatur` exterioar` FI - Filtru impurit`\i
SI - Sonda de temperatur` interioar` D - Filtru impurit`\i
SP - Sonda de temperatur` circuit [nc`lzire C - Colector
_____ Agent termic [nc`lzire
prin pardoseal`
TS - Termostat siguran\` __ __ tur - retur
TD - Termostat ducere ___AC___ Ap` cald` de consum
___AR___ Ap` rece
TR - Termostat ac\ionare pompa de
___ACC___ Ap` cald` de consum recirculat`
recirculare a.c.c.
SB - Sond` temperatur` ap` din boiler --------- Circuite de automatizare
Fig.12. - Central` termic` cu un cazan pentru înc`lzire ]i preparare de ap` cald`

de consum, cu un circuit direct de înc`lzire ]i un circuit cu reglare prin amestec.
129
LEGENDA
prin pardoseal`
___AR___ Ap` rece
recirculare a.c.c.
Fig.13. - Central` termic` cu un cazan pentru înc`lzire ]i preparare de ap`

cald` de consum, cu un circuit direct de înc`lzire ]i dou` circuite cu reglare prin
amestec
Reglarea sarcinii termice pentru ramura de înc`lzire cu corpuri statice se realizeaz` func\ie de temperatura
exterioar` – determinat` de sonda SE – ]i de curba specific` de reglaj setat` în cadrul regulatorului electronic,
controlându-se astfel temperatura agentului termic pe conducta de ducere spre consumatorul respectiv.
Pentru consumatorii de înc`lzire care necesit` agent termic de înc`lzire de temperatur` scazut` (înc`lzire
prin pardoseal`) sau pentru spa\iile înc`lzite diferen\iat, reglarea sarcinii termice se face prin amestecare cu
ajutorul electrovanelor cu trei cì termostatate ale fiecarei ramuri, corespunzator temperaturii interioare fixate
prin sondele interioare de temperatur` montate în zonele deservite de ramurile respective. Electrovanele cu trei
cì termostatate au ]i rolul de a limita superior temperatura de ducere prin închiderea total` a intr`rii în bucla de
recirculare la atingerea valorii reglate a acesteia.
Prepararea apei calde de consum, circula\ia agentului termic ]i func\ionarea corect` a cazanului, sunt
realizate în aceea]i manier` ca în solu\ia prezentat` anterior.

(1) Central` termic` cu un cazan pentru înc`lzire ]i preparare de ap` cald` de consum, cu
circuite de înc`lzire (corpuri statice ]i prin pardoseal`) ]i ventilare aer cald (climatizare)
- Fig.14.
Solu\ia este recomnadat` în cazul consumatorilor cu sisteme ]i regimuri termice diferite de func\ionare,
remarcându-se printr-un grad ridicat de adaptabilitate.
Agentul termic este furnizat de cazan la distribuitor, la temperatura nominal` corespunz`toare temperaturii
exterioare ]i graficului de reglaj.
Pentru consumatorii de înc`lzire care necesit` agent termic de înc`lzire de temperatur` sc`zut` (înc`lzire
prin pardoseal`) sau pentru spa\iile înc`lzite diferen\iat, reglarea sarcinii termice se face prin amestecare cu
ajutorul electrovanelor cu trei cì termostatate ale fiec`rei ramuri, corespunz`tor temperaturii interioare fixate prin
sonda interioar` de temperatur` ]i montate în înc`perile deservite de ramurile respective.
Centralele de climatizare cu baterii de înc`lzire au propriul sistem de reglaj prin amestecare termostatat`,
astfel c` ramura de alimentare a acestora cu agent termic este prevazut` doar cu o pomp`, iar alimentarea se
face la temperatura nominal` a distribuitorului.
(2) Central` termic` cu dou` sau mai multe cazane pentru înc`lzire ]i preparare de ap` cald`
de consum, cu circuite de înc`lzire ]i preparare a apei calde de consum, racordate prin
intermediul unei butelii de egalizare a presiunii. Fig.15.
Func\ionarea centralei termice este asem`n`toare cu a celei prezentate anterior, diferen\a f`când-o doar
butelia de egalizare a presiunilor BEP, intercalat` între cazane ]i consumatorii de înc`lzire ]i ap` cald` de
consum. Aceasta are rolul de a prelua perturba\iile hidraulice induse de regimurile variabile de func\ionare ale
consumatorilor.
Cuplarea mai multor cazane a fost tratat` anterior (cap 2.3.), schema de fa\` utilizând pentru circula\ia apei
prin cazane câte o pomp` pe conducta de ducere a fiec`ruia dintre acestea iar pornirea cazanelor f`cându-se
în cascad` func\ie de puterea termic` cerut` la consumatori, corespunz`tor temperaturii exterioare ]i graficului
de reglaj astfel încât, prin intrarea succesiv` în func\iune a cazanelor se poate urm`ri îndeaproape necesarul
momentan de c`ldur`.
Parametrii agentului termic sunt regla\i pe fiecare ramur` la distribuitor/colector, prin amestecare cu
electrovane cu trei cì termostatate.
131
LEGENDA
prin pardoseal`
___AR___ Ap` rece
recirculare a.c.c.
Fig.14. - Central` termic` cu un cazan pentru înc`lzire ]i preparare de ap` cald` de consum, cu
circuite de înc`lzire (corpuri statice ]i prin pardoseal`) ]i ventilare aer cald (climatizare)

LEGENDA
prin pardoseal`
___AR___ Ap` rece
recirculare a.c.c.
Fig.15. - Central` termic` cu dou` sau mai multe cazane pentru înc`lzire ]i preparare de ap`
cald` de consum, cu circuite de înc`lzire ]i preparare a apei calde de consum, racordate
prin intermediul unei butelii de egalizare a presiunii
133
3.5. AUTOMATIZAREA CENTRALELOR TERMICE
Pentru ca centrala termic` s` poat` func\iona f`r` supraveghere permanent` este necesar ca func\iile
de reglaj ]i siguran\` în fun\ionare s` fie complet automatizate. Astfel, de la gradul minim de automatizare,
care presupune reglajul regimului de func\ionare al centralei prin ac\iunea direct` a parametrilor urm`ri\i (ex.
temperatura de lucru cazan, temperatura ap` cald` de consum) asupra aparatelor (ex. arz`tor, pompa de circula
\ie boiler), se poate ajunge la automatiz`ri din ce în ce mai complexe care s` \in` seama de o serie de al\i factori
(ex. temperatura exterioar`, cea interioar` reglat` ]i o anumit` curb` de reglaj, programare în timp a parametrilor
de func\ionare etc.).
{n capitolul “Tipuri reprezentative de scheme func\ionale de centrale termice” s-au dat explica\ii ]i în ceea
ce prive]te principalele func\iuni ale “regulatoarelor” de automatizare utilizate ]i se remarc` faptul c`, pentru
schemele simple, în general cu un singur cazan, tabloul de comand` al cazanului, de la cea mai simpl` ]i
obligatorie conforma\ie poate primi o serie de elemente de comand` ]i control care s` gestioneze func\ionarea
automat` a [ntregii centrale. Pentru cazul centralelor mai complexe, cu mai multe cazane cu pornire în cascad`,
în general, se practic` automatizarea minim` necesar` a tabloului de comand` ]i control al fiec`rui cazan
(eventual ]i a fiec`rui racord de consumator) iar gestiunea func\ion`rii centralei în ansamblu este preluat` de un
regulator central.
3.5.1. TABLOUL DE COMANDA }I CONTROL AL CAZANULUI
Orice cazan de ap` cald` trebuie s` fie dotat în mod obligatoriu cu urmatoarele elemente de comand` ]i
control:
1. buton pornit – oprit;
2. siguran\` fuzibil`;
3. termostat de lucru (urm`re]te men\inerea temperaturii de ie]ire a apei din cazan la valoarea
reglat`);
4. termometru pentru temperatura de ie]ire a apei din cazan;
5. termostat de siguran\` cu rearmare manual` (tarat f`r` posibilitate de modificare la o temperatur` cu
câteva grade mai ridicat` decât temperatura maxim` de reglaj a termostatului de lucru).
Fig.16. Tablou de comand` cazan în varianta minimal`
Rolul termostatului de siguran\` al cazanului este acela de a interveni prin oprirea arz`torului cazanului în
cazul în care datorit` defect`rii termostatului de lucru nu s-a limitat temperatura de livrare a agentului termic de
c`tre cazan. Presetarea temperaturii de declan]are a termostatului de siguran\` la o valoare cu câteva grade mai
ridicat` decât temperatura maxim` de reglaj a termostatului de lucru face ca termostatul de siguran\` s` ramân`
practic în ”conservare” atâta timp cât cel de lucru lucreaz` corect. Acest fapt face ca interven\ia termostatului
de siguran\` s` fie sigur` iar imposibilitatea de reaclan]are automat` face ca defectul s` fie imediat sesizat ]i
remediat de c`tre utilizator.
Pe l@ng` aceste cinci elemente obligatorii ale tabloului de bord al cazanului se mai pot adùga:
6. manometru pentru controlul înc`rc`rii instala\iei de înc`lzire;
7. termometru pentru temperatura de evacuare a gazelor de ardere la co];
8. termostat pentru comanda pompei de circula\ie (recircula\ie) a cazanului;
9. termostat pentru comanda treptei a doua de func\ionare a arz`torului (cazan echipat cu arz`tor cu
func\ionare în doua trepte);
10. programator orar de func\ionare a cazanului.
Fig.17. Tablou de comand` cazan în varianta maximal`
Termostatul pentru temperatura de evacuare a gazelor de ardere

la co] se prevede în special la cazanele cu func\ionare cu combustibil
lichid, care în timp depun funingine la interiorul suprafe\elor de schimb
de c`ldur` ceea ce duce implicit la cre]erea temperaturii de evacuare
a gazelor de ardere la co] ]i sc`derea randamentului cazanului.
La punerea în func\iune a unui astfel de cazan se înregistreaz` (se
marcheaz`) temperatura de evacuare a gazelor de ardere la co] pentru
regimul nominal de func\ionare al cazanului, urmând ca determinarea
momentului necesar de cur`\ire a cazanului s` fie dictat` de cre]terea
acestei temperaturi cu 20-300C.
Fiecare dintre cele dou` variante de automatizare prezentate
pot primi ca semnal de intrare comanda unui termostat de ambient
(Fig.18) care limiteaz` func\ionarea pompei de circula\ie a instala\iei de
înc`lzire func\ie de temperatura interioar` reglat` prin acesta. Fig.18. Termostat de ambient
Programatorul orar de func\ionare al cazanului poate fi un simplu mecanism de ceas cu contacte electrice
care poate fi programat mecanic astfel încât s` se asigure func\ionarea cazanului numai în anumite perioade
de timp în intervalul celor 24 de ore în care se poate face programarea, sau poate fi un bloc electronic care s`
înmagazineze datele de programare pentru temperatura apei livrate de cazan dar ]i a celei calde de consum pe
cele ]apte zile ale s`pt`mânii sau chiar mai mult. Dotarea cu astfel de programatoare fiind în general optional`,
tablourile de comand` ]i control ale cazanelor sunt prev`zute cu spa\ii disponibile pentru a se putea amplasa
ulterior aceste aparate func\ie de dorin\a clien\ilor.
{n cazul în care se consider` c` un regulator automat este prea scump, programatorul orar de func\ionare
al centralei, bine programat poate asigura parametri de confort satisf`c`tori ]i un consum redus de combustibil.
Programarea acestuia trebuie f`cut` func\ie de programul diurn familial asfel încât, în perioadele în care spa\iul
încalzit r`mâne nelocuit sau pe timpul nop\ii, s` se fac` o înc`lzire de gard` (temperaturi interioare mai sc`zute)
]i preparare de ap` cald` de consum ]i s` se anticipeze cu anumite perioade de timp pornirea centralei fa\` de
momentul în care trebuiesc asigurate condi\iile de confort interior.
Este de subliniat faptul c` întotdeauna utilizatorii de centrale termice trebuiesc sf`tui\i s`-]i doteze
centralele termice cu automatiz`ri cât mai complexe astfel încât s` poat` beneficia de confortul maxim dorit în
acela]i timp cu realizarea minimului de consum de combustibil.
3.5.2. REGULATOARE AUTOMATE
Regulatoarele automate sunt în general blocuri electronice de automatizare care pot prelua func\iile de
protec\ie ]i reglaj ale cazanului în varianta maximal` – regulatorul cu reglare si, par\ial, programare (fig.19)
135
– sau care pot gestiona func\ionarea întregii centrale termice – regulatorul cu reglare, programare, m`surare ]i
contorizare a consumurilor (fig.20).
Regulatorul cu reglare ]i, par\ial, programare asigur`, pe lâng` siguran\a func\ion`rii cazanului ]i reglarea
temperaturii interioare ]i cea a apei calde de consum, urm`rirea programului jurnalier al regimului de temperatur`
interioar`, afi]eaz` valorile de temperatur` ale apei calde de înc`lzire ]i ale apei calde de consum, precum ]i
programul momentan de func\ionare.
1. func\ionare automat`;
2. func\ionare pe timp de zi;
3. func\ionare pe timp de noapte;
4. timer;
5. func\ionare [n regim manual;
6. programare;
7. comutator zi/noapte;
8. copiere program;
9. reset;
10. buton incrementare;
11. buton decrementare;
12. buton introducere date;
13. poten\iometru reglare temperatur` agent
termic;
14. poten\iometru reglare temperatur` a.c.m.;
15. comutator var`/iarn`/[nchis;
16. display cristale lichide.
Fig. 19. Regulatorul cu reglare si, par\ial,
programare
Este de remarcat c` spre deosebire de tablourile de comand` ale cazanelor prezentate anterior, aceste
regulatoare utilizeaz` ca traductori de temperatur` termorezisten\e cu o acurate\e mult mai mare de semnal (±
0,10C) decât termostatele mecanice la care diferen\ele de temperatur` aclan]are-declan]are poate fi ]i de zece
grade. Astfel încât, diferen\ele de temperatur` dintre comenzile complementare pot fi presetate (de ex. 2-30C).
Acest regulator automat este considerat a fi par\ial programabil pentru c` de]i poate regla func\ionarea
câtorva circuite de înc`lzire plus prepararea de ap` cald` de consum, nu poate fi programat s` anticipeze
comenzile de reglaj func\ie de temperatura exterioar` ]i de timpul de reac\ie al cl`dirii la aceasta (iner\ia termic`
a cl`dirii) astfel încât, regulatorul, de]i foarte sensibil, va reac\iona doar la sesizarea abaterii temperaturilor
interioare fa\` de cele reglate, ceea ce poate duce la apari\ia unor scurte perioade de inconfort termic.
Regulatorul cu reglare, programare, m`surare ]i contorizare a consumurilor elimin` aceste neajunsuri
având, pe lâng` posibilit`\ile regulatorului prezentat anterior ]i posibilit`\i de programare a func\ion`rii instala\iei
de înc`lzire func\ie de iner\ia termic` a cl`dirii, contorizare a consumurilor de energie termic`, afi]area regimurilor
de func\ionare a cazanelor ]i realizarea condi\iilor de intrare în func\iune a acestora (pornire în cascad`, func
\ionare alternat` etc.)
1. afi]are temperatur`;
2. indicator cazan pornit;
3. afi]are or`;
4. indicator zi;
5. indicator baterie desc`rcat`;
6. buton zi;
7. buton copiere zi;
8. butoane ajustare or`;
9. comutator regim lucru;
10. buton party;
11. buton zi libere;
12. buton vacan\`;
13. butoane programare;
14. compartiment baterie; 15. butoane supracomand` ]i ajustare baterie; 16. buton cerere informa\ii
Fig. 20. Regulatorul cu reglare, programare, m`surare
]i contorizare a datelor
Toate componentele acestor regulatoare fiind de tip electronic, fiabilitatea acestora este extrem de mare ]i,
pe lâng` fine\ea reglajelor ]i multitudinea de func\ii îndeplinite, pre\urile din ce în ce mai accesibile le impun tot
mai mult pe pia\`.

3.5.3. AUTOMATIZAREA ARZ~TOARELOR INDEPENDENTE
Arz`toarele independente, cu automatizare proprie, sunt cele pentru combustibili gazo]i sau lichizi, cu aer
insuflat, cu func\ionare [ntr-o treapt`, dou` sau trei, sau modulat`. Parametrii func\ionali, elementele componente
]i modul de func\ionare al acestor tipuri de arz`toare a fost pe larg prezentat în capitolul 2.2.
Func\ionarea automat` a arz`toarelor independente este asiguarat` de un bloc de automatizare care
poate fi produs chiar de fabricantul arz`torului (ex. RIELLO) sau achizi\ionat de la producatori specializa\i
(LANDIS & GIR, BRAHMA etc.- ex. JOANNES).
Principalele func\iuni de automatizare pe care trebuie s` le asigure blocul de automatizare al unui arz`tor
sunt:
• în mod obligatoriu:
- Preventilarea - Realizarea prin func\ionarea ventilatorului de aer, înainte de admisia de gaze
combustibile, a cel pu\in trei schimburi de aer în camera de ardere. Acest lucru se realizeaz` prin
existen\a unui anumit timp de preventilare asigurat de construc\ia blocului de automatizare.
- Siguran\a la aprindere - Dup` ce timpul de preventilare s-a terminat, blocul de automatizare d`

comanda de deschidere electrovalvei de combustibil ]i de alimentare a electrodului de aprindere
dup` care a]teapt` semnal de la sesizorul de flacar` atunci când arderea este stabilizat`. Dup`
scurgerea unui anumit timp, numit ]i timp maxim de siguran\` la aprindere, dac` nu este sesizat`
prezen\a fl`c`rii, blocul de automatizare blocheaz` func\ionarea arz`torului ]i aprinde lampa de
semnalizare (oprire în stare de avarie). Repornirea arz`torului nu se poate face decât prin rearmare
manual`, dup` [ndepartarea cauzelor ce au dus la oprirea în avarie.
- Controlul fl`c`rii – Faptul c` flac`ra arz`torului este prezent` ]i stabil` se controleaz` permanent,
de la aprinderea pâna stingerea arz`totului, de c`tre un sesizor de flac`r`. La arz`toarele pentru
combustibili gazo]i sesizarea fl`c`rii este realizat` de c`tre un electrod de ionizare care, datorit`
puternicei ioniz`ri a zonei de front de flac`r` în care se g`se]te realizeaz` curentul minim de ionizare
detectabil de c`tre blocul de automatizare al arz`torului. La arz`toarele pentru combustibili lichizi sau
mixte, sesizarea permanent` a fl`c`rii se realizeaz` cu o fotocelul` sensibil` la efectul luminos al
fl`c`rii.
- Siguran\a la stingere – La primirea comenzii de oprire a arz`torului, fl`cara acestuia trebuie s` se

sting` de o manier` ferm`. Dac` electrovalva de combustibil nu închide ferm admisia acestuia în
zona de ardere, flac`ra va persista ]i, dac` dup` scurgerea timpului de siguran\` la stingere este în
continuare prezent`, blocul de automatizare va bloca func\ionarea arz`torului în faz` de avarie.
- Controlul func\ionarii suflantei – în general acest lucru se realizeaz` cu ajutorul unui presostat de
aer care sesizeaz` existen\a suprapresiunii de refulare a suflantei. {n cazul blocurilor de automatizare
RIELLO, aceast` func\iune se realizeaz` direct, electronic, prin compararea curentului absorbit
de motorul electric de ac\ionare cu cel de mers în gol. Nerealizarea condi\iei poate fi cauzat` de
defectarea motorului electric sau de uzarea cuplei mecanice a rotorului suflantei ]i duce la oprirea
arz`torului în faz` de avarie.
- Controlul presiunii de alimentare cu combustibil gazos – La arz`toarele pentru combustibil gazos

este foarte important a se respecta domeniul de presiuni de alimentare cu gaz. Astfel, înainte de
rampa de gaz, se prevede un presostat de minim cu rolul de a comanda oprirea normal` a arz`torului
atunci când presiunea a sc`zut la o valoare la care flac`ra este înc` stabil` dar cu un exces foarte
mare de aer ]i/sau un presostat de maxim, cu rolul de a comanda oprirea normal` a arz`torului atunci
când presiunea a crescut peste valoarea maxim` acceptabil` fa\` de reglajele arz`torului sau fa\` de
presiunnea maxim` acceptat` de rampa de gaz.
- Posibilitatea de reglare – Reglarea sarcinii termice de func\ionare a arz`torului în cazul unei aplica\ii
specifice presupune:
o Reglajul de debit de combustibil:
• la regulatorul de presiune al rampei de gaz – la combustibil gazos;
• la regulatorul de presiune al pompei de injec\ie – la combustibil lichid.
o Reglajul debitului de aer de ardere:
• Pozi\ionare clapet` fix`, la arz`toarele cu o singur` treapt` de func\ionare;
• Setarea camelor de pozi\ionare ale servomotorului de comand` a clapetei de aer, la
arz`toarele cu dou` sau trei trepte de func\ionare.
o Reglajul pozi\iei stabilizatorului capului de ardere func\ie de sarcina termic` reglat` a
arz`torului ]i/sau de geometria cerut` de camera de ardere pe care este montat arz`torul.
137
• în plus:
- Comanda treptelor de func\ionare – {n general, arz`toarele cu dou` trepte pornesc în prima trept`
dup` care, dup` un anumit timp de a]teptare presetat, trec pe treapta a doua urmând ca repornirea
s` se fac` în aceea]i manier` sau, func\ie de semnalul primit de la tabloul de comand` al cazanului
comut` între cele dou` trepte de func\ionare.
Fig. 21. Diagrama de func\iuni automatizare RIELLO 40– FS 10
Diagrama func\iilor de automatizare este reprezentarea grafic` a fazelor de func\ionare ale principalelor
elemente de comand` ]i control ale arz`torului în timp.
Pentru exemplificare se prezint` diagrama func\iilor de automatizare ale arz`torului RIELLO 40– FS 10
(fig.21.) ]i RIELLO – RS 28 (fig.22.).
{n cazul arz`torului RIELLO 40– FS 10 se remarc` de la momentul zero al primirii comenzii de pornire un
timp de siguran\` de 3” dup` care urmeaz` timpul de preventilare de 38”. Transformatorul de aprindere asigur`
scânteia la electrodul de aprindere timp de 3” (timpul de siguran\` la aprindere) dup` care, la aprindere corect`
(a), electrovalva de gaz ramâne deschis` atâta timp cât este sesizat` prezen\a fl`c`rii. La rateu de aprindere
(b) se poate observa c` lipsa sesiz`rii fl`c`rii în intervalul de siguran\` la aprindere duce la oprirea suflantei ]i
închiderea electrovalvei de gaz ]i intrarea în avarie.
{n cazul arz`torului RIELLO – RS 28 cu func
\ionare în dou` trepte se remarc` pornirea motorului
suflantei dup` un timp de autoverificare al blocului de
automatizare de 9” urmat de o preventilare de 45” cu
clapeta de aer deschis` la maxim. Aprinderea primei
trepte se face dup` pozi\ionarea clapetei de aer pe
prima treapt` prereglat` iar timpul de siguran\` la
aprindere este de 3”.
Dup` 6” de la aprinderea stabil` a primei trepte
se trece pe cea de a doua treapt` de func\ionare dup`
care blocul de automatizare va putea comanda func
\ionarea ciclic` a celor dou` trepte.
Fig. 22. Diagrama de func\iuni automatizare

RIELLO – RS 28
La arz`toarele de puteri mari se utilizeaz` sistemul de func\ionare în trepte progresive care face ca
trecerea de la o treapt` de func\ionare la alta, s` se efectueze lent (amortizat) astfel încât s` se poat` evita
]ocurile de presiune date de trecerile bru]te între treptele cu diferen\e mari de sarcin` termic`. Aceste ]ocuri,
pe lâng` efectul sonor deosebit de nepl`cut, perturb` stabilitatea fl`c`rii pe perioade scurte de timp generând
astfel dep`]iri ale normelor de noxe sau, dac` stabilitatea este întrerupt`, se poate ajunge la oprirea în avarie a
arz`torului.

4. CALCULUL NECESARULUI DE CALDUR~
PENTRU INSTALA|IA DE {NC~LZIRE
Prin calculul necesarului de c`ldur` se urm`re]te determinarea, pentru o cl`dire sau zon` de cl`dire, a
necesarului termic pentru asigurarea parametrilor de confort termic.
Necesarul de c`ldur` pentru o înc`pere se stabile]te în vederea dimension`rii sistemelor de înc`lzire locale
(radiatoare, convecto-radiatoare, alte tipuri de suprafe\e calde). Prin însumarea necesarurilor proprii de c`ldur`
ale incintelor ce compun cl`direa sau zona de cl`dire ce se calculeaz` termic se poate determina necesarul total
de c`ldur` pentru înc`lzire ce va trebui s` fie furnizat de centrala termic`.
{n cadrul stabilirii necesarului de c`ldur` pentru o înc`pere se \ine cont de condi\iile ce se doresc a fi
realizate în incint` ]i de interac\iunile acesteia cu mediul înconjur`tor (fluxuri de mas` ]i c`ldur` schimbate cu
vecin`t`\ile).
Condi\iile ce se doresc a se realiza în înc`pere se stabilesc în func\ie de temperatura de confort

corespunz`toare. Aceast` temperatur` \ine cont de destina\ia general` a înc`perii ]i de condi\iile particulare legate
de tipul activit`\ii desf`]urate în aceasta. In capitolul 1 sunt prezentate pe larg criteriile de stabilire ale parametrilor
de confort (printre care ]i temperatura de confort) ]i metodologia de determinare. Desigur, exist` situa\ii când
proprietarul sau beneficiarul înc`perii impune condi\ii speciale de temperatur`. Este bine s` se în\eleag` faptul
c` standardele ]i normele au doar un caracter orientativ în ceeace prive]te optimizarea temperaturilor interioare,
f`r` a-]i aroga statut de obligativitate. Totu]i, este bine ca parametrii stabili\i pe baza cerin\elor specifice ale
beneficiarului s` fie verifica\i ca încadrare în domeniul de suportabilitate uman`, iar în cazul dep`]irii unor praguri
limit` s` se reconsidere condi\iile impuse.
Pentru calculul necesarului de c`ldur` se vor considera dou` tipuri principale de interac\iuni cu mediul
ambiant ce trebuiesc compensate prin intermediul sistemului de înc`lzire:
- Schimburi de c`ldur`.
- Schimburi de mas`.
4.1. Schimburi de c`ldur` :
Se refer` la fluxurile de c`ldur` schimbate prin intermediul anvelopei înc`perii cu vecin`t`\ile acesteia.
Schimbul de c`ldur` prin intermediul anvelopei are desigur un caracter complex fiind format at`t din fluxuri
conductiv-convective cât ]i din fluxuri radiative. In contextul calculelor inginere]ti considerarea fluxurilor radiative,
cu pondere sub 5%, ar duce la complica\ii nejustificate de calcul. De aceea nu se realizeaz` calculul efectiv al
fluxurilor radiative ci doar cel al fluxurilor conductiv-convective, urmând ca fluxurile radiative s` fie asimilate unui
anumit procent din acestea.
Transmiterea c`ldurii de la un mediu la altul prin intermediul unui obstacol solid realizat din mai multe
straturi paralele se realizeaz`, conform fig.1, print cuplarea fenomenelor de convec\ie superficial` ]i conduc\ie.
Astfel, urm`rind graficul varia\iei de temperatur` de la ti – temperatura interioar` la te- temperatura exterioar`
se pot identifica teperaturile intermediare θi, θ1 – 3 ]i θe. Fluxul de c`ldur` transmis este invers propor\ional cu
rezisten\ele termice între mediul interior ]i cel exterior. Aceste rezisten\e termice sunt de dou` tipuri: convective
]i conductive.
Rezisten\ele termice convective se întâlnesc la interfa\a dintre un mediu solid ]i unul fluid, în spe\` la fa\a
interioar` ]i exterioar` a elementului de construc\ie. Rezisten\a convectiv` se define]te ca inversul coeficientului
de convec\ie la respectiva suprafa\`.
Rcv = 1/αcv [m2.K/W]
Coeficientul de convec\ie liber` se stabile]te la suprafa\a peretelui este func\ie de tipul peretelui (vertical
sau orizontal) ]i mediul în contact cu peretele. In tabelul 1 se dau valorile normate, ale coeficientului de convec\ie
]i ale rezisten\ei termice convective rezultante din acesta, conform standardelor în vigoare de calcul al pierderilor
de c`ldur`.
139
Fig. 1 Transmiterea caldurii de la un mediu la altul prin
intermediul unui obstacol solid realizat din mai multe
straturi paralele
Rezisten\ele termice conductive reprezint`, pentru fiecare strat în parte din elementul de construc\ie
considerat, raportul dintre grosimea stratului ( δi – [m] ) ]i conductivitatea termic` a acestuia (δi – [W/m³ K] ).
Rcdi = δi/ λi [m2.K/W].
Prin însumarea tuturor rezisten\elor convective ]i conductive de la interior la exterior se ob\ine rezisten\a
termic` total` a elementului de construc\ie considerat :
Rtot = Rcvi + Σ Rcdi + Rcve
Tabel 1
Coeficientul de Rezistenta la
transfer termic transfer termic
de la suprafata de la suprafata
Tipul suprafetei si sensul fluxului termic [W/m2K] [W/m2K]
αi αe Ri Re
Suprafete interioare ale spatiilor inchise la o
miscare naturala a aerului:
- pereti exteriori si interiori, ferestre; pardoseli
si plafoane la fluxul termic de jos in sus 8.0 - 0.125 -
- suprafete de incaperi reci (poduri, subsoluri);
11.6 11.6 0.086 0.086
viteza medie a aerului V=0.3 m/s
- pardoseli peste subsoluri sau incaperi reci,
5.8 - 0.172 -
la fluxul termic de sus in jos
Suprafete exterioare ale elementelor de
inchidere in contact cu aerul exterior (pereti
exteriori, acoperisuri, terase, ferestre):
- in timpul iernii - 23.0 - 0.044
- in timpul verii - 11.6 - 0.086
Tab. 1- Coeficien\ii superficiali de transfer de c`ldur` (valori standard de calcul)
Rezult`, pentru fluxul de c`ldur` transmis prin elementul de construc\ie considerat :
Qti = Ki . Si.(ti – te) = (1/Ritot) . Si.(ti – te) = 1/[1/αi + Σ (δi/λi) + 1/αe] . Si.(ti – te) [W]
unde:
- Qti reprezint` fluxul de c`ldur` transmis prin elementul i de construc\ie considerat;
- Ki reprezint` coeficientul global de transfer de c`ldur` pentru elementul i, în [W/(m2*K)] ;
- Si reprezint` suprafa\a de transfer de c`ldur` pentru elementul i, în [m2] .
- ti este temperatura interioar` de calcul (ce se dore]te a fi realizat` în înc`pere) [oC];
- te este temperatura exterioar` elementului de construc\ie ]i este temperatura interioar` din camera
vecin` pentru un perete interior sau temperatura exterioar` de calcul pentru un perete exterior [oC].
Temperatura exterioar` de calcul se define]te ca fiind minimul de temperatur` atmosferic` atins în sezonul
de înc`lzire un num`r suficient de ore astfel încât s` reprezinte o situa\ie statistic` demn` de a fi considerat`
ca probabil`. Mai explicit, în ciuda unei mari variet`\i de metode de stabilire, se poate spune c` temperatura
exterioar` de calcul este minima termic` ce se înregistreaz` o perioad` de timp de 5% din sezonul de înc`lzire.
Astfel, prin dimensionarea sistemelor de înc`lzire se vor asigura parametrii interiori de temperatur` pentru
95% din sezonul rece, acceptându-se o u]oar` sc`dere a temperaturii interioare în 5% din timpul sezonului de
înc`lzire. In tabelul 2 se prezint` temperaturile exterioare de calcul conform STAS 1907-1/1997.
Tabel 2
Denumirea localit`\ii θe [ C]
o
Denumirea localit`\ii θe [oC]
Alba Iulia -18 Lugoj -12
Alexandria -15 Miercurea Ciuc -21
Arad -15 Oradea -15
Bacù -18 Petro]ani -18
Baia Mare -18 Piatra Neam\ -18
Baraolt -21 Pite]ti -15
Beclean -21 Ploie]ti -15
Beiu] -18 Reghin -21
Bistrita-N`saud -21 Re]i\a -12
B@rlad -18 R@mnicu V@lcea -15
Blaj -18 Roman -18
Boto]ani -18 Satu Mare -18
Bra]ov -21 Sf@ntu Gheorghe -21
Brìla -15 Sibiu -18
Bucure]ti -15 Sighi]oara -18
Buzù -15 Sinaia -18
Cal`ra]i -15 S@ngeorgiul de P`dure -21
Ceahlù -21 Slatina -15
Campulung Muscel -18 Slobozia -15
Cluj -18 Sovata -21
Constan\a -12 Suceava -21
Craiova -15 Tecuci -18
Cristuru Secuiesc -21 Timi]oara -15
Deva -15 T@rgovi]te -15
F`g`ra] -21 T@rgu Jiu -15
Foc]ani -18 T@rgu Mure] -21
Gala\i -18 T@rgu Ocna -18
Gheorghieni -21 Tulcea -15
Giurgiu -15 Turnu Severin -12
Huedin -18 Vaslui -18
Hunedoara -15 Vatra Dornei -21
Ia]i -18 Zalù -15
Tab. 2- Temperaturile exterioare de calcul pentru câteva localit`\i din România
Considerând un sezon normal de înc`lzire ca fiind de ordinul 100 – 120 de zile înseamn` c` parametrii
de confort termic nu vor fi respecta\i 5-6 zile. Lucrul nu este grav deoarece sc`derea probabil` de temperatur`
exterioar` sub cea de calcul nu dep`]e]te în general 5 – 10 grade manifestându-se continuu numai un num`r
limitat de ore. In aceste condi\ii, \inând seama de iner\ia normal` a unei cl`diri, se poate estima o sc`dere a
temperaturii interioare de 2 – 3 grade, fapt sesizabil dar ne-periculos pentru confortul interior, cu atât mai mult cu
cât perioada de manifestare se limiteaz` la câteva ore.
141
Fluxurile de c`ldur` transmise prin elementele delimitatoare ale anvelopei înc`perii se înscriu în una din
urm`toarele categorii:
a. Fluxuri de c`ldur` prin pere\i laterali (verticali) interiori sau exteriori;
Pentru acest tip de element de construc\ie transferul de c`ldur` exprimat cu rela\ia:
Qti = 1/[1/αi + Σ (δi/λi) + 1/αe] . Si.(ti – te) [W]
se particularizeaz` în felul urm`tor:

- αi este coeficientul superficial de convec\ie liber` la interiorul peretelui vertical (8 W/m2.K);
- Σ (δi/λi) reprezint` suma rezisten\elor conductive ale straturilor ce alc`tuiesc peretele; grosimea
fiec`rui strat δi se stabile]te din planurile de constructie ale cl`dirii date iar λi se determin` din tabele
de caracteristici fizice ale materialelor de construc\ii; în tabelul 3 se prezint`, pentru câteva materiale
de construc\ie, conductivitatea termic`;
- αe este coeficientul superficial de convec\ie liber` la exteriorul peretelui vertical ]i poate fi de aceea]i
valoare cu αi dac` peretele este interior, sau diferit (23 W/m2.K) dac` peretele este exterior;
- Si este suprafa\a peretelui (în m2, calculat` pe o singur` fa\`) din care se scad suprafe\ele ocupate
de geamuri, u]i sau alte elemente constructiv diferite de peretele considerat.
Tabel 3
Material / densitate λ Material / densitate λ Material / densitate λ
[kg/m3] [W/m.K] [kg/m3] [W/m.K] [kg/m3] [W/m.K]
Mortar asfaltic / 1800 0,75 Marmură / 2800 3,48 Vată minerală / 120 0,04
Beton asfaltic / 2100 1,04 Granit / 2800 3,48 Placă de pin / 450 0,3
Bitum / 1050 0,17 Bazalt / 2800 3,48 Placă de stejar / 800 0.4
Beton armat / 2600 2,03 Zidărie piatră / 2000 1,14 Placaj încleiat / 600 0,17
Beton armat / 2500 1,74 Mortar de ciment/1800 0,93 Plăci aglomerate / 450 0,09
Beton armat / 2400 1,62 Mortar de var / 1600 0,70 Saltea câl\i / 130 0,06
Beton simplu / 2200 1,39 Mortar var-cim./1700 0,87 O\el construc\ii / 7850 58
Beton simplu / 2000 1,16 Zidărie cărămidă /1800 0,80 Piese din fontă / 7200 50
Beton simplu / 1800 0,93 Zidărie cărămidă /1700 0,75 Aluminiu / 2600 220
Beton simplu / 1600 0,75 Zidărie cărămidă /1550 0,70 Polistiren celular / 20 0,04
Beton simplu / 1400 0,58 Zidărie cărămidă /1450 0,64 Spume P.V.C / 30 0,05
Beton simplu / 1200 0,46 Zidărie cărămidă /1350 0,58 Folii P.V.C / 1200 0,17
Beton simplu / 1000 0,37 Zidărie cărămidă /1250 0,55 Carton / 1000 0,23
B.C.A / 700 0,26 Zidărie cărămidă /1150 0,46 Carton / 700 0,17
B.C.A / 600 0,23 Linoleum / 1800 0,32 Pânză bitumată / 600 0,17
B.C.A / 500 0,21 Linoleum / 1350 0,23 Carton bitumat / 600 0,17
Tab. 3 - Conductibilit`\ile termice ale c@torva materiale de construc\ii uzuale
b. Fluxuri de c`ldur` prin tavan;
Se calculeaz` cu rela\ia:
Qtav = 1/[1/αinf + Σ (δi/λi) + 1/αsup] . Stav.(ti – te) [W]
- αinf este coeficientul superficial de convec\ie liber` la suprafa\a inferioar` a tavanului (8 W/m2.K);
- Σ (δi/λi) reprezint` suma rezisten\elor conductive ale straturilor ce alc`tuiesc tavanul;
- αsup este coeficientul superficial de convec\ie liber` la fa\a superioar` a tavanului (8 W/m2.K);
- Stav este suprafa\a tavanului (în m2, calculat` pe o singur` fa\`) din care se scad suprafe\ele
ocupate de chepenguri, luminatoare sau alte elemente constructiv diferite de tavanul considerat.
c. Fluxuri de c`ldur` prin pardoseal` peste înc`pere;
Se calculeaz` cu rela\ia:
Qpard = 1/[1/αinf + Σ (δi/λi) + 1/αsup] . Spard.(ti – te) [W]

- αinf este coeficientul superficial de convec\ie liber` la suprafa\a inferioar` a pardoselii (8 W/m2.K
- dac` înc`perea de dedesubt este înc`lzit` sau 5,8 W/m2.K – dac` înc`perea de dedesubt nu este
înc`lzit`);
- Σ(δi/λi) reprezint` suma rezisten\elor conductive ale straturilor ce alc`tuiesc pardoseala;
- αsup este coeficientul superficial de convec\ie liber` la fa\a superioar` a pardoselii (8 W/m2.K);
- Spard este suprafa\a pardoselii (în m2, calculat` pe o singur` fa\`) din care se scad suprafe\ele
ocupate de chepenguri sau alte elemente constructiv diferite de tavanul considerat.
d. Fluxuri de c`ldur` prin pardoseal` pe sol;
Pentru fluxul de c`ldur` pierdut prin pardoseal` se poate scrie rela\ia:
Qpard = Q’p + Q”p unde:

- Q’p reprezint` fluxul de c`ldur` prin pardoseal` c`tre pânza de ap` freatic` sau zona de adâncime –7m
de la cota terenului sistematizat.
- Q”p reprezint` fluxul de c`ldur` disipat în mediu prin banda de contur; banda de contur este o
suprafa\` conven\ional` perimetral` a înc`perii, în contact cu pere\ii exteriori, lat` de un metru.
Pentru o mai bun` în\elegere a fenomenului în figura 2 se prezint` schematic fluxurile de c`ldur` Q’p ]i Q”p
pentru o înc`pere cu pardoseala la sol sau semi-îngropat`.
Fig.2 - Fluxuri de c`ldur` prin

pardoseal`
Pentru calculul fluxului Q’p se poate folosi rela\ia:
Q’p = 1/[1/αp + Rp] . Spp.(ti – 10) [W]

unde:
- αp este coeficientul superficial de convec\ie liber` la fa\a superioar` a pardoselii
(8 W/m2.K);
- Rp = δp/λp + δsol/λsol cu (δp/λp) rezisten\a termic` total` a pardoselii construite ]i
(δsol/λsol) rezisten\a termic` a solului cu δsol = adâncimea pânzei de ap` freatic`,
dar nu mai mare de 7 m ]i λsol = 1,16 W/m.K.
- Spp este suprafa\a pardoselii (f`r` banda de contur) ]i a pere\ilor exteriori pe zona îngropat`;
- (ti – 10) semnific` faptul c` se consider` temperatura pânzei de ap` freatic` sau a solului la mai mult
de 7m ca fiind egal` cu 10 oC.
143
Pentru calculul fluxului Q”p se poate folosi rela\ia:
Q”p = 1/[1/αp + Rbc] . Sbc.(ti –te) [W]

unde:
- αp este coeficientul superficial de convec\ie liber` la fa\a superioar` a pardoselii
(8 W/m2.K);
- Rbc este rezisten\a termic` a benzii de contur, adic` rezisten\a termic` a solului pe lungimea arcului
de cerc ce trece pe sub funda\ie ]i ajunge în exteriorul cl`dirii.
- Sbc este suprafa\a benzii de contur, adic` suprafa\a lungimii la pardoseal` a pere\ilor exteriori pe
l`\imea de 1m; în tabelul 4 se precizeaz` valoarea rezisten\ei termice a benzii de contur pentru
diverse înc`peri la sol sau semi-îngropate.
Tabel 4
Rezisten\a termic` specific` a benzii de contur, Rbc, [m K/W]
2
Adancimea de ingropare a Grosimea Ad@ncimea panzei de ap` freatic`, H

pardoselii, h fundatiei, g ≤4 6 8 ≥ 10
m m m
0.2 0.6 0.52 0.457 0.445
0.25 0.634 0.546 0.496 0.464
0.3 0.668 0.57 0.517 0.481
0.35 0.7 0.6 0.536 0.498
0.4 0.735 0.622 0.555 0.513
0.45 0.768 0.645 0.574 0.53
0.0 0.5 0.802 0.665 0.593 0.547
0.55 0.835 0.693 0.614 0.565
0.6 0.868 0.717 0.633 0.581
0.65 0.902 0.742 0.652 0.6
0.7 0.935 0.767 0.762 0.615
0.75 0.97 0.781 0.692 0.632
0.8 1 0.815 0.712 0.65
0.2 0.39 0.352 0.329 0.314
0.25 0.41 0.37 0.34 0.328
0.3 0.431 0.388 0.355 0.34
0.35 0.45 0.399 0.37 0.351
0.4 0.47 0.415 0.383 0.365
0.45 0.49 0.43 0.398 0.377
1.0 0.5 0.509 0.445 0.41 0.386
0.55 0.528 0.46 0.425 0.4
0.6 0.548 0.475 0.437 0.414
0.65 0.568 0.49 0.451 0.425
0.7 0.587 0.505 0.465 0.438
0.75 0.607 0.52 0.48 0.45
0.8 0.627 0.535 0.494 0.463
0.2 0.36 0.315 0.293 0.278
0.25 0.378 0.329 0.304 0.289
0.3 0.396 0.341 0.315 0.298
0.35 0.413 0.354 0.326 0.308
0.4 0.43 0.367 0.337 0.318
0.45 0.448 0.38 0.347 0.327
2.0 0.5 0.465 0.392 0.357 0.336
0.55 0.482 0.415 0.37 0.346
0.6 0.5 0.424 0.38 0.356
0.65 0.516 0.432 0.391 0.365
0.7 0.534 0.445 0.402 0.375
0.75 0.551 0.457 0.414 0.385
0.8 0.568 0.47 0.425 0.395
Tab.4 - Rezisten\a termic` a benzii de contur

