www.referat.

ro
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”- BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
BADOI ALEXANDRA IULIA
STUDENT, ANUL II GRUPA 1
LUCRARE LA BURSE

BURSA DE VALORI DIN ROMANIA

ROLUL PIEŢEI BURSIERE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de
piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata,
transparenta si supravegheata, pe care se încheie tranzactii referitoare la
valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al
contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezinta economii financiare,
disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor catre cele
mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al
fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei.
Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept
privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea
guvernului. Pe plan international, în cele mai multe state functioneaza burse
de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt
administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de valori înfiintata în
România în 1994 este o institutie de drept public.

Bursa ca loc de întâlnire a cererii şi a ofertei de bunuri şi servicii, determină

stabilirea unor preţuri de referinţă pentru produsele şi serviciile în cauză ca
rezultat al concurenţei dintre producători. Preţurile astfel stabilite reprezintă
un barometru atât la nivelul economiilor naţionale cât şi la cel al economiei
mondiale, ele devenind preţuri de referinţă pentru producătorii şi
consumatorii mărfurilor în cauză, ai produselor derivate rezultate din
acestea, pentru transportatori, intermediari etc.
Prin intermediul instrumentelor tranzacţionale în cadrul burselor de
mărfuri fluxurile de capital sunt orientate către activităţile productive, iar
producătorii, pe baza tehnicilor bursiere (de exemplu, hedging), se pot
asigura împotriva unor fenomene neprevăzute ce pot apărea în derularea
proceselor economice.

PIAŢA BURSIERĂ ÎN ROMÂNIA

Prima bursă din România a apărut în anul 1881, când, urmare a

adoptării „Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de
mărfuri”, această instituţie a economiei de piaţă prin excelenţă îşi face
simţită în peisajul economiei. Monitorul Oficial al României din decembrie
1882, publică cotaţiile bursiere ale primelor corporaţii româneşti
tranzacţionate.
Evoluția bursei românești este marcată de apariția în anul 1904 a unei
noi legi în care operaţiunile