Desigur, exist` fluxuri schimbate prin pardoseal` (de tip band` de contur) cu înc`perile învecinate, îns`
în calculele inginere]ti de predimensionare sau dimensionare general` a necesarului de c`ldur`, nu se justific`
luarea în considerare a acestora ]i deci se neglijeaz`. De asemenea se neglijeaz` efectele de masivitate termic`
ale traseului de transmitere a c`ldurii de la banda de contur c`tre exterior.

e. Fluxuri de c`ldur` prin u]i ]i ferestre.
Pentru cazul suprafe\elor exterioare de tip u]i sau geamuri, problema determin`rii fluxului de c`ldur`
disipat nu se pune diferit de cazul pere\ilor exteriori. Astfel, solicit`rile de suprafa\`, interioare ]i exterioare, sunt
ca ]i în cazul elementelor de construc\ie ]i se determin` din tabelul 1. Diferen\e apar doar la estimarea rezisten\ei
conductive a elementelor cu strat de aer între materiale, deoarece, pe lâng` rezisten\a propriu-zis conductiv` a
materialelor, apare o rezisten\` termic` a stratului sau straturilor de aer. Aceast` rezisten\` termic` poate avea
un caracter convectiv dac` stratul de aer are o grosime suficient` pentru a permite stabilirea unor mi]c`ri termo-
gravita\ionale (de convec\ie liber`) sau poate avea un caracter conductiv dac` stratul de aer este de grosime
mic` ]i practic imobil (cazul ferestrelor de tip „termopan”). Pentru straturile de aer cu mi]care termo-gravita\ional`
se poate stabili o rezisten\` conductiv` echivalent` a c`rei valoare, pentru diverse grosimi de strat, este dat` în
tabelul 5.
Pentru cazul ferestrelor ]i u]ilor de tip
Grosimea Rezisten\a la permeabilitate
Pozi\ia stratului de aer ]i „termopan” peroblema determin`rii rezisten\ei
stratului de termic` Ra a straturilor de
direc\ia fluxului termic
aer, d [mm] aer neventilate [m2K/W] termice totale este deosebit de delicat`, pe
10 0.14 de o parte datorit` dificult`\ilor de cunoa]tere
detaliat` a solu\iei constructive a acestora
20 0.16
(grosimi, distan\e, solu\ii de rupere de punte
Strat de aer vertical 50 0.18 termic` etc.) cât ]i datorit` dificult`\ilor legate
100 0.17 de cunoa]terea materialelor din componen\`
150 0.16
(materiale de izola\ie, materiale de rezisten\
`, gaze inerte de umplere a golurilor etc.).
10 0.14
De aceea, în cazul acestui tip de elemente
Strat de aer orizontal la flux
termic de jos [n sus
20 0.15 de construc\ie, fie se cunosc caracteristicile
50 0.16 termice (rezisten\a termic` conductiv`
10 0.15 echivalent` total`) din materialele tehnice
Strat de aer orizontal la flux ale fabrican\ilor, fie se asimileaz` unor solu\ii
20 0.17
termic de sus [n jos constructive cunoscute, caz în care se va
50 0.18
realiza o supradimensionare a necesarului de
Tab.5 - Rezisten\a termic` a straturilor de aer neventilate c`ldur`.
Rela\ia de calcul a fluxului de c`ldur` pierdut prin elementele exterioare de tip u]i sau pere\i este
asem`n`toare cu cea pentru pere\i :
Qfu = 1/[1/αi + Rfu + 1/αe] . Sfu.(ti – te) [W]
unde :
- Qfu este fluxul de c`ldur` c`tre exterior (pierdut) prin u]` sau fereastr`;
- Rfu este rezisten\a termic` echivalent` a u]ii sau ferestrei (pentru cazurile uzuale, conform indica\iilor
din tabelul 6);
- Sfu reprezint` suprafa\a u]ii sau ferestrei, o singur` dat` (suprafa\a decupat` în perete).
Tabel 6
Denumirea elementului de constructie R0
[m2K/W]
1 2
USI
1. Usi exterioare
- simple din otel 0.172
- simple din lemn 0.287
- simple, cu geam si rama de lemn, pentru balcoane 0.216
- duble, cu geamuri si rame din lemn pentru balcoane 0.431
2. Usi interioare 0.431
145
Tabel 6 - continuare
Denumirea elementului de construc\ie R0
[m2K/W]
1 2
LUMINATOARE
1. Luminatoare exterioare:
- simple, orientate, cu geam armat de 6 mm, pe schelet metalic 0.172
- simple, zenitale, cu geam armat de 6 mm pe schelet metalic 0.172
- simple, din PMM (cupolete) sau PAS simplu de 2.5 mm 0.182
- simple, orientate, cu geam armat de 6 mm si geam simplu de 4 mm, pe schelet metalic 0.31
- simple, zenitale, cu geam armat de 6 mm si geam simplu de 4 mm, pe schelet metalic 0.31
- duble, din PAS (cupolete) 0.345
2. Luminatoare interioare
- simple, spre pod 0.246
- duble, spre pod 0.431
PERE|I F~R~ MASIVITATE TERMIC~

- pl`ci profilate din PAS 0.182
- profilit dublu 0.275
- sticla rozatil 0.345
Tab.6 - Rezisten\a termic` pentru u]i, luminatoare, ferestre ]i elemente u]oare
4.2. Schimburi de mas`:
Pe lâng` necesarul de c`ldur` pentru acoperirea pierderilor c`tre exterior prin elementele anvelopei
înc`perii trebuie asigurat, prin sistemele de înc`lzire, ]i necesarul de c`ldur` pentru aducerea aerului rece
exterior infiltrat la temperatura interioar`.
Infiltra\iile se împart în dou` mari categorii:

- infiltra\ii prin neetan]eit`\i;
- infiltra\ii la deschiderea u]ilor.
Infiltra\iile prin neetan]eit`\i apar datorit` prezen\ei unei diferen\e de presiune între exteriorul ]i interiorul
zonei de neetan]eitate. Diferen\a de presiune apare datorit` ac\iunii vântului. Pentru a determina debitul de
c`ldur` necesar înc`lzirii aerului exterior pân` la temperatura interioar` se folose]te rela\ia:
Qinf = Σ( i . L) . v
4/3
. (ti – te) [W]
unde :
- „i” este coeficientul de infiltra\ie a aerului prin rosturi ]i se alege conform tabelului 8;
- „L” reprezint` lungimea rosturilor u]ilor ]i ferestrelor din fa\adele supuse ac\iunii vântului; lungimea
rosturilor L este egal` cu perimetrul elementelor mobile ale ferestrelor ]i u]ilor luându-se o singur`
dat` rostul format de dou` elemente mobile ]i de asemenea o singur` dat` în cazul elementelor
duble:
o în cazul înc`perilor cu doi pere\i exteriori al`tura\i (înc`peri de col\), ambii pere\i se consider`
sub ac\iunea vântului de calcul;
o în cazul înc`perilor cu doi pere\i exteriori situa\i pe fa\ade opuse, se va considera sub ac\iunea
vântului de calcul acea fa\ad` pe care Σ
(i . L) are valoarea cea mai mare;
o în cazul înc`perilor cu trei sau patru pere\i exteriori se consider` sub ac\iunea vântului de calcul
cei doi pere\i al`tura\i pentru care Σ
(i . L) are valoarea cea mai mare.
- „v” este viteza conven\ional` a vântului de calcul ]i depinde de zona eolian` din care face parte
Tabel 7 amplasamentul cl`dirii ]i de caracterul
Amplasamentul cl`dirii intravilan sau extravilan al acestuia; în tabelul
Zona eolian` [n localit`\i [n afara localit`\ii 7 se g`sesc valorile vitezei vântului de calcul
]i valorile vitezei vântului de calcul la puterea
v v 4/3
v v4/3
(4/3).
I 8.0 16 10.0 21.54
II 5.0 8.55 7.0 13.39
III 4.5 7.45 6.0 10.90
IV 4.0 6.35 4.0 6.35
Tab.7 - Viteza vântului de calcul ]i valoarea acesteia la puterea (4/3)
Infiltra\iile prin deschiderea u]ilor apar la folosirea normal` a u]ilor de acces ]i se determin` cu rela\ia:
Qu = 0,36 . Au . n . (ti – te) [W]

unde :
- Au este aria u]ilor exterioare care se deschid;
- „n” este num`rul deschiderilor u]ilor exterioare într-o or`, în func\ie de specificul fiec`rei u]i; acest num`r se
stabile]te de c`tre proiectant sau beneficiar;
Astfel, necesarul brut total de c`ldur` pentru compensarea infiltra\iilor prin neetan]eit`\i ]i la deschiderea
u]ilor exterioare se poate calcula cu rela\ia:
Q’aer = Qinf + Qu.
Ventilarea înc`perilor se impune datorit` degaj`rilor normale (naturale) de noxe în procesele fiziologice
]i, dac` este cazul, în procese tehnologice. Datorit` necesit`\ii de eliminare a noxelor ]i realizare a unor condi\ii
corespunz`toare de confort fiziologic, în înc`peri se asigur`, conform standardelor, schimbarea aerului viciat cu
aer proasp`t. Astfel, dintr-o condi\ie de confort, apare un necesar de c`ldur` pentru înc`lzirea aerului de ventila\
ie. Pentru dimensionarea acestui necesar de c`ldur` se folose]te rela\ia:
Qsch = nao . V . ρam . cpm . (ti – te) [W]
unde:
- nao reprezint` debitul orar de aer ce trebuie asigurat pentru fiecare metru cub din înc`perea considerat` :
o nao = 0,22 . 10-3 [(m3/s)/m3] {echivalent cu 0,792 [(m3/h)/m3] } pentru camere de
locuit ]i similare acestora;
o nao = 0,33 . 10-3 [(m3/s)/m3] {echivalent cu 1,19 [(m3/h)/m3] } pentru buc`t`rii;
o nao = 0,28 . 10 -3
[(m /s)/m ]
3 3
{echivalent cu 1,0 [(m3/h)/m3] } pentru bì;
o nao = 7 . 10 . (Np / V) [(m /s)/m ] pentru ]coli, gr`dini\e, cre]e, spitale etc. unde Np este
-3 3 3
num`rul de persoane ]i V este volumul înc`perii;

o pentru eliminarea emisiilor din procesele tehnologice, debitul de aer proasp`t necesar se
stabile]te conform capitolului „Parametrii de confort”.
- V este volumul înc`perii;

- ρam este densitatea medie a aerului, stabilit` la temperatura tam = (ti + te)/2; se poate considera
ρam = ρao . 273 / ( 273 + tam );
- cpm este c`ldura specific` la temperatura medie a aerului ]i se poate considera costant` pentru
domeniul de temperaturi considerat; cpm = cpo = 1004 J/(kg.K);
Cum pe debitul de aer infiltrat la deschiderea u]ilor nu se poate conta pentru asigurarea unei p`r\i din aerul
proasp`t, acesta înseamn` c` se va adùga la debitul de aer de ventilare, rezultând necesarul total de c`ldur`
pentru înc`lzirea aerului de ventilare ]i infiltrat la deschiderea u]ilor exterioare:
Q”aer = Qsch + Qu.
Cum cele dou` cazuri de necesar de c`ldur`, Q’aer ]i Q”aer nu coexist`, rezult` c` necesarul de c`ldur`
pentru înc`lzirea aerului rece exterior p`truns în înc`pere va fi maximul dintre valorile Q’aer ]i Q”aer :
Qaer = max. ( Q’aer ; Q”aer ).

147
148
U]i ]i
Valorile coeficientului i
anvelop` :
ferestre
Simple cu Cuplate
Simple cu Duble cu 3
deschidere Cuplate Cuplate Cuplate cu 3 sau 4
Simple cu deschidere Simple cu Duble cu sau 4 randuri
Ae/ interioar` cu cu cu geam r@nduri de
deschidere interioar` deschidere Cuplate Duble accesorii de geam cu
Ai cu geam fix accesorii termoizolant geam cu
interioar` cu geam exterioar` ]i garnituri accesorii ]i
accesorii ]i simplu ]i garnituri fix accesorii ]i
termoizolant garnituri
garnituri garnituri
Lemn Cl`diri greu permeabile cu ferestre
<3 0.157 0.0785 0.1177 0.098 0.098 0.0157 0.0667 0.0079 0.0589 0.078 0.0589 0.0393
>3 0.1221 0.061 0.0916 0.0763 0.0763 0.0122 0.052 0.0061 0.0458 0.061 0.0458 0.0305
Cl`diri permeabile cu ferestre
<3 0.2222 0.1111 0.1667 0.1389 0.1389 0.0222 0.0944 0.0111 0.0833 0.1111 0.0833 0.0555
nu este aceea]i pe toat` suprafa\a);

>3 0.1728 0.0864 0.1296 0.108 0.108 0.0173 0.0734 0.0086 0.0648 0.0864 0.0648 0.0432
- u]i, pe tipuri constructive ]i orientare;

Duble sau
- ferestre, pe tipuri constructive ]i orientare;

Ae/ simple cu
Simple Cuplate Fixe
Ai etansare
speciala
vecin`tatea nu este aceea]i pe toat` suprafa\a);

Cl`diri greu permeabile cu ferestre
- pere\i exteriori, pe categorii de structur` ]i orientare;

- pere\i interiori, pe categorii de structur` ]i vecin`t`\i;
Metalice
Echipamente termice
<6 0.0785 0.0667 0.0667 0.0079
>6 0.061 0.052 0.052 0.0061
Cl`diri permeabile cu ferestre
<6 0.1111 0.0944 0.0833 0.0111
>6 0.0864 0.0734 0.0648 0.0086
Tabel 8
Recapitulativ, stabilirea necesarului total de c`ldur` pentru înc`lzirea unei incinte se stabile]te astfel:
- pardoseal` (pe zone, dac` nu are aceea]i solu\ie constructiv` pe toat` suprafa\a sau dac`
- plafon (pe zone, dac` nu are aceea]i solu\ie constructiv` pe toat` suprafa\a sau dac` vecin`tatea
1. Se calculeaz`, pentru înc`perea curent`, suprafa\a elementelor distincte, exterioare ]i interioare, de
2. Se stabile]te temperatura interioar` de calcul pentru înc`pere, în func\ie de recomand`rile
standardizate sau în func\ie de cerin\a beneficiarului;
3. Se stabile]te temperatura exterioar` de calcul;
4. Se calculeaz` fluxul de c`ldur` schimbat de fiecare element cu vecin`tatea (valoare pozitiv` dac`
vecin`tatea este la o temperatur` mai sc`zut` decât înc`perea ]i valoare negativ` dac` temperatura
vecin`t`\ii este superioar` celei din incint`);
5. Se însumeaz` fluxurile calculate la punctul 4 determinându-se valoarea total` a fluxului de c`ldur`
pierdut prin anvelop` c`tre vecin`t`\i => Qtransmis total ;
6. Se calculeaz` fluxul de c`ldur` necesar pentru înc`lzirea aerului infiltrat prin neetan]eit`\i ]i circula\ia
pe u]ile exterioare ; Se calculeaz` fluxul de c`ldur` necesar pentru înc`lzirea aerului de ventilare ]i infiltrat prin
circula\ia pe u]ile exterioare ; Se stabile]te necesarul final de c`ldur` pentru înc`lzirea aerului exterior p`truns în
înc`pere prin alegerea valorii maxime dintre cele dou` calculate anterior => Qînc`lzire aer ;
7. Se calculeaz` necesarul total de c`ldur` pentru incint` cu rela\ia :
Qnecesar total
= Qtransmis total . [ 1 + (AC + AO)/100 ] + Qînc`lzire aer . [ 1 + AC/100 ]
unde AC ]i AO reprezint` adaosul de compensare a suprafe\elor reci ]i respectiv adaosul de orientare pentru
înc`perea ce se calculeaz`; în tabelul 9 se dau valorile standardizate ale coeficien\ilor de adaus.
8. Se calculeaz` analog, urm`rind pa]ii 1 – 7, necesarurile de c`ldur` pentru înc`lzire al tuturor
înc`perilor din cl`dire.
9. Se însumeaz` necesarul de c`ldur` pentru înc`lzire al tuturor incintelor determinându-se astfel
necesarul total de c`ldur` pentru înc`lzire al cl`dirii.
Tabel 9
Orientare N NE E SE S SV V NV
A0 +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
Num`rul de suprafe\e prin care se cedeaz` flux termic c`tre mediul inconjur`tor Ac
1 0
2 2
>3 4
Tab.9 – Valoarea adaosurilor de compensare a suprafe\elor reci ]i de orientare.
Metoda simplificat` de calcul al necesarului de c`ldur` pentru înc`lzire al unei înc`peri, metod` care se
nume]te uzual „ dimensionarea pe baz` de indici (de suprafa\` sau de volum)” , are la baz` calculul detaliat al
necesarului de c`ldur` pentru înc`lzire al unei înc`peri similare cu cea în discu\ie.
Pentru aplicarea metodicii de calcul pe baz` de indici trebuiesc respecta\i urm`torii pa]i:
1. Se împarte cl`direa în tipuri de incinte; este necesar` pentru aceasta o minim` experient` de
proiectare ]i desigur o bun` ]i corect` cunoa]tere a planurilor cl`dirii. Spre exemplu, iat` câteva
criteriile care se pot lua ca baz` de asem`nare sau diferen\iere între incintele cl`dirii:
- nivelul incintei (sub-sol, sol, etaj curent, ultimul etaj);
- structura pere\ilor exteriori (grosime, materiale);
- num`rul, orientarea în teren ]i relativ` a pere\ilor exteriori;
- nivelul ]i tipul de vitrare;
- raporturile dimensionale ale înc`perii (lungime, l`\ime, în`l\ime);
- destina\ia înc`perii;
2. Se calculeaz` necesarul de c`ldur` pentru câte o incint` din fiecare tip;
3. Se determin` indici de suprafa\` sau de volum specifici fiec`rui tip de incint`, prin raportarea
necesarului de c`ldur` la suprafa\` sau respectiv volum pentru fiecare tip de înc`pere;
4. Indicii ob\inu\i pentru o anumit` categorie de înc`pere se înmul\esc cu suprafa\a (în cazul
determin`rii indicilor de suprafa\`) sau cu volumul (în cazul determin`rii indicilor de volum) pentru
toate celelalte înc`peri (ne calculate) din respectiva categorie; se aplic` procedeul pentru toate
categoriile.
5. Se ob\in astfel necesarurile de c`ldur` pentru înc`lzire ale tuturor înc`perilor, prin însumare
ob\inându-se necesarul total de c`ldur` pentru înc`lzire al construc\iei considerate.
149
4.3. ALEGEREA }I DIMENSIONAREA CORPURILOR DE {NC~LZIRE
Sarcina termic` necesar` total` pentru înc`lzirea unui imobil, calculat` conform subcapitolului precedent,
trebuie s` fie produs`, distribuit` ]i în final cedat` la nivelul fiec`rei înc`peri (conform rezultatelor individuale din
calculul necesarului de c`ldur` pe fiecare înc`pere).
Trebuie avut foarte clar în vedere c` func\ionarea sistemului de înc`lzire necesit` asigurarea tuturor
celor trei componente (producere de agent termic, transport al agentului termic, cedare de c`ldur` în incinte),
dimensionarea necorespunz`toare a oric`reia din acestea ducând la func\ionarea defectuoas` a sistemului,
manifestat` prin confort termic sc`zut ]i func\ionare neeconomic`.
Prima component` (producerea de agent termic) face obiectul capitolului 2 din acest manual, fiind analizate
schemele de func\ionare ]i elementele componente ale centralelor termice.
Cea de-a doua component`, re\eaua de distribu\ie, face obiectul unei proiect`ri de specialitate. {n principiu
alegerea ]i dimensionarea sistemului de distribu\ie nu se poate face decât dup` stabilirea calitativ` ]i cantitativ`
a solu\iei de cedare local` a c`ldurii. Aceasta înseamn` c` pentru o corect` dimensionare a re\elei de distribu\ie
este necesar în prealabil s` se aleag` ]i s` se dimensioneze corpurile de înc`lzire pentru fiecare înc`pere în
parte.
Astfel rezult` c` dup` determinarea necesarului de c`ldur` urmeaz` alegerea ]i dimensionarea corpurilor
de înc`lzire.
Pentru alegerea tipului de corp de înc`lzire pentru o anumit` incint` trebuie mai întâi cunoscute tipurile de
corpuri de înc`lzire cel mai frecvent utilizate. Acestea se clasific` dup` cum urmeaz`:
- Convecto-radiatoare din font`, ce se caracterizeaz` prin:

o rezisten\` foarte mare la coroziune;
o rezisten\` mare la presiune;
o rezisten\` hidraulic` mic` (se pot monta în instala\ii cu circula\ie gravita\ional` – termosifon- );
o modularitate ridicat` (posibilitatea asambl`rii element cu element);
o sarcina termic` transmis` preponderent convectiv;
o mas` mare pe unitatea de putere termic` transmis`.
- Convecto-radiatoare din o\el sau aluminiu, cu principalele caracteristici:

o rezisten\` bun` la coroziune;
o rezisten\` mare la presiune;
o rezisten\` la ]oc (lovire);
o modularitate ridicat` (posibilitatea asambl`rii element cu element);
o mas` redus` pe unitatea de putere termic` transmis` ;
o sarcina termic` transmis` preponderent convectiv;
o rezisten\` hidraulic` mare (se monteaz` numai în sisteme cu circula\ie prin pompare).
- Convecto-radiatoare tip panou, din o\el, caracterizate de :

o transmiterea c`ldurii preponderent radiativ în solu\iile f`r` extindere de suprafa\`;
o transmiterea c`ldurii preponderent convectiv la solu\iile cu extindere de suprafa\`;
o mas` redus` pe unitatea de putere termic` transmis` ;
o rezisten\` mecanic` bun` (rezisten\` la ]oc);
o costuri mici de execu\ie ]i montaj;
o rezisten\` hidraulic` mare (se monteaz` numai în sisteme cu circula\ie prin pompare);
o modularitate relativ sc`zut` (se realizaz` mono-bloc, nu se pot face corec\ii ulterioare de
sarcin` termic`);
- Registre de \evi, cu sau f`r` extindere de suprafa\`, folosite în principal în domeniul industrial, pe
post de corpuri statice sau în sisteme de baterii cu convec\ie for\at` (ventilator).
- Elemente speciale, cum ar fi conductele de înc`lzire prin pardoseal`, elementele de înc`lzire cu rol
casnic (usc`toare), elementele de înc`lzire decora\ionale (forme ]i dimensiuni atipice), cu
caracteristici termice ]i func\ionale specifice; nu se preteaz` unei alegeri sau dimension`ri de tip clasic
(considerente tehnico-economice de alegere ]i dimensionare).
151
Alegerea ]i dimensionarea corpurilor de înc`lzire pentru domeniul industrial se supune unei serii de
particularit`\i de ordin tehnologic, economic ]i func\ional ce determin` imposibilitatea oferirii unor criterii ]i
metodologii general valabile. Fiecare aplica\ie se realizeaz` în func\ie de particularit`\ile ]i cerin\ele proprii.
{n cadrul aplica\iilor casnice sau echivalente (birouri, domeniul hotelier, cl`diri social-culturale etc.) se
folosesc cu preponderen\` convecto-radiatoare din font`, convecto-radiatoare din o\el sau aluminiu ]i
convecto-radiatoare tip panou, din o\el.
Convecto-radiatoarele tip panou se aleg în solu\ia f`r` extindere de suprafa\` convectiv` dac` se dore]te
realizarea unui transfer de c`ldur` preponderent radiativ (în cazul necesit`\ii compens`rii unor suprafe\e sau
zone reci, sau în cazul existen\ei unui pericol sporit de prezen\` ]i depunere a unor impurit`\i din aer) sau se aleg
în varianta „convectiv`” dac` se dore]te mic]orarea suprafe\ei de perete ocupat` ]i nu exist` alte constrângeri.
Dimensionarea acestui tip de corp de înc`lzire este foarte simpl`, fiind de fapt reprezentat` de alegerea
din tipo-dimensiunile oferite de un anumit produc`tor a convecto-radiatorului tip panou de sarcin` termic` egal`
cu sarcina termic` necesar`, sau mai mare (dar cât mai apropiat` posibil).
Un exemplu de convecto-radiator tip panou, din o\el, cu suprafa\` convectiv` extins`, este prezentat în
figura 1 împreun` cu principalele caracteristici dimensionale ]i func\ionale.
a / Lungime Putere termic` b c
a/ Lenght Thermal power
mm w mm mm
600/400 482.0 245 50
600/500 602.5 345 50
600/600 i723.0 445 50
11 - PK
600/700 843.5 545 50
600/800 964.0 845 50
600/1000 1205.0 245 50
600/400 714.4 345 70
600/500 893.0 445 70
600/600 1071.6 545 70
21 - PKP
600/700 1250.2 845 70
600/800 1428.8 245 70
600/1000 1786.0 345 70
600/400 966.8 445 150
600/500 1208.5 545 150
600/600 1450.2 845 150
600/700 1691.9 245 150
600/800 1933.6 345 150
600/900 2175.3 445 150
22 - PKKP 600/1000 2417.0 545 150
600/1100 2658.7 845 150
600/1200 2900.4 245 150
600/1400 3383.8 345 150
600/1600 3867.2 445 150
600/1900 4592.3 545 150
600/2600 6284.2 845 150
300/1000 1356.0 245 162
300/1600 2169.6 345 162
300/1900 2576.4 445 162
300/600 1193.4 545 162
300/800 1591.2 845 162
33 - PKKP
300/1000 1989.0 245 162
300/1200 2386.8 345 162
300/1400 2784.6 445 162
300/1800 3580.2 545 162
300/2000 3978.0 845 162
Fig.1 – Convecto-radiatoare tip panou (C.R.P.) din o\el, cu suprafa\` convectiv` extins`.
Dup` cum se poate deduce din analiza func\ional`, datorit` caracteristicilor asem`n`toare, convecto-
radiatoarele din font`, convecto-radiatoarele din o\el ]i convecto-radiatoarele din aluminiu permit o tratare
global` la nivelul alegerii ]i dimension`rii (toate sunt caracterizate de schimb de c`ldur` preponderent convectiv
]i alc`tuirea din elemente a corpului de înc`lzire). {n acest caz, scopul dimension`rii este de fapt stabilirea
num`rului de elemente ce trebuiesc instalate într-o înc`pere (în unul sau mai multe ansambluri, dup` caz) pentru
a satisface necesarul de c`ldur` pentru înc`lzire.

Stabilirea num`rului de elemente se face pornind de la rela\ia :
Nin = Qînc`pere /(qn . ct . cr . ch . cm . cv) [buc.]
Nfin = rotunjirea (Nin) la num`rul întreg imediat urm`tor [buc.]
unde :
- Nin este num`rul de elemente primar (ini\ial);
- Nfin este num`rul de elemente final (rezultatul rotunjirii);
- Qînc`pere reprezint` necesarul de c`ldur` al înc`perii pentru care se face dimensionarea, în Watt [W];
- qn este sarcina termic` specific` pe element [W/elem.] (se va detalia ulterior);
- ct , cr , ch , cm , cv ]i a sunt coeficien\i de corec\ie adimensionali (se vor detalia ulterior).
Sarcina termic` specific` pe element reprezint` fluxul de c`ldur` cedat de

element în anumite condi\ii bine definite de alimentare cu agent termic, montaj ]i
mediu ambiant.
Aceste condi\ii standard sunt, conform normativelor române]ti:

- agent termic ap` cald` ttur/tretur = 90/70 oC sau agent termic abur
saturat 100 oC ;
- temperatura interioar` (a înc`perii în care se cedeaz` c`ldur`) + 20 oC;
- presiunea atmosferic` 1,013 bar;
- racordarea la coloane sus/jos (intrarea agentului termic în partea de
sus ]i ie]irea în partea de jos a corpului de înc`lzire);
Fig.2 - Amplasarea corpului
- montarea se realizeaz` aparent, la peretele exterior, sub fereastr` de înc`lzire la determinarea q
n
(conform figura 2) ;
- corpul de înc`lzire este vopsit cu vopsea f`r` pigmen\i metalici ]i
de culoare deschis`.
Ca exemplificare, în figura 3 se dau, împreun` cu caracteristicile constructive, caracteristicile func\ionale

ale câtorva tipuri de convecto-radiatoare:
Profil {n`ltimei {n`ltimei Lat. elem Mas` Vol. ap` Putere termic`/ Thermal power
Model a b b d Weight Water ∅ Gaz
Model Lenght Hight Hight Width vol ∅ Gas
∆T 60 UNI 6514/87 ∆T 50 EN 442
mm mm mm mm Kg l
Watt Kcal/H W/element
350 95 430 350 80 2.26 0.43 105 92 92 1
500 95 577 500 80 2.06 0.58 144 125 125 1
600 95 677 600 80 1.78 0.66 194 167 143 1
700 95 777 700 80 1.56 0.75 188 188 163 1
800 95 877 800 80 1.01 0.85 204 204 177 1
Fig. 3a : Convecto - radiatoare tip HELYOS din aluminiu
153
Fig.3b - Convecto - radiatoare tip KALOR
Dist. [ntre Lungime Mas` Putere Suprafata Cantitate

axe/la\ime totala Weight termic` de de ap`
Model (h/B) (H) Thermal [nc`lzire Water
Model Dist. betwin Lenght power Thermal quantity
axes/w area
mm mm kg/elem. W/elem. m2/elem. l/elem.
350/160 430 4.90 103.8 0.208 0.8
KALOR 3 500/110 580 4.70 102.6 0.215 0.8
500/160 580 6.20 134.7 0.290 1.1
Fig.3c - Convecto - radiatoare port-prosop
L H Distan\a [ntre axe Volumul de ap` Masa Putere caloric`

Lungime {n`l\ime Dist. between axes Nr. de elemen\i Water content Weight Thermal power
Lenght Height No. of elements (90/70-20°C)
mm mm mm I k watt kcal/h
500 600 468 10 2.72 5.24 398 342.28
500 800 468 13 3.59 6.88 531 456.66
500 1000 468 16 4.46 8.51 663 570.18
500 1200 468 19 5.32 10.14 796 684.56
500 1600 468 25 7.06 13.41 1061 912.46
600 600 568 10 3.07 6.03 449 386.14
600 800 568 13 4.04 7.90 598 514.28
600 1000 568 16 5.10 10.50 748 643.28
600 1200 568 19 5.98 11.63 898 772.28
600 1600 568 25 7.92 15.37 1197 1029.42
800 600 768 10 3.76 7.60 549 472.14
800 800 768 13 4.94 9.94 732 629.52
800 1000 768 16 6.11 12.28 915 786.90
800 1200 768 19 7.29 14.62 1098 944.28
800 1600 1464 1259.04

Pentru coeficien\ii de corec\ie ct , cr , ch , cm , cv ]i a, semnifica\ia fizic` general valabil` va fi prezentat`
ulterior, valorile fiind îns` specifice fiec`rui tip de convecto-radiator. De aceea, se va încerca, pentru fiecare tip de
element sau corp, ob\inerea de la furnizori a datelor specifice. {n lipsa acestora, cu caracter orientativ, se prezint`
pentru fiecare tip de coeficient valoarea sau domeniul de valori, conform standardelor române]ti.
Coeficientul de corec\ie al diferen\ei medii de temperaturi „ ct “ :
Se stabile]te pentru compensarea diferen\ei de flux de c`ldur` între func\ionarea la parametrii standard de
temperatur` de alimentare ]i temperatur` ambiant` ]i parametrii reali de func\ionare (condi\iile de lucru estimate
în proiect – temperatur` a agentului de alimentare ]i temperatur` interioar` de calcul).
{n tabelul 1 se dau valorile coeficientului de corec\ie ct pentru diverse situa\ii de alimentare (temperaturi
tur/retur agent termic) ]i pentru diverse temperaturi interioare (de calcul, pentru înc`perea dat`).
Tabel 1
Temperatura Temperatura interioara ti [oC]
agentului
termic tur-retur
[oC] 5 10 12 15 16 18 20 22 25
85/65 1.228 1.113 1.067 1 0.978 0.934 0.89 0.848 0.784

90/70 1.347 1.228 1.182 1.113 1.09 1.045 1 0.956 0.89
95/75 1.486 1.347 1.299 1.228 1.205 1.159 1.115 1.067 1
110/70 1.551 1.486 1.377 1.303 1.279 1.231 1.183 1.135 1.065
Abur 100 1.845 1.717 1.667 1.585 1.566 1.517 1.472 1.418 1.346
Tab.1 - Valorile coeficientului de corec\ie ct
Coeficientul de corec\ie în func\ie de schema de racordare „ cr “ :

Depinde de modul de racordare al corpului de înc`lzire la coloane (tur/retur) ]i are valorile conform
tabelului 2 (cazul 1 reprezint` cazul standard de legare pentru determinarea sarcinii termice specifice pe
element).
Tabel 2
Modul de Radiatoare Radiatoare
racordare STAS 7363-86 STAS 7364-86
1 1 1
2* 1 1
3 0.88 0.88
4 0.75 0.65
5* 0.75 0.65
* - Racordare permisa la radiatoare avand n < 20 elemente
Tab.2 - Valorile coeficientului cr
Coeficientul de corec\ie în func\ie de altitudine „ch” :
|ine cont de altitudinea localit`\ii unde se afl` incinta în care este montat corpul de înc`lzire, în spe\`
corecteaz` fluxul de c`ldur` transmis la varia\ia presiunii atmosferice cu altitudinea. Valoarea coeficientului se
poate calcula cu rela\ia :
ch = 0,2 + (p/1,013)0,5
unde „p” este presiunea atmosferic`, în [bar], la altitudinea de montaj sau se poate alege, la o
valoare aproximativ`, din tabelul 3.
155
Coeficientul de corec\ie în func\ie de schema de montaj „cm” : Tabel 3
Altitudinea de montaj
(fat` de nivelul m`rii) 0 500 1000 1500 2000
[m]
ch 1 0.97 0.95 0.93 0.91
Tab.3 - Valorile coeficientului ch
|ine cont de modificarea valorii fluxului de c`ldur` transmis în incint` (fa\` de cel specific) datorit` mont`rii
corpului de înc`lzire în alte condi\ii decât la peretele exterior, aparent, sub fereastr`. Modific`rile apar datorit`
ecran`rilor ]i datorit` modific`rilor de circula\ie a aerului din înc`pere pe suprafa\a corpului de înc`lzire.
{n func\ie de schema de montaj, în figura 4 se dau valorile inversului coeficientului de corec\ie

(Am = 1/ cm ).
Condi\ii de
montare
Cazul 1 2 3
Sporul Am 1.06 1.05 1.08
Condi\ii de
montare
Cazul 4 5 6
Sporul Am 1.10 1.05 1.10
Fig.4 - valorile adaosului de montaj „Am” ; (cm = 1/Am)
Coeficientul de corec\ie în func\ie de tipul de vopsea folosit` „cv” :
cv = 1 ) în situa\ia în care corpul de înc`lzire este vopsit cu vopsea de culoare

Are valoare unitar` (
deschis` ]i f`r` pigmen\i metalici. Pentru culori închise, f`r` pimen\i metalici se ia cv = 0,95 iar pentru orice
vopsea cu pigmen\i metalici se consider` cv = 0,9.
Coeficientul de corec\ie global` „a” \ine seama de sc`derea fluxului specific pe element la montarea în
num`r mare în cadrul unui corp de înc`lzire. Sc`derea este compensat` prin majorarea num`rului de elemente
cu coeficientul „a” (conform rela\iei de calcul a num`rului de elemente corectat).
Pentru num`rul de elemente ini\ial Nin ≤ 10 se consider` a=1 iar pentru Nin > 10 valoarea lui „a” se calculeaz`
cu rela\ia : a = 0,94 + 0,6 / Nin .
NOTA : Metodica de alegere ]i dimensionare a corpurilor de înc`lzire pentru o înc`pere (prezentat`

anterior) se poate aplica (prin medierea coeficien\ilor specifici) la necesarul de c`ldur` pentru înc`lzire
al unei întregi cl`diri sau al unui ansamblu de cl`diri, ob\inându-se rapid necesarul total de corpuri de
înc`lzire ]i/sau elemente de corp de înc`lzire.

5. CALCULUL NECESARULUI DE C~LDUR~ PENTRU PREPARAREA
APEI CALDE DE CONSUM (A.C.C.)
5.1. CONSIDERA|II GENERALE – NECESARUL DE C~LDUR~
{n cadrul construc\iilor, atât civile cât ]i industriale, apare necesitatea asigur`rii unei produc\ii de ap` cald`
folosit` fie în scopuri casnice (sp`lare, g`tit), fie în procese tehnologice. {n cele ce urmeaz` ne vom referi strict
la acoperirea necesarului de ap` cald` pentru utilizare casnic` (personal`, a celor ce desf`]oar` activit`\i sau
locuiesc în cl`direa ce se are în vedere), consumul industrial fiind o problem` distinct` atât datorit` metodicilor de
dimensionare utilizate cât ]i datorit` solu\iilor tehnice aplicate.
Pentru apa cald` de folosin\` casnic` se folosesc dou` denumiri, ambele corecte ]i ambele valabile :
„ap` cald` de consum” (prescurtat notat` uzual a.c.c.) ]i „ap` cald` menajer`” (prescurtat notat` uzual a.c.m.).
In cele ce urmeaz` va fi folosit numai termenul de „ap` cald` de consum” strict pentru uniformitatea exprim`rii,
f`r` îns` ca aceasta s` reprezinte o indica\ie favorizant` pentru folosirea acestei terminologii.
Utilizare a.c.c. se face în cadrul instala\iilor sanitare interioare ale unei cl`diri prin intermediul arm`turilor
simple sau amestec`toare ce se întâlnesc la chiuvete, lavoare, sp`l`toare, du]uri, bì, bideuri etc.
A.c.c. se produce în sisteme de înc`lzire specifice, în flux, cu acumulare sau mixt. Sistemele de producere
se amplaseaz` fie în cadrul centralei termice a cl`dirii sau apartamentului, fie separat, în unele cazuri de
producere local`.
Dimensionarea necesarului de flux de c`ldur` pentru producerea a.c.c. se face cu ajutorul rela\iei de
calcul:
Q’acc = G’acc . ρapa . capa . (tac – tar) [W]
unde: - Q’acc este fluxul de c`ldur` transmis debitului de ap` cald` preparat;
- G’acc reprezint` debitul de ap` ce se înc`lze]te [m3/s];
- ρapa este densitatea apei la temperatura medie, egal` cu 995 kg/m3;
- capa este c`ldura specific` a apei ]i are valoarea 4186 J/(kg.K);
- tac este temperatura pân` la care se înc`lze]te apa de consum ]i este cuprins` între 45 ]i 60 oC; se
va folosi valoarea cu care s-a lucrat de c`tre proiectant în dimensionarea instala\iei de alimentare cu
a.c.c (caz în care tot din proiect se iau ]i debitele de alimentare G’acc) sau 60 oC dac` nu exist` alt`
indica\ie;
- tar este temperatura apei reci de alimentare ]i se ia conven\ional egal` cu 10 oC.
Dimensionarea cantit`\ii de c`ldur` înglobate într-o cantitate de ap` (stocat`) se determin` cu rela\ia :
Q”acc = G”acc . ρapa . capa . (tac – tar) [J]
unde: - Q”acc este cantitatea de c`ldur` înmagazinat` în masa de ap` cald` stocat`;
- G”acc reprezint` volumul de ap` cald` stocat` [m3];
- tac este temperatura de stocare ]i este în general 60 oC.
Leg`tura între o cantitate de c`ldur` (stocat`) ]i fluxul de c`ldur` ce a stat la baza producerii acumul`rii
într-un rezervor de stocaj este:
Q”acc = Q’acc .τ unde τ reprezint` timpul în secunde cât debitul de ap`
cald` produs pe baza fluxului Q’acc a fost stocat.
Este important de sesizat semnifica\ia acestei leg`turi prin implica\iile la nivelul dimension`rii sistemelor de
producere a.c.c.
Deoarece consumul de ap` cald` nu reprezint` o constant`, acoperirea necesarului de c`ldur` pentru
producerea de ap` cald` înseamn` de fapt acoperirea celei mai dezavantajoase situa\ii de consum, restul situa\
iilor fiind implicit acoperite. Necesarul de c`ldur` se determin` dintr-o rela\ie de tipul :
Q”max = G”max . ρapa . capa . (tac – tar) [J]
unde G”max reprezint` cantitatea (volumic) de ap` cald` cosumat` în perioada vârfului de consum (perioadei
semnificative cu consumul cel mai mare). Metodologia de identificare ]i stabilirea parametrilor de debit, timp ]i
cantitate pentru vârful de sarcin` se va face ulterior, în prezentul manual pentru diversele cazuri de lucru.
157
Astfel, înseamn` c` sistemul de preparare a.c.c. se va dimensiona pentru a respecta condi\ia:
Q”max = Q”acc + Q’acc . τvârf consum sau
Q”max = G”acc . ρapa . capa . (tac – tar) + G’acc . ρapa . capa . (tac – tar) . τvârf consum ;
cu exprimarea cantitativ`:
G”max = G”acc + G’acc . τvârf consum [m3] sau
G”max . ρapa = G”acc . ρapa + G’acc . τvârf consum . ρapa [kg]
Se disting în practic` trei moduri de asigurare a necesarului de a.c.c. pentru un anumit beneficiar:
- producerea exclusiv instantanee (Q”acc = 0 iar Q’acc are valoare maxim`), caz în care schimb`toarele
de c`ldur` în flux preparatoare de a.c.c. trebuie s` acopere necesarul vârfului de consum;
- producerea combinat` în flux ]i cu acumulare, caz în care pentru acoperirea vârfurilor de sarcin` se
conteaz` pe ambele surse de c`ldur` (Q”acc ]i produsul dintre timpul de cosum al vârfului de sarcin`
]i Q’acc , acestea fiind de acela]i ordin de m`rime, comparabile);
- producerea cu acumulare, caz în care cantitatea de ap` cald` produs` în sistem instantaneu este
neglijabil` pe perioada consumului maxim (nu se conteaz` pe aceasta), întregul consum fiind asigurat
din rezerva acumulat` (Q’acc = 0 iar Q”acc are valoare maxim`).
{n consecin\`, pentru stabilirea necesarului de c`ldur` pentru producerea a.c.c. este necesar` cunoa]terea
a dou` elemente fundamentale:
- debitul ]i cantitatea de a.c.c. pentru perioada de consum de vârf;
- solu\ia de preparare a.c.c.
{n ceea ce prive]te solu\iile de preparare, în finalul capitolului se vor face recomand`ri de alegere ]i
dimensionare, care, împreun` cu referirile din capitolul 2 vor contura calitativ ]i cantitativ componen\a sistemului
de preparare a.c.c.
Debitele ]i respectiv cantit`\ile de a.c.c. corespunz`toare perioadei de consum de vârf se calculeaz`
dup` metodologii diferite în cazul unui num`r mic de apartamente (caz în care condi\iile de simultaneitate ale
consumatorilor nu se pot aprecia pe baze statistice) sau în cazul unui num`r mare de apartamente (caz în care
condi\iile de simultaneitate ale consumatorilor sunt definite statistic).
5.2. DEBITUL DE CALCUL PENTRU A.C.C. LA INSTALATIILE MARI
Prin instala\ii mari se în\eleg sistemele de producere a apei calde de consum ce deservesc un num`r
de utilizatori superior valorii de 100 de apartamente. Se poate extinde în jos domeniul de acoperire al acestei
metodologii pân` la 10 – 20 de apartamente, dar erorile de dimensionare pot deveni semnificative.
Pentru domeniul de num`r de consumatori superior valorii de 100 de apartamente, caracterizarea
consumului de ap` cald` pe criterii statistice este corect` ]i d` rezultate foarte bune, mai ales în condi\iile
existen\ei unor studii specifice pe e]antioane de popula\ie ]i habitat similare cu cel pentru care se dore]te
stabilirea necesarului de c`ldur` pentru prepararea a.c.c. In domeniul 10 – 100 apartamente deservite, abaterile
de la cifrele statistice fiind semnificative, este necesar` considerarea unei supradimension`ri fa\` de situa\ia de
consum mediu zilnic.
Dup` cum s-a precizat anterior, debitul de calcul pentru instala\ia de producere a.c.c. este dat de perioada
de consum maxim. Consumul maxim se poate defini în func\ie de consumul mediu zilnic pe persoan` sau
apartament prin rela\ia:
Q cons max = Qcalcul = Qmed . k [m3/s]
unde: - Q cons max reprezint` debitul maxim de consum caracteristic perioadei de vârf
(denumit ]i debit de calcul - Qcalcul);
- Qmed este debitul mediu de consum stabilit pe baze statistice;
- k este coeficientul de neuniformitate ]i este generat de varia\ia simultaneit`\ii de consum pe perioada
unei zile; coeficientul este adimensional ]i reprezint`, pentru ora de consum maxim, raportul dintre
debitul de calcul ]i cel mediu zilnic, care la consumul locativ este considerat ca medie pe 19 ore de
consum (se consider` 5 ore de noapte f`r` consum).
{n normativele de dimensionare statistic` a consumurilor de a.c.c. se identific` câteva situa\ii de calcul. In
tabelul 1 se dau valorile medii de consum (exprimate ca necesar, in litri) pentru diverse grupe de consumatori, în
cazul aliment`rii cu ap` cald` la 45 oC ]i în cazul aliment`rii cu ap` cald` la 60 oC (situa\ie recomandat`).
Tab.1 - Necesarul de a.c.c. [n l/h
Necesar specific, [n l
Destina\ia cl`dirii Total ap` din care ap` cald`
de 60oC de 45oC1)
1 2 3 4
Cl`diri de locuit (pentru o persoan` pe zi)
a)[n cazul prepar`rii centrale a apei calde:
- apartament cu closet, lavoare, cad` de baie ]i sp`l`tor 280 110 90
- apartament cu closet, lavoare, cad` de du] ]i sp`l`tor 200 80 65
b)[n cazul prepar`rii locale a apei calde:
- [n cazane func\ion@nd cu lemne, c`rbuni sau
combustibil lichid 140 55 45
- [n cazane func\ion@nd cu gaze sau [n [nc`lzitoare
electrice 170 60 50
Cl`diri pentru birouri (pentru un func\ionar pe schimb) 20 5 4
Cluburi, case de cultur` ]i teatre
a)cu prepararea central` a apei calde:
- actori (pentru o persoan` pe zi) 35 15 12
- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe zi) 12 -
b)f`r` ap` cald`
- actori (pentru o persoan` pe zi) 25 -
- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe zi) 12 -
Cinematografe (pentru un loc pe zi) 5 - -
Cantine, restaurante, bufete (pentru o singur` mas` servit`
o singur` dat`, la pr@nz)
- bufete 13 6 9
- cantine ]i restaurante 22 10 14
- cantine ]i restaurante (pentru o persoan` trei mese pe zi) 44 20 28
C`mine (pentru un ocupant pe zi)
- cu obiecte sanitare [n grupuri sanitare comune 80 40 33
- cu lavoare [n camere 90 50 40
- cu grupuri sanitare [n camere 170 60 50
Internate ]colare (pentru un ocupant pe zi)
- cu obiecte sanitare [n grupuri sanitare comune 70 30 25
- cu lavoare [n camere 80 40 33
Hoteluri ]i pensiuni (pentru un pasager pe zi)
- cu du]uri sau c`zi de baie [n grupuri sanitare comune
(hoteluri categoria a II-a) 110 60 50
- cu du]uri [n grupuri sanitare [n camere (hoteluri categoria
I B) 150 80 65
- cu c`zi de baie [n grupuri sanitare [n camer` (hoteluri
categoria I A) 200 100 80
Cre]e, grdini\e cu internat (pentru un copil pe zi) 100 50 40
Gr`dini\e cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 20 8 6
Spitale, sanatorii, case de odihn` (pentru un bolnav pe zi)
- cu c`zi de baie ]i du]uri [n grupuri sanitare 235 115 95
- cu cad` de baie [n fiecare camer` pentru bolnavi 325 165 135
- cu cad` de baie [n fiecare camer` pentru tratamente
balneologice 425 225 185
Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 15 3 2,5
Bì publice (pentru o persoan`)
- cu du]uri 60 60 43
- cu c`zi de baie 200 100 140
159
(continuare)
1 2 3 4
}coli (pentru un elev pe program) f`r` sau bì 20 5 4
Terenuri de sport, stadioane, pentru o manifestare sportiv`
- pentru un spectator 6 - -
- pentru un sportiv 50 20 28
G`ri (pentru o persoan` din traficul zilnic) 5 - -
Sp`l`torii (pentru un kilogram de rufe uscate)
- cu sp`lare manual` 35 20 28
- cu sp`lare semimecanizat` 45 25 35
- cu sp`lare mecanizat` 55 30 43
Sec\ii de sp`lare din garaje (pentru un vehicul pe schimb)
- autoturisme 300 - -
- autocamioane 500 - -
{ntreprinderi industriale )pentru un muncitor pe schimb) cu
procese tehnologice din grupa:
I 50 20 28
II 60 25 35
III a) 60 25 35
b) 75 30 43
IV 75 30 43
V 85 40 57
VI a) 60 25 35
b) 75 30 43
Prin însumarea necesarurilor specifice de ap` cald` la un anumit obiectiv, se ob\ine necesarul zilnic sau
pe periada de func\ionare (se exprim` în m3). Prin împ`r\irea acestui necesar total la 24 de ore sau respectiv la
perioada de func\ionare (exprimat` în ore) se determin` valoarea consumului mediu orar ]i prin împ`r\ire cu 3600
(num`rul de secunde dintr-o or`) se ob\ine debitul mediu de consum Qmed.
Pentru determinarea debitului de calcul mai este îns` necesar` determinarea coeficientului de neuniformitate
„k” (generat de varia\ia simultaneit`\ii de consum).
{n tabelul 2 se dau valorile coeficientului de neuniformitate orar` „k” pentru debite cuprinse între 2 m3/h
]i 2000 m3/h.
(Not` : prin „grad de asigurare” se în\elege probabilitatea în raport cu timpul, la nivelul unei zile sau a
unei perioade de func\ionare, ca necesarul momentan de a.c.c. s` fie mai mic sau egal cu debitul de calcul,
consumatorii fiind satisf`cu\i.)
Tab.2 – Coeficientul de neuniformitate al debitului de a.c.c. func\ie de m`rimea instala\iei (necesarul mediu
orar)
Debitul mediu orar Gradul de asigurare, [n % Debitul mediu orar Gradul de asigurare, [n %
[m3/h] 99 98 97 95 92 [m3/h] 99 98 97 95 92
2 4,12 3,76 3,52 3,21 2,89 60 1,57 1,50 1,46 1,40 1,34
3 3,55 3,25 3,06 2,80 2,54 80 1,49 1,44 1,40 1,35 1,30
4 3,12 2,95 2,78 2,56 2,33 100 1,44 1,39 1,36 1,31 1,27
5 2,97 2,74 2,60 2,40 2,19 150 1,36 1,32 1,29 1,25 1,22
6 2,80 2,59 2,46 2,27 2,09 200 1,31 1,28 1,25 1,22 1,19
8 2,56 2,3/8 2,26 2,10 1,94 400 1,22 1,19 1,18 1,16 1,13
10 2,40 2,23 2,13 1,99 1,84 600 1,18 1,16 1,15 1,13 1,11
15 2,14 2,01 1,92 1,81 1,69 800 1,16 1,14 1,14 1,11 1,09
20 1,99 1,87 1,80 1,70 1,60 1000 1,14 1,12 1,11 1,10 1,08
30 1,81 1,71 1,65 1,57 1,49 1300 1,12 1,11 1,10 1,09 1,07
45 1,66 1,58 1,53 1,47 1,40 2000 1,10 1,09 1,08 1,07 1,06

Pentru cl`dirile de locuit, în figura 1 se prezint` grafic valorile coeficientului de neuniformitate orar` la
consumul de a.c.c. în func\ie de consumul mediu zilnic estimat pe persoan`, num`rul de persoane mediu pe
apartament, gradul de asigurare ]i num`rul de apartamente.
Fig.1 - Coeficientul de neuniformitate orar` la consumul de a.c.c. pentru cl`diri de locuit
{n figura 2 se dau grafic valorile finale (corectate cu coeficientul de neuniformitate orar`) pentru debitul de
calcul a.c.c. Ca ]i în cazul graficului fig.1, debitul de calcul este în func\ie de consumul mediu zilnic estimat pe
persoan`, num`rul de persoane mediu pe apartament, gradul de asigurare ]i num`rul de apartamente.
Fig.2 – Debitul de calcul pentru producerea de a.c.c. la cl`diri de locuit
Odat` stabilit debitul de calcul ]i considerându-l ca necesar maxim pe o perioad` de vârf de consum cu
durata de 1 or`, se poate de termina valoarea cantit`\ii (volumice, G”max) de ap` cald` necesar` a fi livrat` în
perioada de 1 or`:
G”max = Qcalcul . 3600 = Qmed . k . 3600 [m3/s]
{n func\ie de sistemul de producere a apei calde de consum ales (conform variantelor prezentate în
subcapitolul 1 – „Considera\ii generale”) se determin` necesarul de c`ldur` în sistem instantaneu ]i/sau de
acumulare. In subcapitolul 4 – „Stabilirea necesarului de c`ldur` instalat pentru prepararea a.c.c.” se vor prezenta
detaliat metodologia de lucru ]i criteriile de alegere.
161
5.3. DEBITUL DE CALCUL PENTRU A.C.C. LA INSTALA|IILE MICI
{n cazul instala\iilor mici, sub 10 apartamente sau echivalent, nu mai este posibil` determinarea debitului
de calcul pentru prepararea apei calde de consum pe baza rezultatelor statistice deoarece coeficien\ii de
neuniformitate nu mai pot fi determina\i cu precizie. Astfel, în ciuda men\inerii valabilit`\ii valorilor medii zilnice de
consum pe persoan` sau activitate (tabelul 1), nu se mai poate face leg`tura cu debitul de calcul prin intermediul
unei m`rimi statistice (coeficientul de neuniformitate) datorit` num`rului mic de consumatori.
Astfel, va fi necesar` aprecierea, de la caz la caz, a nivelului de folosire simultan` a apei calde pentru
consumatorii din sistemul ce se calculeaz` ]i a debitului specific fiec`rui consumator, pentru a se determina în
final consumurile maxime (necesare la dimensionarea termic`).
Pentru aceast` apreciere este necesar` cunoa]terea situa\iei dot`rii cl`dirii cu arm`turi de furnizare a.c.c.
]i estimarea, pe categorii, a num`rului de utilizatori ]i a programului de utilizare probabil.
{n ceea ce prive]te dotarea cl`dirii cu arm`turi de furnizare a.c.c. , cel mai bine este s` se apeleze la
planurile cl`dirii efectuându-se recens`mântul acestora.
{n cazul în care nu se dispune de planuri detaliate se pot stabili arm`turile de furnizare a.c.c. dup`
urm`toarea schem` de dotare standard a locuin\elor cu instala\ii sanitare:
- la apartamentele cu 1 camer`, 2 camere ]i la cele cu 3 camere cu suprafa\` locuibil` sub 40 m2, se
prevede o singur` camer` de baie;
- la apartamentele cu 3 camere cu confort sporit ]i la cele cu 4 camere cu suprafa\` locuibil` de ordinul
45 m2, se prevede, în afara camerei de baie, un grup sanitar dotat cu closet ]i lavoar;
- la apartamentele cu 4 camere cu confort sporit, în grupul sanitar se prev`d: un closet, un lavoar ]i un
du];
- la apartamentele cu 5 camere se prev`d dou` camere de baie echipate complet;
- la cl`dirile de locuit se prev`d usc`torii ]i sp`l`torii.
Not` : dot`rile sunt informative, în final fiind la latitudinea beneficiarului s` adauge elemente
suplimentare.
Dup` num`rarea arm`turilor de furnizare a.c.c. se va estima, în func\ie de num`rul ]i specificul de activitate
al ocupan\ilor, situa\ia probabil` de simultaneitate a consumurilor. Se vor defini, pentru fiecare arm`tur` ce func\
ioneaz` în situa\ia de simultaneitate maxim`, debitul ]i perioada de utilizare. Pentru debit se poate lua valoarea
medie de 6 l/min. a.c.c. la 60 oC pentru to\i consumatorii iar perioada de func\ionare se apreciaz` specific (du],
sp`lat vase, nevoi de g`tit etc.).
Se determin` astfel un necesar de ap` cald` (exprimat îm m3) ]i perioada în care trebuie ca sistemul de
producere a.c.c. s` furnizeze acest necesar.
Stabilirea parametrilor de calcul (G”max) ]i ( τvârf consum ) prezenta\i în subcapitolul 1 – „Considera\ii generale”
]i în func\ie de sistemul de producere a apei calde de consum ales se determin` necesarul de c`ldur` instalat
pentru prepararea a.c.c. (subcapitolul 4, în continuare).
5.4. STABILIREA NECESARULUI DE CALDUR~ INSTALAT PENTRU PREPARAREA

A.C.C.
Cu toate c` num`rul de scheme de producere a apei calde de consum este foarte mare, se
disting totu]i în practic` trei categorii principale de solu\ii tehnice:
5.4.1. Producerea a.c.c. în sisteme „ instantanee” , f`r` acumulare:
{n acest caz debitul de a.c.c. este asigurat exclusiv prin intermediul unor schimb`toare de c`ldur` în
flux. Aceste preparatoare de a.c.c. se mai numesc în tehnic` ]i „preparatoare instantanee” deoarece nu exist`
acumulare, întregul necesar de c`ldur` fiind furnizat în perioada de consum.
Dimensionarea termic` este simpl`, plecându-se de la rela\ia:
Qinstalat = Qcalcul . ρapa . capa . (tac – tar) [W]
Se ob\ine astfel sarcina termic` util` necesar` Qinstalat urmând a se alege un preparator instantaneu
potrivit.
{n afara criteriului de putere termic` util`, alegerea trebuie s` mai \in` cont de situa\ia real` din teren privind
alimentarea cu combustibil ]i eventualele cupl`ri cu alte sisteme (termoficare, înc`lzire de zon`, înc`lzire local`
etc.). Agentul termic primar poate fi constituit de gaze de ardere, ap` cald`, ap` fierbinte sau (numai pentru debite
foarte mici, în general o singur` arm`tur` de ap` cald`) sisteme alimentate electric func\ionând pe baza efectului
Joule.
Este important` cunoa]terea avantajelor ]i dezavantajelor acestui sistem:

Avantaje:
o asigurarea posibilit`\ii de acoperire complet` ]i sigur` a necesarului de a.c.c. la extindere
în timp a perioadei de consum maxim peste cea estimat` la calculul necesarului de c`ldur`
(subcapitolele 2 ]i 3);
o u]urin\a de automatizare datorit` num`rului relativ mic de componente ale sistemului fa\` de
celelalte solu\ii;
o gabarit redus;
o minimizare pierderilor de c`ldur` prin suprafe\ele exterioare ;
o posibilitate de m`rire a sarcinii instalate în cazul folosirii schimb`toarelor cu pl`ci.
Dezavantaje:
o necesar maxim (între sistemele de producere a.c.c.) de sarcin` termic` instalat`;
supradimensionare maxim` fa\` de necesarul mediu zilnic;
o necesitatea pornirii sistemului de alimentare cu agent termic primar la apari\ia oric`rui
consum, cât de mic (în practic` se stabile]te un nivel minim de consum sesizat de instala\ie;
sub acest consum instala\ia nu porne]te ]i deci nu produce ap` cald`);
o dep`]irea ca valoare a debitului de calcul duce la neatingerea parametrilor nominali pentru
a.c.c.;
o sc`derea parametrilor agentului primar implic` întotdeauna sc`derea parametrilor a.c.c. (la
func\ionarea pe debitul de calcul);
o defec\iunile ap`rute pe circuitul agentului primar sunt resim\ite imediat ]i nemijlocit de
consumatorii de a.c.c. (lipsa agentului primar duce imediat la imposibilitatea prepar`rii de
agent secundar);
Analizând avantajele ]i dezavantajele enumerate anterior, se poate spune c` sistemul de producere

„instantanee’ a.c.c. :
- nu este recomandabil în cazul sistemelor mari (sarcini termice importante) cu varia\ii semnificative de
debit necesar pe parcursul unui ciclu de func\ionare, deoarece aceasta implic` supradimensionarea
nejustificat` a sarcinii termice instalate, cu efecte la nivelul investi\iei în sistemul de producere a.c.c.
(schimb`toare de c`ldur`) ]i la nivelul investi\iei în prepararea ]i/sau transportul agentului primar ; ca
exemple de consumatori mari cu varia\ii mari de debit de a.c.c. necesar (Qcalcul fa\` de Qmediu) se pot
da hotelurile, cantinele, du]urile centrelor sportive sau ale întreprinderilor, c`minele de întreprindere
etc.;
- se recomand` în cazul consumurilor cu grad mic de varia\ie jurnalier` (cartiere mari de locuin\e cu
specific de ocupare – categorii sociale ]i de vârst` – variat ]i complex);
- se recomand` în cazul aplica\iilor mici, cu caracter discontinuu, la care sarcina termic` de înc`lzire
deja instalat` este suficient` ]i poate fi comutat` f`r` apari\ia disconfortului pe producerea de a.c.c.;
ca exemplu se poate da cazul unui apartament cu înc`lzire central` proprie, suprafa\` mare ]i num`r
de ocupan\i sc`zut (suprafa\a mare determin` un necesar mare de c`ldur` pentru înc`lzire iar
num`rul mic de ocupan\i determin` debite de calcul mici);
- se recomand` pentru m`rirea capacit`\ilor de producere a.c.c. ale sistemelor medii sau mari existente
datorit` faptului c` spa\iul ocupat de sistem este relativ redus ]i se poate minimiza sau elimina
investi\ia suplimentar` în cl`diri; mai mult, la sistemele mari, m`rirea de necesar nu produce în
general probleme la nivelul asigur`rii debitului mediu zilnic ci la nivelul asigur`rii vârfurilor de sarcin`,
caz în care intrarea rapid` în func\iune a sistemelor suplimentare de tip „instantaneu” reprezint` un
avantaj.
Sistemele mari instantanee sunt reprezentate de instala\iile de schimb`toare de c`ldur` (în general cu pl`ci)
montate în centrale sau puncte termice ]i folosind ca agent primar ap` cald` de înc`lzire sau ap` fierbinte.
163
CARACTERISTICI UM VALOARE
Putere util` kW 17.4
Putere focar kW 20.9
Presiune alim. gaz
-gaz natural mbar 20
-butan mbar 30
-propan mbar 37
Debit max. consumat
-gaz natural m3/h 2.2
-butan kg/h 1.63
-propan kg/h 1.61
Debit max. a.c.m. la ∆t 25 oC l/min 10
Debit max. a.c.m. la ∆t 62 oC l/min 4
Presiune max. de lucru bar 10
Conexiune gaz inch 1/2”
Conexiune apa calda/rece inch 1/2”
Diam. co] mm 110
Fig.3 – Schema func\ional` ]i caract. tehnice pentru
preparatoare instantanee a.c.c. tip ATHENA
{n cazul instala\iilor mici, paleta de op\iuni este mai variat`. Sistemele pot avea ca agent primar, pe lâng`
apa cald` de înc`lzire sau apa fierbinte, gazele de ardere sau energia electric` prin efectul Joule.
Ca exemplu de sistem instantaneu de producere a.c.c. cu agent primar ap` cald` se poate da gama de
microcentrale electronice BIASI, IMMERGAS, Heat Line, echipate cu schimb`toare de c`ldur` cu pl`ci din o\el
inoxidabil, cu puteri termice utile de 23 ]i respectiv 27 kW ]i debite de a.c.c. de 9,5 ]i respectiv 11,1 l/min. la
∆T = 35 oC. Pentru solu\ia de producere instantanee a.c.c. folosind ca agent primar gazele de ardere se poate
da ca exemplu preparatorul instant de a.c.c. ATHENA. {n figura 3 se prezint` schema func\ional` împreun` cu
caracteristicile de lucru pentru modelul men\ionat mai sus.
Solu\ia de preparare instantanee a.c.c. pe baza energiei
electrice se exemplific` foarte bine prin înc`lzitoarele ATMOR din
oferta BLACK SEA. Aceste înc`lzitoare, compacte, fiabile ]i u]or de
utilizat, sunt destinate asigur`rii necesarului unui singur consumator
de a.c.c. (desigur, pot fi lega\i mai mul\i consumatori dar cu condi\ia
nefunc\ion`rii simultane) ]i au puteri electrice instalate de 5 pân` la
9 kW, asigurând debite de a.c.c. cuprinse între 2 ]i 3,7 l/min. la ∆T
= 35 oC.
{n figura 4 se prezint` schema func\ional` a înc`lzitorului
electric ATMOR.
Fig.4 – Preparator instantaneu

electric de a.c.c. – schem` func\ional`
5.4.2. Asigurarea combinat` a necesarului de a.c.c. în flux ]i cu acumulare :
{n acest caz, pentru asigurarea necesarului de c`ldur` pentru prepararea a.c.c. se conteaz` atât pe
sarcina termic` instalat` pe sistemele de tip „instantaneu” cât ]i pe c`ldura acumulat` într-un volum stocat de
ap` cald`.
Bilan\ul termic ce se poate stabili este dat de rela\ia:
Qcalcul . τvârf = Ж . Qii . τvârf / [ρapa . capa . (tac – tar)] + Vacum [m3]
unde : - τvârf reprezint` timpul în secunde de prezen\` a consumului maxim (de vârf) , Qcalcul ;
- Qii este m`rimea sarcinii termice utile instalate pentru producerea a.c.c. [W];
- Vacum reprezint` volumul, în m3, de ap` cald` la parametrii nominali, stocat ]i disponibil la începutul
perioadei de consum maxim;
- Ж este coeficient de sarcin` par\ial` fa\` de func\ionarea la parametrii nominali ]i are valoarea
0,8 pentru boilerele cu serpentin` imersat` ]i 1 pentru sistemele dotate cu schimb`toare în flux
separate.
Datorit` faptului c` în ecua\ia de bilan\ anterioar` se g`sesc dou` necunoscute - Qii ]i Vacum – rezult`
imposibilitatea determin`rii ambelor m`rimi. In consecin\`, va trebui presupus` una dintre m`rimi ]i determinat`
cealalt`. In urma determin`rii unui num`r de solu\ii posibile, prin impunerea respect`rii anumitor condi\ii restrictive
de ordin tehnologic ]i de ordin fizic (amplasament) se va mic]ora num`rul de variante posibile. Din variantele
posibile r`mase se va alege cea care implic` un cost minim anual de exploatare (suma dintre rata de amortizare
]i cheltuielile de exploatare, pentru un an calendaristic de func\ionare).
Dintre principalele condi\ii tehnice enumer`m:

- sarcina termic` instalat`, Qii , trebuie s` fie egal` sau mai mare decât sarcina termic` necesar`
producerii în sistem instantaneu a debitului mediu zilnic de a.c.c.;
- sarcina termic` instalat`, Qii , trebuie fie asigurat` separat, fie extras` din sarcina termic` de înc`lzire,
f`r` îns` a crea disconfort termic datorit` sc`derii (sau chiar anul`rii) temporare a sarcinii disponibile
de înc`lzire;
- volumul de acumulare, Vacum, trebuie s` poat` fi montat în construc\ia (sau zona de construc\ie)
destinat` sistemului de preparare a.c.c.; se vor verifica atât condi\iile legate de gabarit cât ]i cele
legate de înc`rcarea maxim` a plan]eului.
• {n cazul impunerii volumului de acumulare în vederea determin`rii necesarului de sarcin` termic` instalat`
se porne]te de la premiza c` volumele de acumulare uzuale sunt cuprinse între 20 – 500 litri (0,02 – 0,5 m3)
pentru aplica\iile mici ]i între 2000 ]i 15000 litri (2 – 15 m3) pentru aplica\iile mari. Aceste valori au îns` doar un
caracter orientativ, solu\ia final` de dimensionare rezultând dintr-un calcul economic. Volumele de acumulare
trebuie s` fie bine izolate termic pentru a reduce pierderile de c`ldur` pe perioada de stocare. Volumulele de
acumulare pot cuprinde sistemul de producere a.c.c. (suprafa\a de transfer de c`ldur` de la agentul primar), caz
în care se numesc „boilere”, sau pot fi simple recipiente, f`r` suprafa\` de transfer de c`ldur`, alimentate direct
cu agent secundar din preparatoarele instantanee, caz în care se numesc „rezervoare de stocaj”.
Odat` ales volumul de acumulare se determin` din ecua\ia de bilan\ sarcina termic` necesar`:
Qii = (Qcalcul . τvârf - Vacum) . [ρapa . capa . (tac – tar)] /τvârf [W]
Se ob\ine astfel sarcina termic` util` necesar` (Qii) urmând a se alege un preparator instantaneu (cuprins
sau nu în volumul de acumulare) potrivit. Alegerea trebuie s` \in` cont de situa\ia real` din teren privind
alimentarea cu combustibil ]i eventualele cupl`ri la alte sisteme (termoficare, înc`lzire de zon`, înc`lzire local`
etc.). Agentul termic primar poate fi constituit de apa cald`, apa fierbinte sau (numai pentru debite foarte mici, în
general o singur` arm`tur` de ap` cald`) sisteme alimentate electric func\ionând pe baza efectului Joule.
Dup` stabilirea parametrilor instala\iei (Qii ]i Vacum) se verific` respectarea condi\iilor tehnice obligatorii ]i se
stabile]te, din considerente de minimizare a costurilor, solu\ia optim`.
• {n cazul impunerii sarcinii termice instalate se porne]te de la un disponibil de sarcin` termic` ce se dore]te
a fi folosit. Acest disponibil poate fi stabilit ca parte din sarcina termic` instalat` pentru înc`lzire ce se consider`
disponibil` f`r` a afecta condi\iile de confort termic ale utilizatorilor sau poate veni din supradimensionarea
sistemelor de înc`lzire (datorit`, spre exemplu, decupl`rii anumitor consumatori prev`zu\i ini\ial în necesarul
de c`ldur` pentru înc`lzire) sau din disponibilizarea unor cazane a c`ror sarcin` termic` a fost preluat` de alte
sisteme.
Dup` stabilirea Qii , din ecua\ia de bilan\ se determin` Vacum :
Vacum = {Qcalcul - Qii /[ρapa . capa . (tac – tar)]} . τvârf [m3]
Se ob\ine astfel volumul de acumulare, urmând a se alege una din solu\iile posibile de realizare a sistemului
(preparator instantaneu cuprins sau nu în volumul de acumulare). Alegerea trebuie s` \in` cont de situa\ia real`
din teren privind producerea ]i transportul sarcinii termice instalate.
165
Dup` stabilirea parametrilor instala\iei (Qii ]i Vacum) se verific` respectarea condi\iilor tehnice obligatorii ]i se
stabile]te, din considerente de minimizare a costurilor, solu\ia optim`.
Este important` cunoa]terea avantajelor ]i dezavantajelor acestui sistem:
Avantaje:
o se elimin` necesitatea pornirii sistemului de alimentare cu agent termic primar la apari\ia
oric`rui consum, cât de mic;
o asigurarea necesarului de a.c.c. la dep`]irea u]oar` a cantit`\ii de ap` cald` consumat` în
perioada de vârf (subcapitolele 2 ]i 3);
o sarcin` termic` instalat` în concordan\` cu sarcina termic` rezultat` din consumul mediu
zilnic; rezult` o investi\ie moderat` în condi\iile unei grad mare de asigurare a parametrilor
nominali;
o posibilitate de m`rire a sarcinii instalate în cazul folosirii schimb`toarelor cu pl`ci;
o sistem modern, pretabil la automatiz`ri complexe cu efecte benefice la nivelul randamentului
global al sistemului; elasticitate în func\ionare;
o posibilitatea de furnizare a unei cantit`\i de a.c.c. în cazul unei avarii la asigurarea sarcinii
termice instalate; avariile scurte la sistemul de preparare a.c.c. pot trece nesesizate la nivelul
consumatorilor.
Dezavantaje:
o este necesar un sistem mai complex de automatizare datorit` num`rului relativ mare de
componente ale sistemului fa\` de celelalte solu\ii;
o fiabilitate mai sc`zut` decât la celelalte solu\ii datorit` num`rului relativ mare de componente
ale sistemului.
Analizând avantajele ]i dezavantajele enumerate anterior, se poate spune c` sistemul de asigurare

combinat` a.c.c. :
- se recomand` în cazul aplica\iilor mici, cu caracter discontinuu, la care sarcina termic` de înc`lzire
deja instalat` este suficient` ]i poate fi comutat` sau defalcat`, f`r` apari\ia disconfortului, pe
producerea de a.c.c.; ca exemplu se poate da cazul unui apartament sau grup de apartamente cu
înc`lzire central` proprie ]i ocupare, ca num`r de persoane, medie sau mare (caz când sistemul
„instantaneu” f`r` acumulare nu face fa\`);
- este recomandabil în cazul tuturor sistemelor cu varia\ii medii ]i mari de debit necesar pe parcursul
unui ciclu de func\ionare; ca exemple de consumatori ce se preteaz` foarte bine la acest tip de
producere a.c.c. se pot puncta: motelurile ]i hotelurile, restaurantele, spitalele, centrele comerciale,
zonele reziden\iale etc.;
- se recomand`, ca solu\ie de transformare a sistemelor „instantanee” existente (p`strând sarcina
termic` instalat`), în cazul în care se dore]te m`rirea debitului de a.c.c. de furnizat pe perioada de
consum maxim.
Ca exemple practice de sisteme de asigurare combinat` a necesarului de a.c.c, în flux ]i cu acumulare, se

pot cita:
• microcentralele electronice IMMERGAS ZEUS, echipate cu boilere de 60 de litri cu serpentin`, cu

putere termic` util` de 27 kW ]i debit de a.c.c. furnizat în perioad` de vârf de 10 minute, la ∆T = 35 oC, egal cu
19,2 l/min.
• boilerele cu serpentin` tip ELDOM ]i ELBI; aceste boilere, datorit` solu\iei constructive, au sarcini
termice utile de producere a apei calde semnificative valoric fa\` de rezerva volumic` acumulat`. Astfel, prin
cuplarea acestui tip de boilere la cazane cu puteri termice utile de ordinul 22 – 50 kW se ob\ine un sistem de
asigurare a necesarului de a.c.c. de tip „în flux ]i cu acumulare”.
{n figura 5 se prezint` schema constructiv` ]i caracteristicile func\ionale pentru boilerele cu serpentin` tip
ELDOM.
Caracteristici / Model 120ES 150ES 200ES 300ES 500ES

Volum util (l) 120 150 200 300 500
Tensiune alimentare (v) 230 230 230 230 230
Putere rezisten\` (kw) 1.5 /2 /3 3 3 3 3

(continuare)
Presiune max. a.c.m. (atm) 6 6 6 6 6

Presiune in serpentina (bar) 4 4 4 4 4
o
Temperatura max. ( C) 100 100 100 100 100
o o
Timp [ncal. cu rez. el. de la 12 C - 65 C (h) 5 /3.8 /2.5 3.2 4.2 - -
Suprafa\` serpentin` (m ) 2
0.84 0.84 0.84 1.2 1,2+0,7
Pierdere de presiune in serpentin` (mbar) 80 80 80 110 110+60
o
Pierdere termica la 60 C (kw/24h) 1.2 1.4 1.5 1.8 2.5
o
Apa la 37 C in regim electric (l/h) 326 408 544 675 820
Racorduri la circuitul primar (serpentin`) ¹“ ¹“ ¹“ 1“ 1“
Racorduri la circuitul secundar (a.c.m.) −“ −“ −“ −“ −“
Dimensiuni - D x h (mm) 435x1100 580x1030 580x1265 - -
Masa (kg) 47 61 73 98 152
o o o
Temperatura primar 90/70 C; Temperatura secundar 10/42 C; Temperatura acumulare 65 C
Debit min. al pompei de circ. a boilerului
(m3/h) 1.5 1.8 2.1 2.5 2.65
Putere min. a cazanului (kw) 28 35 41 51 61
Produc\ie a.c.m. (l/10’) 180 240 280 350 580
o
Produc\ie a.c.m. ∆t 35 C (l/h) 690 820 1210 1600 2100
Timp de [ncalzire (min.) 18 25 36 45 55
o o o
Temperatura primar 75/65 C; Temperatura secundar 10/42 C; Temperatura acumulare 65 C
Debit min. al pompei de circ. a boilerului
(m3/h) 1.5 .8 2.1 2.5 2.65
Putere min. a cazanului (kw) 28 35 41 52 70
Produc\ie a.c.m. (l/10’) 110 170 200 300 560
o
Produc\ie a.c.m. ∆t 35 C (l/h) 440 525 780 1000 1350
Timp de [nc`lzire (min) 17 23 35 55 72
COMPONENTE PRINCIPALE
1. Carcas` fosfatat` ]i vopsit` [n c@mp electrostatic

2. Izola\ie din poliuretan
3. Bazin acumulare por\elanat
4. Serpentin` poe\elanat`
5. |eav` ie[ire ap` cald`
6. |eav` intrare ap` rece
7. Anod magneziu
8. Rezisten\` electric`
9. Termostat de reglaj
10.{ntrerup`tor cu semnalizare func\ionare
Fig.5 - Schema constructiv` ]i caracteristicile boilerelor ELDOM
167
5.4.3. Producerea a.c.c. în sistem de acumulare:
Prepararea a.c.c. în sistem de acumulare este ca principiu (schem` func\ional`) identic` cu prepararea
combinat`, cu dou` preciz`ri:
- suprafa\a de transfer de c`ldur` este întotdeauna cuprins` în volumul de ap`;
- sarcina termic` instalat` este foarte mic` în raport cu nevoile de consum.
Prima precizare rezult` din necesit`\i constructive – utilajele de acest tip trebuie s` fie compacte ]i u]or de
montat ]i utilizat, fapt pentru care nu se justific` în nici un caz o solu\ie cu elemente multiple ce ar trebui racordate
între ele.
Cea de-a doua precizare este de fapt îns`]i esen\a acestui tip de preparare, f`când diferen\a fa\` de
prepararea mixt`. Tocmai prin raportul foarte mic dintre sarcina termic` instalat` ]i sarcina termic` necesar` în
perioada de consum de vârf aceast` schem` dobânde]te particularitate, diferen\iindu-se ca utilizare de celelalte
scheme de preparare a.c.c.
Bilan\ul ce se poate scrie este dat de rela\ia:
Qcalcul . τvârf = Ж . Qii . τvârf / [ρapa . capa . (tac – tar)] + Vacum [m3]
unde : - τvârf reprezint` timpul în secunde de prezen\` a consumului maxim (de vârf) , Qcalcul ;
- Qii este m`rimea sarcinii termice utile instalate pentru producerea a.c.c. [W] ;
- Vacum reprezint` volumul, în m3, de ap` cald` la parametrii nominali, stocat ]i disponibil la începutul
perioadei de consum maxim;
- Ж este coeficient de sarcin` par\ial` fa\` de func\ionarea la parametrii nominali ]i are valoarea
cuprins` între 0,6 ]i 0,7; se recomand` Ж = 0,65.
Deoarece sarcina termic` instalat` este mic` în raport cu necesarul perioadei de vârf, termenul
„ Qii . τvârf / [ρapa . capa . (tac – tar)] „ - care reprezint` volumul de ap` cald` produs` în sistem „instantaneu” pe
durata vârfului de consum – este neglijabil. Rezult` c` întraga cantitate de ap` cald` necesar` în perioada de
consum maxim trebuie furnizat` din volumul de stocaj.
Dimensionarea volumului de stocaj devine astfel foart simpl`, acesta fiind egal cu necesarul (volumic) de
a.c.c. al perioadei de consum maxim.
Se va face îns` verificarea:
Qii . τprep / [ρapa . capa . (tac – tar)]+ Vacum [m3]
unde τprep reprezint` timpul disponibil pentru preparare a.c.c. între dou` perioade consecutive de consum.
De fapt, aparatele care alc`tuiesc gama de preparatoare care se înscriu în aceast` solu\ie sunt boilere cu
suprafa\` mic` de tranfer de c`ldur`. Suprafa\a de transfer de c`ldur` (imersat` în volumul de stocaj) asigur`
un flux redus de c`ldur` (fa\` de solu\iile dimensional echivalente ale sistemului de preparare mixt`) atât datorit`
dimensiunilor reduse cât ]i datorit` unor condi\ii de transfer de c`ldur` dezavantajoase (rezultate din solu\ia
constructiv`). Cu toate c` aparent aceast` solu\ie de asigurare a.c.c. este o declasare a solu\iei de asigurare
mixt`, exist` aplica\ii în care reprezint` optimul. Pentru a putea aprecia acest lucru este important` cunoa]terea
avantajelor ]i dezavantajelor acestui sistem:
Avantaje:
o simplitate constructiv` ]i func\ional` deosebite;
o pentru o mare majoritate a aplica\iilor, sarcina termic` necesar` (pentru preparare a.c.c.)
nu este semnificativ` în raport cu sarcina termic` de înc`lzire; rezult`, fapt deosebit de
important, c` debitul de agent primar necesar poate fi preluat din sistemul de înc`lzire f`r` a
fi necesar` m`rirea puterii termice instalate totale ]i f`r` a fi afectat confortul termic;
o fiabilitate deosebit`;
o posibilitatea de furnizare a unei cantit`\i de a.c.c. în cazul unei avarii la asigurarea sarcinii
termice instalate; avariile scurte la sistemul de preparare a.c.c. pot trece nesesizate la nivelul
consumatorilor
o se elimin` necesitatea pornirii sistemului de alimentare cu agent termic primar la apari\ia
oric`rui consum, cât de mic.
Dezavantaje:
o disponibilul de a.c.c. este fix, la apari\ia unui necesar ce dep`]e]te necesarul de calcul fiind
imposibil` satisfacerea consumatorilor;
o solu\ie ancombrant` datorit` volumului mare de acumulare necesar.
Analizând avantajele ]i dezavantajele enumerate anterior, se poate spune c` sistemul:
- este recomandabil în cazul consumatorilor de tip „]arj`”, adic` acei consumatori care au necesarul
bine definit ca timp ]i volum: cantinele, du]urile centrelor sportive sau ale întreprinderilor, c`minele
de întreprindere, cre]e ]i gr`dini\e, unit`\i de tratament etc.;
- se recomand` când beneficiarul nu are posibilitatea de a disponibiliza fluxuri de c`ldur` semnificative
– cazul sistemelor existente, f`r` rezerve în producerea de ap` cald` de înc`lzire ]i f`r` disponibilit`\i
de investi\ie în noi surse de c`ldur`: spitale ]i sanatorii vechi, cl`diri de locuit mici ]i medii;
- nu se recomand` la consumatorii mari ]i foarte mari (datorit` volumului de stocare care devine prea
mare ]i datorit` caracteristicii de consum care nu este de tip ]arj` ci de tip distribuit);
- nu se recomand` în cazul nevoii de confort deosebit: hoteluri de lux, reziden\e de lux;
- nu se recomand` în cazul sistemelor cu consum greu de apreciat sau distribuit uniform : bì publice,
restaurante, moteluri.
Ca exemple practice de astfel de aparate de producere a.c.c. , destinate consumatorilor unici sau celor
mici, în regim de „acumulare pur`” se pot cita:
• boilerele electrice de 120 – 200 de litri, cu putere instalat` de 2 – 2,6 kW din gama FISMAR, prezentate
în figura 6.
Model Capacitate A B C
Putere Timp [nc`lzire la
Model Capacity Power ∆t 25°C
Time heating to
∆t 25°C
l mm mm mm W min.
JT03V 30 - - - 1200
JT05V 50 503 331 162 1200 72
JT08V 80 728 556 162 1200 115
JT10V 100 883 711 162 1200 145
Fig.6 - Boilerele electrice produse FISMAR
169
• toate boilerele cu registre sau serpentin` de ap` cald` care au indicele de putere termic` instalat` de
ordinul 20 kW/m3 sau mai mic.
• boilerele alimentate cu gaz de 50 – 195 de litri, cu putere termic` util` de 3 – 8,7 kW model SGA produse
de ARISTON ]i prezentate în figura 7.
Model U.M. S/SGA S/SGA S/SGA SGA SGA SGA

Model 50 V 80 V 100 V 120 V 150 V 200 V
Capacitate litri 50 77 100 115 155 195
Capacity
Putere termic` util` kW 3.0 4.4 4.4 6.4 7.2 8.7
Useful thermal power
Timp de [nc`lzire (∆T=45°C) h.min. 0.54 0.58 1.13 1.04 1.11 1.13
Heating time
Timp de [nc`lzire (∆T=45°C) h.min. 0.30 0.31 0.41 0.33 0.40 0.41
Heating time
Volum de ap` la 40 C la o preluare litri 110 161 209 253 341 429
Water volum continuosly at 40°C
Consum de gaz metan [n 24 ore m3 0.37 0.55 0.55 0.66 0.76 0.84
Metan gas consumption in 24 houres
Presiune maxim` de func\ionare bar 8 8 8 8 8 8
Maximal pressure
a mm 315 490 635 1117.0 1367 1617

b mm 360 305 315 495.0 495 495
c mm - - - 230.0 230 230
d mm - - - 175.0 175 175
e mm - - - 58.5 58.5 58.5
f mm - - - 1200.0 1450 1700
g mm - - - 299.0 299 299
Fig.7 - Boilerele pe gaz SGA produse de ARISTON

6. SISTEME SPECIALE DE {NC~LZIRE
6.1. {NC~LZIREA PRIN PARDOSEAL~
Una dintre cele mai importante condi\ii de confort termic în cl`dirile de locuit este gradul de uniformitate a
temperaturii interioare pe înal\imea spa\iului de locuit în jurul valorii optime de temperatur` func\ie de utilitatea
spa\iului respectiv.
{n diagrama 6.1. este reprezentat` alura curbei de varia\ie a temperaturii interioare cu înal\imea pentru un
spa\iu de locuit, [n condi\iile ideale de confort (curba 1.) ]i, în compara\ie cu aceasta, alurile curbelor caracteristice
pentru diverse tipuri de sisteme de înc`lzire: înc`lzire prin pardoseal` (curba 2); înc`lzire cu corpuri statice (curba
3); înc`lzire cu ventiloconvectoare (curba 4).
Fig. 6.1. Curbele de varia\ie a temperaturii interioare cu înal\imea caracteristice

câtorva sisteme de înc`lzire
1. – condi\ii ideale de confort termic; 2. – înc`lzire prin pardoseal`;
3. – înc`lzire cu corpuri statice; 4. – înc`lzire cu ventiloconvectoare
{n figura de mai sus este de remarcat faptul sistemul de înc`lzire cu corpuri statice asigur` nivelul
optim de temperatur` de confort pe o band` median` din înal\imea spa\iului respectiv, abaterile de la condi
\iile ideale ap`rând în partea inferioar` ]i respectiv superioar` a înc`perii iar, în cazul sistemelor de înc`lzire
cu ventiloconvectoare, diferen\a de temperatur` inferioar`/superioar` se accentueaz` ]i mai mult. {n ciuda
acestor abateri fa\` de condi\iile ideale de confort termic, aceste sisteme sunt larg utilizate datorit` avantajelor
incontestabile de pre\, iner\ie termic`, condi\ii specifice spa\iului respectiv etc.
Atunci îns` când, pentru anumite spa\ii din cl`dire se dore]te asigurarea unor condi\ii termice cât mai
apropiate de cele ideale de confort se apeleaz` la sistemul de înc`lzire prin pardoseal`, cel care, dup` cum se
poate observa ]i din fig.6.1.-curba nr. 2, se apropie cel mai mult de realizarea condi\iilor ideale de confort termic
– “un cap limpede ]i picioare înc`lzite”.
Pentru ca parametrii de confort termic-fiziologic uman s` fie realiza\i prin utilizarea sistemului de înc`lzire
prin pardoseal` trebuie ca fluxul termic unitar emis preponderent prin radia\ie de joas` temperatur`,s`
171
nu dep`]easc` valoarea de 100 W/m2 iar temperatura pe suprafa\a superioar`, finisat` a pardoselii s` nu
dep`]easc` valoarea de 290C.
Sistemul de înc`lzire prin pardoseal` realizeaz` condi\ii optime ]i în ceea ce prive]te p`strarea umidit`\ii
aerului iar, datorit` minimiz`rii circula\iei convective a aerului antrenarea prafului în atmosfer` este extrem de
redus`, cu efect benefic atât din punct de vedere fiziologic-respirator cât ]i din punctul de vedere al cheltuielilor
de între\inere al aspectului pere\ilor.
Un argument extrem de important în favoarea utiliz`rii sistemelor de înc`lzire prin pardoseal` este legat
de surpriza extrem de pl`cut` de a sim\i c`ldura degajat` de o pardoseal` realizat` din materiale în mod normal
“reci”: gresie, ciment etc. Astfel c`, ]i numai pentru ob\inerea acestui efect, în unele cazuri se utilizeaz` sistemul
de înc`lzire prin pardoseal` pentru holuri, buc`t`rii, s`li de baie, terase sau piscine închise etc. sau ca sistem
paralel de înc`lzire cu unul clasic.
Din punct de vedere estetic, utilizarea sistemului de înc`lzire prin pardoseal` asigur` libertatea total` de
decorare ]i utilizare a spa\iului iar, în cazurile în care se cunoa]te înc` din faza de construc\ie amplasarea viitoare
a obiectelor de mobilier sistemul de înc`lzire prin pardoseal` se poate proiecta ]i realiza de o manier` foarte
economic` adaptat` exact utilit`\ilor spa\iului respectiv.
ELEMENTE COMPONENTE
Sistemul de înc`lzire prin pardoseal` este alc`tuit în principal din placa de pardoseal` radiant` ]i din grupul
de distribu\ie ]i reglare termic`.
- Placa de pardoseal` se realizeaz` respect@ndu-se indica\iile tehnice ale furnizorului materialelor
componente ale acesteia (fig.6.2.):
pardoseala finit`
]apa
rost de dilata\ie
strat de beton
tuburi
panou izolant
strat suport
Fig.6.2. Structura pl`cii de pardoseal` înc`lzit`
- panou izolant realizat în general din polistiren expandat, cu rol de izolator termic fa\` de mediul
de sub înc`perea respectiv` ]i de sus\inere-orientare a tuburilor de circula\ie a agentului termic.
Panourile izolante sunt profilate în a]a fel încât s` permit` amplasarea tuburilor de 17, 18 sau
20 mm diametru, prin pozi\ionare echidistant` la modul de 50 mm. Panourile se pot asambla
perimetral astfel încât s` nu fie posibil` apari\ia pun\ilor termice. Rezisten\a termic` a panourilor
izolante este de 0,85-0,88 m2K/W ]i în general este protejat` anticondens prin peliculizarea
suprafe\ei superioare.
- tubul de circula\ie a agentului termic este realizat din materiale speciale care asigur` func\ionarea
sigur` a acestuia pe o perioad` de cel pu\in 50 de ani. Tuburile se livreaz` sub form` de colaci cu
lungime sufficient de mare astfel încât s` se poat` realiza panouri individuale (circuite separate).
Produc`torul tuburilor trebuie s` specifice: diametrul exterior, grosimea peretelui ]i abaterile
tolerate ale acestor dimensiuni, presiunea nominal`, lungimea rulourilor, volumul de ap` primit
pe metru liniar de tub ]i greutatea specific` a acestuia.
- strat de beton cu rol de rezisten\` mecanic`;
- ]ap` de nivelare;
- termoizola\ie periferic` realizat` dintr-o band` flexibil` de polietilen` expandat` aplicat` ca o plint`
pere\ilor laterali, limitându-se astfel transferul termic c`tre ace]tia. Datorit` propriet`\ilor elastice
ale acestei benzi termoizola\ia periferic` joac` ]i rolul de compensator de dilata\ie perimetral`.
Rosturile de dilata\ie dintre panourile individuale se realizeaz` din acela]i material;
- pardoseal` finit`;
- Grupul de distribu\ie ]i reglare termic` are rolul de a realiza distribu\ia controlat` a agentului termic
prin panourile de pardoseal` înc`lzit`. Acest grup se mai nume]te în mod current «central` de distribu\ie» sau,
datorit` dimensiunilor mici de gabarit «microcentral` de distribu\ie».
Grupul de distribu\ie ]i reglare poate fi de dou` feluri func\ie de maniera în care s-a gândit centrala termic`
]i instala\ia interioar` de distribu\ie a agentului termic de înc`lzire. Astfel, a]a cum s-a putut observa în cadrul
capitolului de centrale termice, agentul termic de înc`lzire destinat înc`lzirii prin pardoseal` este de temperatur`
sc`zut` (ex. 40/30 0C) ]i se poate prepara în cadrul centralei termice, pe ramuri distincte, prin amestec sau, atunci
când se dore]te separarea total` a circuitului de încalzire cu corpuri statice de cel prin pardoseal`, se poate utiliza
o microcentral` de preparare ]i distribu\ie dotat` cu pomp` proprie de circula\ie, schimb`tor de c`ldur` ]i vas de
expansiune.
Fig.6.3. Grup de distribu\ie ]i reglare cu agent termic preparat prin amestecare
{n primul caz, într-o ni]` tehnic` din zona de înc`lzire prin pardoseal` se monteaz` grupul de distribu\ie ]i
reglare care arat` ca în figura 6.3. ]i prime]te agent termic preparat în centrala termic` iar, în cel de al doilea caz,
microcentrala de preparare ]i distribu\ie se prezint` ca în figura 6.4.a,b. ]i prime]te agent termic de înc`lzire de
parametri obi]nui\i înc`lzirii cu corpuri statice iar montarea se face într-un acela]i fel de ni]`.
a. b.
Fig. 6.4. Microcentral` de preparare ]i distribu\ie dotat` cu pomp` proprie de circula\ie, schimb`tor de
c`ldur` din pl`ci (a) sau tub în tub (b) ]i vas de expansiune
O caracteristic` extrem de important` a acestor grupuri este adâncimea de montaj în perete care trebuie
s` fie cât mai mic` astfel încât capacul de închidere al ni]ei s` fie în plan cu suprafa\a peretelui. Datorit` faptului
c` distribuitor-colectoarele obi]nuite sunt în general voluminoase iar pozi\ionarea vertical` a acestora duce la
suprapunerea \evilor de distribu\ie cu acestea, se utilizeaz` solu\ia tehnic` prezentat` în figura 6.5. unde robine\ii
de reglaj ]i separa\ie sunt integra\i în structura distribuitor-colectoarului, a]a cum se poate observa în figura 6.6.
173
Fig. 6.5. Distribuitor-colector
Robine\ii de reglaj se monteaz` pe distribuitor iar pe colector se vor monta robine\i de separare cu ventil.
Robine\ii cu ac\ionare manual` (fig.6.6.) au ca organ de închidere un ventil special profilat (vezi detaliu obturator)
astfel încât curba de ac\ionare s` fie liniar`. Cum reglajele trebuiesc realizate cu fine\e robinetul este prev`zut cu
un indicator de pozi\ie al obturatorului. Produc`torii prezint` în prospectele acestor robine\i curbele caracteristice
de pierderi de sarcin` astfel încât, în urma unui calcul de echilibrare s` se poat` efectua reglajul înainte de
punerea efectiv` în func\iune (fig. 6.7.).
indicator de
reglaj
obturator
sec\iune
colector
obturator DETALIU
VENTIL REGLAJ
SEC|IUNE
Fig. 6.6. Robinet de reglaj manual cu indicator de pozi\ie

Fig. 6.7. Diagrama de determinare a pierderilor de sarcin` pentru robine\ii de
reglaj manual cu indicator de pozi\ie
Cunoscându-se debitul de agent termic de înc`lzire pentru fiecare circuit de panou de înc`lzire prin
pardoseal`, se poate determina precis pozi\ia de reglaj pentru fiecare robinet înc` înainte de punerea în func\iune
a instala\iei prin aceasta realizându-se echilibrarea circuitelor panourilor respective.
ac\ionare
electromagnetic`
tija de comand`
sec\iune colector
ventil
racord ducere
tub [nc`lzire
Fig.6.8. Robinet de reglaj automat cu ac\ionare electromagnetic`
175
Pentru cazul în care grupul de distribu\ie este comandat de un bloc de automatizare care urm`re]te
temperatura interioar` ]i temperaturile fiec`rui panou de pardoseal` înc`lzit`, se utilizeaz` robine\i de reglaj
automat cu ac\ionare electromagnetic` (fig.6.8.).
Sistemul automat putând ac\iona repetat ]i des, organul de închidere nu mai este un obturator func\ie de a
c`rui pozi\ie se stabile]te un anumit debit de agent termic, ci un ventil care realizeaz` reglajul cantitativ ac\ionat
fiind prin intermediul unui sistem mecanic electromagnetic.
{n ceea ce prive]te pozarea tuburilor de înc`lzire prin pardoseal`, aceasta se poate realiza în multe feluri,
func\ie de utilitatea spa\iului restectiv, de pozi\ia pl`cii fa\` de elementele de construc\ie periferice, de mobilier ]i,
nu în ultimul rând, de talentul ]i experien\a proiectantului. {n figura 6.9. sunt prezentate câteva solu\ii de pozare
a tuburilor de înc`lzire prin pardoseal` ]i se poate observa c` dispunerea spiralat` în tandem tur/retur asigur`
uniformitatea temperaturii suprafe\ei superioare a pardoselii iar în dreptul pere\ilor exteriori, laterali sau col\, se
utilizeaz` [ndesirea la pas minim de a]ezare pentru m`rirea local` a fluxului termic.
Fig. 6.9. Solu\ii de pozare a tuburilor de înc`lzire prin pardoseal`.
a - pozare paralel` spiralat`, cu densitate constant` de a]ezare ; b - pozare paralel` spiralat`, cu

densitate de a]ezare m`rit` de-a lungul a doi pere\i exteriori (col\); c - pozare paralel` spiralat`, cu
densitate de a]ezare m`rit` de-a lungul unui perete exterior cu fereastr`; d – combina\ie de pozare
serie îndesit` în zona peretelui exterior cu pozare paralel` spiralat`, cu densitate constant` de a]ezare.
Dimensionarea necesarului de tub de înc`lzire prin pardoseal` se realizeaz` pe baza condi\iilor geometrice
de amplasare a pl`cilor individuale ]i a geometriei acestora, de aici rezultând ]i num`rul de circute ale grupurilor
de distribu\ie ]i reglaj. Asigurarea necesarului de c`ldur` se realizeaz` prin reglajul circuitelor, dispunerea
tuburilor rezultat` din considerente de uniformitate de temperatur` (implicit de flux termic), asigur@nd un poten\ial
de disipare de c`ldur` în general, mult superior necesarului spa\iilor respective.

6.2. Aparate de [nc`lzire prin radia\ie superioar`
Se utilizeaz` pentru înc`lzirea înc`perilor cu volum mare, cu o în`l\ime suficient` pentru acest tip de
înc`lzire, înc`perile putând s` fie ]i par\ial deschise.
Aceste aparate au urm`toarele caracteristici specifice:

• permit o înc`lzire global` sau o înc`lzire localizat`.;
• au o foarte mic` iner\ie termic` ]i în consecin\` sunt indicate pentru înc`lzirea spa\iilor cu ocupare intermitent`;
• dac` viteza aerului este redus` (sub 0,2 m/s), ele asigur` confortul persoanelor prezente chiar ]i în
înc`peri semideschise;
• gradientul de temperatur` pe vertical` nu dep`]e]te 0,2 0/m, ceea ce mic]oreaz` sensibil înc`lzirea
aerului din zona superioar` a înc`perii;
• nu ocup` spa\iu la nivelul solului.
Din punct de vedere economic se remarc` prin urm`toarele caracteristici:

• cost redus de instalare deoarece nu necesit` conducte de agen\i termici, nu necesit` tehnologii complicate
de instalare;
• solu\ii u]or de transformat, astfel c` se poate utiliza cu cele mai reduse costuri la înc`lzirea construc\iilor
în evolu\ie sau a unor locuri de munc` mobile;
• economie de energie (pân` la 50% fa\` de sistemele convective de înc`lzire) datorit` faptului c` radia\ia
infraro]ie se propag` f`r` s` înc`lzeasc` aerul ]i este absorbit` ]i transformat` în c`ldur` numai de corpurile pe
care le întâlne]te pe parcurs;
• randament de producere a c`ldurii de peste 85% ]i randament de utilizare a c`ldurii de radia\ie de peste 50%;
• cost redus de între\inere.
6.2.1. Tuburi radiante de temperatur` ridicat`
Sunt tuburi de o\el prin care circul` gaze de ardere produse de un arz`tor propriu care se afl` la unul din
capete. Exist` ]i solu\ii dezvoltate în ultimii ani care utilizeaz` tuburi ceramice, cu avantajul unei mai uniforme
distribu\ii a temperaturilor în lungul tubului. {n cazul unor tuburi lungi se pot amplasa ]i arz`toare intercalate pe
parcurs. Diametrul uzual al tubului este între 80 ]i 120 mm. Tubul are o lungime de 4 … 16 m ]i poate fi liniar sau
îndoit sub form` de ac de p`r (agraf`).
Arz`torul de cap`t al tubului radiant este un arz`tor pentru combustibil gazos (gaz natural sau GPL) ]i este
de tip cu flac`r` lung` pentru a evita o temperatur` foarte ridicat` a tubului în zona lui de început.
Gazele de ardere, dup` ce str`bat tubul, sunt evacuate în afara cl`dirii. Acoperirea pierderilor de sarcin` pe
traseu se face fie prin suprapresiunea realizat` de arz`tor, fie cu un exhaustor; uneori se asigur` o linie comun`
de insuflare de aer sau de exhaustor de evacuare pentru mai multe tuburi radiante.
Fluxul de radia\ie emis de tubul radiant este dirajat spre zonele receptoare de c`ldur` cu ajutorul unui
reflector care, asemenea corpurilor de iluminat, se amplaseaz` deasupra tubului. Dac` tubul este îndoit sub
form` de agraf`, reflectorul cuprinde ambele tuburi (dus-întors). Ansamblul tub radiant ]i reflector este denumit
curent ]i panou radiant.
În fig. 1a se prezint` schema unui panou cu tub radiant în form` de agraf`, cu arz`torul ]i reflectorul
aferent. In fig. 1b se prezint` racordarea mai multor tuburi radiante într-o hal`.
Fig. 1a. Schema unui tub radiant în form` de agraf`

177
Fig. 1b. Racordarea mai multor tuburi radiante
într-o hal`.
O problem` important` a înc`lzirii cu tuburi radiante este asigurarea unei uniformit`\i a fluxului radiant în
lungul panoului radiant. Deoarece înc`lzirea persoanelor din spa\iul de sub panoul radiant se face prin radia\ie, în
diferite por\iuni ale spa\iului înc`lzit persoana poate primi fluxuri de înc`lzire diferite, ceea ce creeaz` disconfort.
Trebuie \inut seama c` o uniformitate de flux radiant impune o uniformitate ]i mai mare a temperaturii peretelui
tubului radiant deoarece fluxul de c`ldur` transmis prin radia\ie este o func\ie de puterea a 4-a tamperaturii
tubului.
Fig. 2. Vectorii de flux de c`ldur` trimi]i spre

receptor
Pentru un tub radiant vectorii de flux de c`ldur` trimi]i spre receptor au configura\ia prezentat` în fig. 2.
Fluxul de c`ldur` radiant primit de o suprafa\` unitar` receptoare este dat de rela\ia:
V=C0 • a • cos α1 • cos α2 • [(Tp /100)4 –(Tc /100)4] /R2
unde: C0– este constanta de radia\ie a corpului negru (5,67 W/m2/K4)

a – coeficientul compus de absorb\ie a corpurilor (de ordinul a=0,8)
α1 – unghiul între normala la tub ]i direc\ia razei
α2 – unghiul între normala la suprafa\a receptoare ]i direc\ia razei
Tp – temperatura absolut` a por\iunii de tub care radiaz`
Tc – temperatura absolut` a por\iunii de receptor care prime]te radia\ia
R – distan\a dintre por\iunea radiant` ]i por\iunea receptoare.
Se observ` din figur` c`, pe lâng` influen\a unghiurilor vectorului de radia\ie ]i a distan\ei de corpul radiant,
o influen\` mare asupra intensit`\ii de radia\ie o are temperatura tubului radiant. Varia\ia acestei temperaturi în
lungul suprafa\ei de radia\ie poate produce o neuniformitate mare a fluxului de c`ldur` recep\ionat.
De aceea toate instala\iile de înc`lzire prin radia\ie trebuie atent calculate pentru a asigura prin amplasarea
panourilor o uniformitate acceptabil` a fluxurilor de c`ldur`. Deoarece rela\ia de flux unitar de c`ldur`, prezentat`
mai sus trebuie integrat` (respectiv însumat` cu diferen\e finite) pe toate suprafe\ele radiante ]i receptoare,
\inând seama de unghiuri ]i distan\e, calculul se poate face numai cu softuri specializate pe calculator. Un astfel
de program, cu apelarea TUBRAD este în func\iune la Facultata de Instala\ii Bucure]ti.
Pentru exemplificare se prezint` în fig. 3 câteva curbe tipice de intensit`\i de fluxuri radiante plecate de la
suprafa\a panoului radiant.
Se observ` c` întotdeauna la cap`tul dinspre arz`tor, temperatura fiind foarte înalt`, fluxul de c`ldur`
radiat este foarte mare. Spre ie]irea din tub, pe m`sur` ce temperatura scade, fluxul de c`ldur` radiat este din ce
în ce mai mic, dup` o sc`dere exponen\ial` de grad 4.
Pentru unifomizarea fluxului de c`ldur` transmis prin radia\ie, una din solu\iile, practic general adoptate,
este plierea tubului radiant sub form` de agraf`. Atunci locul în care se produce radia\ia cea mai intens` este
suprapus cu locul care produce intensitatea cea mai slab` ]i se ob\ine o intensitate mediat`. A]a cum se vede
îns` din diagrama fig. 3b, fluxurile de c`ldur` depinzând de puterea a 4-a a temperaturii absolute, uniformizarea
ob\inut` este bun`, dar nu perfect`.
Sc`derea, mai mult, a maximului de temperatur` de la cap`tul dinspre arz`tor a tubului radiant se poate ob\ine
utilizând arz`toare cu flac`r` lung`. Dac` arderea se desf`]oar` pe o lungime mai mare de tub se va produce
o emisie de flux de c`ldur` pe m`sur` ce se produce c`ldur` prin procesele chimice de ardere. Lungirea fl`c`rii
se ob\ine cu ajutorul curgerilor laminare, cu viteze foarte mici de înaintare a amestecului combustibil la intrare în
zona de ardere a tubului. Dificultatea care apare la adoptarea acestei solu\ii este aceea c` amestecul gaz-aer nu
se face prin turbulen\` ci prin difuzie ]i exist` pericolul unei omogeniz`ri imperfecte ]i a unei arderi cu emisii de
CO. O alt` solu\ie de lungire a fl`c`rii este ]i aceea de a face o ardere cu admisie progresiv` de aer dar solu\ia
este complicat de realizat tehnologic ]i poate apare ]i aici pericolul de ardere incomplet` dac` amestecul final nu
este bine dozat.
Fig.3a.
O alt` metod` de uniformizare a

fluxului de c`ldur` radiat este recircularea
intern` a gazelor de ardere. Pentru aceasta
se preleveaz` de la evacuare gaze de ardere
cu un exhaustor; din aceste gaze o parte se
recircul` în arz`tor ]i o parte se evacueaz`.
Recircularea se face la nivelul admisiei de
aer astfel ca arderea s` se produc` cu un
amestec de aer ]i gaze de ardere, caz în care
temperatura de ardere scade foarte mult.
O solu\ie similar` este aceea în care se
amplaseaz` arz`toare intermediare pe traseu,
astfel ca gazele de ardere s` primeasc`
progresiv c`ldura de ardere. {n fig. 4 se prezint`
o solu\ie constructiv` de arz`tor intermediar pe
traseu.
Fig. 3. Fluxul de c`ldur` radiat de tubul radiant in lungul tubului Fig.3b.
Fig.4. Solu\ie constructiv` de arz`tor intermediar pe traseu
Pentru exemplificare se prezint` în continuare solu\ia constructiv` ]i datele func\ionale pentru panourile
radiante produse de SYSTEMA – Italia.
Model INFRA - arz`tor individual pe fiecare panou radiant – 1 tub dus-întors în agraf`
Lungime Putere min/max [kW] Presiune gaz [mbar] Diametru tub [mm] Consum [m3/h]
6 17 / 28 20 100 2,96
9 sau 12 26 / 45 20 100 4,76
179
Model OHA - arz`tor comun pentru toate panourile radiante –1 sau 2 tuburi liniare
Lungime total` Lungime total` Putere min/max Flux specific emis Greutate pe 1 m
tuburi - maxim` tuburi - minim` [kW] [kW/m] de panou
60/120 (2 tuburi) 28-40 / 45-60 85-151/113-215 3,04-3,78 / 2,51-3,58 (2 tuburi) - 21
110/180 (1 tub) 40-60/90-110 113/215 2,13-2,52/1,26-1,95 (1 tub) - 13
C`teva exemple tipice de utilizare sunt:
• cresc`torii animale;
• spa\ii de desc`rcare m`rfuri – ferite de înghe\;
• hale de produc\ie – mecanic`, textile, alimentare;
• ateliere de repara\ii – închise sau semideschise.
a. Hale cu mai multe panouri radiante
6.2.2. Panouri radiante cu arz`toare ceramice
b. Hale cu mai multe panouri radiante de lungime mare
Fig. 5. Exemple de aplica\ii ale înc`lzirii cu panouri radiante

Panourile radiante cu arz`toare ceramice, numite ]i radian\i ceramici, se încadreaz` în categoria înc`lzirii
prin radia\ie de înalt` temperatur`. Corpul radiant este o suprafa\` ceramic` pe care are loc un proces de ardere
]i care prin acest efect se înc`lze]te la o temperatur` de 800-900 0C. Radia\ia produs` este dirijat` spre locul ce
urmeaz` a fi înc`lzit prin orientarea geometric` a suprafe\ei. Un reflector metalic, a]ezat marginal în jurul pl`cii
ceramice, îmbun`t`\e]te dirijarea fluxului de c`ldur` spre utilizator.
{n fig. 6 se prezint` detalii constructive ]i vederea de ansamblu a unui radiant ceramic.
Fig.6a.
Fig.6b.
Fig. 6. Vederea de ansamblu a unui radiant ceramic (a) ]i detalii constructive (b)
Combustibilul utilizat la radian\ii ceramici este combustibil gazos, la o pesiune de alimentare de 10-20
mbar, în general gaz natural sau GPL.. Amestecul cu aerul se face într-o camer` de amestec cu ejec\ie de
aer (ca la arz`toarele atmosferice) ]i o camer` de distribu\ie situat` în amonte de placa ceramic` radiant`.
Suprapresiune creiat` prin ejec\ie este suficient` pentru a asigura p`trunderea amestecului în microcanalele
pl`cii ceramice poroase. Amestecul combustibil, aprins ini\ial la suprafa\a pl`cii ceramice, se retrage în 1-2 minute
în porii pl`cii, imediat ce materialul pl`cii a atins la suprafa\` temperatura de aprindere a amestecului combustibil
(780 0C pentru gaz metan sau 420 0C pentru GPL). Flac`ra se stabilizeaz` în microcanalele pl`cii ceramice ]i
la suprafa\a pl`cii sunt numai gaze de ardere. Datorit` dimensiunii mici a porilor ]i suprafe\ei lor însumate
foarte mari, arderea este intensificat` dup` modelul de ardere pe suprafe\e calde. In regim permanent temperatura
pl`cii este de 850 – 900 0C, ca rezultat între fluxul de c`ldur` degajat prin aredere ]i fluxul de c`ldur` emis prin
radia\ie ]i ie]it cu gazele de ardere.
La pl`cile ceramice uzuale ale radian\ilor din comer\, arderea este intensificat` dar nu este o ardere
catalitic`. Unii radian\i utiliza\i tehnologic în industrie, în special în procese de uscare, au suportul de ardere
dintr-o împâslitur` de fibre ceramice impregnate cu substan\e catalitice de tip oxizi de platin` sau iridiu, care pro-
duc o aprindere ]i ardere catalitic`, caracterizat` printr-o sc`dere puternic` a temperaturii de aprindere ]i implicit
a temperaturii pe suprafa\a pl`cii radiante. Cu acest tip de radian\i, cu ardere catalitic`, se poate realiza o suprafa\
` radiant` de cca. 450 0C pentru metan ]i 280 0C pentru GPL.
Din descrierea func\ional` rezult` c` panourile cu pl`ci ceramice radiante evacueaz` gazele de ardere (la
181
temperatura de 850-900 0C a suprafe\ei pl`cii) în atmosfera înconjur`toare, ceaace impune o serie de
m`suri speciale:
• Trebuie s` existe o ie]ire liber` a gazelor de ardere pe la suprafa\a superioar` a înc`perii înc`lzite – în
nici-un caz nu se vor instala asemenea panouri radiante în camere închise din care nu se pot evacua liber gazele
de ardere.
• Panourile trebuie s` aib` o înclinare minim` fa\` de orizontal` de 300 pentru panouri mari ]i 150 pentru
panouri mici, pentru circula\ia gazelor de ardere;
• Nu se vor amplasa în imediata apropiere a panoului radiant (nici deasupra, nici dedesubt) corpuri ce se
pot aprinde prin radia\ie sau datorit` gazelor de ardere. Pentru aceasta proiectantul va face un calcul al câmpului
de temperaturi din jurul panoului ]i va stabili zonele de siguran\` ]i restric\iile de materiale. Informativ, distan\ele
de siguran\` sunt: deasupra 800 mm, în direc\ia radia\iei 2000 mm, lateral 800 mm.
Din punctul de vedere al confortului termic în`l\imea de amplasare a radian\ilor ceramici de temperatur`
înalt` este mai mare decât a radian\ilor cu tuburi de temperatur` medie, minim 4,5 m (orientativ), deoarece
intensitatea fluxului maxim radiant pe o persoan` care prime]te fluxul trebuie s` fie de 0,1 – 0,2 W/cm2 .
Calculul instala\iei de înc`lzire prin radia\ie se face cu programe de calcul specializate ]i, a]a cum s-
a ar`tat la calculul tuburilor radiante de temperatur` ridicat`, \ine seama de intensitatea radia\iei primit` de o
suprafa\` func\ie de a]ezarea ei în raport cu sursele de radia\ie.
Pentru unele date orientative se prezint` în continuare dou` grafice ale radian\ilor SBM .
{n primul grafic se arat` propor\ia recomandat` între diferitele fluxuri de c`ldur` pe care le prime]te o suprafa\`; Fig.7.
Fig. 7. Propor\ia recomandat` între diferitele fluxuri de c`ldur` pe care le prime]te o suprafa\`;
Sursa 1 Radia\ia direct` a radiantului situat deasupra suprafe\ei Maxim 35 %

Sursa 2 Radia\ia oblic` primit` de la radian\i mai îndep`rta\i Minim 30 %
Radia\ie reflectat` de tavan ]i pardoseal` asupra suprafe\ei
Sursa 3 + 4 cca. 35- 40 %
Conduc\ie, convec\ie de la aerul ambiant
O alt` condi\ie de confort este asigurarea uniformitã\ii temperaturii pe suprafa\a receptoare; dac` o astfel
de condi\ie nu este îndeplinitã apare o senza\ie de insolare a capului ]i o neuniformitate a temperaturilor pe
corp. Acest lucru se întâmplã când panoul radiant are o putere prea mare sau când este amplasat la o cotã prea
joasã.
O diagramã sinteticã pentru aprecierea rapidã a înãl\imii minime ]i puterii maxime a panoului radiant este
prezentat` în prospectul SBM, fig. 8.
Fig. 8. Aprecierea în`l\imii minime ]i

puterii maxime a panoului radiant

Exemplul figurat pe diagramã aratã cã la o intensitate de flux termic de 165 W/m2 , la o înãl\ime de a]ezare
a radiantului de 5,8 m, radiantul cel mai puternic care poate fi folosit în condi\ii de confort este de cca. 7000 W.
Avantajul deosebit al radian\ilor ceramici în raport cu panourile radiante cu \evi este acela c` sunt o surs`
local` de înc`lzire (fa\` de o surs` liniar`). Fluxul lor termic se poate concentra pe o zon` de suprafa\` redus`,
ceea ce în unele aplica\ii este esen\ial, ca de exemplu: eleveuse de pui sau purcei, zone de uscare, înc`lzirea
unor zone exterioare care nu trebuie s` înghe\e (vagoane, containere, armament), înc`lzirea betoanelor în
perioada de înt`rire, înc`lzire zonelor de odihn` pentru sportivi, spa\ii de barbeque în garden-party etc. {n fig. 9
se dau unele exemple de aplicare.
Fig. 9. Exemple de aplicare a panourilor radiante ceramice
Ca exemplificare de tip constructiv se prezint` în continuare caracteristicile unei game de radian\i ceramici
de tip SUTURA.
Tip Putere termic` Debit de combustibil Debit de combustibil Dimensiuni Greutate

radiant maxim` kW metan [Nm3/h] GPL [Nm3/h] plac` ceramic` kg
EOS 10 12 1,23 0,45 280*170 12
EOS 20 24,7 2,52 0,78 200*394 17
EOS 30 37,5 3,84 1,18 580*270 23
EOS 40 47,5 4,85 1,47 290*802 29
Deoarece radian\ii sunt cu evacuarea gazelor în atmosfera incintei este important` ]i cunoa]terea calit`\ii
arderii. Se dau în tabelul urm`tor valorile o\inute cu radian\ii EOS.
CO2 [%] O2 [%] CO [ppm] NOx [ppm] redus la O2=3%

9,9 3,4 6 36
10,2 2,8 3 45
12,7 1,6 8 30
6.2.3. Tuburi radiante de temperatur` redus`
Cu aceea]i solu\ie constructiv` ca ]i tuburile radiante de temperatur` ridicat`, acestea sunt alimentate nu
de gaze de ardere ci de un agent termic clasic de înc`lzire: ap` cald` sau ap` fierbinte.
Avantajele acestui sistem de înc`lzire sunt acelea]i cu cele ale panourilor cu tuburi radiante de tempera-
tur` ridicat` dar eficacitatea lor este mult redus`.
{n condi\iile mont`rii tuburilor radiante cu panouri reflectorizante, care fac ca radia\ia de pe întreaga
suprafa\` perimetral` s` fie util`, eficacitatea (informativ`) a radian\ilor la un coeficient de emisie de 0,85, este
urm`toarea:
183
Panou radiant Panou cu tuburi Panou cu tuburi
cu tuburi de Panou cu plac` radiante de radiante de
temperatur` radiant` ceramic` temperatur` temperatur`
ridicat` sc`zut` sc`zut`
Temperatura
400 900 80 110
medie
Metrii de \eav`
Φ100 pentru 1
3,18 - 3,18 3,18
m2 desuprafa\`
radiant`
Flux radiant
specific emis de 9,68 92,33 0,399 0,693
panou [kW/m2]
Se constat` eficacitatea foarte sc`zut` a panourilor cu tuburi radiante de jos` temperatur` (ap` cald` sau
ap` fierbinte) ceeace antreneaz` un necesar foarte mare de suprafa\` de înc`lzire pentru aceea]i utilitate. Astfel,
la o înc`lzire cu tuburi radiante cu ap` fierbinte, fa\` de tuburi radiante cu gaze de ardere, trebuie de 14 ori mai
mult` lungime de \eav` iar pentru ap` cald` de 24 de ori. Suprafa\a mare are o coresponden\` propor\ional` la
pre\ul de cost al instala\iei.
Nu trebuie omis din calcul c` la agen\ii de temperatur` sc`zut`, ap` cald` sau ap` fierbinte, sunt necesare
conducte tur-retur de agent termic sub presiune, ceea ce scumpe]te suplimentar costul de investi\ie.
Singurele avantaje ale înc`lzirii cu tuburi radiante cu agen\i ap` cald` sau ap` fierbinte, în înc`peri normale
de habitat sau industriale, sunt urm`toarele:
• Agentul termic este produs de un cazan care exist` în centrala termic`, deci nu trebuie racordare
suplimentar` de combustibil;
• Amplasarea radian\ilor se poate face la o înal\ime mult mai joas` (3 m) deoarece fluxul termic nu
dep`]e]te pe suprafa\a de recep\ionare fluxul de confort admis;
• Economia de energie se p`streaz` datorit` înc`lzirii prin radia\ie, în raport cu înc`lzirea convectiv`.
Deoarece este de apreciat în special ultimul avantaj, consumul

mai mic de energie la înc`lzirea prin radia\ie fa\` de energia
consumat` la înc`lzirea convectiv`, se prezint` în fig. 10 o diagram`
a a economiei de energie anual` la utilizarea tuburilor radiante, func\ie
de în`l\imea înc`perii.
De asemenea sunt sugestive dou` diagrame prezentate în

prospectul radian\ilor SBM: fig. 11 – spectrul de temperaturi realizat
într-o înc`pere de înc`lzirea prin radia\ie fa\` de spectrul realizat prin
înc`lzirea convectiv` ]i fig. 12 – economia de energie realizat` de
înc`lzirea prin radia\ie la pornirea instala\iei de înc`lzire.
Fig.10. Economia de energie anual` la utilizarea
tuburilor radiante, func\ie de în`l\imea înc`perii.
Fig. 11. – Spectrul de temperaturi realizat într-o înc`pere de înc`lzirea prin radia\ie fa\`
de spectrul realizat prin înc`lzirea convectiv`.
{n fig.11 se pune în eviden\` c` radia\ia înc`lze]te suprafe\ele ]i nu volumul înc`perii; aerul nu este înc`lzit
direct ci numai indirect de corpurile care au devenit calde. De aceea temperatura în spa\iul utilizat este cea de
confort la înc`lzirea prin radia\ie, restul spa\iului r`mânând mai rece, în timp ce la înc`lzirea convectiv` c`ldura se
acumuleaz` inutil la partea superioar` a înc`perii, trebuind s` fie o temperatur` foarte ridicat` în spa\iul superior
neutilizat pentru ca în spa\iul utilizat s` fie temperatura de confort.
Fig. 12. – Economia de energie realizat`
de înc`lzirea prin radia\ie la pornirea
instala\iei de înc`lzire.
{n fig. 12 este pus în eviden\` c` la înc`lzirea prin radia\ie atingerea temperaturii dorite în spa\iul utilizat
este foarte rapid`, de ordinul: în 5 minute se atinge 95% din fluxul util de c`ldur`, în timp ce la înc`lzirea prin
convec\ie, timpul necesar atingerii temperaturii de confort este de ordinul orelor. Este evident, pe de o parte, c`
toat` cantitatea de c`ldur` necesar` intr`rii în regim a sistemului de înc`lzire convectiv este o pierdere energe
tic`, pe de alt` parte, din punctul de vedere al exploat`rii, o instala\ie cu înc`lzire convectiv` intermitent` necesit`
un timp suplimentar de deservire, centralistul trebuind s` pun` în fun\iune instala\ia de înc`lzire cu c@teva ore
înaintea programului de utilizare.
Concluzia general` este c` pentru alegerea solu\iei de înc`lzire a unui spa\iu în sistem de înc`lzire cu cor-
puri convective sau de înc`lzire cu radian\i este indicat s` urmeze urm`torarele condi\ii:
Sistemul de înc`lzire Condi\ii constructive ]i func\ionale

{nc`peri de locuit;
Convectiv cu corpuri de {nc`peri joase (sub 3,5 m) cu folosin\` continu`;
înc`lzire {nc`peri cu necesar de temperatur` uniform` pe toat` suprafa\a
Hale industriale sau s`li de habitat cu în`l\ime medie ]i suprafe\e
Panouri radiante cu \evi de mari de înc`lzire;
temperatur` ridicat` Regimuri discontinue de utilizare.
Hale industriale sau s`li de habitat cu în`l\ime medie ]i mare, cu
Panouri radiante cu corpuri suprafe\e locale de înc`lzire;
ceramice de temperatur` Spa\ii deschise care trebuie înc`lzite local;
ridicat` Regimuri discontinue de utilizare.
Cl`diri în care exist` o central` termic` sau un punct termic;
{nc`peri joase (sub 3,5 m);
Panouri radiante cu \evi de {nc`peri cu necesar de temperatur` neuniform` pe suprafa\`: unele
temperatur` sc`zut` zone mai calde ]i altele mai reci;
Regimuri discontinue de utilizare.
185
6.3. UTILIZAREA ENERGIEI SOLARE PENTRU {NC~LZIREA APEI CALDE DE CONSUM
6.3.1. RADIA|IA SOLAR~
La înveli]ul exterior al atmosferei terestre ajunge un flux termic de 1353 W/m2 a]a numita “constant`
solar`” Eo. Evident îns` c`, datorit` varia\iei în timpul anului a distan\ei P`mânt-Soare, constanta solar` Eo,
a]a-zisa radia\ie direct` primit` pe unitatea de suprafa\` plasat` perpendicular pe direc\ia razelor solare la
limita exterioar` a atmosferei terestre, variaz` cu ± 3 % pentru diversele luni ale anului. Datorit` transparen\ei
atmosferei, nebulozit`\ii, existen\ei norilor, radia\ia solar` la sol este mai mic` decât Eo.
Radia\ia care p`trunde nestingherit` în atmosfer` ajunge direct pe suprafa\a P`mântului, este a]a numita
radia\ie direct`. Partea din radia\ia solar` care este reflectat` sau absorbit` de particulele de praf sau moleculele
de gaz, ajunge la rândul sù, f`r` direc\ie precizat`, pe suprafa\a P`mântului, a]a numita radia\ie difuz`. Radia\ia
total` care ajunge la suprafa\a P`mântului este radia\ia global`, alc`tuit` din radia\ia direct` ]i cea difuz`.
Diversele fluxuri termice ale radia\iei solare ce ajung la un captator sunt prezentate schematic în
figura 1.
A – Radia\ie solar` difuz` ;

B – Radia\ie solar` direct` ;
C – Vânt, ploaie, z`pad`, convec\ie;
D – Pierderi prin convec\ie ;
E – Pierderi prin conduc\ie ;
F – Radia\ie termic` a suprafe\ei
interioare a captatorului;
G – Radia\ie termic` a panoului
exterior din sticl`;
H – Flux termic util al captatorului ;
K – Flux termic convectiv ;
L – Fux termic reflectat .
Fig. 1. Schema fluxurilor termice ale unui captator solar
În cursul anului intensitatea radia\iei solare sufer` oscila\ii în func\ie de în`l\imea soarelui ]i de caracteristicile
maselor de aer care acoper` regiunea considerat`.
Pentru a pune în eviden\` diversele corela\ii existente între radia\ia solar` la sol ]i factorii meteorologici
care o influen\eaz`, Institutul Na\ional de Meteorologie ]i Hidrologie (I.N.M.H.) m`soar` sistematic prin sta\ii
speciale, amplasate pe tot teritoriul \`rii, o serie de date meteorologice specifice printre care :
- durata efectiv` de str`lucire a soarelui;
- num`rul mediu al zilelor însorite;
- distribu\ia densit`\ii zilnice, anuale si pe anotimpuri a intensit`\ii radia\iei solare în diverse zone
ale \`rii.
Principalii factori meteorologici care influen\eaz` cele trei caracteristici ale radia\iei solare sunt :
• gradul de acoperire a cerului cu nori,
• felul norilor si grosimea stratului acestora.
La noi în \ara energia solar` este utilizat` pentru prepararea apei calde de consum, în special în perioada
1 martie – 31 octombrie.
Pentru calculul instala\iei solare într-o localitate sunt necesare dou` date meteorologice ]i anume :
intensitatea de radia\ie ]i durata de str`lucire a soarelui, date furnizate de I.N.M.H.
În tabelul 1 se prezint`, ca exemplu, fluxul radiant solar global mediu Qo (W/m2) pe o suprafa\` orizontal`,
valori determinate pentru Bucure]ti în perioada martie – octombrie.
187
Tabelul 1. Fluxul radiant solar global mediu Qo (W/m2) pentru o suprafa\` orizontal` (Bucure]ti)
Ora Felul cerului Lunile anului

III IV V VI VII VIII IX X
6 S 23 72 142 184 142 69 20 -
A 15 34 84 105 75 36 14 -
9 S 384 560 655 680 655 541 365 190
A 191 280 378 337 380 291 182 93
12 S 639 799 881 905 681 775 611 416
A 318 405 535 462 528 503 377 243
15 S 384 560 655 680 655 541 365 190
A 183 296 330 342 335 295 188 101
18 S 23 72 142 184 142 69 20 -
A 6 32 70 89 68 32 10 -
S – cer senin (nebulozitatea 0-3);

A – cer acoperit (nebulozitatea 8-10)
Durata de str`lucire a soarelui indic` perioada de timp din zi, lun` sau an, cât soarele a str`lucit pe bolta
cereasca, fa\` de zona de referin\`.
În tabelul 2 sunt date, pentru câteva localit`\i din \ar`, num`rul mediu lunar al zilelor cu cer senin.
Tabelul 2. Num`rul mediu lunar al zilelor cu cer senin ]i valorile medii lunare ale duratei efective de
str`lucire a soarelui (ore) pentru câteva ora]e din România
Loca\iile Lunile anului

III IV V VI VII VIII iX X
Zile Ore Zile Ore Zile Ore Zile Ore Zile Ore Zile Ore Zile Ore Zile Ore
Bucure]ti 8 143 7 185 7 232 9 282 14 322 17 309 16 236 10 191
Constan\a 7 131 10 184 11 242 14 294 20 345 21 324 17 245 10 174
Cluj 10 159 7 178 7 219 8 238 12 280 13 267 13 209 12 169
Ia]i 8 133 8 177 9 231 9 269 13 295 15 280 14 240 11 149
Timi]oara 9 150 8 183 13 230 11 250 17 295 18 384 18 230 10 175
Sulina 10 157 14 209 15 277 17 320 22 363 23 343 19 365 13 211
Sub forma datelor meteotrologice prezentate mai sus se pot ob\ine valorile caracteristice pentru orice
zon` din România ]i, cum datele sunt de natur` statistic`, pot fi asimilate valorilor disponibile pentru cea mai
apropiat` localitate.
6.3.2. CAPTATORI SOLARI
Elementul esen\ial al unei instala\ii solare de preparat ap` cald` de consum este “receptorul solar”
(captatorul) al c`rui scop primar este convertirea energiei solare în c`ldur`.
Func\ionarea captatorului solar se bazeaz` pe înc`lzirea suprafe\ei absorbante sub ac\iunea radia\iei
solare (directe sau difuze). C`ldura este transmis` fluidului aflat în contact termic – direct sau indirect – cu
suprafa\a absorbant`; apoi prin circularea acestui fluid, c`ldura este transportat` spre alte elemente ale instala\iei
în care este integrat captatorul. Drept fluid purt`tor de c`ldur` se folose]te în mod curent, apa sau aerul.

În figura 2 este prezentat schematic un captator plan clasic. P`r\ile sale componente sunt :
Fig. 2. Captator solar plan tip plac` - tub
a). Suprafa\a neagr` absorbant` a radia\iei solare care recep\ioneaz` energia solar` ]i o transmite unui fluid ;
b). Una sau mai multe suprafe\e transparente pentru radia\ia solar` (geamuri) a]ezate deasupra suprafe\ei
absorbante, care au rolul de a reduce pierderile de c`ldur` prin convec\ie ]i radia\ie c`tre mediul ambiant ;
c). Izola\ia termic` a suprafe\ei absorbante care are rolul de a reduce pierderile de c`ldur` prin conduc\ie ;
d). Carcasa ;
e). Tuburi prin care circul` fluidul care preia c`ldura captat` sau seprentine.
f ). Conduct` colectoare
Captatoarele solare moderne sunt construite din tuburi solare vidate individuale, func\ionând pe principiul
tuburilor termice. Sistemul de construc\ie din tuburi individuale confer` captatorului o stabilitate ridicat`, iar in
cazul avariei unui tub, acesta poate fi înlocuit cu unul nou.
Captatorul este alc`tuit din mai multe tuburi de sticl` în care se creeaz` vid. În fiecare tub este introdus
un element absorbant din cupru, acoperit cu un strat din materiale speciale de culoare neagr`. La elementul
absorbant se ata]eaz` un tub termic umplut cu un agent termic care vaporizeaz` sau condenseaz` la temperatura
de satura\ie corespunz`toare vidului din tubul termic.
Tuburile termice sunt legate printr-o tubulatur` flexibil` de un condensator, aflat la partea superioar` a
panoului solar (figura 3).
Vidul din tuburile de sticl` asigur` o termoizola\ie eficient`, pierderile prin convec\ie între tubul de
sticl` ]i elementul absorbant fiind eliminate aproape în totalitate. Randamentul optic al acestor captatoare este
de cca. 85 %.
Fig. 3. Panou solar cu tuburi termice
189
6.3.2.1. PARTILE COMPONENTE ALE UNUI CAPTATOR SOLAR
Placa absorbant` ]i conductele pentru fluidul purt`tor de c`ldur` se pot confec\iona din metal (cupru,
aluminiu ]i o\el) material plastic sau cauciuc. Suprafa\a pl`cii absorbante trebuie s` aib` un factor energetic de
absorb\ie cât mai mare pentru radia\ia solar`. În acest scop, cea mai simpl` solu\ie o constituie vopsirea în negru
a pl`cii. Uzual vopseaua neagr` asigur` un factor energetic de absorb\ie de 92 ÷ 93 %. Captatorii solari modsrni
au plac` absorbant` acoperit` cu o pelicul` cu propriet`\i selective pentru cre]terea capacit`\ii de captare (nivelul
de absorb\ie ajunge la 94 %). Pelicula neagr` cu crom are propriet`\i selective ridicate ]i este foarte rezistent`.
Geamurile pot fi confec\ionate din sticl` sau din material plastic. Ele trebuie s` fie cât mai transparente
pentru energia solar` ]i s` aib` o rezisten\` mecanic` ridicat`.
Cele mai noi captatoare sunt acoperite cu „sticl` solar` special`” cu con\inut redus de fier pentru
diminuarea pierderilor prin reflexie. Are o grosime de 3-4 mm ]i este deosebit de rezistent` la influen\a
intemperiilor. Sticla solara ]i carcasa sunt îmbinate prin intermediul unui profil de etan]are vulcanizat continuu,
fiind împiedicat` patrunderea apei de ploaie sau a z`pezii topite in partea inferioar` a panoului.
Izola\ia termic` este confec\ionat` din spum` poliuretanic`, fibre minerale, vat` de sticl` etc.
Carcasa se execut` din fibr` de sticl`, metal (o\el, aluminiu), material plastic sau lemn.
Captatorii solari pot fi amplasa\i pe terase, pe acoperi]uri, la sol cu orientare spre sud cu posibilit`\i de
reglare a unghiului de înclinare a lor cu planul orizontal (43 o în aprilie, 38 o în mai ]i iulie, 36 o în iunie, 44 o în
august, 52 o în septembrie ]i 62 o în octombrie).
6.3.2.2. RANDAMENTUL CAPTATORULUI (PANOULUI) SOLAR
O parte din radia\ia global` Qo care ajunge la captatorul solar se „pierde” prin reflexie ]i absorb\ie.
Randamentul optic ηο ia în calcul aceste pierderi.
La înc`lzirea panourilor acestea transmit o parte din c`ldur` ambian\ei prin conduc\ie, convec\ie ]i
radia\ie. Aceste pierderi se iau în considera\ie prin factori de corec\ie pentru pierderile de caldur` c1 ]i c2 specifici
fiec`rui captator.
Randamentul captatorului solar este raportul între puterea transmis` c`tre consumator ]i puterea
absorbit` de panou. Se calculeaz` cu rela\ia :
(8)
unde : ηο - randamentul optic al panoului
∆t - diferen\a de temperatur` între temperatura medie a agentului termic ]i temperatura mediului
ambiant.
Pentru fiecare panou, randamentul este stabilit experimental ]i este o func\ie de Qo ]i ∆t ca în figura 4.
Randamentul optic ηο (de cca. 80 – 82 %) este valoarea maxim` a randamentului pentru ∆t = 0.
Fig. 4. Randamentul captatoarelor

solare
η = f (Qo, ∆t)
1.captator cu tuburi termice;
2.captator plan cu placa - tub sau cu
serpentin`.

6.3.3. POSIBILIT~|I DE PREPARARE A APEI CALDE UTILIZAND ENERGIA SOLAR~
Înc`lzirea solar` a apei de temperatur` relativ sc`zute (sub 100 0C) – în scopuri menajere sau industriale
– constituie principala metod` de utilizare pe scar` larg` a energiei solare. Investi\iile ini\iale sunt mici, iar instala\
iile sunt folosite în toate anotimpurile.
Elementele de baz` ale unei instala\ii solare de înc`lzire a apei sunt captatorul ]i unitatea de stocare (un
rezervor) termic`. În afara acestora instala\ia mai este echipat`, de regul`, cu o surs` auxiliar` de energie. De
asemenea, ea mai cuprinde mijloace pentru circula\ia apei ]i pentru reglarea sistemului, vase de expansiune,
vase de aerisire etc.
Circula\ia apei între captator ]i unitatea de stocare (în rezervor) se poate realiza fie natural fie for\at.
Un sistem cu circula\ie natural` (termosifon) este prezentat în figura 5.
În acest sistem apa circul` prin convec\ie natural` între captator ]i rezervorul de stocare – datorit`
diferen\ei de densitate care se stabile]te – ori de câte ori apa din captator este înc`lzit` prin absorb\ia energiei
solare. În lipsa radia\iei solare ar putea avea loc inversarea sensului de circula\ie a apei, ceea ce ar conduce la
cedarea c`ldurii stocate c`tre mediul ambiant prin intermediul panoului solar care devine consumator energetic.
a) schema de principiu
b) schema detaliat`
Fig. 5. Schema unei instala\ii de înc`lzire solar` a apei, cu circula\ie natural`.
Pentru a evita aceasta, trebuie ca rezervorul de stocare s` fie amplasat deasupra captatorului. Astfel
ca între capetele conductei de leg`tur` dintre partea superioar` a captatorului ]i partea inferioar` a rezervorului
s` existe o diferen\` de nivel de cel pu\in 0,3 m; în cazul unei diferen\e de nivel sub 0,3 m, trebuie folosit` o
supap` cu un singur sens. În exemplul prezentat poate fi “introdus`” energie suplimentar` în apa care pleac`
de la rezervor spre consumator pentru a o men\ine – în orice condi\ii la un nivel minim de temperatur` impus de
consumator.
Pentru cl`diri individuale pot fi montate instala\ii solare cu circula\ie natural` ca cea din figura 6.
Rezervorul de acumulare are în interior o rezisten\` electric` care intervine automat atunci când energia
solar` nu poate asigura debitul de ap` cald` de consum ]i temperatura dorit`.
191
Fig. 6. Instala\ie solar` individual`
În figura 7 este prezentat schematic o instala\ie solar` cu circula\ie for\at`.
a) schema de principiu
b) schema detaliat`
Fig. 7. Schema unei instala\ii de înc`lzire solar` a apei, cu circula\ie for\at`
Într-un astfel de sistem rezervorul de stocare poate ocupa, în principiu, orice pozi\ie fa\` de captator.
Este necesar` îns` o pomp` pentru asigurarea circula\iei apei între captator ]i rezervor. De obicei pompa este
comandat` de un termostat care o pune în func\iune când temperatura apei la ie]ire din captator este cu câteva
grade mai mare decât temperatura apei la intrarea în rezervorul de stocare. De asemenea, este necesar` o
supap` care s` împiedice circula\ia invers` a apei.
În zona noastr` climatic`, radia\ia solar` nu este suficient` a acoperi prin energie solar` întreaga cantitate
de c`ldur` necesar` pentru prepararea de ap` cald` de consum respectiv pentru înc`lzirea apei din piscin`.
De aceea o instala\ie solar` va fi întotdeauna combinat` cu un alt generator de c`ldur`. În instala\iile

bivalente, de exemplu, c`ldur` care mai este necesar` în mod suplimentar este asigurat` de un cazan pe
combustibil lichid sau gazos.
În figura 8 se prezint` schema unei instala\ii solare în cadrul unui sistem bivalent de preparare a apei calde
de consum. Rezervorul de acumulare este înlocuit cu un boiler cu dou` serpentine.
Serpentina superioar` a boilerului este înc`lzit` cu ajutorul unui cazan iar serpentina inferioar` cu agentul
termic înc`lzit în captatorul solar.
Un sistem automat de reglaj porne]te ]i opre]te pompele de pe cele dou` circuite în func\ie de
temperaturile indicate de senzorii de temperatur` (T).
Pot fi imaginate ]i alte scheme bivalente de preparare a apei calde (cu captator solar ]i cazan), ca de
exemplu :
a). Instala\ie bivalent`, panou solar – cazan, cu boiler cu dou` serpentine ]i rezervor
tampon de acumulare (figura 9). Sistemul este utilizat când nu este simultaneitate între
producere ]i consum. Rezervorul tampon poate fi scos din func\iune.
b). Instala\ie bivalent`, panou solar – cazan, cu dou` boilere înseriate pe circuitul
de ap` cald` de consum (figura 10). Se utilizeaz` un boiler cu o serpentin` alimentat`
de panoul solar ]i un alt boiler cu dou` serpentine ca cel din figura 8. Aceast` instala\ie
asigur` un randament ridicat de la captator ]i temperaturi ridicate ale apei la ie]irea din
captator.
A – Colector solar ;
B – Cazan ;
C – Consum de a.c.m. ;
D – Recirculare ;
E – Boiler ;
F – Supap` cu unic sens ;
T – Senzor de temperatur` ;
PC – Pomp` de circula\ie .
1.Tur / retur circuit solar
2.Ap` rece
3.Ap` cald` de consum
4.De la ]i spre cazan
Fig. 8. Schema unei instala\ii solare în cadrul unui sistem bivalent

de preparare a apei calde de consum
Pentru instala\ii solare mari, la hoteluri, pensiuni, c`mine, spitale etc.unde consumul de ap` cald` este
mare într-un timp scurt se utilizeaz` mai multe rezervoare de acumulare(f`r` serpentine). Locul boilerului cu
dubl` serpentin` este luat de un schimb`tor de c`ldur`, cu agent termic primar ap` cald` sau fierbinte produs`
de un cazan (figura 12).
193
A – Colector solar ;
B – Cazan ;
C – Consum de a.c.m. ;
D – Recirculare ;
E – Boiler ;
F – Supap` cu unic sens ;
G – Rezervor de acumulare;
T – Senzor de temperatur` ;
PC – Pomp` de circula\ie .
2.Ap` rece
4.De la ]i spre cazan
Fig. 9. Instala\ie bivalent`, panou solar – cazan, cu boiler cu dou` serpentine ]i rezervor tampon de
acumulare
A – Colector solar;
B – Cazan;
C – Consum de a.c.m.;
D – Recirculare;
E – Boiler;
F – Supap` cu unic sens;
T – Senzor de temperatur`;
PC – Pomp` de circula\ie.
2.Ap` rece
de la ]i spre cazan
Fig. 10. Schema unei instala\ii solare panou solar-cazan ]i dou` boilere inseriate pe circuitul de ap`
cald` de consum
Fig. 11. Instala\ie solar` cu schimb`tor de c`ldur` ]i rezervor de acumulare, cuplat` în serie cu sursa
auxiliar` de tip aparat în contracurent ]i acumulator
1-panoul solar; 2-schimb`tor de c`ldur`; 3-pomp` pentru circuitul solar; 4-termostat solar; 5-vas de
expansiune; 6-vas de aerisire; 7-rezervoare pentru stocarea energiei termice în ap` cald` de comsum;
8-pomp` de circula\ie; 9-reglaj de temperatur`; 10-apometru; 11-conduct` de alimentare cu ap` rece; 12-
conduct` pentru distribu\ia apei calde de consum
6.3.4. DETERMINAREA VOLUMULUI DE ACUMULARE }I A SUPRAFE|EI DE CAPTARE
PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
Necesarul de ap` cald` de consum, în litri/zi persoan` (temperatur` de 45 oC), este indicat în STAS
1474-84 ]i prezentat centralizat în tabelul 4.
Tabelul 4
Destina\ia cl`dirii litri/zi pers. Destina\ia cl`dirii litri/zi pers.

Cl`diri de locuit: - confort sporit 60-100 Spitale, sanatorii, case de odihn`
- confort mediu 30-60 - cu c`zi de baie ]i du]uri [n grupuri 95
- confort inferior 15-30 sanitare comune
- cu cad` de baie ]i du] [n fiecare 135
camer`
Hoteluri, pensiuni, c`mine Bì publice
- camer` cu baie ]i du] 170-260 - cu du]uri 43
- camer` cu baie 135-196 - cu c`zi de baie 140
- camer` cu du] 74-135
- c`mine, pensiuni 37-74
Cantine ]i restaurante 28 Internate ]colare
- cu obiecte sanitare comune 25
- cu lavoare [n camer` 33
Întreaga capacitate de acumulare (capacitatea rezervorului de acumulare de pe circuitul solar + capacitatea

boilerului) trebuie s` fie dimensionat` pentru 1,5 pân` la de 2 ori necesarul pe zi.
Vmin. = 2 . Vp . N . (tacm – tar) / (tB – tar) (9)
unde : Vmin. – volumul minim de acumulare în litri;

Valoarea de referin\` între 75 – 100 litri/(zi persoan`) inclusiv boiler.
Vp – volumul necesar de ap` cald` de consum, în litri/(zi persoan`), conform tabelului 4;

Valoarea de referin\` între 30 – 50 litri/(zi persoan`).
N – num`rul de persoane;
tacm – temperatura apei calde de consum la punctul de consum (oC);
tar – temperatura apei reci (oC);
tB – temperatura apei calde de consum din boiler (între 50 – 60 oC).
Suprafa\a de captare se stabile]te în func\ie de :
- caracteristicile captatorului solar (Qo, η) ;

- zona în care se amplaseaz` (radia\ia global` anual`, gradul de înnourare, etc.);
- înclina\ia captatorului solar;
- cota dorit` de caldur` care s` fie asigurat` prin energie solar`.
De exemplu în func\ie de num`rul de zile însorite pentru o cl`dire individual` cu unul dou` apartamente,
amplasat în Bucure]ti, cota medie de ap` cald` de consum asigurat` prin energie solar` în perioada 1 martie-31
octombrie este de cca. 78 % (fig. 12).
Cota de c`ldur` asigurat` prin energie solar` indic` ce procent de energie necesar` este asigurat` de
instala\ia solar`.
Suprafa\a de captare trebuie s` fie dimensionat` astfel ca în perioadele de insola\ie maxim` s` nu apar`
un exces de c`ldur` în raport cu consumul.
195
Fig. 12. Cota de ap` cald` de consum asigurat` prin energie solar`
Cu cât cota de c`ldur` asigurat` de prin energie solar` este mai mare, cu atât mai mic este randamentul, deoarece
pentru o cot` mai mare trebuie ridicat` temperatura pe circuitul solar ]i deci cre]terea pierderilor de c`ldur`.
Diagramele din figura 13 indic` cota de c`ldur` asigurat` prin energie solar` care pot fi ob\inute
pentru un anumit captator, amplasat într-o anumit` localitate, care produce ap` cald` de consum cu o anumit`
temperatur`.
Fig. 13. Cota de c`ldur` asigurat` prin energie solar` (exemple) pentru un captator
plac`-tub.
6.3.5. EXEMPLU DE CALCUL NR.1
S` se stabileasc` datele tehnice necesare pentru proiectarea unei instala\ii solare de preparare a apei
calde de consum pentru o vil` cu dou` apartamente amplasat` in Bucure]ti.
1. Date de proiectare
- num`rul de persoane : N = 18;
- locuin\` cu nivel ridicat de comfort : Vp = 60 litri/(zi pers.);
- temperatura medie a apei calde la consumator tacm = 50 oC;
- temperatura medie a apei calde din boiler tB = 60 oC;
- temperatura medie a apei reci tar = 10 oC;
- se vor utiliza captatori plani pentru care se cunoa]te η = f (Qo, ∆t);
- instala\ia va func\iona în perioada 1 martie – 31 octombrie (nu va fi necesar`
introducerea de antigel pe circuitul captatorului solar).
2. Considera\ii tehnice
Suprafa\a de captare optim` trebuie s` asigure necesarul de ap` cald` în lunile de var` (iunie, iulie,
august) cu cele mai multe ore de cer senin ]i valori Qo mari. Din acest punct de vedere conform tabelelor 1 ]i
2 poten\ialul solar maxim este în lunile iunie sau iulie. S` alegem pentru exemplificare luna iulie cu 322 ore de
str`lucire a soarelui (vezi tabelul 2).
3. Determinarea capacit`\ii boilerului (conf. rela\iei 9)
Vmin. = 2 . Vp . N . (tacm – tar) / (tB – tar) = 2 . 60 . 8 . (50 – 10) / (60 – 10) = 768 litri
Se alege un boiler cu 2 serpentine (conform schemei din fig. 9) de 800 litri.
4. Debitul de c`ldur` necesar permanent pentru prepararea apei calde de consum (se admite c`
1 litru ≅ 1 kg)
Qnec = Vp . N . cp . (tacm – tar) / 24 . 3600 = 60 . 8 . 4186(50-10)/24 . 3600 = 930 W
5. Cantitatea de energie necesar` lunar va fi
Q*nec = 930 . 24 . 31 = 692075 Wh
Din cele 322 ore lunar (12 x 31) în care poate fi captat` energie solar`, conform tabelului 2, în Bucure]ti
în luna iulie n1 = 322 ore sunt cu cer senin ]i n2 = 50 cu cer acoperit.
Posibilit`\ile orare medii ale radia\iei solare în luna iulie se calculeaz` ca o medie aritmetic` pentru
intervalul 6-18 al unei zile, atât pentru orele cu cer senin (Q’o) cât ]i pentru orele cu cer acoperit (Q”o).
Cu valorile din tabelul 1 se ob\ine Q’o = 455 W/m2 ]i Q”o = 277 W/m2
6. Suprafa\a de captare Scp
Din prospectul captatorului solar deducem, de exemplu, c` randamentul acestuia este η1= 60 % pentru
cer senin ]i η2= 40 % pentru cer acoperit.
Cu datele de mai sus se poate scrie bilan\ul captatoarelor :
Q*nec = Scp (η1 . n1 . Q’o + η2 . n2 . Q”o)
Scp = 692075/(0,6 . 322 . 455 + 0,4 . 50 . 277) = 7,4 m2
Se aleg 5 panouri a 1,5 m2 fiecare, montate înclinat la 38o pe acoperi].

Observa\ie : În mod obi]nuit captatoarele plane, plac`-tub sau plac`-serpentin`, trebuie s`
asigure 0,8 – 1,2 m2/pers
7. Verificarea posibilit`\ilor de preparare a apei calde de consum în lunile de prim`var` ]i de toamn`.
Pentru luna martie , de exemplu : Q’o = 290 W/m2, Q”o = 142 W/m2, n1 = 143, n2 = 229
Cantitatea de energie solar` acumulat` (Qmar.)va fi
Qmar. = 7,5 (0,6 . 143 . 290 + 0,4 . 229 . 142) = 284169 Wh

ceea ce reprezint` cca. 41 % din necesarul de c`ldur` pentru prepararea apei calde de consum.
6.3.6. CONSIDERENTE TEHNICO-ECONOMICE {N DIMENSIONAREA INSTALA|IILOR

SOLARE
Diversitatea tipurilor constructive de captatori solari, boilere, rezervoare de acumulare, pompe etc. face
ca pentru o anumit` tem` dat` s` existe mai multe solu\ii posibile în conceperea instala\iilor solare de producere
a apei calde de consum. Dintre toate solu\iile posibile, una singur` îns` reprezint` solu\ia economic` ]i pentru
determinarea ei sunt necesare o serie de calcule tehnico-economice. Una din metodele de calcul o reprezint`
stabilirea termenului economic de recuperare nec., care reprezint` num`rul de ani în care se recupereaz` investi\ia
f`cut`.
nec. = Cinv/Cexp (ani) (10)
unde : Cinv - sunt cheltuielile de investi\ie pentru realizarea instala\iei solare, în lei;
Cexp - economiile ob\inute în exploatare în decurs de un an, in lei/an.
197
Temenul nec. este caracteristica acestei ramuri a economiei na\ionale ]i este specific \`rii noastre.
Efectuarea unei investi\ii care nu se recupareaz` în nec. ani nu este economic` deoarece alte utilaje (panouri,
boilere, pompe etc.) ar putea fi recuperate într-un termen mai scurt. De asemenea nu este economic` o investi\ie
care se recupereaz` într-un termen mai scurt decât nec. deoarece pentru utilajele respective nu sunt folosite la
maxim posibilit`\ile de investi\ie rentabile. La noi în \ar`, pentru prepararea apei calde de consum cu energie
solar` nec. este de cca. 12 ani.
Cheltuielile de investi\ie se calculeaz` cu rela\ia :

Cinv. = (1+z) ccp Scp + Σ cri Pri + Σ cpi Ppi + ⋅⋅⋅⋅⋅⋅ (11)
în care : Scp – este suprafa\a panourilor solare;

ccp, cri, cpi – sunt costurile specifice pentru panourile solare (lei/m2); rezervoare ]i boilere (lei/buc.);
Pr, Pp – costurile pentru rezervoare+boilere, pompe etc.
z – este un factor care \ine cont de faptul c` la costul captatorilor solari se adaug` costul anexelor
(\evi, izola\ii, automatizare etc.) precum ]i manopera ]i regia.
Economiile anuale ob\inute în exploatare se calculeaz` cu rela\ia :

Cexp = Qan cq – ce Ne h - Σ csi ni (lei/an) (12)
unde : Qan – economia energetic` anual` ob\inut` prin exploatarea instala\iei solare în Gcal/an
cq – pre\ul c`ldurii la consumator în lei/Gcal (în prezent 840.000 lei/Gcal)
ce – costul specific al energiei electrice (lei/kWh)
Ne – puterea necesar` vehicul`rii apei prin instala\ie (kW)
h – num`rul de ore de func\ionare a instala\iei pe an
ni – num`rul persoanelor de între\inere ]i exploatare cu diferite salarii pe an csi.
6.3.7. EXEMPLU DE CALCUL Nr. 2
S` se calculeze termenul economic de recuparare pentru instala\ia solar` din exemplul de calcul nr. 1.
Cheltuielile de investi\ii (valori aproximative pentru exemplificare) sunt centralizate in tabelul 5.
Economia energetic` anual` se calculeaz` pentru cele 10 luni de func\ionare în mod analog, cu modul
de calcul efectuat pentru lunile martie ]i iulie ]i este centralizat` in tabelul 6 (se admit acelea]i randamente ale
captatoarelor solare).
Cheltuieli de investi\ii Cinv (lei) Tabelul 5
Nr. Denumire U.M. Valoare Pre\ul de cost

crt. USD mii lei*
(ptr. 1USD=33000lei)
2 Captatori solari m2 7,5 1000 33000
2 Pompe de circula\ie cu trei buc. 1 50 1650
viteze 1-1,25 m3/h 40-90kW
3 Boiler 800 de litri buc. 1 500 16500
4 Cheltuieli suplimentare cu
\evile de leg`tur`, izola\ia - 400 13200
termic`, automatizarea
instala\iei
5 Manoper` ]i regie - 700 23100
TOTAL GENERAL: 2650 87450

Economia energetic` anual` Qan Tabelul 6
M`rimea Lunile anului

III IV V VI VII VIII IX X
Q’o (W/m2) 290 412,6 495 526,6 455 399 267,2 159,2
Q”o (W/m2) 142 209 279,4 267 277 231,4 154,2 70,6
Num`rul de zile cu cer senin n1 143 185 232 282 322 309 236 191
Num`rul de zile cu cer acoperit n2 229 187 140 90 50 63 136 181
Qoi = Scp (η1 x n1 x Q’o +η2 x n2 x Q”o ) (kWh) 284,2 460,7 634,1 740 700,5 598,5 356,2 175,2
Qoi / 692 x 100(%) 41 66,6 91,6 106,9 101,2 86,5 51,5 25,3
Total Qan = Σ Qoi = 3957 kWh/an
Pompa de circula\ie va func\iona cca. 2500 ore la un consum de 60 W.
Neglijând cheltuielile de între\inere se ob\in economiile anuale (cu pre\ul unui kWh de 2000 lei) :
Cexp = 3957 . 2000 – 0,06 . 2500 . 2000 = 7.614.000lei
Termenul economic de recuperare va fi
nec. = 87.450.000/7.614.000 = 11,5 ani
199
7.CHESTIONARE PENTRU OFERTARE
7.1. Metodologie de completare ]i utilizare a chestionarului pentru culegerea de date în
vederea alegerii unui arz`tor
Chestionarul stabile]te parametrii de alegere ai arz`torului ]i condi\iile speciale sau particulare pe care
acesta trebuie s` le îndeplineasc`. Datele din chestionar sunt de tip exhaustiv ]i deci nu reprezint` în totalitate
date obligatorii a fi cunoscute pentru a putea face alegerea. Pe parcursul descrierii modului de completare ]i
utilizare a chestionarului se vor preciza elementele obligatorii (minimale) pentru a putea face o alegere corect` de
arz`tor, prin marcare cu semnul “ * ”, restul elementelor reprezentând condi\ii particulare care pot fi sau nu impuse
]i deci pot fi sau nu cunoscute ]i precizate.
Chestionarul va fi completat de c`tre ofertant pe baza datelor oferite de proiectant. Completarea
chestionarului pe baza datelor unui beneficiar f`r` preg`tire de specialitate ne asistat de un proiectant/
consultant de specialitate nu este recomandabil` datorit` posibilit`\ii furniz`rii eronate sau incomplete a datelor.
Pentru rubricile de valori numerice cu mai multe categorii de unit`\i de m`sur` nu este obligatorie
completarea tuturor variantelor de exprimare a m`rimii, oricare dintre unit`\ile de m`sur`, singur`, reprezentând
o precizare suficient`. Totu]i, se recomand` exprimarea în sistemul interna\ional deunit`\i de m`sur`, exprimare
care este în afara parantezelor, iar dac` se cunosc valorile transformate în sistemele derivate sau sistemul tehnic,
acestea se vor preciza pentru compara\ie ]i pentru u]urarea utiliz`rii chestionarului.
Chestionarul, prin natura sa, ofer` posibilitatea culegerii de date de c`tre orice persoan` din cadrul
societ`\ii ofertante cu o preg`tire tehnic` inginereasc` minim`. Alegerea arz`torului ce va fi ofertat va fi îns`
f`cut` numai de c`tre o persoan` cu preg`tire tehnic` de specialitate.
{n continuare, pe fiecare punct, se va analiza completarea ]i utilizarea chestionarului:
1. * Se precizeaz` persoana sau firma de specialitate care furnizeaz` datele ]i, dac` este cazul, beneficiarul
c`ruia îi va fi adresat` oferta.
2. Dac` arz`torul se va folosi pe un cazan se va preciza marca, tipul ]i anul de fabrica\ie al acestuia pentru a se
putea ulterior ob\ine sau verifica elementele de compatibilitate cazan – arz`tor (dimensiuni de focar, condi\ii
gazodinamice, elemente de ]amotare etc.) în cazul necunoa]terii acestora de c`tre proiectant sau în cazul
apari\iei unor inadverten\e.
3. Dac` arz`torul nu va fi montat pe un cazan ci pe un utilaj tehnologic (focar) se va preciza destina\ia acestuia
pentru a putea contura condi\iile termice, geometrice ]i gazodinamice de func\ionare.
4. Sarcina nominal` a cazanului, împreun` cu caracteristica de randament, ofer` baza de determinre a puterii
termice nominale a arz`torului.
5. * Dac` se ofer` direct sarcina termic` a arz`torului se va completa rubrica iar dup` aceea se va verifica
concordan\a cu datele de la punctul 4. Dac` nu se ofer` de c`tre proiectant valoarea sarcinii nominale atunci
aceasta se va calcula în prezen\a acestuia de c`tre ofertant : Qnominal arz`tor = Qnominal cazan / randament cazan ;
(randamentul se exprim` în valoare absolut` : valoarea de la punctul 4 supra 100).
6. Agentul termic produs de cazan ofer` date suplimentare (legate de cazan) care duc la precizarea condi\iilor de
lucru ale arz`torului ca regim de func\ionare. Spre exemplu, un cazan de ap` cald` sugereaz` o func\ionare de
tip tot-(pu\in)-nimic; un cazan de ap` fierbinte sugereaz` o func\ionare stabil` la parametrii nominali; un cazan
de abur sugereaz` posibilitatea func\ion`ri de durat` în regimuri de suprasarcin` sau subsarcin` etc. Aceste
elemente, în cazul în care nu se fac ulterior preciz`ri legate de regimurile de func\ionare, vor putea orienta
ofertantul c`tre o variant` optim` de tip de arz`tor în ceea ce prive]te capacitatea acestuia de modificare a
sarcinii termice de lucru.
7. Tipul constructiv de focar este important at`t datorit` faptului c` precizeaz` condi\iile geometrice limit` cât ]i
datorit` faptului c` precizeaz` condi\iile gazodinamice. Astfel, pentru un focar str`puns, limitele geometrice
ale fl`c`rii sunt date de limitele geometrice ale focarului iar c`derea de presiune la str`baterea acestuia este
neglijabil`. {n cazul focarului cu întoarcere liber`, se va \ine cont de necesitatea asigur`rii unei zone perimetrale
de întoarcere a gazelor de ardere, de necesitatea corel`rii lungimii fl`c`rii cu cea a focarului (nu trebuie s` fie
nici prea scurt` ]i nici prea lung`) ]i de pierderea de sarcin` hidraulic` la întoarcerea gazelor. La cazanele cu
focar cu întoarcere dirijat` condi\iile de diametru devin mai lejere datorit` peretelui lateral cald ce m`rgine]te
flac`ra, condi\iile de lungime se pun doar în sensul limit`rii superioare (flac`ra nu trebuie s` dep`]easc`
lungimea focarului), dar pierderea de sarcin` hidraulic` este mare (pierdere local` la întoarcerea pe fundul
focarului plus pierdere liniar` pe traseul de întoarcere). Cazanele din serpentine ]i focarele turbionare introduc
pierderi de sarcin` semnificative, parametrul de suprapresiune în focar fiind mult peste valorile uzuale, în
timp ce focarele camer` ofer` condi\ii practic discre\ionare ca geometrie de flac`r`, f`r` a impune în general
suprapresiuni ci asigurând constructiv depresiuni.
8. * Caracteristicile de încadrare a fl`c`rii precizeaz` numeric condi\iile geometrice stabilite anterior.
9. * Completeaz` imaginea asupra încadr`rii fl`c`rii în focar ]i precizeaz`, prin pozi\ia de lucru, eventuale
particularit`\i constructive ale arz`torului ]i/sau rampei.
201
10.Precizeaz` func\ionarea singular` sau în interdependen\` gazodinamic` a arz`torului (arz`toarelor).
11.* Element esen\ial în stabilirea tipului de arz`tor prin particularit`\ile de cap de ardere ]i ramp` impuse de
fiecare combustibil. Dac` arz`torul va func\iona pe un alt combustibil decât cei uzuali sunt necesare preciz`ri
fie pentru a echivala combustibilul particular cu unul uzual, fie pentru a se opera modific`ri – dar numai de
c`tre produc`torul arz`torului, pe baza datelor transmise de ofertant.
12.Debitul de combustibil este fie direct cunoscut de proiectant, caz în care se verific` concordan\a cu datele de
sarcin` termic` arz`tor ]i putere caloric`, fie se calculeaz` de fa\` cu proiectantul pe baza datelor de sarcin`
termic` arz`tor ]i putere caloric`:
Debit combustibil = Sarcin` termic` arz`tor / Putere caloric` combustibil.
Toate m`rimile se exprim` în sistemul interna\ional, ob\inându-se debitul de combustibil în [m3N/s]
pentru cei gazo]i ]i în [kg/s] pentru cei lichizi.
13.* Se va impune, suprapresiunea în focar, majorat` cu 10 – 20 %, s` fie suportat` de arz`tor la sarcina de lucru
nominal`.
14.* Introduce corec\ii de debit de aer datorit` sc`derii presiunii cu altituduinea.
15.* Precizeaz` constructiv tipul de arz`tor (particularit`\i ale ventilatorului de aer ]i prezen\a unor tubulaturi
suplimentare; uneori, corpul arz`torului ]i ventilatorul nu sunt de construc\ie monobloc).
16.* Precizeaz` categoria constructiv` de arz`tor.
17.Precizeaz` varianta de cap de ardere cu care va fi ofertat arz`torul.
18.Limiteaz` diametrul tubului de flac`r`: tubul de flac`r` trebuie s` poat` trece prin golul practicat pe frontul
cazanului.
19.Se caut` existen\a în ofert` a unuia sau mai multor tipuri de arz`toare deja omologate împreun` cu cazanul/
utilajul în discu\ie.
20.Se caut` existen\a în ofert` a unuia sau mai multe tipuri de arz`toare recomandate de produc`torul cazanului/
utilajului dar ne omologate împreun` cu cazanul/utilajul în discu\ie. Se va atrage aten\ia produc`torului de
arz`tor c` trebuie s` fac` o extindere de omologare pentru aceast` utilizare.
21.* Precizeaz` complexitatea rampei de combustibil – echiparea minim` este cea obligatorie conform
normelor I.S.C.I.R.
22.* Precizeaz`, pentru arz`toarele func\ionând pe combustibil gazos, condi\iile de racordare pe baza c`rora se
alege sau se verific` diametrul rampei (conform nomogramelor date de produc`torii de arz`toare).
23.* Precizeaz`, pentru arz`toarele func\ionând pe combustibil lichid, condi\iile de racordare pe baza c`rora se
alege sau se verific` diametrul racordurilor (conform nomogramelor date de produc`torii de arz`toare).
24.Completeaz`, detaliat, condi\ii suplimentare de lucru a sistemului de automatizare ]i control.
25.Limiteaz` dimensiunile de gabarit ale arz`torului.
26.Se stabile]te gama de motoare de antrenare ce poate fi utilizat` ]i tensiunea de lucru a sistemelor de comand`
]i control (automatizare).
27.* Stabile]te particularit`\i func\ionale obligatorii.
28.Se precizeaz` dac` este necesar` respectarea unor condi\ii suplimentare (în afara celor obligatorii stabilite de
I.S.C.I.R. ]i M.L.P.T.L.) ]i documentele doveditoare cerute.
29.Dac` arz`torul ofertat nu se reg`se]te la punctul 19, este obligatorie atestarea compatibilit`\ii cazan-arz`tor,
precizându-se în sarcina cui cade aceast` atestare.
30.* Se înscriu datele persoanei de leg`tur` atât pentru transmiterea ulterioar` a ofertei cât ]i pentru obinerea de
date suplimentare sau clarific`ri.
31.Necesar pentru a stabili posibilitatea furniz`rii la timp.
32.Atest` momentul ob\inerii datelor de ofertare.
Alegerea arz`torului se poate face în multe feluri, fiecare specialist putând s`-]i stabileasc` propria
metodologie.
Totu]i, ca exemplu, se prezint` metodologia de alegere pe sistemul elimin`rii:
a. Din întreaga gam` de arz`toare se elimin` cele ale c`ror zon` de func\ionare recomandat` nu
cuprinde puterea nominal` specificat` in formular.
b. Se elimin` cele care nu corespund combustibilului precizat.
c. Se elimin` cele ale c`ror geometrie de flac`r` nu corespunde.
d. Se elimin` cele care nu fac fa\` condi\iilor de alimentare, suprapresiune, pozi\ie de func\ionare,
condi\ii particulare de lucru etc.
e. Se elimin` cele cu gabaritul mai mare decât disponibilul de amplasare.
f. Se alege din cele r`mase arz`torul care r`spunde cel mai complex ]i avantajos urm`toarelor condi\
ii:
i. S` fie omologat cu cazanul sau recomandat cu acesta
ii. S` poat` fi livrat la termenul ]i în condi\iile specificate
iii.S` reprezinte raportul pre\/calitate dorit de proiectant sau beneficiar.
7.1.1.
CHESTIONAR PENTRU CULEGEREA DE DATE
{N VEDEREA ALEGERII UNUI ARZ~TOR
1. Firma / persoana solicitant` : ........................................................................

2. Cazan marca .....................................,tip ...................... , anul de fabrica\ie ................
3. Focar tehnologic folosit pentru ...................................................................................
4. Sarcin` nom. cazan ........... kW ; (................... kcal/h) ; randament cazan ................. %
5. Sarcin` nominal` arz`tor ................ kW ; (........................kcal/h).
6. Agentul termic produs : • ap` cald` • ap` fierbinte • ulei diatermal
• abur saturat • abur supraînc`lzit • .......................
7. Tip constructiv : • focar str`puns • focar cu întoarcere liber` • focar tip camer`
• cazan din serpentine • focar cu întoarcere dirijat` • focar turbionar
8. Caracteristici de încadrare a fl`c`rii :
dimensiuni camer` de ardere : adâncime ........... mm ; lateral stânga ............. mm ;
sus ................. mm ; jos ............ mm ; lateral dreapta ............ mm ;
]amotare : • jos • lateral pe ....... mm • front • spate • sus
diametru (liber) focar ............... mm ; lungime focar ................ mm;

]amotare : • front • pe lungimea de ....... mm • spate
9. Pozi\ia axei arz`torului : • orizontal` • vertical` • la un unghi de ..... grade
10. Num`rul de arz`toare pe focar : • unul • mai multe paralel • mai multe turbionar
11. Combustibil utilizat : • gaz metan • G.P.L • tip M • C.L.U. III • p`cur`
• altele ; preciza\i : putere caloric` (.............. kcal/kg) ; ................. kJ/kg;
viscozitate ....... oE la ......... oC ; densitate ........... kg/m3 ;
temperatura de alimentare ......... oC ; aer stoichiometric ............ m3N/m3N (kg) .
12. Debit de combustibil • gazos ...................... m3N/h • lichid ................... kg/h
13. Suprapresiune focar (.............. mm C.A. ; .......... mbar) ; ................ Pa ; (......... hPa)
14. Altitudinea de lucru (a localit`\ii unde va func\iona fa\` de nivelul m`rii) ............. m
15. Aerul de ardere : • atmosferic • preînc`lzit la temperatura ........... oC
• amestec de aer atm. cu aer preînc. , aer atmosferic ...... % volumic ; (....... % masic).
16. Func\ionarea arz`torului : • 1 treapt` • 2 trepte • 2 trepte progresiv
• 3 trepte • modulant • 3 trepte progresiv
17. Lungime tub cap de ardere : • normal` • mare • impus`
............. mm
18. Diametrul maxim al tubului capului de ardere ................ mm
19. Tipuri de arz`toare agreeate I.S.C.I.R. pentru cazanul / utilajul în discu\ie :
Marca ...................................... tip .................................. produc`tor .............................
20. Tipuri de arz`toare recomandate de produc`torul cazanului / utilajului în discu\ie :
21. Rampa de gaz va fi echipat` : • standard conform I.S.C.I.R.
• standard conform I.S.C.I.R. + • filtru suplimentar
• electrovalv` suplimentar`
• pomp` dubl`
• .................................
• .................................
22. Presiunea de alimentare a rampei de combustibil gazos : ................... mbar
lungimea traseului ............ m ; diametrul mediu ............... mm.
23. In`l\imea de pozi\ionare a rezervorului de zi de combustibil lichid : ........ m;
203
lungimea traseului ............ m ; diametrul mediu ............... mm.
24. Elemente suplimentarea de automatizare ]i / sau semnalizare : • nu ;
• da : ...............................................................................................................
25. Distan\e libere de montaj fa\` de punctul de intersec\ie dintre axul tubului capului de
ardere ]i frontul cazanului/utilajului : adâncime .............. mm ; sus .......... mm ; jos
.......... mm
lateral stânga .............. mm ; lateral dreapta ............. mm
26. Tensiunea de alimentare disponibil` : • 3x380V / 220V / 50Hz • ... V / ... V / ... Hz
27. Condi\ii speciale pentru arz`tor : • NOx sc`zut • silen\ios • ..........................
28. Norme ]i avize suplimentare fa\` de atest`rile I.S.C.I.R. ]i M.L.P.A.T. : • nu ;
• da : ...................................................................................................................
29. Atestarea I.S.C.I.R. a cuplajului arz`tor – cazan / utilaj va fi asigurat` de :
• furnizor • beneficiar • exist` deja • nu este necesar` legal
30. Persoan` de leg`tur` beneficiar : Nume ............................. ; Prenume .........................
Func\ia .................... ; tel./fax. .............................. ; e-mail .............................................

31. Termen de livrare dorit ...................................
32. Data complet`rii formularului ....................................
OFERTANT ....................................... BENEFICIAR ...................................

7.2. Metodologie de completare ]i utilizare a chestionaruluipentru culegerea de date
în vederea alegerii unui cazan
Chestionarul stabile]te parametrii de alegere ai unui cazan ]i condi\iile speciale sau particulare pe care
acesta trebuie s` le îndeplineasc`. Datele din chestionar sunt de tip exhaustiv ]i deci nu reprezint` în totalitate
date obligatorii a fi cunoscute pentru a putea face alegerea. Pe parcursul descrierii modului de completare ]i
utilizare a chestionarului se vor preciza elementele obligatorii (minimale), prin marcare cu semnul “ * “, pentru a
putea face o alegere corect` de arz`tor, restul elementelor reprezentând condi\ii particulare de detaliu care pot fi
sau nu impuse ]i deci pot fi sau nu cunoscute ]i precizate.
chestionarului pe baza datelor unui beneficiar f`r` preg`tire de specialitate neasistat de un proiectant/
o precizare suficient`. Totu]i, se recomand` exprimarea în sistemul interna\ional de unit`\i de m`sur`, exprimare
care este în afara parantezelor, iar dac` se cunosc valorile transformate în sistemele derivate sau sistemul tehnic,
acestea se vor preciza pentru compara\ie ]i pentru u]urarea utiliz`rii chestionarului.
societ`\ii ofertante cu o preg`tire tehnic` inginereasc` minim`. Alegerea cazanului ce va fi ofertat va fi îns`
1. * Se precizeaz` persoana sau firma de specialitate care furnizeaz` datele ]i, dac` este cazul, beneficiarul
2. * Prin precizarea tipului de agent termic produs se încadreaz` oferta în una din cele 6 mari categorii
existente.
3. - 11.* Date caracteristice de func\ionare; în func\ie de tipul de agent produs se vor completa anumite rubrici,
astfel : - cazan de ap` cald` => rubricile 3,5,8 ]i 9;
- cazan de ap` fierbinte => rubricile 4,5,8 ]i 9;
- cazan de abur saturat => rubricile 6,9,10 ]i 11;
- cazan de abur supraînc`lzit => rubricile 6,7,9,10 ]i 11;
- cazan pe ulei sau alt agent => în func\ie de caz.
12. - 14. Se precizeaz` anumite recomand`ri sau preferin\e constructive ale proiectantului sau beneficiarului
legate de cazanul ce va fi ofertat.
15. Se impune prezen\a unor suprafe\e anexe cu rol în ridicarea randamentului cazanului (]i ecologiz`rii
func\ion`rii, sistemul P.A.V.E.).
16. Se precizeaz` op\iunea de aer de ardere pentru arz`torul ce va deservi cazanul.
17. * Se precizeaz` tipul de combustibil ce se va utiliza pentru a se impune eventualele condi\ii constructive
speciale pentru cazan, rezultate din condi\iile de aprindere ]i ardere ale respectivului combustibil
(zone ]amotate, lungime de focar, caracteristici de murd`rire, facilit`\i de cur`\are, zone de risc pentru
stabilitatea arderii, clapete de explozie, zone de acumulare depuneri, stabilirea zonelor de supraveghere
etc.)
18. Se precizeaz` condi\iile constructive ce trebuiesc îndeplinite de frontul cazanului ]i geometria focarului,
precum ]i condi\iile termice ]i gazodinamice ce decurg din regimurile par\iale de func\ionare (func\ionarea
unui num`r din totalul arz`toarelor – în concordan\` cu punctul 10).
19. * Dac` se dore]te furnizarea echipamentului cazan + arz`tor se va completa ]i chestionarul corespunz`tor
de arz`tor, pe baza datelor din prezentul chestionar, pe baza datelor oferite de proiectant ]i pe baza solu\
iei de cazan aleas`.
20. Precizeaz` alc`tuirea sistemului de automatizare (sistemele de comand` ]i control au componen\a
minimal` stabilit` de normele I.S.C.I.R. ; automatizarea de comand` ]i control a sistemelor de alimentare
pentru cazanele de abur este obligatorie în furnitura cazanului ]i deci nu se prezint` ca op\iune).
21. Se precizeaz` posibilit`\ile de alimentare cu energie electric`.
22. Se precizeaz` gabaritul maximal al cazanului; se va urm`ri adoptarea unei solu\ii constructive potrivit`
formei volumului disponibil în central` (solu\ie normal`, dezvoltare pe lungime, dezvoltare pe în`l\ime,
solu\ie compact` etc.).
23. * Se stabilesc limitele de transport în central` a subansamblelor de cazan; se poate merge de la livrarea
cazanului complet echipat pân` la modificarea solu\iei constructive în sensul adopt`rii unei variante de
cazan din elemente.
24. * Dac` exist` co] se ob\in datele de racord ale cazanului geometric ]i hidraulic iar dac` nu exist` co] se
va preciza necesitatea proiect`rii acestuia în concordan\` cu sistemul cazan-arz`tor ales.
25. Se precizeaz` dac` este necesar` respectarea unor condi\ii suplimentare (în afara celor obligatorii
205
stabilite de I.S.C.I.R. ]i M.L.P.T.L.) ]i documentele doveditoare cerute.
26. Se identific` situa\iile speciale referitoare fie la amplasamentul ]au mediul de lucru al cazanului, fie
la parametrii dependen\i de func\ionarea acestuia (medii corozive, medii calde, medii reci, umiditate,
rezisten\` la lovire etc.).
27. In cazul în care nu exist` atestarea I.S.C.I.R. a cuplajului cazan-arz`tor, se stabile]te în sarcina cui cad
cheltuielile ]i responsabilitatea.
28. * Se înscriu datele persoanei de leg`tur` atât pentru transmiterea ulterioar` a ofertei cât ]i pentru
obinerea de date suplimentare sau clarific`ri.
29. Necesar pentru a stabili posibilitatea furniz`rii la timp.
30. Atest` momentul ob\inerii datelor de ofertare.
31. Necesarul de pomp` de circula\ie pentru cazanul afectat (traseul dintre tur-retur).
Alegerea cazanului se poate face în multe feluri, fiecare specialist putând s`-]i stabileasc` propria
metodologie.
Totu]i, ca exemplu, se prezint` o propunere de metodologie:
a. Se stabilesc gamele de cazane corespunz`toare agentului termic produs.

b. Se impun condi\iile specifice de lucru, eliminându-se gamele care nu corespund.
c. Se selecteaz` din cele r`mse cele care au solu\ia constructiv` ]i capacit`\ile de racord cu elemente
auxiliare conform chestionarului.
d. Se elimin` cele care nu fac fa\` condi\iilor de alimentare, combustibil, condi\ii particulare de lucru
etc.
e. Se elimin` cele cu gabaritul mai mare decât disponibilul de amplasare.
f. Se alege sistemul de automatizare conform chestionarului.
g. Se alege din solu\iile propuse cea care r`spunde cel mai complex ]i avantajos urm`toarelor
condi\ii:
i. S` fie omologat cu arz`torul existent sau recomandat
ii. S` poat` fi livrat la termenul ]i în condi\iile specificate

7.2.1.
{N VEDEREA ALEGERII UNUI CAZAN

3. Temperatura apei calde : nominal ............ oC ; maxim ............. oC
4. Temperatura apei fierbin\i ............ oC
5. Presiune de lucru : nominal ............ bar ; maxim ............. bar
6. Presiune de satura\ie abur ........... bar
7. Temperatur` de supraînc`lzire a aburului .............. oC
8. Randament minim impus la func\ionarea în regim nominal ........... %
9. Sarcin` nominal` cazan ........... kW ; (................... kcal/h)
10. Sarcin` redus` cazan ............. kW ; (................... kcal/h) ; ............. % din nominal
11. Suprasarcin` maxim` cazan ............. kW ; (................. kcal/h); ............. % din nominal
12. Tip cazan : • acvatubular • ignitubular
13. Tip focar : • focar str`puns • focar cu întoarcere liber` • focar tip camer`
• cazan din serpentine • focar cu întoarcere dirijat` • focar turbionar
14. Material : • font` • o\el • cupru
• materiale speciale : ...........................................................................
15. Suprafe\e anexe : • economizor • condensator
• condensator + umidificator-preînc`lzitor aer de ardere (P.A.V.E / P.V.A)
• altele : .........................................................................................................
16. Aerul de ardere : • atmosferic • preînc`lzit la temperatura ........... oC
• amestec de aer atm. cu aer preînc. : aer atmosferic ...... % volumic ; (....... % masic)
17. Combustibil utilizat : • gaz metan • G.P.L • tip M • C.L.U. III • p`cur`
• altele ; preciza\i : putere caloric` (.............. kcal/kg) ; ................. kJ/kg;
temperatura de alimentare ......... oC ; aer stoichiometric ............ m3N/m3N (kg) .
18. Num`rul de arz`toare pe focar : • unul • ......... paralel • .......... turbionar
19. Cazanul se dore]te : • cu arz`tor • f`r` arz`tor
20. Elemente de automatizare ]i control în afara celor obligatorii
(conform normelor I.S.C.I.R) : • termostat de camer` • termostat de lucru exterior •
debitmetru agent termic • computer de comand` programabil în timp
• computer integrator • semnaliz`ri ]i afi]aje la distan\` • plac` fax-modem
• transmisie radio de date • altele : ....................................................................
21. Tensiunea de alimentare disponibil` : • 3x380V / 220V / 50Hz • ... V / ... V / ... Hz
22. Spa\iu liber la sol pentru amplasare : lungime .............. mm ; l`\ime .......... mm ;
în`l\ime maxim` cazan (inclusiv arm`turi) .......... mm.
23. Spa\iu minim de acces pe traseul interior de transport :
u]` ............. mm x .............. mm;
sas , antecamer`, cot etc. (dimensiuni minime L / l / h) : ........mm / ......mm / ..... mm
24. Exist` co] : • nu
• da : • o\el izolat • o\el neizolat • zid`rie
• racordare direct` • racordare cu canal de gaze de ardere
• sec\iune circular` diametru interior ............. mm ;
• sec\iune dreptunghiular` ............. mm x .............. mm;
• se asigur` suprapresiune 0 la baza co]ului
• se asigur` suprapres. 0 la racordul de ie]ire gaze de ardere din cazan
• nu se cunoa]te regimul de presiuni în canale ]i co]
25. Norme ]i avize suplimentare fa\` de atest`rile I.S.C.I.R. ]i M.L.P.T.L. : • nu ;
• da : ...................................................................................................................
207
26. Condi\ii speciale de lucru : • nu ;
• da : ...................................................................................................................
27. Atestarea I.S.C.I.R. a cuplajului arz`tor – cazan va fi asigurat` de :
• furnizor • beneficiar • exist` deja
28. Persoan` de leg`tur` beneficiar : Nume ............................. ; Prenume ........................
OFERTANT ....................................... BENEFICIAR ..........................................

7.3. Metodologie de completare ]i utilizare a chestionarului pentru culegerea de date
în vederea alegerii unui sistem de pompare
Prin sistem de pompare, în prezentul chestionar, se în\elege totalitatea componentelor, în form`

constructiv` compact` sau individual`, care asigur` vehicularea unui lichid. Astfel, un sistem de pompare este
în principiu alc`tuit din sursa de energie mecanic`, elementul antrenat de transmitere a energiei c`tre lichidul
vehiculat (rotor, membran` etc., generic denumite corpul pompei) ]i cuplajul dintre sursa de energie mecanic` ]i
elementul antrenat. Chestionarul stabile]te parametrii de alegere ai sistemului de pompare ]i condi\iile speciale
sau particulare pe care acesta trebuie s` le îndeplineasc`. Datele din chestionar sunt de tip exhaustiv ]i deci nu
reprezint` în totalitate date obligatorii a fi cunoscute pentru a putea face alegerea. Spre exemplu, debitele maxim
]i minim, respectiv în`l\imile de pompare corespunz`toare acestor debite, nu sunt date obligatorii, alegerea
putându-se face în cazul cunoa]terii numai a debitului ]i în`l\imii nominale de pompare.
Pentru fiecare sistem de pompare se va completa un chestionar separat.
Chestionarul va fi completat de c`tre ofertant pe baza datelor prezentate de proiectant. Completarea
o precizare suficient`. Totu]i, se recomand` exprimarea în sistemul interna\ional, exprimare care este în afara
parantezelor, iar dac` se cunosc valorile transformate în sistemele derivate sau sistemul tehnic, acestea se vor
preciza pentru compara\ie direct` cu unele date de prospect ]i mai facila utilizare a chestionarului.
societ`\ii ofertante cu o preg`tire tehnic` inginereasc` minim`. Alegerea sistemului de pompare ce va fi
ofertat va fi îns` f`cut` numai de c`tre o persoan` cu preg`tire tehnic` de specialitate.
1. Se precizeaz` persoana sau firma de specialitate care furnizeaz` datele ]i, dac` este cazul, beneficiarul
2. Se precizeaz` fluidul vehiculat.
3. Se înscriu temperaturile maxim`, minim` ]i nominal` de lucru. Importan\a acestor temperaturi este legat` pe
de o parte de posibilitatea apari\iei cavita\iei (la temperatura maxim`) ]i de verificarea condi\iilor de rezisten\`
mecanic` ]i func\ionare a elementelor sistemului (rotor, membran`, carcas`, cuplaj mecanic, lag`re etc.).
4. {n cazul în care fluidul este de natur` special` (varianta punctat` de la întrebarea 2) se vor preciza viscozit`\ile
la temperaturile caracteristice.
5. Se precizeaz` debitul nominal ce va sta la baza alegerii ]i eventual debitele extreme (maxim ]i minim) pentru
optimizarea alegerii (randamente acceptabile de pompare la marginile intervalului de debit).
6. Se precizeaz` în`l\imea de pompare nominal` (corespunz`toare debitului nominal) ce va sta la baza alegerii ]i
eventual în`l\imile de pompare la debitele extreme (maxim ]i minim) pentru optimizarea alegerii (randamente
acceptabile de pompare la marginile intervalului).
7. Stabile]te tipul constructiv al pompei ]i condi\iile generale de func\ionare, prin caracteristica de montaj.
8. Din punctul de vedere al fiabilit`\ii, sistemul poate fi prev`zut cu o rezerv` (pomp` dubl`) sau f`r`. In cazul
pompei duble, ambele componente sunt montate pe acela]i postament sau în acela]i corp, prezentând unitate
constructiv`.
9. Se specific` sursa de energie mecanic`.
10.Se precizeaz`, pentru sistemele cu componente individuale, tipul de cuplaj care se dore]te. In general, pentru
sistemele de pompare mono-bloc, precizarea nu este necesar`.
11.Se stabile]te lista elementelor anexe de comand`, control ]i racordare ce se doresc a fi livrate împreun`
cu sistemul de pompare. Dac` este necesar, se face trimitere la o anex` explicativ` pentru detalierea
caracteristicilor constructiv-func\ionale ale elementelor anexe dorite.
12.{n cazul în care condi\iile de lucru sunt speciale (medii corozive, medii explozive etc.) se vor face preciz`rile
de rigoare.
13.Se precizeaz` dac` este necesar` respectarea unor condi\ii suplimentare în afara celor obligatorii stabilite de
M.L.P.T.L. ]i documentele doveditoare cerute.
14.Se înscriu datele persoanei de leg`tur` atât pentru transmiterea ulterioar` a ofertei cât ]i, eventual, pentru
ob\inerea de date suplimentare sau clarific`ri.
15.Necesar pentru a stabili posibilitatea furniz`rii la timp.
16.Atest` momentul ob\inerii datelor de ofertare.
209
Alegerea sistemului de pompare se poate face în multe feluri, fiecare specialist putând s`-]i stabileasc`
propria metodologie.
Totu]i, ca exemplu, se prezint` o metodologie de alegere:
a. Din întreaga gam` de sisteme de pompare se aleg cele ale c`ror zon` de func\ionare recomandat`
(pe curba de pompare) con\ine punctul corespunz`tor atât debitului cât ]i în`l\imii de pompare
nominale specificate în formular.
b. Dac` nu exist` un sistem care s` îndeplineasc` condi\iile punctului a., se va impune pe curba de
pompare doar debitul nominal, alegându-se pompa cu în`l\imea de pompare cea mai apropiat`
de cea nominal` dar obligatoriu superioar`. Diferen\a dintre în`l\imea de pompare a utilajului ales
]i cea din chestionar va fi comunicat` proiectantului/beneficiarului pentru ca acesta s` ia m`surile
necesare de corec\ie (introducerea unei pierderi locale de sarcin` hidraulic`).
c. Din gama de pompe se selecteaz` cele cu caracteristica de randament cea mai avantajoas` în
punctul de func\ionare nominal.
d. Din gama de pompe rezultat` se selecteaz` cele cu caracteristica de randament cea mai avantajoas`
în zonele marginale ale domeniului declarat de lucru.
e. Se selecteaz` în continuare pompele care corespund criteriilor de antrenare ]i cuplaj cerute în
chestionar.
f. Se aleg din cele selectate cele care au în furnitur` sau op\ional elementele anexe cerute în
chestionar.
g. Se elimin` cele care nu fac fa\` condi\iilor speciale de func\ionare.
h. Se alege din cele r`mase sistemul de pompare care r`spunde cel mai complex ]i avantajos
urm`toarelor condi\ii:
i. S` aib` omolog`rile ]i atest`rile cerute;
ii. S` poat` fi livrat la termenul ]i în condi\iile specificate;

7.3.1.
CHESTIONAR PENTRU OB|INEREA DE DATE
{N VEDEREA OFERT~RII UNUI SISTEM DE POMPARE
1. Firma/persoana solicitant` : ……………………………………………………………..

2. Fluidul vehiculat : • ap` rece • ap` cald` • ap` fierbinte
• ulei diatermal • …………
3. Temperatura de lucru : maxim` ……… oC ; minim` …….. oC ; nominal` ……….. oC
4. Viscozitate fluid (altele decât ap` sau ulei, corespunz`tor temperaturilor anterioare) :
maxim` ……… oE ; minim` …….. oE ; nominal` ……….. oE
5. Debit fluid vehiculat : maxim ……… m3/s ; minim …….. m3/s ; nominal ………. m3/s
6. In`l\ime de pompare : minim ………. bar ; maxim …….. bar ; nominal ………. bar
7. Caracteristici de montaj : • pomp` de conduct` • montaj pe postament
• pomp` imersat` (de pu\) • grup de pompare mobil • …………………….
8. Grad de asigurare : • pomp` simpl` • pomp` dubl` (1 func\iune + 1
rezerv`)
9. Motor de antrenare : • electric monofazat • electric trifazat
• electric cu variator de tura\ie • termic diesel
• termic cu aprindere prin scânteie • ……………………..
10. Cuplaj de antrenare : • rigid • cu curele • cu ambreiaj elastic
11. Se doresc elemente complementare : • contraflan]e • robinete de separa\ie
• tablou de comand` • racorduri elastice • clapete de sens
• ………………….. • ………………… • …………………….
12. Condi\ii speciale de lucru : • nu
• da : ……………………………………………………………………..
13. Se doresc atest`ri suplimentare fa\` de cea M.L.P.T.L. : • nu
• da : ……………………………………………………………………..
14. Persoan` de leg`tur` beneficiar : Nume ………………… ; Prenume …………………
Func\ie …………….. ; Tel./fax. ……………………... ; e-mail …………………...
15. Termen de livrare (estimat) : …………………..
16. Data complet`rii formularului : …………………..
BENEFICIAR OFERTANT
……………………………. ……………………………
211
7.4. Metodologie de completare ]i utilizare a chestionarului pentru culegerea de
date în vederea stabilirii solu\iei de central` termic`
Chestionarul stabile]te parametrii calitativi ]i cantitativi necesari stabilirii unei solu\ii de central` termic`.
Centrala termic` se define]te ca întindere în cadrul chestionarului prin r`spunsurile la întreb`ri. Astfel, pe lâng`
cazane, arz`toare, schimb`toare, sistem de expansiune, sisteme de pompare, sisteme de alimentare, gospod`rie
de combustibil ]i racorduri interne, aceasta poate con\ine integral, par\ial sau deloc re\eaua de distribu\ie c`tre
consumatori, cu toate elementele func\ionale ]i anexe. Datele din chestionar sunt de tip exhaustiv ]i deci nu
reprezint` în totalitate date obligatorii a fi cunoscute pentru a putea face alegerea. Pe parcursul descrierii modului
de completare ]i utilizare a chestionarului se vor preciza elementele obligatorii (minimale) pentru a putea face
o alegere corect`, prin marcare cu semnul “ * “, restul elementelor reprezentând condi\ii particulare de detaliu
care pot fi sau nu impuse ]i deci pot fi sau nu cunoscute ]i precizate. In cazul în care nu sunt precizate de c`tre
beneficiar, acestea vor rezulta în urma alegerilor f`cute ]i vor fi communicate ulterior proiectantului / beneficiarului
pentru acceptare.
Mai mult, datorit` complexit`\ii unei centrale termice, cu excep\ia cazurilor de ofertare a “microcentralelor”
de tip compact, se va cere ca baz` de documenta\ie obligatorie proiectul centralei termice sau m`car o schi\` cu
datele de amplasament al utilajelor, trasee de conducte interioare ]i dimensiunile acestora.
Pentru reubricile de valori numerice cu mai multe categorii de unit`\i de m`sur` nu este obligatorie
o precizare suficient`. Totu]i, se recomand` exprimarea în sistemul interna\ional de unit`\i de m`sur`,
exprimare care este în afara parantezelor, iar dac` se cunosc valorile transformate în sistemele derivate sau
sistemul tehnic, acestea se vor preciza pentru compara\ie ]i mai facila utilizare a chestionarului.
societ`\ii ofertante cu o preg`tire tehnic` inginereasc` minim`. Alegerea solu\iei generale ]i a utilajelor
componente va fi îns` f`cut` numai de c`tre o persoan` cu preg`tire tehnic` de specialitate.
1. * Se precizeaz` persoana sau firma beneficiar`.

2. * Se precizeaz` persoana sau firma de specialitate care a realizat proiectarea ]i furnizeaz` datele.
3. Sarcina termic` global` instalat` în centrala termic` ofer` o imagine global` a complexit`\ii elementelor ce vor
fi ofertate:
• pentru centralele mici, cu puteri termice sub 40 kW, se poate alege varianta “microcentralelor”
de tip compact ce con\in în cadrul unei carcase toate elementele necesare unei func\ion`ri
complete (preparare agen\i termici, pompare, asigurare, automatizare etc.);
• pentru domeniul de puteri termice instalate 40 – 150 kW se poate merge în egal` m`sur` pe
solu\ia de tip “microcentral`” (în cazul existen\ei în ofert` a sarcinii cerute) sau pe solu\ia de
alc`tuire din elemente componente individuale;
• pentru puteri ce dep`]esc 150 kW se va folosi identificarea, alegerea ]i ofertarea fiec`rui
element (utilaj) component ]i cuplarea acestora prin sisteme de conducte ]i automatizare.
4. Prin precizarea tipului de agent termic produs se încadreaz` oferta în una din cele 6 mari categorii existente.
5. * Se completeaz` în cazul în care centrala produce ca agent termic ap` cald` de înc`lzire. Se vor preciza
mai întâi parametrii cantitativi definitorii : sarcin` termic`, temperaturile nominale de tur ]i retur, debitul de
agent preparat (dac` se cunoa]te, iar dac` nu, se determin` din sarcina termic` ]i ecartul de temperatur`),
presiunea nominal` de lucru (dat` în general de regimul de în`l\ime al consumatorului de c`ldur`).
Temperatura maxim` admis` precum ]i presiunea maxim` admis` reprezint` limit`ri impuse de
aparatele utilizatoare în sine sau de condi\iile de func\ionare ale acestora ]i reprezint` parametrii limit` de
siguran\` pentru cazanele de ap` cald` ce vor fi ofertate, în sensul c` automatizarea va considera aceste
valori ca praguri de avarie.
Alegerea solu\iei de preparare a agentului termic cu unul, dou` sau mai multe cazane este legat` de optimizarea
regimurilor de func\ionare (sezonier, jurnalier ]i pe utilit`\i) ]i în mod normal apar\ine proiectantului. Totu]i, în
cazul în care nu exist` o pozi\ie stabilit`, se va determina solu\ia optim` împreun` cu proiectantul, conform
indica\iilor din manualul Black Sea – capitolul de cazane ]i capitolul de centrale termice – urmând ca rezultatele
s` fie înscrise în chestionar. Sarcinile par\iale ale cazanelor ce furnizeaz` ap` cald` de înc`lzire se vor preciza
ca procent din sarcina termic` total`, urmând ca la completarea chestionarelor de cazan, aceste procente,
împreun` cu sarcina termic` total`, s` dea valori de sarcin` termic` individual` pentru fiecare cazan în parte.
In acest chestionar s-a preferat exprimarea indirect` prin valori procentuale datorit` u]urin\ei de urm`rire a
corectitudinii datelor furnizate, prin faptul c` suma sarcinilor par\iale trebuie s` fie obligatoriu 100 %.
6. * Se completeaz` în cazul în care centrala produce ca agent termic ap` fierbinte.
Se vor preciza mai întâi parametrii cantitativi definitorii : sarcin` termic`, temperaturile nominale de tur ]i
retur, debitul de agent preparat (dac` se cunoa]te, iar dac` nu, se determin` din sarcina termic` ]i ecartul
de temperatur`), presiunea nominal` de lucru (dat` în general de maximul dintre regimul de în`l\ime al
consumatorului de c`ldur` ]i presiunea de satura\ie a apei la temperatura nominal` de tur).
Temperatura maxim` admis` precum ]i presiunea maxim` admis` reprezint` limit`ri impuse de aparatele
utilizatoare în sine sau de condi\iile de func\ionare ale acestora ]i reprezint` parametrii limit` de siguran\`
pentru cazanele de ap` cald` ce vor fi ofertate, în sensul c` automatizarea va considera aceste valori ca
praguri de avarie. In plus, presiunea minim` reprezint` ]i ea parametru critic deoarece exist` pericolul
vaporiz`rii apei fierbin\i; dac` presiunea minim` nu este precizat` de proiectant, aceasta se va alege,
împreun` cu acesta ]i cu aprobarea acestuia, ca fiind presiunea de satura\ie a apei la temperatura maxim`
admis` a agentului termic.
Alegerea solu\iei de preparare a agentului termic cu unul, dou` sau mai multe cazane este legat`
de optimizarea regimurilor de func\ionare (sezonier, jurnalier ]i pe utilit`\i) ]i în mod normal apar\ine
proiectantului. Totu]i, în cazul în care nu exist` o pozi\ie stabilit`, se va determina solu\ia optim` împreun` cu
proiectantul, conform indica\iilor din manualul Black Sea – capitolul de cazane ]i capitolul de centrale termice
– urmând ca rezultatele s` fie înscrise în chestionar. Sarcinile par\iale ale cazanelor ce furnizeaz` ap` cald`
de înc`lzire se vor preciza ca procent din sarcina termic` total`, urmând ca la completarea chestionarelor
de cazan, aceste procente, împreun` cu sarcina termic` total`, s` dea valori de sarcin` termic` individual`
pentru fiecare cazan în parte. In acest chestionar s-a preferat exprimarea indirect` prin valori procentuale
datorit` u]urin\ei de urm`rire a corectitudinii datelor furnizate, prin faptul c` suma sarcinilor par\iale trebuie
s` fie obligatoriu 100 %.
7. * Se completeaz` în cazul în care centrala produce ca agent termic abur saturat.
Se vor preciza mai întâi parametrii cantitativi definitorii : sarcin` termic`, temperatur` ]i/sau presiune de
satura\ie, debitul de agent preparat (dac` se cunoa]te, iar dac` nu, se determin` din sarcina termic` ]i
c`ldura unitar` de vaporizare).
Alegerea solu\iei de preparare a agentului termic cu unul, dou` sau mai multe cazane este legat` de
optimizarea regimurilor de func\ionare ]i apar\ine obligatoriu proiectantului. Sarcinile par\iale ale cazanelor
de abur se vor preciza ca procent din sarcina termic` total`, urmând ca la completarea chestionarelor de
cazan, aceste procente, împreun` cu sarcina termic` total`, s` dea valori de sarcin` termic` individual`
8. * Se completeaz` în cazul în care centrala produce ca agent termic abur supraînc`lzit.
Se vor preciza mai întâi parametrii cantitativi definitorii : sarcin` termic`, temperatur` ]i/sau presiune de
satura\ie, debitul de agent preparat (dac` se cunoa]te, iar dac` nu, se determin` din sarcina termic` ]i
c`ldura unitar` de preparare), temperatura de supraînc`lzire.
Alegerea solu\iei de preparare a agentului termic cu unul, dou` sau mai multe cazane este legat` de
optimizarea regimurilor de func\ionare ]i apar\ine obligatoriu proiectantului. Sarcinile par\iale ale cazanelor
de abur se vor preciza ca procent din sarcina termic` total`, urmând ca la completarea chestionarelor de
cazan, aceste procente, împreun` cu sarcina termic` total`, s` dea valori de sarcin` termic` individual`
9. Se completeaz` în cazul producerii de agent termic fluid termic special înc`lzit. Datele colectate vor fi
analizate, în func\ie de complexitatea lor ]i de tipurile de cazane cu fluide speciale existente în ofert` ]i se
vor copleta la nevoie cu date suplimentare.
10.* {n cazul prepar`rii de ap` cald` de consum, prin r`spunsurile date se va identifica atât tipul de solu\ie tehnic`
ales cât ]i parametrii caracteristici definitorii ai tipului de solu\ie aleas`.
Parametrii nominali de temperatur` intrare/ie]ire se refer` la temperatura apei reci de alimentare ]i la
temperatura dorit` la furnizarea de ap` cald` de consum. Debitul sau cantitatea de ap` cald` ce trebuie
asigurat`, precum ]i caracteristicile de performan\` ]i/sau constructive ale elementelor ce alc`tuiesc sistemul
de preparare a apei calde de consum se precizeaz` ca tip ]i form` în conformitate cu solu\ia aleas` - conform
capitolului corespondent din manualul Black Sea .
11.* Precizeaz` combustibilul sau combustibilii pe care vor func\iona arz`toarele cazanelor din central`.
12.* La punctul 11 se precizeaz` tipul de combustibil de care se dispune la momentul solicit`rii ofertei iar, dac` în
perspectiv` se prevede trecerea la un alt tip de combustibil (de ex.: lichid – gaz, GPL – gaz etc.)se vor alege
tipuri de echipamente la care se vor putea efectua modific`rile respective ulterioare.
13. Stabile]te presiunea disponibil` la racord în cazul utiliz`rii combustibilului gazos, dat` necesar` în aprecierea
tipurilor de arm`turi ce se vor folosi pân` la rampa arz`toarelor.
14. Stabile]te solu\ia de gospod`rie de combustibil la func\ionarea pe combustibil lichid. Volumele rezervoarelor
de stocaj ]i de zi reprezint` date de ofertare iar cota de amplasare a rezervorului de zi impune solu\ia de
racordare dintre acesta ]i rampa arz`toarelor – conform capitolului de centrale termice din manualul Black
Sea -.
213
15. Stabile]te solu\ia de gospod`rie de combustibil în cazul utiliz`rii gazelor petroliere lichefiate (G.P.L.).
16.* Din cele trei solu\ii tehnice de asigurare a centralei se va alege una ]i se vor face preciz`rile dimensionale
necesare ofert`rii. Se va consulta capitolul de centrale termice din manualul Black Sea ]i se vor identifica
elementele anexe necesare conform schemei alese. Dup` identificare acestea vor fi introduse în ofert`.
17.* Dac` se dore]te asigurarea trat`rii apei de alimentare a centralei termice se va preciza tipul acesteia ]i
debitul nominal.
18.* Precizeaz`, mergând gradual, de la solu\ia minim` obligatorie la solu\ia cea mai complex`, func\iile de
automatizare ce se doresc a fi implementate în central`. Pentru ofertare, se vor comunica specialistului
în sisteme de automatizare cerin\ele ]i planul centralei cu toate utilaje precizate, urmând ca acesta s`
stabileasc` componentele sistemului de automatizare ]i leg`turile între acestea.
19. Reprezint` una din solu\iile des întâlnite de legare a centralei termice la re\elele de consumatori. In cazul
adopt`rii solu\iei se vor preciza dimensiunile buteliei, tipul ]i num`rul racordurilor reprezentând detalii
constructive ce se pot preciza ulterior.
20. Precizeaz` num`rul de circuite deservite de central` ]i, global, complexitatea acestora.
21.* Grupurile de pompare sunt împ`r\ite conven\ional în trei categorii: simple (o singur` pomp`), duble (o
pomp` în func\iune ]i una de rezerv`) ]i cu tura\ie variabil` (în general cu sistem de varia\ie a frecven\ei).
La fiecare categorie se pot defini trei tipuri constructive. Dac` num`rul de tipuri dep`]e]te trei, chestionarul
se completeaz` cu num`rul de rubrici lips`. Mai multe pompe de acela]i fel fie vor fi trecute de mai multe ori
(num`rul dorit) fie se vs preciza num`rul acestora în dreptul descrierii tehnice.
22.- 25. Pe baza planului de central` se detaliaz` necesarul de conducte ]i fitinguri. Rubricile se vor
completa numai dac` proiectantul dore]te ofertarea acestor elemente de leg`tur` ]i se vor l`sa ne completate
dac` se dore]te numai livrarea utilajelor propriu-zise.
26. Se define]te spa\iul disponibil în central` ]i se verific` posibilitatea amplas`rii utilajelor ofertate. Dac`
utilajele ofertate se încadreaz` în spa\iile estimate de proiectant atunci nu sunt probleme, dar dac` unele
utilaje dep`]esc gabaritele estimate se va redistribui spa\iul în central` de comun acord cu proiectantul.
De asemenea, se verific` posibilitatea accesului utilajelor în central`, pe baza definirii zonelor de minim`
deschidere.
27.* Se stabile]te dac` se dore]te furnizarea co]ului, iar dac` da, se precizeaz` solu\ia constructiv` dorit` ]i
dimensiunile de gabarit.
28.* Dac` se dore]te montarea unor exhaustoare, se definesc, pentru fiecare în parte, debitul de gaze de
ardere vehiculat, diferen\a de presiune ce se dore]te la debitul respectiv ]i temperatura maxim` pe care o pot
atinge gazele de ardere la intrarea în exhaustor (nu neap`rat la regimul nominal ci în oricare dintre regimurile
posibile de lucru, inclusiv cele de avarie).
29.* Dac` se dore]te montarea unor ventilatoare, se definesc, pentru fiecare în parte, debitul de aer vehiculat ]i
diferen\a de presiune ce se dore]te la debitul respectiv.
30. Poate apare cererea de amplasare în central` a unui sistem de detectare gaze explo în vederea sc`derii
suprafe\ei necesare de explozie.
31. Se precizeaz` dac` se doresc agrement`ri sau conform`ri cu diverse norme, în afara celor obligatorii
conform M.L.P.T.L. ]i I.S.C.I.R.
32. Se precizeaz` eventualele condi\ii speciale de lucru (fonice, de poluare, estetice, de medii speciale etc.).
33. Se înscriu datele beneficiarului.
34.* Se înscriu datele proiectantului.
35. Se stabile]te termenul de depunere a ofertei.
36. Se estimeaz` data sau termenul livr`rii pentru a nu se oferi utilaje ce nu se pot furniza în termenul precizat.
37. Datorit` complexit`\ii ofertei, se planific` echipele de punere în func\iune, pe specialit`\i.
38. * Se atest` data culegerii datelor.
Alegerea solu\iilor se poate face în multe feluri datorit` faptului c` criteriile prioritare de decizie (pre\,
performan\` tehnic`, performan\` ecologic`, costuri de exploatare, parametri termotehnici, condi\ii de gabarit,
fiabilitate etc.) variaz` de la caz la caz. Datorit` acestui fapt, nu se poate face o recomandare de metodic`,
aceasta trebuind s` rezulte în urma consult`rilor dintre proiectantul centralei ]i specialistul firmei ofertante.

7.4.1.
{N VEDEREA STABILIRII SOLU|IEI DE CENTRAL~ TERMIC~
1. Firma / persoana beneficiar` : ......................................................................................

2. Firma / persoana proiectant` : .....................................................................................
3. Sarcina termica total` (to\i agen\ii) : ...................... kW ; (........................... kcal/h)
5. Ap` cald` de înc`lzire : sarcina termic` nominal` ................... kW ; (.............. kcal/h)
Parametrii de temperatur` intrare / ie]ire (retur / tur ) : ....... oC / ......... oC
Debit de ap` cald` de înc`lzire : .......... kg/h ; (............ m3/h ; ........... t/h)
Presiune de lucru nominal` / maxim` : .............. bar / .............. bar
Temperatur` maxim` admis` : .......... oC
Num`rul de cazane pentru producerea apei calde de înc`lzire :
=1 =2 =≥3
Sarcina termic` pe fiecare cazan de apa Cz 1 ...... % Cz1 ..... %
cald` din totalul sarcinii termice de ap` cald` Cz 2 ..... %

Cz 2 ..... %
Cz 3 ..... %
Cz 4 ..... %
....................
6. Ap` fierbinte : sarcina termic` nominal` ................... kW ; (.............. kcal/h)
Debit de ap` fierbinte : .......... kg/h ; (............ m3/h ; ........... t/h)
Presiune de lucru minim` / nominal` / maxim` : ......... bar / ............ bar / ............ bar
Num`rul de cazane pentru producerea apei fierbin\i :
=1 =2 =≥ 3
Sarcina termic` pe fiecare cazan de ap` Cz 1 ...... % Cz1 ..... %
fierbinte din totalul sarcinii termice de ap` fierbinte Cz 2 ..... %

Cz 2 ..... %
Cz 3 ..... %
Cz 4 ..... %
....................
7. Abur saturat : sarcina termic` nominal` ................... kW ; (.............. kcal/h)
Temperatura de satura\ie / presiunea de satura\ie (absolut`) : ....... oC / ............. bar
Debit nominal de abur : ......... kg/h ; (........... t/h)
Num`rul de cazane pentru producerea aburului saturat :
=1 =2 =≥ 3
Debitul de abur saturat pe fiecare cazan Cz 1 ...... % Cz1 ..... %
Cz 2 ..... %
Cz 2 ..... %
Cz 3 ..... %
Cz 4 ..... %
....................
8. Abur supraînc`lzit : sarcina termic` nominal` ................... kW ; (.............. kcal/h)
Temperatura de satura\ie / presiunea de satura\ie (absolut`) : ....... oC / ............. bar
Temperatura de supraînc`lzire : ............ oC
Debit nominal de abur supraînc`lzit : ......... kg/h ; (........... t/h)
Num`rul de cazane pentru producerea aburului supraînc`lzit :
=1 =2 =≥ 3
215
Debitul de abur supraînc`lzit pe fiecare cazan Cz 1 ...... % Cz1 ..... %
Cz 2 ..... % Cz 2 ..... %
Cz 3 ..... %
Cz 4 ..... %
....................
9. Alte fluide termice : sarcina termic` nominal` ................... kW ; (.............. kcal/h)
Debit de fluid : (.......... kg/h) ; ............ m3/h ; (........... t/h)
C`ldur` specific` fluid : ......... J/(kg.K) ; (........... kJ/(kg.K) ; .......... kcal/(kg.K))
Presiune de lucru minim` / nominal` / maxim` : ......... bar / ............ bar / ............ bar
Num`rul de cazane pentru acoperirea sarcinii termice :
=1 =2 =≥ 3
Sarcina termic` pe fiecare cazan Cz 1 ...... % Cz1 ..... %
Cz 2 ..... % Cz 2 ..... %
Cz 3 ..... %
Cz 4 ..... %
10. Ap` cald` menajer` : • nu
• da, în sistem : • instantaneu separat (schimb`tor de c`ldur` în flux)
nr. schimb`toare : ....... ; sarcina termic` pe fiecare ....... kW / ...... kW / ........ kW
• instantaneu incorporat cazanului
• acumulare cu boilere cu capacitate de func\ionare în flux
nr. de boilere : ....... ; sarcina termic` în flux ....... kW / ...... kW / ........ kW
volum util de acumulare ....... m3 / ...... m3 / ........ m3
cantitatea de ap` cald` furnizat` de la
rezerv` plin` în prima or` de func\ionare ....... m3 / ...... m3 / ........ m3
• acumulare cu boilere în regim exclusiv nesta\ionar
nr. de boilere : ....... ; volum util de acumulare ....... m3 / ...... m3 / ........ m3
timp de refacere a rezervei .....min. / .... min. / ..... min.
• acumulare pasiv` (vas de acumulare)
nr. de recipiente : ....... ; volum util de acumulare ....... m3 / ...... m3 / ...... m3
Parametrii nominali de temperatur` intrare / ie]ire : ......... oC / .......... o C
Debit nominal de ap` cald` : mediu zilnic (............. kg/zi) ; ........... l/zi ;
mediu orar (19 ore) (.......... kg/or`) ; .......... l/or` ;
în perioada de vârf / perioada de vârf ....... (.......) l/s (l/min) / ..... minute
11. Combustibil utilizat :

• gaz • G.P.L • tip M • C.L.U. III • p`cur`
• altele ; preciza\i : putere caloric` ................. kJ/kg;
temperatura de curgere ......... oC
12. Combustibil ce se dore]te a se utiliza în perspectiv` :
• gaz • G.P.L • tip M • C.L.U. III • p`cur`
• altele ; preciza\i : putere caloric` ................. kJ/kg;
temperatura de curgere ......... oC
13. Presiunea gazului la racordul general al centralei termice : ............ mbar
14. Rezervor de combustibil : de stocaj , ......... m3 ;
de zi , ............ m3 ; amplasat la cota ........... m fa\` de pardoseala centralei termice
15. Rezervor G.P.L. de ........... kg / (........... m3 / ............ litri)
16. Elemente de expansiune : • vas deschis de ........... litri
• ...... vase deschise de ...... litri / ....... litri / ........litri
• vas închis de ...... litri ]i vas deschis de ...... litri
17. Tratarea apei : • continu` • de completare • degazare
debit : ......... l/min ; ........ m /h 3
18. Automatizarea : • de baz` : sistemele de siguran\` ]i control obligatorii I.S.C.I.R.

plus termostate de lucru pe cazane ]i boilere;
• medie : „de baz`” plus termostate de camer` ]i comenzi de prioritate
]i sisteme de amestecare;
• complexa : „medie” plus programare în timp, contorizare, computer
integrator cu sond` exterioar` de temperatur`, programe de
tip „master-slave”;
• special` : „complex`” plus transmitere de date la distan\` (monitorizare
on-line) ]i comand` de la distan\`
• alte func\ii : ........................................................................................
19. Butelie de egalizare a presiunilor : • nu
• da : diametru (exterior / interior) .......... mm / ............ mm ; lungime ......... m
20. Circuite de furnizare agent termic : • simple, în num`r de ............. ;
• cu amestecare, în num`r de ............. .
21. Grupuri de pompare : • simple : 1. debit nominal ......... m3/h la ......... m C.A ;
(în afara celor 2. debit nominal ......... m3/h la ......... m C.A ;
de alimentare a 3. debit nominal ......... m3/h la ......... m C.A ;
cazanelor de abur) ........................................................................
• duble : 1. debit nominal ......... m3/h la ......... m C.A ;
2. debit nominal ......... m3/h la ......... m C.A ;
3. debit nominal ......... m3/h la ......... m C.A ;
........................................................................
• cu tura\ie : 1. debit minim ......... m3/h la ......... m C.A ;
variabil` debit maxim ......... m3/h la ......... m C.A ;
2. debit minim ......... m3/h la ......... m C.A ;
debit maxim ......... m3/h la ......... m C.A ;
........................................................................
22. Caracteristicile globale ale traseelor din centrala termic` (estimare necesar \eav`)
1. lungime ........... m , dn ........ mm ; 2. lungime ........... m , dn ........ mm
23. Vane simple (estimare necesar global)
1. dn/pn ........ mm / ..... \oli , buc`\i .... ; 2. dn/pn ........ mm / ..... \oli , buc`\i ....
24. Vane cu servomotor (estimare necesar global)
25. Vane cu 3 cì manuale (estimare necesar global)
25. Vane cu 3 cì cu servomotor (estimare necesar global)
1. dn ........ mm / ..... \oli , buc`\i .... ; 2. dn ........ mm / ..... \oli , buc`\i ....
3. dn ........ mm / ..... \oli , buc`\i .... ; 4. dn ........ mm / ..... \oli , buc`\i ....
26. Dezaeratoare (caracteristici ; buc`\i) : .........................................................................
Coturi (caracteristici ; buc`\i) : ......................................................................................
Teuri (caracteristici ; buc`\i) : ........................................................................................
Reduc\ii (caracteristici ; buc`\i) : ...................................................................................
Alte elemente (caracteristici ; buc`\i) : ..........................................................................
........................................................................................................................................
27. Spa\iu liber la sol pentru amplasare utilaje : lungime ............ mm ; l`\ime ......... mm ;
în`l\ime minim` în central` .......... mm.
217
Spa\iu minim de acces : u]` ............. mm x .............. mm;
sas , antecamer`, cot etc. (dimensiuni minime L / l / h) : ........mm / ......mm / ..... mm
28. Se dore]te co] : • nu
• da : • o\el izolat • o\el neizolat • zid`rie
• unul singur • ..... în baterie • ..... individuale
• rezistente la coroziune • cu drenaj de condens pe parcurs
• sec\iune dreptunghiular` ............. mm x .............. mm ; în`l\ime ........ m
sec\iune dreptunghiular` ............. mm x .............. mm ; în`l\ime ........ m
sec\iune dreptunghiular` ............. mm x .............. mm ; în`l\ime ........ m
• sec\iune rotund` (exterior) ............. mm x (perete).............. mm ; în`l\ime ........ m
sec\iune rotund` (exterior) ............. mm x (perete).............. mm ; în`l\ime ........ m
sec\iune rotund` (exterior) ............. mm x (perete).............. mm ; în`l\ime ........ m
29. Exhaustoare : • nu
• da : debit ........ m /h , diferen\` de presiune ........ mmC.A. , temp. max. gaze ...... oC
3
debit ........ m3/h , diferen\` de presiune ........ mmC.A. , temp. max. gaze ...... oC
debit ........ m3/h , diferen\` de presiune ........ mmC.A. , temp. max. gaze ...... oC
30. Ventilatoare introducere aer (în afara celor din furnitura arz`toarelor) : • nu
• da : debit ............ m3/h , presiune .......... mmC.A. , temp. de lucru .......... oC
debit ............ m3/h , presiune .......... mmC.A. , temp. de lucru .......... oC
debit ............ m3/h , presiune .......... mmC.A. , temp. de lucru .......... oC
31. Se cere detector de gaze explozibile : • da • nu
32. Norme ]i avize suplimentare fa\` de I.S.C.I.R. ]i M.L.P.A.T. : • nu ;
• da : ................................................................................................................
33. Condi\ii speciale de lucru : • nu ;
• da : ................................................................................................................
34. Persoan` de leg`tur` beneficiar : Nume ............................. ; Prenume .........................

35. Persoan` de leg`tur` proiectant : Nume ............................. ; Prenume .........................

36. Termen de transmitere a ofertei ......................................................................................
37. Termen de livrare (dorit) ..................................................................................................

38. Termen de punere în func\iune (estimat) .........................................................................
BENEFICIAR PROIECTANT OFERTANT
............................................. ................................................... .....................................

7.5. Metodologie de completare ]i utilizare a chestionarului pentru culegerea
de date în vederea ofert`rii elementelor ce alc`tuiesc instala\ia interioar` de
înc`lzire
Chestionarul stabile]te parametrii calitativi ]i cantitativi necesari definirii unei solu\ii de sistem interior de
înc`lzire. {n prezentul chestionar prin “sistem interior de înc`lzire” se în\elege re\eaua de distribu\ie a agentului
termic de înc`lzire din interiorul unei cl`diri (inele, coloane ]i ramuri) plus corpurile de înc`lzire care asigur`
fluxurile de c`ldur` necesare în incinte. Sistemul interior de înc`lzire nu con\ine re\eaua de leg`tur` între acesta
]i centrala termic` sau punctul termic de preparare a agentului termic de înc`lzire ]i de asemenea, în mod
curent, nu con\ine sistemele de vehiculare ale agentului termic. Exist` îns` dou` cazuri particulare: cazul când
sistemul de înc`lzire este mic ]i deservit de o microcentral` compact` ]i constructiv nu se poate vorbi de re\ea
de racord central` - sistem de înc`lzire ]i cazul unei re\ele foarte simple ]i scurte (racorduri de lungime ceva mai
mare, eventual cu trecere dintr-o incint` în alta prin exteriorul cl`dirilor) care nu implic` particularit`\ile de calcul
]i proiectare al re\elelor în sensul clasic al no\iunii. In aceste dou` cazuri particulare, re\eaua poate fi inclus`
în ofert`, dar f`r` a i se conferi identitate constructiv` sau func\ional`, ci ap`rând doar ca o suplimentare a
necesarului de materiale ]i manoper`.
Datele din chestionar sunt de tip exhaustiv ]i deci nu reprezint` în totalitate date obligatorii a fi cunoscute
pentru a putea face ofertarea. Mai mult chiar, se poate ca un beneficiar s` nu doreasc` ofertarea tuturor
elementelor sistemului ci doar a unor p`r\i de instala\ie, caz în care, pentru simplitate ]i rigurozitate, se poate
folosi tot chestionarul acesta dar l`sând necompletate o parte din rubrici.
In plus, datorit` caracterului “vizibil” al utilajelor ]i al unor racorduri, se recomand` contactarea ]i consultarea
arhitectului construc\iei sau lucr`rii de amenajare, pentru a se evita ulterioare divergen\e estetice sau, mai grav,
apari\ia unor imposibilit`\i constructive de amplasare, ancorare sau racordare.
Datorit` complexit`\ii unui sistem de înc`lzire, se va cere ca baz` de documenta\ie obligatorie proiectul
instala\iei de înc`lzire sau m`car o schi\` cu datele de amplasament al corpurilor de înc`lzire ]i traseele (orizontale
]i verticale) de conducte (interioare, ]i, dac` este cazul, exterioare) ]i dimensiunile acestora. De asemenea, pe
proiect se va specifica clar necesarul de c`ldur` pentru fiecare incint` în parte.
o precizare suficient`. Totu]i, se recomand` exprimarea în sistemul interna\ional, exprimare care este în afara
parantezelor, iar dac` se cunosc valorile transformate în sistemele derivate sau sistemul tehnic, acestea se vor
preciza pentru compara\ie de date din prospecte ]i mai facila utilizare a chestionarului.
societ`\ii ofertante cu o preg`tire tehnic` inginereasc` minim`. Alegerea componentelor ofertate va fi îns`
1. Se precizeaz` persoana sau firma beneficiar`.

2. Se precizeaz` persoana sau firma de specialitate care a realizat proiectarea ]i furnizeaz` datele.
3. Sarcina termic` total` de înc`lzire ofer` o imagine global` asupra complexit`\ii sistemului. Sarcina termic`
total` se refer` la utilizatorii de agent termic de înc`lzire, indiferent de natura acestuia, dar nu include
consumurile de combustibil ale sistemelor directe de înc`lzire prin radia\ie de temperatur` înalt`, acestea
f`când obiectul rubricii urm`toare. In continuare se defalc` sarcina termic` pe tipuri de utilizatori, conform
punctelor a … e. Se va verifica în final ca suma sarcinilor termice par\iale s` fie egal` cu sarcina termic`
total`.
4. Pentru cele dou` categorii de înc`lzire prin radia\ie de temperatur` înalt` se fac preciz`rile de sarcin` termic`
util` ]i condi\ii de amplasare. Pe baza alegerii utilajului se vor determina ulterior (pe baza randamentului ]i
a tipului de combustibil) debitele specifice ]i totale de combustibil ]i se va verifica corectitudinea amplas`rii
(în`l\ime minim`, unghi de pozare, distan\e de protec\ie).
5. Precizeaz` agentul sau agen\ii termici folosi\i de aparatele termice din sistemul de înc`lzire.
6. Stabile]te temperaturile de tur ]i retur pentru agentul termic ap` cald` de înc`lzire. Diferen\a de temperatur`
între tur ]i retur va fi folosit` în verificarea sau calcularea debitelor nominale ale aparatelor (necesare în
dimensionarea hidraulic`) iar media acestor dou` temperaturi va reprezenta temperatura de referin\` a
suprafe\ei de transfer de c`ldur`. Temperatura medie este important` deoarece prin diferen\a între aceasta
]i temperatura ambiant` se ob\ine ecartul de temperatur` aparat-incint`, parametru definitoriu în aprecierea
performan\elor reale de lucru, adic` a fluxului termic specific (nominal, de calcul) cedat.
7. Stabile]te temperaturile de tur ]i retur pentru agentul termic ap` fierbinte. Diferen\a de temperatur` între tur ]i
retur va fi folosit` în verificarea sau calcularea debitelor nominale ale aparatelor (necesare în dimensionarea
hidraulic`) iar media acestor dou` temperaturi va reprezenta temperatura de referin\` a suprafe\ei de transfer
de c`ldur`. Temperatura medie este important` deoarece prin diferen\a între aceasta ]i temperatura ambiant`
se ob\ine ecartul de temperatur` aparat-incint`, parametru definitoriu în aprecierea performan\elor reale de
lucru, adic` a fluxului termic specific (nominal, de calcul) cedat.
8. Stabile]te presiunea de lucru (nominal`) ]i maxim` din instala\ie. Informa\ia este important` deoarece pentru
219
fiecare element ofertat este obligatorie garantarea rezisten\ei mecanice la cele dou` niveluri de presiune.
9. Stabile]te presiunea de lucru (nominal`) la care trebuie s` fie garantat` rezisten\a mecanic` a utilajelor ce
folosesc drept agent termic aburul saturat.
10.Se va completa un tabel centralizator care stabile]te, pentru fiecare incint` înc`lzit` în parte, necesarul de
c`ldur`, solu\ia de furnizare a acestuia (prin indicative de solu\ie conform punctelor 3 ]i 4 din chestionar) ]i
condi\iile particulare (spre exemplu, defalcarea sarcinii termice pe mai multe corpuri de înc`lzire). Tabelul va
avea num`rul de coloane necesar inventarierii tuturor incintelor înc`lzite iar în final se poate verifica sarcina
termic` total` ]i/sau pe agen\i.
11.Deoarece diferen\ele de pre\ ]i complexitate constructiv` între tipurile de robinete ce se pot monta la
racordarea radiatoarelor este foarte mare, se va specifica solu\ia aleas`. In principiu, pentru o instala\ie de
înc`lzire, echiparea este unitar` (toate la fel). Dac` îns` echiparea este eterogen` (mai multe tipuri în cadrul
aceleia]i instala\ii) se vor bifa tipurile corespunz`toare ]i se va ata]a la chestionar o not` explicativ`.
12.Se realizeaz` un tabel centralizator cu necesarul de \eav` pentru re\ele ]i racorduri. Deoarece reprezint`
determinarea unui necesar de ofertare, nu se identific` circuitele ci se centralizeaz` dup` tip (material ]i izola\
ie) ]i diametru.
13.Se realizeaz` un tabel centralizator cu necesarul de fitinguri pentru re\ele ]i racorduri. Deoarece reprezint`
determinarea unui necesar de ofertare, nu se identific` elementele pe circuite ci se centralizeaz` dup` tip,
material ]i dimensiune. In tabel se ofer` posibilitatea, pentru fiecare tip de fiting, de stabilire a unui material ]i
a trei dimensiuni. Dac` num`rul de dimensiuni sau varietatea de materiale dep`]e]te capacit`\ile tabelului,
acesta nu se va mai completa ci va fi înlocuit de o trimitere la o anex` ce va con\ine toate datele necesare.
14.Stabile]te solu\ia de dezaerisire. Prin stabilirea amplasamentului dezaerisitoarelor se determin` ]i se specific`
num`rul acestora iar prin modul de func\ionare (automat sau manual cu vas ]i robinet) se stabile]te tipul
constructiv.
15.Se precizeaz` (eventual prin trimitere la anexe explicative) corpurile de înc`lzire de tip convecto-radiator
care au caracteristici constructive speciale. Acestea se pot referi la regimuri de în`l\ime atipice (radiatoare
perimetrale la plint`, radiatoare de în`l\ime mare etc.), la roluri func\ionale conexe (usc`toare de prosoape)
sau la condi\ii arhitecturale (radiatoare de tip coloan`, de tip panou, cu laturi neparalele, de form` special`
etc.).
16.Se precizeaz` dac` se doresc agrement`ri sau conform`ri cu diverse norme, în afara celor obligatorii conform
M.L.P.T.L , iar dac` da, se precizeaz` acestea.
17.Dac` exist` condi\ii speciale de lucru impuse instala\iei sau unor p`r\i din acestea (medii corozive, medii
explozive, elemente inflamabile etc.) se fac preciz`rile de rigoare.
18. Se înscriu datele beneficiarului.
19.Se înscriu datele proiectantului.
20.Se înscriu datele arhitectului.
21.Se stabile]te termenul de depunere a ofertei.
22.Se estimeaz` data sau termenul livr`rii pentru a nu se oferi utilaje ce nu se pot furniza în termenul precizat.
23.Se atest` data culegerii datelor.
Alegerea elementelor ce vor fi ofertate se poate face în multe feluri datorit` faptului c` criteriile prioritare
de decizie (pre\, performan\` tehnic`, aspect, costuri de exploatare, parametri termotehnici, condi\ii de gabarit,
fiabilitate etc.) variaz` de la caz la caz. Datorit` acestui fapt, nu se poate face o recomandare de metodic`, aceasta
trebuind s` rezulte în urma consult`rilor dintre proiectantul instala\iei, arhitect ]i specialistul firmei ofertante.

7.5.1.
{N VEDEREA OFERT~RII
ELEMENTELOR INSTALA|IEI DE {NC~LZIRE

2. Firma / persoana proiectant` : ........................................................................
3. Sarcina termic` total` de înc`lzire : ............ kW ; (............... kcal/h) ; din care :
a. * înc`lzire cu convecto-radiatoare : ............ kW ; (................. kcal/h) ;
b. * înc`lzire cu baterii de aer cald : ............ kW ; (................. kcal/h) ;
c. * înc`lzire de joas` temperatur` (pardoseal`) : ............ kW ; (............... kcal/h) ;
d. * înc`lzire prin radia\ie de temp. înalt` (tuburi radiante cu ap` fierbinte de ..... oC ) :
............ kW ; (................. kcal/h) , în`l\ime de pozare fa\` de pardoseal` ..... m;
e. * înc`lzire prin radia\ie de temp. înalt` (tuburi radiante cu ap` cald` de ..... oC ) :
4. Inc`lzire local` de temperatur` înalt` :
a. * înc`lzire prin radia\ie de temperatur` înalt` (tuburi radiante cu gaze de ardere) :
b. * înc`lzire prin radia\ie de temp. înalt` (gaze de ardere pe suprafe\e radiante) :
5. Agentul termic utilizat : * ap` cald` * ap` fierbinte * ulei diatermal
* abur saturat * abur supraînc`lzit * .......................
6. Temperatura apei calde tur / retur :............ oC / ............. oC
7. Temperatura apei fierbin\i tur / retur :............ oC / ............. oC
8. Presiune de lucru : nominal ............ bar ; maxim ............. bar
9. Presiune de satura\ie abur : ........... bar
10. Temperatur` de supraînc`lzire a aburului : .............. oC
11. Necesarul de c`ldur` ]i solu\ia tehnic` de furnizare a acestuia :
Cod incint` Necesar de c`ldur` Solu\ie Observa\ii
(conf.plan de arhitectur`) *W ; *kW ; *kcal/h (3a....3b)
12. Echipare convecto – radiatoare : * robinete de col\ * robinete dublu reglaj

* robinete termostatice
13. Trasee de conducte (centralizator) :
Diametru nominal Lungime total` Material Tip de izola\ie

* de/δ - [mm/mm] sau * \oli [m]
221
14. Fittinguri (tabel centralizator) :
Num`r Material Dimensiuni *mm / *\oli Observa\ii

..../.../... .........../............../...........
Coturi ..../.../... .........../............../...........

Teuri ..../.../... .........../............../...........
Nipluri ..../.../... .........../............../...........
Reduc\ii ..../.../... .........../............../...........
Robinete cu sfer` ..../.../... .........../............../...........
Robinete cu scaun ..../.../... .........../............../...........
Robinete cu sertar ..../.../... .........../............../...........
............................. ..../.../... .........../............../...........
15. Dezaerisire : * la fiecare corp de înc. * la fiecare coloan` pe întreaga

instala\ie * automat` * manual`, cu vas ]i robinet
16. Elemente speciale : * radiatoare cu regim special de în`l\ime : ......................................
* radiatoare cu rol func\ional multiplu : ..........................................
* radiatoare cu rol arhitectural : .......................................................
17. Norme ]i avize suplimentare fa\` de atestarea M.L.P.T.L. : * nu ;
* da : ...................................................................................................................
18. Condi\ii speciale de lucru : * nu ;
* da : ...................................................................................................................
19. Persoan` de leg`tur` beneficiar : Nume ............................. ; Prenume ........................

20. Persoan` de leg`tur` proiectant : Nume ............................. ; Prenume ........................
21. Persoan` de leg`tur` arhitect : Nume ............................. ; Prenume ..........................
22. Termen de realizare ofert` ...................................
BENEFICIAR PROIECTANT OFERTANT

....................................... ....................................... .......................................

8. EXEMPLE DE CALCUL
8.1. EXEMPLU DE CALCUL AL NECESARURILOR TERMICE PENTRU O VIL~
Prin tem` se propune asigurarea necesarurilor termice de înc`lzire ]i producere a apei calde de consum
pentru o vil`. Planurile vilei sunt prezentate în figurile 1, 2 ]i 3 dup` cum urmeaz`: figura1 – plan subsol ; figura 2
– plan parter ; figura 3 – plan etaj.
Pentru a putea oferta elementele componente ale instala\iilor de înc`lzire ]i preparare ap` cald` de
consum ar trebui consultate planurile de instala\ii ]i memoriile de calcul specifice obiectivului.
Se presupune îns` lipsa acestora.
In aceast` situa\ie, ofertantul va suplini lipsa de date prin calcule ]i estim`ri proprii, alegând ]i
oferind solu\ii tehnice, f`r` îns` a fi în postura de a elabora piese scrise sau desenate care s` înlocuiasc`
activitatea de proiectare.
Prima etap` este ob\inerea unei descrieri generale constructiv-func\ionale a cl`dirii:
- vila este unifamilial` ]i are racordurile necesare electrice, de ap`, de gaze ]i la canal;
- subsolul este îngropat ]i nu comunic` prin scar` interioar` cu parterul;
- parterul ]i etajul 1 sunt identice ca anvelop` ]i majoritar ca pere\i interiori;
- nu exist` casa sc`rii, comunicarea între parter ]i etajul 1 f`cându-se prin scar` melcat`;
- deasupra etajului 1 se g`se]te un acoperi] izolat termic ;
- se stimeaz` un num`r de 4 persoane locuind permanent ]i înc` 4 persoane ocazional.
Se ob\in date suplimentare, cum ar fi:
- pere\ii exteriori sunt din c`r`mid`, de grosime 50 cm, tencui\i la interior ]i exterior cu mortar de ciment cu
grosime de 3 cm;
- în`l\imea înc`perilor este de 3 m pentru parter ]i etaj ]i de 2,2 m pentru subsol;
- ferestrele sunt duble, din lem, f`r` etan]`ri speciale;
- u]a exterioar` este din lemn masiv de grosime 6 cm;
- u]a de la garaj este metalic`, cu rezisten\a termic` (conf. prospect) de 2 m2.K/W ;
- pardoselile sunt de tip plac` de beton cu grosime de 30 cm cu parchet 2 cm;
- ferestrele de la subsol sunt de tip „curte englez`”;
- locuin\a are douì bì dotate cu lavoar, bideu ]i cad` ]i un WC de serviciu dotat cu lavoar ]i du];
- se dore]te realizarea urm`toarelor temperaturi interioare:
o sufragerie – 23 oC;
o dormitoare – 25 oC;
o bì – 28 oC;
o birou – 23 oC;
o buc`t`rie – 23 oC;
o garaj ]i atelier – 15 oC.
- c`mara din subsol nu va fi înc`lzit`;
- se dore]te confort deosebit în ceea ce prive]te asigurarea apei calde de consum, inclusiv pentru cazul în
care exist` vizitatori ce r`mân peste noapte.
223
225
STABILIREA NECESARULUI DE C~LDUR~ PENTRU ÎNC~LZIRE
Se face identificarea camerelor prin nota\ii pe plan ]i se stabile]te nivelul de temperaturi dorit în fiecare. Se
coteaz` dimensiunile pe plan ]i se calculeaz` suprafa\a pentru fiecare camer`.
Pentru stabilirea necesarului de c`ldur` pentru înc`lzire se pot adopta dou` variante de calcul:
1. Calculul individual pe camere prin estimarea fluxurilor termice;

2. Calculul cu indici specifici.
1. Calculul individual pe camere prin estimarea fluxurilor termice:
1.1. Se determin` amplasamentul construc\iei ]i se determin` temperatura exterioar` de calcul. Construc\ia

fiind în Bucure]ti temperatura exterioar` de calcul se alege -15oC.
1.2. Se determin` rezisten\a termic` total` a principalelor elemente limitatoare:
1.2.1. Perete exterior:

- c`r`mid` 50 cm cu λ = 0,384 W/(m*K) => δ/λ = 1,3 m2.K/W
- tencuial` interioar` 3 cm cu λ = 0,465 W/(m*K) => δ/λ = 0,065 m2.K/W
- tencuial` exterioar` 3 cm cu λ = 0,698 W/(m*K) => δ/λ = 0,043 m2.K/W
- convec\ie fa\a interioar` : α = 8 W/ (m2.K) => 1/α = 0,125 m2.K/W
- convec\ie fa\a exterioar` : α = 23 W/ (m2.K) => 1/α = 0,043 m2.K/W
Rezisten\` termic` total` : (1,3 + 0,065 + 0,043 + 0,125 + 0,043 ) m2.K/W
=> Rper = 1,576 m2.K/W sau => Kpe = 0,635 W/(m2.K) .
1.2.2. Pardoseal` parter + etaj:

- beton armat 30 cm cu λ = 1,512 W/(m*K) => δ/λ = 0,198 m2.K/W
- tencuial` inferioar` 3 cm cu λ = 0,465 W/(m*K) => δ/λ = 0,065 m2.K/W
- parchet 2 cm cu λ = 0,243 W/(m*K) => δ/λ = 0,082 m2.K/W
- convec\ie fa\a inferioar` : α = 8 W/ (m2.K) => 1/α = 0,125 m2.K/W
- convec\ie fa\a superioar` : α = 8 W/ (m2.K) => 1/α = 0,125 m2.K/W
=> Rpard = 0,595 m2.K/W sau => Kpard = 1,68 W/(m2.K) .
1.2.3. Tavan etaj:

- beton armat 30 cm cu λ = 1,512 W/(m*K) => δ/λ = 0,198 m2.K/W
- tencuial` inferioar` 3 cm cu λ = 0,465 W/(m*K) => δ/λ = 0,065 m2.K/W
- scândur` de podea 3 cm cu λ = 0,243 W/(m*K) => δ/λ = 0,123 m2.K/W
- convec\ie fa\a inferioar` : α = 8 W/ (m2.K) => 1/α = 0,125 m2.K/W
- convec\ie fa\a superioar` : α = 8 W/ (m2.K) => 1/α = 0,125 m2.K/W
=> Rtav = 0,636 m2.K/W sau => Ktav = 1,57 W/(m2.K) .
1.2.4. Banda de contur:

- funda\ie de 0,5 m adâncime;
- îngroparea pere\ilor = 1 m;
- pânza de ap` freatic` la mai mult de 10 m;
=> Rbc = 0,386 m2.K/W sau => Kbc = 2,59 W/(m2.K) .
1.2.5. Fereastr` dubl` : Rf = 0,39 m2.K/W sau => Kbc = 2,56 W/(m2.K) .
1.2.6. U]` exterioar` :

- lemn masiv 6 cm cu λ = 0,243 W/(m*K) => δ/λ = 0,247 m2.K/W
- convec\ie fa\a interioar` : α = 8 W/ (m2.K) => 1/α = 0,125 m2.K/W
- convec\ie fa\a exterioar` : α = 23 W/ (m2.K) => 1/α = 0,043 m2.K/W
Rezisten\` termic` total` : (0,247 + 0,125 + 0,043 ) m2.K/W
=> Rper = 0,416 m2.K/W sau => Kpe = 2,41 W/(m2.K) .
1.2.7. U]` garaj : Rug = 2 m2.K/W sau => Kug = 0,5 W/(m2.K) .
227
1.3. Se consider` pentru simplificare c`, pentru o înc`pere înc`lzit`, fluxurile de c`ldur` prin pere\ii interiori
verticali sunt neglijabile fa\` de fluxurile de c`ldur` prin elementele exterioare sau desp`r\itoare
orizontale.
De asemenea, pentru pardoselile pe sol, se consider` trasfer de c`ldur` c`tre o zon` de 11 oC (temperatura
anual` medie a solului sub adâncimea de înghe\).
Pere\ii îngropa\i se consider` c` transmit c`ldur` c`tre un mediu care are o temperatur` ce variaz` între
te ]i temperatura în sol (11 oC) => temperatura c`tre care se transmite c`ldura se poate aprecia ca fiind 5
o
C.
Se consider` 5 oC temperatura podului neînc`lzit.
Holurile neînc`lzite (de la intrare ]i camera 1.5) nu au impuse condi\ii de temperatur`; acestea vor lua
temperatura rezultant`.
1.4. Pentru fiecare înc`pere în parte, tabelar, se determin` fluxurile de c`ldur` pierdute prin conduc\ie – tabelul
1.
1.5. Pentru fiecare înc`pere în parte, tabelar, se determin` fluxul de c`ldur` necesar pentru înc`lzirea aerului
rece infiltrat (nu este prev`zut` ventila\ie for\at`, cu excep\ia buc`t`riei unde exist` o hot` dar a c`rei func\
ionare, fiind legat` de func\ionarea aragazului, o putem neglija ca efect termic) – tabelul 2.
1.6. Se centralizeaz` necesarul de înc`lzire pe fiecare camer` ]i se determin` necesarul total de c`ldur` pentru
înc`lzirea imobilului – tabelul 3.
2. Calculul cu indici specifici:
2.1. Se stabilesc indicii de volum pentru fiecare înc`pere \inând cont de caracteristicile constructive (num`rul
de pere\i exteriori, amplasarea la sol, etaj curent sau ultimul etaj etc.), de temperatura interioar` dorit`, de
temperatura exterioar` de calcul ]i de caracteristicile de permeabilitate la v@nt. Pentru alegerea corect`
a indicilor este necesar` fie o vast` experien\` de proiectare, fie existen\a unor cazuri similare
rezolvate prin calcule detaliate. In acest ultim caz se vor determina indici specifici pentru situa\ia calculat`
]i se vor aplica prin asimilare la cazul în lucru.
2.2. Prin înmul\ire cu volumul înc`perii se determin` necesarul de c`ldur`.
2.3. Se determin` pe întreagul imobil necesarul de c`ldur` pentru înc`lzire.
Exemplificarea calculului cu indici volumici este f`cut` în cadrul tabelului 4; se pot observa erorile de
dimensionare induse, acceptabile la nivelul întregului imobil.

Tabelul 1 - Tabel centralizator cu fluxurile de c`ldur` pierdute prin pere\i de c`tre incinte
Camera Elementul Suprafata K ti te Δt Qelement Qtotal
[m2] [W/(m2*K)] [oC] [oC] [oC] [W] [W]
1.1 PE-N 9,00 0,635 23 -15 38 217,2
PE-V 9,90 0,635 23 -15 38 238,9
F-N 1,50 2,56 23 -15 38 145,9
F-V 1,50 2,56 23 -15 38 145,9
Pard 13,30 1,68 23 15 8 178,8
1.1 927
1.2 PE-N 4,07 0,635 23 -15 38 98,2
PE-V 9,30 0,635 23 15 8 47,2
F-N 0,28 2,56 23 -15 38 27,2
Bc 1,45 2,59 23 -15 38 142,7
Pard 15,20 1,68 23 11 12 306,4
1.2 622
1.3 PE-V 8,25 0,635 23 -15 38 199,1
PE-S 15,60 0,635 23 -15 38 376,4
F-V 3,75 2,56 23 -15 38 364,8
Pard 20,80 1,68 23 15 8 279,6
1.3 1220
1.4 PE-S 12,00 0,635 25 -15 40 304,8
PE-E 5,99 0,635 25 -15 40 152,1
F-E 2,56 2,56 25 -15 40 262,1
Pard 13,64 1,68 25 11 14 320,9
Bc 6,85 2,59 25 -15 40 709,7
1.4 1750
1.6 PE-E 11,40 0,635 28 -15 43 311,3
PE-N 5,01 0,635 28 -15 43 136,8
F-N 0,99 2,56 28 -15 43 109,0
Pard 6,10 1,68 28 11 17 174,2
Bc 5,80 2,59 28 -15 43 645,9
1.6 1377
Total 5895
parter
2.1 PE-N 9,00 0,635 25 -15 40 228,6

PE-V 9,90 0,635 25 -15 40 251,5
F-N 1,50 2,56 25 -15 40 153,6
F-V 1,50 2,56 25 -15 40 153,6
Tavan 13,30 1,57 25 5 20 417,6
2.1 1205
2.2 PE-V 8,25 0,635 23 -15 38 199,1
PE-S 15,60 0,635 23 -15 38 376,4
F-V 3,75 2,56 23 -15 38 364,8
Tavan 20,80 1,57 23 5 18 587,8
2.2 1528
229
( continuare )
2.3 PE-S 12,00 0,635 25 -15 40 304,8

PE-E 9,44 0,635 25 -15 40 239,8
F-E 2,56 2,56 25 -15 40 262,1
Tavan 16,00 1,57 25 5 20 502,4
2.3 309
2.4 PE-E 11,40 0,635 28 -15 43 311,3

PE-N 5,01 0,635 28 -15 43 136,8
F-N 0,99 2,56 28 -15 43 109,0
Tavan 7,60 1,57 28 5 23 274,4
2.4 831
2.5 PE-N 10,37 0,635 28 -15 43 283,2
F-N 0,28 2,56 28 -15 43 30,8
Tavan 13,49 1,57 28 5 23 487,1
2.5 801
Total 5675
etaj
0.1 P-N 6,70 0,635 15 5 10 42,5

P-V 7,36 0,635 15 5 10 46,7
F-N 1,00 2,56 15 -15 30 76,8
F-V 1,00 2,56 15 -15 30 76,8
Pard 13,30 1,68 15 11 4 89,4
0.1 332
0.2 P-V 3,30 0,635 15 5 10 21,0
P-S 11,44 0,635 15 5 10 72,6
P-E 8,80 0,635 15 5 10 55,9
Usa 5,50 0,5 15 -15 30 82,5
Pard 20,80 1,680 15 11 4 139,8
0.2 372
Total
subsol 704
Total general conduc\ie

prin anvelop` 12274

Tabelul 2 - Tabel centralizator cu fluxurile de c`ldur` necesare [nc`lzirii aerului infiltrat
Camera Elem. Lungime Coef.de Vintul Adaus

rosturi infiltra\ie ti Δt de compens. Qinfilt.
calcul suprafe\e
reci
[m] i [oC] [oC] [m/s] [%] W]
1.1 F-N 6,50 0,111
F-V 6,50 0,111
23 38 5 2,0 478
1.2 F-N 2,20 0,111
U-N 10,50 0,138
23 38 5 2,0 561
1.3 F-V 12,50 0,111 23 38 5 0,0 451

1.4 F-E 6,50 0,111 25 40 5 0,0 247
1.5 U-E 5,60 0,138 23 38 5 0,0 251
1.6 F-N 5,00 0,111 28 43 5 0,0 204
2.1 F-N 6,50 0,111
F-V 6,50 0,111
25 40 5 2,0 503
2.2 F-V 12,50 0,111 23 38 5 0,0 451

2.3 F-E 6,50 0,111 25 40 5 0,0 247
2.4 F-N 5,00 0,111 28 43 5 0,0 204
2.5 F-N 2,20 0,111 28 43 5 0,0 90
0.1 F-N 4,50 0,111
F-V 4,50 0,111
15 30 5 2,0 261
0.2 Usa 11,00 0,1 15 30 5 0,0 389
231
Tabelul 3 - Tabel centralizator cu fluxurile de c`ldur` necesare [nc`lzirii [nc`perilor
Camera Qcond. Adaus Adaus Qcond. Qinfilt. Qtotal din Qtotal

orientare compensare total calcul recomandat
[W] [%] [%] [W] [W] [W] [W]
1.1 927 5 2 992 478 1470 1543
1.2 622 5 0 653 661 1314 1380
1.3 1220 0 2 1244 451 1695 1780
1.4 1750 0 2 1785 347 2132 2239
1.6 1377 5 2 1473 304 1777 1866
TOTAL PARTER 8808
2.1 1205 5 2 1289 503 1792 1882
2.2 1528 0 2 1559 451 2010 2110
2.3 1309 0 2 1335 247 1582 1661
2.4 831 5 2 889 204 1093 1148
2.5 801 5 0 841 90 931 978
TOTAL ETAJ 7779
0.1 332 0 0 332 261 593 623
0.2 372 0 0 372 389 761 799
TOTAL SUBSOL 1422
TOTAL GENERAL 18009

Tabelul 4 - Calculul necesarului de c`ldur` pentru [nc`lzire pe baz` de indici de volum
Ca- Tip Observa\ii Indice Volum Sarcina Sarcina Eroare
mera termic` termic` fa\` de
rezultat` (calcul exact) calcul exact
[W/m3] [m3] [W] [W] [%]
1.1 birou -camera de col\ cu doi pere\i exteriori
-fereastra pe fiecare perete exterior 45 39,9 1796 1543 16,3
-deasupra atelierului
1.2 buc`t`rie -fluxurile de c`ldur` legate de u]a 35 40,47 1416 1380 2,7
principal` se vor afecta buc`t`riei
1.3 sufragerie -camera de col\ cu doi pere\i exteriori
-fereastr` de dimensiuni mari 35 62,4 2184 1780 22,7
-deasupra garajului
1.4 dormitor -camera de col\ cu doi pere\i exteriori
-fereastra pe un singur perete 45 48 2160 2239 -3,5
-amplasare direct pe sol
-se [nvecineaz` cu un hol ne[nc`lzit
1.6 baie -camera de col\ cu doi pere\i exteriori
-fereastr` pe un singur perete 60 22,8 1368 1866 -26,7
-amplasare direct pe sol
-se [nvecineaz` cu un hol ne[nc`lzit
-fereastr` pe fiecare perete exterior 45 39,9 1796 1882 -4,6
-tavan c`tre pod ne[nc`lzit
2.2 sufragerie -camera de col\ cu doi pere\i exteriori
-fereastr` de dimensiuni mari 35 62,4 2184 2110 3,5
-fereastr` pe un singur perete 45 48 2160 1661 30,0
2.4 baie -camera de col\ cu doi pere\i exteriori
-fereastr` pe un singur perete 60 22,8 1368 1148 19,2
2.5 baie -un perete exterior 35 40,47 1416 978 44,9
0.1 atelier -incinta [ngropat` cu ferestre de tip 20 29,26 585 623 -6,0
“curte englez`”
0.2 garaj -incint` [ngropat` cu u]` de 20 45,76 915 799 14,5
dimensiuni mari
TOTAL NECESAR DE {NC~LZIRE 19348 18009 7,4
233
STABILIREA NECESARULUI DE C~LDUR~ PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
Datorit` faptului c` num`rul de persoane este mare, mai ales în situa\ia prezen\ei a 2 - 4 invita\i care
innopteaz`, se poate face calculul de necesar de ap` cald` de consum dup` un scenariu probabil de consum
maxim. Datorit` impunerii asigur`rii unui grad de confort sporit se va urm`rii asigurarea necesarului de ap` cald`
f`r` timpi de a]teptare.
Astfel, se poate presupune c` la un num`r de 6 - 8 persoane, în condi\iile unor activit`\i colective (excursii,
barbecue etc.), vor consuma ap` cald` în decurs de o or` 6 persoane pentru du] ]i o persoan` pentru activit`\i
în buc`t`rie.
Pentru fiecare du] se estimeaz` o durat` de 20 de minute cu ap` de 45 oC la un debit uzual de 12 litri/
minut.
Totalul, pe durata unei ore, este astfel de 12*20*6 litri, adic` 1440 litri de ap` la 45 oC.
Transformând volumul de ap` la 45 oC în ap` de 60 oC pentru amestec cu ap` rece se ob\ine sistemul:
X * 60 + Y * 15 = ( X + Y ) * 45 - conservarea entalpiei
X + Y = 1440 - conservarea masei
considerând c` apa rece are 15 oC.
Rezult` prin substitu\ie ecua\ia :
X * 60 + (1440 – X ) * 15 = 1440 * 45 ó X * (60 – 15) = 1440 * (45 – 15) , de unde :
X = 1440*30/45 = 960 litri de ap` la 60 oC .
Considerând un necesar de ap` cald` la buc`t`rie de 40 litri se ob\ine necesarul total de ap` cald` :
1000 litri de ap` la 60 oC în ora de vârf de consum .
Se va dimensiona un sistem modern de producere a.c.m. cu boiler cu timp scurt de preparare.

Considerând un volum de acumulare de 100 litri, normal pentru dotarea unei vile, rezult` necesitatea
producerii a 900 litri pe parcursul ori de consum de vârf.
Pentru a prepara cei 900 litri de ap` la 60 oC (considerând densitatea apei de 1000 kg/m3 ]i temperatura
apei reci din re\ea 10 oC) este necesar` o cantitate de c`ldur` :
Qa.c.m = Ma.c.m * ∆ta.c.m = 900 * ( 60 – 10 ) = 45000 kcal
Consumul fiind pe durata unei ore => sarcina termic` instalat` pe boiler trebuie s` fie de 45000 kcal/h ó
45000 * 1.16 / 1000 kW = 52,2 kW.
Alegerea unui boiler cu volumul util de 100 litri ]i sarcina termic` instalat` la func\ionarea în flux de 52,2
kW nu reprezint` o problem`, ace]ti parametrii fiind uzuali pentru ofertele moderne de boilere, dar sarcina
termic` necesar` producerii a.c.m. dep`]e]te cu mult sarcina termic` necesar` pentru înc`lzire, rezultând o
supradimensionare a cazanului.
Solu\ia cu supradimensionarea cazanului va face fa\` cerin\elor de confort impuse de beneficiar dar va
duce la func\ionarea cu randamente sc`zute pe perioada de înc`lzire, datorit` pauzelor lungi ce le va face
cazanul în func\ionare pentru a realiza în sistem tot-nimic sarcina de înc`lzire.
Mai mult, datorit` sarcinii termice mari necesare pentru prepararea a.c.m. , solu\ia constructiv` a cazanului
are un domeniu mai restrâns de alegere.
In concluzie, se va încerca diminuarea sarcinii termice instalate pentru prepararea a.c.m. prin urm`toarele
m`suri:
- stabilirea, prin consultare cu beneficiarul ]i arhitectul acestuia a posibilit`\ii amplas`rii unui boiler de
volum mai mare;
- stabilirea, prin consultarea cu beneficiarul, a juste\ii ipotezelor de utilizare a apei calde de consum
(stricte\ea parametrilor de confort).
In urma discu\iilor s-a concluzionat:

- se accept` montarea unui boiler sau acumulator cu volum de 300 litri;
- se men\in ipotezele de consum în ceeace prive]te cantit`\ile;
- se accept` m`rirea perioadei de consumare a cantit`\ii de a.c.m. estimate de la
1 or` la 1 or` ]i 30 minute.
Ref`când dimensionarea sarcinii termice instalate rezult`:

- din 1000 litri necesari, 300 se g`sesc acumula\i;
- cei 700 litri necesari se vor prepara în 90 minute;
- cantitatea de c`ldur` necesar` devine 35000 kcal;
- sarcina termic` instalat` pentru prepararea a.c.m.
va fi de 23500 kcal/h ó 27 kW.
Solu\ia astfel ob\inut` satisface concordan\a cu sarcina termic` ]i permite alegerea oric`rei solu\ii
constructive pentru cazanul centralei termice.
STABILIREA SOLU|IEI DE CENTRAL~ TERMIC~
Se stabile]te solu\ia de tiraj dorit` de beneficiar. Pentru determinarea acesteia se vor lua în considerare
urm`torii factori:
- existen\a unui co] în zona de amplasare a centralei termice;
- varia\iile uzuale ale presiunii de alimentare în re\eaua de gaz;
- disponibilul de investi\ie;
- condi\iile de vecin`t`\i.
In urma consult`rilor, datorit` inexisten\ei unui co] la momentul acesta, contându-se pe stabilitatea
presiunii de alimentare în jurul valorii uzuale normale, datorit` vecin`t`\ilor dep`rtate ]i cu nivel mic de în`l\ime
]i \inând cont de preferin\a beneficiarului de a investi în tehnologia cazanului mai bine decât în construc\ia unui
co], s-a luat decizia alegerii unui cazan cu arz`tor atmosferic în camer` etan]`, cu tiraj for\at cu exhaustor
]i sistem de aspira\ie-evacuare concentric cu preînc`lzire a aerului.
Se va alege una dintre urm`toarele solu\ii:
- microcentral` termic` mural` pe gaz cu cazan cu arz`tor atmosferic în camer` presurizat` ]i

preparator instantaneu de a.c.m. în schimb`tor cu pl`ci, cuplat` cu vas de acumulare a.c.m. izolat
termic;
- microcentral` termic` mural` pe gaz cu cazan cu arz`tor atmosferic în camer` presurizat` ]i

preparator instantaneu de a.c.m. în schimb`tor cu pl`ci, cuplat` cu boiler cu serpentin` sau vas
imersat;
- microcentral` termic` mural` pe gaz cu cazan func\ionând în condensa\ie, cuplat` cu unul din cele
dou` sisteme de preparare ]i stocare a.c.m.
Din solu\iile enumerate, a fost exclus` varianta centralei cu cazan în condensa\ie, pe de o parte
datorit` pre\ului prohibitiv fa\` de nivelul beneficiilor realizate prin economia de combustibil, iar pe de alt` parte
datorit` estim`rii unor perioade scurte de func\ionare cu un nivel de temperatur` suficient de sc`zut pentru a
permite func\ionarea cazanului în condensa\ie.
Prin chestionarea beneficiarului, s-a ajuns la concluzia c`, în cazul prepar`rii directe a apei calde de
consum în schimb`tor cu pl`ci, deoarece apa rece de alimentare are perioade cu con\inut mare de impurit`\
i, coroborat cu perioadele de vacan\` când vila r`mâne goal`, se poate bloca schim`torul de c`ldur` prin
sedimentarea impurit`\ilor.
Pentru a evita acest fel de probleme, s-a ales solu\ia cu boiler cu schimb`tor de c`ldur` de tip
serpentin`, datorit` fiabilit`\ii ridicate dat` de caracteristica de func\ionare în circuit închis a ambilor agen\i ai
schimb`torului de c`ldur` cu pl`ci.
Eventualele depuneri se vor sedimenta în volumul de acumulare al boilerului ]i astfel nu vor afecta func\
ionarea acestuia. Oricum, se va recomanda instalarea de filtre pe circuitul de alimentare cu ap` rece.
Tot cu filtre va fi prev`zut ]i racordul de umplere al microcentralei, o instala\ie de tratare a apei nefiind
235
necesar` datorit` caracterului etan] ce se va asigura instala\iei – atât pe circuitul de înc`lzire cât ]i pe
circuitul de preparare a.c.m. al schimb`torului cu pl`ci nu sunt motive s` existe pierderi de ap`, astfel c` umplerea
odat` realizat` nu va mai fi nevoie decât de complet`ri nesemnificative cantitativ.
Astfel, se vor alege :
- Microcentral` termic` mural` pe gaz :

o cu cazan cu arz`tor atmosferic în camer` presurizat` ;
o cu tubulatur` concentric` de aspira\ie a aerului de ardere ]i eliminare a gazelor de
ardere;
o sarcin` termic` nominal` 27 – 32 kW;
o cu preparator instantaneu de a.c.m. în schimb`tor cu pl`ci.
- Boiler cu:
o volum de stocare 300 litri;
o sarcin` termic` la func\ionarea în flux : 27 – 32 kW;
o pomp` de circula\ie 1,5 m3/h la 2 m.c.a. cu automatizare de pornire.
RECOMAND~RI PRIVIND AMPLASAMENTELE, COMPONENTELE }I TRASEELE INSTALA|IEI
Proiectul de amplasare ]i realizare a centralei va fi executat în mod obligatoriu de un specialist autorizat,

cu respectarea tuturor normelor de func\ionare ]i siguran\` în vigoare. Responsabilitatea legalit`\ii ]i siguran\ei
proiectului de execu\ie al instala\iei de central` termic` revine integral proiectantului autorizat.
La nivelul ofertantului se pot face urm`toarele recomand`ri ]i preciz`ri:

Centrala termic` va fi compus` din microcentrala de perete complet echipat` cu elementele de siguran\`,
comand` ]i control ]i din boilerul cu serpentin` dotat cu pom` de circula\ie ]i automatizare de func\ionare.
Microcentrala se va amplasa pe un perete exterior, într-o înc`pere care s` permit` realizarea suprafa\ei de
explozie legal necesar`. Problema aerului de ardere nu se pune deoarece acesta este aspirat direct din exteriorul
cl`dirii prin tubulatura special` coaxial`.
Se recomand` montarea microcentralei în atelier, cu sau f`r` compartimentarea zonei de central`. Se va
folosi suprafa\a ferestrelor ca suprafa\` de explozie în paralel cu montarea în incinta centralei a unui sistem de
siguran\` cu senzor de gaze explozive.
Distribu\ia pe orizontal` a agentului termic de înc`lzire se poate face ramificat, la nivelul tavanului subsolului
iar distribu\ia vertical` prin coloane.
Sistemul de reglaj al func\ion`rii instala\iei de înc`lzire va fi cu termostat de camer` (conform cerin\ei
beneficiarului) care se recomand` a fi montat în camera 1.3. – sufragerie datorit` caracterului mediu al solicit`rilor
termice ]i func\ionale ale acesteia.
Se va urm`ri cuplarea echilibrat` a ramurilor din punct de vedere termic (sarcini termice însumate apropiate
ca valoare între ramurile distribu\iei orizontale).
Radiatoarele se vor monta sub ferestre iar în înc`perile cu dou` ferestre se va splita sarcina termic`
instalat` pe dou` radiatoare, câte unul sub fiecare fereastr`.
Radiatoarele vor fi prev`zute cu robinete de separa\ie pe retur, robinete de reglaj pe tur ]i dezaerisitoare
automate.
8.2. EXEMPLU DE CALCUL AL NECESARURILOR TERMICE PENTRU O SCARA DE

BLOC
Prin tem` se cere asigurarea necesarurilor termice de înc`lzire ]i producere a apei calde de consum
pentru o scar` de bloc.
Pentru a putea oferta elementele componente ale instala\iilor de înc`lzire ]i preparare ap` cald` de
consum ar trebui consultate planurile de instala\ii ]i memoriile de calcul specifice obiectivului.
Se presupune îns` lipsa acestora.
{n aceast` situa\ie, ofertantul va suplini lipsa de date prin calcule ]i estim`ri proprii, alegând ]i
oferind solu\ii tehnice, f`r` îns` a fi în postura de a elabora piese scrise sau desenate care s` înlocuiasc`
activitatea de proiectare.
Prima etap` este ob\inerea unei descrieri generale constructiv-func\ionale a cl`dirii:
- blocul a c`rui scar` va fi dotat` cu central` proprie este situat în Bucure]ti;

- scara are 10 nivele plus parter;
- deasupra ultimului nivel exist` teras` circulabil`;
- nu exist` subsol ci doar canale tehnice sub bloc;
- pe fiecare nivel se g`sesc:
o 2 garsoniere de 25 m2 fiecare;
o 2 apartamente de 2 camere cu suprafa\` de 55 m2 fiecare;
o 3 apartamente de 3 camere cu suprafa\` de 125 m2 fiecare.
- în`l\imea liber` a etajului curent este de 2,80 m;
- blocul are destina\ie de locuin\`;
- num`rul de persoane pe scar` este de aproximativ 180;
Not` : nu este necesar` o descriere mai am`nun\it` (la nivel de planuri de etaj curent, parter ]i ultimul etaj)
deoarece în acest caz nu se pune problema ca ofertantul s` calculeze detaliat necesarurile specifice de
c`ldur`. {n mod obligatoriu va exista un plan de instala\ii realizat de o persoan` sau firm` de specialitate
care va defalca necesarul total pe incinte, confirmând sau corectând estimarea ofertantului.
Se ob\in date suplimentare, cum ar fi:
- pere\ii exteriori sunt din B.C.A (pe cadre de beton armat), de grosime 35 cm, tencui\i la interior ]i exterior
cu mortar de ciment cu grosime de 3 cm;
- ferestrele sunt duble, din lemn, f`r` etan]`ri speciale;
- pardoselile sunt de tip plac` de beton cu grosime de 20 cm cu parchet 1 cm;
- apartamentele de trei camere au fiecare câte o baie dotat` cu lavoar, bideu ]i cad` ]i un WC de serviciu
dotat cu lavoar ]i du];
- apartamentele de 2 camere ]i garsonierele au fiecare câte o baie dotat` cu lavoar, bideu ]i cad`;
- se dore]te realizarea urm`toarelor temperaturi interioare:
o sufragerie – 23 oC;
o dormitor – 25 oC;
o baie – 25 oC;
o buc`t`rie – 23 oC;
o casa sc`rii – 15 oC.
- se dore]te confort mediu spre ridicat în ceea ce prive]te asigurarea apei calde de consum;
- amplasarea centralei termice se va face la parter în spa\iul unei actuale usc`torii;
- accesul la usc`torie se face prin culoar de l`\ime 1500 mm.
STABILIREA NECESARULUI DE C~LDUR~ PENTRU ÎNC~LZIRE
Calculul necesarului de c`ldur` pentru înc`lzire se va face pe baza indicilor de volum.

Deoarece nu se de\in date suplimentare despre împ`r\irea apartamentelor, se va face o predimensionare
de ofertare pentru o situa\ie medie.
Situa\ia medie aleas` : camer` de 16 m2 , cu un singur perete exterior, cu suprafa\` vitrat` de 2,25 m2 , cu
temperatur` interioar` de 24 oC.
Pentru cazul ales, rezult` un coeficient volumic de necesar de c`ldur` pentru înc`lzire (conform tabelelor
din portofoliul de calcule exacte al ofertantului) de 37,5 W/m3.
Fiind vorba de o predimensionare ]i \inând cont de prezen\a spa\iilor nedefinite, cum ar fi casa sc`rii, se va
alege un coeficient majorat cu aproximativ 10 %, adic` : qv = 41,5 W/m3.
Se determin` volumul total de locuit al sc`rii de bloc :
Vtot = ( 2*25 + 2*55 + 3*125 ) * 2,80 * 11 = 16478 m3 .
Se determin` necesarul de c`ldur` de înc`lzire :
Qinc = 16478 * 41,5 /1000 = 683,8 =>700 kW.
Not` : se poate face urm`toarea verificare:

- se aproximeaz` c` o garsonier` ]i un apartament de trei camere echivaleaz` împreun` cu 2
„apartamente standard”;
- se aproximeaz` c` un apartament de trei camere împreun` cu casa sc`rii echivaleaz` cu 2
„apartamente standard”;
237
- se echivaleaz` apartamentul de 2 camere cu „apartamentul standard”;
- rezult` 88 apartamente standard pe scar`;
- rezult` aproximativ 8000 W putere termic` de înc`lzire pe „apartamentul standard”;
- cifra este normal`, poate pu\in mare, dar deoarece este vorba de o predimensionare de
ofertare se accept` ca atare.
Obs. – „apartamentul standard” este necesar a fi definit de c`tre ofertant, conform portofoliul propriu de
calcule, atât în ceea ce prive]te caracteristicile constructive ]i termice cât ]i în ceea ce prive]te
cifrele definitorii de necesaruri calorice; în exemplul de fa\` se presupune c` acesta este definit ca
fiind un apartament de bloc de 60-70 m2, cu tâmpl`rie ]i pere\i normali ]i condi\ii impuse de confort
termic ridicat ]i c` are cifra caracteristic` de înc`lzire egal` cu 7500 W (necesar de c`ldur` pentru
înc`lzire).
STABILIREA NECESARULUI DE C`LDUR~ PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
Datorit` faptului c` num`rul de persoane este mare, se poate face calculul de necesar de ap` cald` de
consum dup` un scenariu probabil de consum maxim.
Datorit` impunerii asigur`rii unui grad de confort mediu se va urm`ri asigurarea necesarului de ap` cald`
pentru func\ionarea a circa 30% din arm`turile de pe scar` (e]alonat, în timp de o or`).
Pentru fiecare du] se estimeaz` un consum de 40 de litri de ap` de 60 oC ]i de 10 litri de ap` de 60 oC

pentru lavoare ]i sp`l`toare.
Num`rul de du]uri : 110 => 30 func\ioneaz` în ora de vârf => 1200 litri ap` de 60 oC.
Num`rul de lavoare ]i sp`l`toare : aprox. 230 => 75 func\ioneaz` în ora de vârf =>
=> 750 litri ap` de 60 oC.
Necesar total în ora de vârf : 2000 litri ap` la 60 oC.
Sarcin` termic` pentru prepararea în flux : 2000 * (60-10) = 100.000 kcal/h =>
⇒ 116 ~ 120 kW.
SOLU|IA DE CENTRAL~ TERMIC~
Deoarece diferen\a de sarcin` termic` necesar` pentru înc`lzire ]i preparare ap` cald` de consum este
mare, s-a hot`rât ofertarea urm`toarei scheme de central`:
1. Cazan de ap` cald` ce va fi folosit în exclusivitate pentru asigurarea necesarului de c`ldur` pentru
înc`lzire:
- 95/75 o C ;
- din elemente de font`;
- sarcin` termic` util` 700 kw;
2. Arz`tor cu aer insuflat, de combustibil gazos gaz natural, sarcin` termic` maxim` 770 kW;
3. Cazan de o\el de 100 kW pentru preparare ap` cald` de înc`lzire, ce va fi folosit numai pentru
alimentarea cu c`ldur` a sistemului de preparare a apei calde de consum ;
4. Preparator instantaneu de ap` cald` de consum, din pl`ci, sarcin` termic` 100 kW pentru agent
primar 70/90 oC ]i agent secundar 10/60 oC.
5. Acumulator de ap` cald` de consum, 500 l.
6. Sistem de pompare circuit de înc`lzire;
7. Sistem de pompare circuit de producere ap` cald` de consum;
8. Sistem de expansiune închis;
9. Sistem de automatizare pentru cazanul de înc`lzire cu termostat exterior ]i termostat de camer`;
10. Sistem de automatizare producere ap` cald` de consum;
11. Vane ]i fitinguri;
12. Conducte.
Obs. : co]ul este asigurat de beneficiar.

ANEXA 1
PROPRIET~|ILE FIZICE ALE AERULUI, LA p = 0,981 bar
t ρ cp λ·102 a·106 η·106 ν·106

Pr
[ C]
o [kg/m3] [kJ/m3N K] [W/m K] [m2/s] [Ns/m2] [m2/s]
1 2 3 4 5 6 7 8
-50 1,532 1,2963 2,00 13,1 14,538 9,490 0,71
-20 1,350 1,2969 2,28 16,8 16,157 11,97 0,71
0 1,251 1,2971 2,438 19,2 17,197 13,75 0,71
10 1,207 1,2971 2,51 20,7 17,697 14,66 0,71
20 1,166 1,2971 2,58 22,0 18,198 15,61 0,71
30 1,127 1,2971 2,65 23,4 18,688 16,58 0,71
40 1,091 1,2971 2,72 24,8 19,169 17,57 0,71
50 1,057 1,2971 2,79 26,2 19,640 18,58 0,71
60 1,026 1,3044 2,86 27,6 20,111 19,60 0,71
70 0,996 1,3044 2,92 29,2 20,572 20,65 0,71
80 0,967 1,3044 2,99 30,6 21,023 21,74 0,71
90 0,941 1,3044 3,06 32,2 21,474 22,82 0,71
100 0,916 1,3059 3,12 33,6 21,906 23,91 0,71
120 0,869 1,3096 3,25 37,0 22,779 26,21 0,71
140 0,827 1,3147 3,37 40,0 23,622 28,66 0,71
160 0,789 1,3147 3,49 43,3 24,446 31,01 0,71
180 0,754 1,3199 3,62 47,0 25,251 33,49 0,71
200 0,7220 1,3239 3,74 49,7 26,016 35,03 0,71
250 0,6530 1,3367 4,06 60,0 27,919 42,75 0,71
300 0,5960 1,3502 4,37 68,9 29,724 49,87 0,71
350 0,5482 1,3639 4,64 80,0 31,431 57,33 0,72
400 0,5075 1,3808 4,91 89,4 33,099 65,22 0,72
500 0,4418 1,4118 5,45 113,2 36,160 81,85 0,72
600 0,3912 1,4411 5,98 133,6 39,063 99,83 0,73
700 0,3510 1,4679 6,47 162,0 41,751 118,95 0,73
800 0,3183 1,4918 7,00 182 44,301 139,18 0,73
900 0,2916 1,5127 7,40 216 46,696 160,14 0,74
1000 0,2683 1,5311 7,84 240 49,011 182,67 0,74
1100 0,2487 1,5470 8,26 277 51,218 205,94 0,74
1200 0,2319 1,5617 8,66 301 53,376 230,17 0,74
239
ANEXA 2
PROPRIET~|ILE TERMODINAMICE ALE APEI }I ALE ABURULUI ÎN

STARE DE SATURA|IE, ÎN FUNC|IE DE TEMPERATUR~
t T p v’ v” ρ” i’ i” r
[ C]
o
[K] [bar] [m /kg]
3
[m3/kg] [kg/m3] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg]
1 2 3 4 5 6 7 8 9
99 372,15 0,9775 0,0010427 1,730 0,5780 414,9 2674 2259
100 373,15 1,0132 0,0010435 1,673 0,5977 419,1 2676 2257
101 374,15 1,0499 0,0010443 1,618 0,6181 423,3 2677 2254
102 375,15 1,0876 0,0010450 1,566 06386 427,5 2679 2251
103 376,15 1,1265 0,0010458 1,515 0,6601 431,7 2680 2248
104 377,15 1,1666 0,0010466 1,466 0,6821 436,0 2681 2245
105 378,15 1,2079 0,0010474 1,419 0,7047 440,2 2683 2243
106 379,15 1,2504 0,0010482 1,374 0,7278 444,4 2685 2241
107 380,15 1,2941 0,0010490 1,331 0,7513 448,6 2687 2238
108 381,15 1,3390 0,0010498 1,289 0,7758 452,9 2688 2235
109 382,15 1,3852 0,0010507 1,249 0,8006 457,1 2689 2232
110 383,15 1,4326 0,0010515 1,210 0,8264 461,3 2691 2230
112 385,15 1,5316 0,0010532 1,137 0,8795 469,8 2694 2224
114 387,15 1,6361 0,0010549 1,069 0,9354 478,2 2697 2219
116 389,15 1,7464 0,0010567 1,005 0,9950 486,7 2700 2213
118 391,15 1,8628 0,0010585 0,9465 1,056 495,2 2703 2208
120 393,15 1,9854 0,0010603 0,8917 1,121 503,7 2706 2202
122 395,15 2,1144 0,0010621 0,8407 1,189 512,2 2709 2197
124 397,15 2,2502 0,0010640 0,7930 1,261 520,8 2712 2191
126 399,15 2,3932 0,0010638 0,7486 1,336 529,2 2715 2186
128 401,15 2,5434 0,0010677 0,7074 1,414 537,7 2718 2180
130 403,15 2,7011 0,0010697 0,6683 1,496 546,3 2721 2174
132 405,15 2,8668 0,0010717 0,6321 1,582 554,8 2723 2168
134 407,15 3,041 0,0010737 0,5981 1,672 563,2 2725 2162
136 409,15 3,222 0,0010757 0,5664 1,765 571,8 2728 2156
138 411,15 3,414 0,0010777 0,5366 1,864 580,4 2731 2151
140 413,15 3,614 0,0010798 0,5087 1,966 589,0 2734 2145
142 415,15 3,823 0,0010819 0,4824 2,073 597,6 2737 2139
144 417,15 4,042 0,0010840 0,4379 2,184 606,2 2739 2133
146 419,15 4,271 0,0010862 0,4347 2,300 614,8 2742 2127
148 421,15 4,510 0,0010884 0,4130 2,421 623,4 2744 2121
150 423,15 4,760 0,0010906 0,3926 2,547 632,2 2746 2114
152 425,15 5,020 0,0010928 0,3733 2,679 641,0 2749 2108
154 427,15 5,293 0,0010950 0,3552 2,815 649,6 2752 2102
156 429,15 5,576 0,0010974 0,3381 2,958 658,2 2754 2096
158 431,15 5,872 0,0010998 0,3220 3,106 666,9 2756 2089
160 433,15 6,180 0,0011021 0,3068 3,238 675,5 2758 2082
162 435,15 6,502 0,0011044 0,2925 3,419 684,2 2760 2076
164 437,15 6,836 0,0011069 0,2790 3,584 692,9 2762 2069
166 439,15 7,183 0,0011094 0,2662 3,757 701,7 2764 2062
168 441,15 7,545 0,0011119 0,2541 3,935 710,5 2767 2056
170 443,15 7,920 0,0011144 0,2426 4,122 719,2 2769 2050
172 445,15 8,311 0,0011169 0,2318 4,314 727,9 2771 2043
174 447,15 8,716 0,0011195 0,2215 4,515 736,7 2773 2036
176 449,15 9,137 0,0011221 0,2118 4,721 745,5 2774 2029
178 451,15 9,574 0,0011218 0,2026 4,936 754,3 2776 2022
180 453,15 10,027 0,0011275 0,1939 5,157 763,1 2778 2015
185 458,15 11,234 0,0011344 0,1739 5,750 785,2 2782 1997
190 463,15 12,553 0,0011415 0,1564 6,394 807,5 2786 1979
195 468,15 13,989 0,0011489 0,1409 7,097 829,9 2790 1960
200 473,15 15,551 0,0011566 0,1272 7,662 852,4 2793 1941
ANEXA 3
PROPRIET~|ILE TERMODINAMICE ALE APEI }I ALE ABURULUI ÎN

STARE DE SATURA|IE ÎN FUNC|IE DE PRESIUNE
p t v’ v” ρ” i’ i” r
[bar] [ C]
o
[m /kg]
3
[m3/kg] [kg/m3] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg]
1 2 3 4 5 6 7 8
1,00 99,01 0,0010432 1,694 0,5903 417,4 2675 2258
1,1 102,32 0,0010452 1,550 0,6453 428,9 2679 2499
1,2 104,81 0,0019472 1,429 0,0999 432,4 2683 2244
1,3 107,14 0,0010492 1,325 0,7545 449,2 2687 2238
1,4 109,23 0,0010510 1,230 0,8098 458,5 2690 2232
1,5 111,38 0,0010527 1,159 0,8627 467,2 2693 2226

1,6 113,32 0,0010543 1,091 0,9164 475,4 2696 2221
1,7 115,47 0,0010559 1,031 0,9699 483,2 2699 2216
1,8 116,94 0,0010575 0,9772 1,223 490,7 2702 2211
1,9 118,62 0,0010590 0,9290 1,076 497,9 2704 2206
2,0 120,23 0,0010605 0,8834 1,129 504,8 2707 2202

2,2 123,27 0,0010633 0,8098 1,235 517,8 2711 2193
2,4 128,09 0,0010659 0,7465 1,340 529… 2715 2185
2,6 128,73 0,0010685 0,6925 1,444 540,9 2719 2178
2,8 131,20 0,0010709 0,6461 1,548 551,4 2722 2171
3,0 133,34 0,0010723 0,6057 1,651 561,4 2720 2164

3,2 135,35 0,0010784 0,5701 1,754 571,1 2728 2157
3,4 137,86 0,0010776 0,5386 1,867 580,2 2731 2151
3,6 139,87 0,0010797 0,5404 1,959 588,7 2734 2145
3,8 141,79 0,0010817 0,4852 2,001 596,8 2736 2139
4,0 143,62 0,0010836 0,4624 2,163 601,7 2738 2133

4,2 143,39 0,0010855 0,4416 2,264 612,3 2741 2129
4,4 147,09 0,0010874 0,4227 2,366 619,8 2743 2123
4,6 148,73 0,0010892 0,4054 2,467 626,9 2745 2118

4,8 150,31 0,0010910 0,3895 2,568 633,7 2747 2113
5,0 151,84 0,0010927 0,3747 2,669 640,1 2749 2109
5,4 154,76 0,0010960 0,3485 2,869 652,7 2752 2009
5,8 157,52 0,0010992 0,3258 3,069 664,7 2755 2090
6,2 166,12 0,0011022 0,3060 3,268 670,0 2758 2082
6,6 162,59 0,0011052 0,2885 3,467 686,9 2761 2074
7,0 164,96 0,0011081 0,2728 3,666 697,2 2764 2067

7,4 167,21 0,0011109 0,2588 3,864 707,1 2766 2059
7,8 169,37 0,0011136 0,2462 4,062 715,4 2768 2052
8,2 171,44 0,0011162 0,2347 4,250 725,4 2770 2045
8,6 173,43 0,0011187 0,2243 4,458 734,2 2772 2038
9,0 175,35 0,0011213 0,2149 4,654 742,8 2774 2031

9,4 177,21 0,0011237 0,2061 4,852 750,9 2776 2025
9,8 179,01 0,0011261 0,1982 5,045 758,8 2778 2019
10,0 179,88 0,0011273 0,1940 5,139 762,7 2778 1015
241
ANEXA 4
PROPRIET~|ILE FIZICE ALE APEI, PE CURBA DE SATURA|IE
t ρ β ·10 4 i’ λ a ·10 4 η ·10 4 ν ·10 6

[ C]o
[kg/m3] [grd]-1 [kJ/kg] [W/m·K] [m2/h] [Ns/m2] [m2/s] Pr
1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 999,8 -0,7 0 0,5513 4,71 1788,363 1,790 13,7
10 999,6 0,95 12,03749 0,5745 4,94 1305,711 1,300 9,5
20 998,2 2,1 83,90788 0,5989 5,16 1004,544 1,000 7,0
30 995,6 3,0 25,69374 0,6176 5,35 801,477 0,805 5,4
40 992,2 3,9 67,52187 0,6338 5,51 653,346 0,659 4,3
50 988,0 4,6 209,30813 0,6478 5,66 549,360 0,556 3,55
60 983,2 5,3 251,13626 0,6594 5,79 469,899 0,479 3,00
70 977,7 5,8 293,00626 0,6676 5,89 406,134 0,415 2,55
80 971,8 6,3 334,96000 0,6745 5,97 355,122 0,366 2,25
90 965,3 7,0 376,99748 0,6804 6,03 314,901 0,326 1,95
100 958,3 7,5 419,11870 0,6827 6,08 282,528 0,295 1,75
110 951,0 8,0 461,36553 0,6850 6,12 258,984 0,268 1,57
120 943,1 8,5 503,6961 0,6862 6,15 277,592 0,244 1,43
130 934,8 9,1 546,4035 0,6862 6,18 217,782 0,226 1,32
140 926,1 9,7 589,1109 0,6850 6,20 201,105 0,212 1,23
150 916,9 10,3 832,2370 0,6838 6,21 186,390 0,202 1,17
160 907,4 10,8 657,3631 0,6827 6,21 173,637 0,191 1,10
170 397,3 11,5 719,3266 0,6792 6,20 162,846 0,181 1,05
180 886,9 12,1 763,2901 0,6745 6,19 153,036 0,173 1,01
190 876,0 12,8 807,6723 0,6699 6,16 144,207 0,166 0,97
200 864,7 13,5 852,4732 0,6629 6,11 136,359 0,160 0,95
210 852,8 14,3 897,6928 0,6548 6,06 130,473 0,154 0,92
220 840,3 15,2 943,7498 0,6455 6,00 124,587 0,149 0,90
230 827,3 16,2 989,8068 0,6373 5,92 119,582 0,145 0,88
240 813,6 17,2 1037,5386 0,6280 5,84 114,777 0,141 0,86
250 799,2 18,6 1085,6891 0,6176 5,74 109,872 0,137 0,86
260 784,0 20,0 1135,7957 0,6048 5,62 105,943 0,135 0,86
270 767,9 21,7 1185,8897 0,5896 6,18 102,024 0,133 0,87
280 750,7 23,8 1236,8398 0,5745 6,30 98,100 0,131 0,89
290 732,3 26,5 1290,8147 0,5582 5,05 94,176 0,129 092
300 712,5 29,5 1344,8644 0,5396 4,75 91,233 0,128 098

ANEXA 5
PROPRIET~|ILE FIZICE ALE GAZELOR DE ARDERE LA PRESIUNEA DE

1,01325 bar
(Compozi\ia gazelor: )
t ρ cp λ·10 2 η·10 2 ν·10 6

[ C]
o
[kg/m3] [kJ/ m3 K] [W/m] [N s/m2] [m2/s] Pr
N
1 2 3 4 6 7 8
0 0,295 1,0425 2,2794 15,7842 12,20 0,72
100 0,950 1,0676 3,1284 20,3943 21,54 0,69
200 0,748 1,0969 4,0123 24,1955 32,80 0,67
300 0,617 1,1221 4,8380 28,2331 45,81 0,65
400 0,525 1,5114 5,6987 31,6863 60,38 0,64
500 0,457 1,1849 6,5593 43,8549 76,30 0,63
600 0,405 1,2142 7,4199 37,8666 93,61 0,62
700 0,363 1,2393 8,2689 40,6918 112,1 0,61
800 0,329 1,2644 9,1528 43,3798 131,8 0,60
900 0,301 1,2895 10,0134 45,9108 152,8 0,59
1000 0,275 1,3063 10,8973 48,3633 174,3 0,58
1100 0,257 1,3230 11,7463 50,7078 197,1 0,57
1200 0,240 1,3398 12,6185 52,9936 221,0 0,56
243
ANEXA 6
C~LDURILE SPECIFICE ALE UNOR GAZE [kJ/ m3 K] N
t
[oC] [kJ/ m3N K]
CO2 N2 O2 H2O Aerusc. Aerum.
1 2 3 4 5 6 7
0 1,5998 1,2946 1,3059 1,4943 1,2971 1,3188
100 1,7003 1,2958 1,3176 1,5051 1,3004 1,3243
200 1,7873 1,2996 1,3352 1,5223 1,3071 1,3318
300 1,8627 1,3067 1,3561 1,5424 1,3172 1,3423
400 1,9297 1,3163 1,3775 1,5654 1,3235 1,3544
500 1,9887 1,3276 1,3980 1,5897 1,3427 1,3652
600 2,0411 1,3435 1,4168 1,6148 1,3565 1,3829
700 2,0884 1,3536 1,4344 1,6412 1,3708 1,3975
800 2,1311 1,3670 1,4499 1,6680 1,3842 1,4114
900 2,1692 1,3720 1,4637 1,6954 1,3975 1,4248
1000 2,2035 1,3917 1,4775 1,7229 1,4097 1,4373
1100 2,2349 1,4034 1,4892 1,7501 1,4214 1,4499
1200 2,2638 1,4143 1,5005 1,7769 1,4327 1,4612
1300 2,2898 1,4252 1,5106 1,8028 1,4432 1,4725
1400 2,3136 1,4348 1,5203 1,8280 1,4528 1,4830
1500 2,3354 1,4440 1,5294 1,8527 1,4620 1,4926
1600 2,3555 1,4528 1,5378 1,8761 1,4708 1,5018
1700 2,3743 1,4612 1,5462 1,8895 1,4788 1,5102
1800 2,3915 1,4687 1,5541 1,9213 1,4867 1,5177
1900 2,4074 1,4788 15617 1,9423 1,4938 1,5257
2000 2,4221 1,4825 1,5892 1,9628 1,5010 1,5128
2100 2,4359 1,4892 1,5759 1,9824 1,5072 1,5399
2200 2,4484 1,4951 1,5830 2,0009 1,5135 1,5462
2300 2,4602 15010 1,5897 2,0189 1,5194 1,5526
2400 2,4700 1,5064 1,5964 2,0365 1,6252 1,5583
2500 2,4811 1,8114 1,6027 2,0628 1,5303 1,5638

ANEXA 7
ENTALPIA GAZELOR PRODUSE ALE ARDERII [kJ/ m3 ] N
t
[ C]
o CO2 N2 O2 H2O Aerusc. Aerum.
1 2 3 4 5 6 7
0 0 0 0 0 0 0
100 171,27 129,59 131,73 150,52 130,00 132,39
200 395,12 260,02 267,06 304,30 261,42 268,28
300 561,15 391,80 406,86 462,60 395,18 402,57
400 774,80 526,24 551,00 626,00 531,58 541,60
500 798,05 663,65 698,80 794,45 671,15 683,90
600 1229,28 804,00 850,14 968,40 813,90 829,50
700 1467,27 947,31 1003,80 1148,56 959,56 977,97
800 1711,04 1092,96 1159,92 1334,40 1107,28 1128,72
900 1959,21 1240,92 1317,78 1525,68 1257,39 1281,87
1000 2212,50 1391,80 1477,10 1722,40 1408,30 1436,90
1100 2469,17 1544,29 1637,79 1924,56 1563,50 1594,34
1200 2728,80 1697,76 1800,24 2131,68 1718,76 1752,84
1300 2989,87 1852,24 1963,26 2343,12 1876,16 1913,60
1400 3253,88 2009,98 2127,72 2559,06 2034,48 2075,50
1500 3519,60 2166,75 2293,50 2778,30 2193,60 2238,15
1600 3787,04 2324,64 2459,84 3001,60 2353,92 2402,08
1700 4056,54 2484,04 2627,86 3228,30 2514,64 2566,49
1800 4327,56 2643,84 2796,66 3458,16 2678,08 2730,95
1900 4598,95 2804,97 2966,47 9690,18 2838,98 2897,88
2000 4872,00 2966,00 3136,80 3924,40 3001,80 3064,60
2100 5146,26 3127,53 3308,55 4162,83 3165,96 3232,74
2200 5420,80 3291,20 3461,72 4401,54 3329,70 3400,54
2300 5698,02 3452,30 3654,47 4842,09 3495,54 3569,60
2400 5969,76 3614,40 3830,40 4886,16 3660,48 3738,72
2500 6251,00 3778,75 4005,75 5130,50 3826,50 3908,25
245
ANEXA 8
VALORILE CONSTANTELOR FIZICE ALE GAZELOR DE ARDERE }I ALE AERULUI
Gaze de ardere Aer

t
ν·106 λ·102 Pr ν·106 λ·102 Pr
[oC]
[m2/s] [W/m·K] - [m2/s] [W/m·K] -
1 2 3 4 5 6 7
0 12,2 2,28 0,72 13,3 2,43
100 21,5 3,13 0,69 23,0 3,12
200 32,8 4,01 0,67 34,8 3,74
0,71
300 45,8 4,85 0,66 48,2 4,37
400 60,4 5,70 0,64 63,0 4,91
500 76,3 6,55 0,63 79,3 5,45
600 93,6 7,42 0,62 96,8 5,98
700 112 8,27 0,61 116 6,47
0,71
800 132 9,16 0,60 135 7,00
900 152 10,02 0,59 155 7,40
1000 174 10,9 0,58 178 7,84
1100 197 11,75 0,57 199 8,26
0,71
1200 221 12,55 0,56 223 8,66
1300 245 13,5 0,55 248 9,45
1400 272 14,42 0,54 273 9,98
1500 297 15,33 0,53 300 10,39
0,71
1600 323 16,3 0,52 328 10,8

Manual Echipamente Termice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Echipamente Termice PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BLACK SEA SUPPLIERS

Str. Interioar`, 2 Constan\a

Tel/Fax: +40-241-637008, +40-241-695340

1.1. Schimbul de caldur` [ntre om ]i mediul [nconjur`tor ................................. 7

2. ELEMENTE }I SISTEME DIN COMPONEN|A CENTRALEI TERMICE ................ 19

2.1. Combustibili ..................................................................................................... 19

2.2. Instala\ii de ardere ........................................................................................... 30

2.3. Cazane ............................................................................................................... 59

2.4. Pompe de circula\ie ......................................................................................... 97

2.5. Sisteme de siguran\` pentru centrale termice .............................................. 101

3. CENTRALE TERMICE ............................................................................................. 121

4. CALCULUL NECESARULUI DE C~LDURA PENTRU INSTALA|IA

5. CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PREPARAREA

7. CHESTIONARE PENTRU OFERTARE .................................................................. 201

8. EXEMPLE DE CALCUL ............................................................................................ 223

9. TABELE }I DIAGRAME UTILE ............................................................. 240

1.1. Schimbul de c`ldur` [ntre om ]i mediul [nconjur`tor

Fig.1. C`ldura cedat` de om [n condi\ii de repaos

C`ldura intern` produs` (Qint.) în func\ie de activitatea desf`]urat` de om Tabelul 1

Nr. crt. Natura activit`\ii omului Qint. [kcal/h]

Deoarece oamenii stau îmbr`ca\i, pentru studiul

{mbr`c`mintea, venind în contact cu pielea,

Aceast` temperatur` intr` în calculul

Fig. 2 Varia\ia temperaturii pielii [n func\ie

1.2. Parametrii confortului termic

1.2.1. Temperatura aerului din interior

Denumirea înc`perii ta [oC] Denumirea înc`perii ta [oC]

1. Locuin\e 4.Cre]e si gr`dini\e

2. Institu\ii publice ]i 5. Hoteluri ]i c`mine

3. Scoli si facult`\i 6. Spitale, clinici, maternit`\i

1.2.2. Temperatura suprafe\elor [nconjur`toare

tms = Σ Si tsi / Σ Si (oC) (1)

Din ecua\iile de bilan\ se ob\ine :

ta + tms = a (oC) (2)

Spre exemplu, la realizarea confortului termic la

{n graficul din figura 5 este redat` dependen\a

Fig.5. Diferen\a dintre temperatura medie

Este evident c` fiec`rei intensit`\i a activit`\ii desf`]urate îi corespunde o anumit` temperatur` de

{n figura 6 se prezint` varia\ia temperaturii de confort func\ie de intensitatea activit`\ii desf`]urate în

Fig.6. Varia\ia temperaturii de confort tc, func\ie de intensitatea

tc = (ta + tms) / 2 (3)

tc = 0,45 ta + 0,55 tms (oC) (4)

tfr = a + b ta (oC) (5)

Bedford a stabilit rela\ia :

1.2.4. Umiditatea relativ` a aerului interior

Valorile ∆t = ta - tms necesare realiz`rii confortului termic

De asemenea pentru valori mari, ϕ > 70 %, (la

{n mod normal valoarea ta (oC) + ϕ (%) < 80

Fig.7. Dependen\a dintre temperatura

Mi]carea aerului în interiorul înc`perii se produce datorit` :

Fig.8. Raportul optim între ta ]i w, pentru

1.2.6. Al\i factori care influen\eaz` confortul

Fig.9. Debitul de aer proasp`t pentru o persoan`

3) Zgomotul – sursele sonore de o anumit` amplitudine ]i frecven\` devin v`t`m`toare pentru om

1.3.1. Pun\ile termice si ac\iunea lor asupra confortului termic

1.3.2. Condensarea vaporilor de ap` [n pere\i. Bariera de vapori

{n func\ie de umiditatea relativ` interioar` înc`perile se clasific` dup` cum urmeaz` :

- înc`peri uscate în care ϕ < 50 %;

Evitarea apari\iei condensului se poate face prin mai multe metode :

k = 1 / Rt ≤ αi (ti - tτ)/(ti - te) (11)

Fig.11. Valorile k necesare pentru împiedicarea apari\iei condens`rii

2.1.1. Propriet`\ile fizico-chimice ale combustibililor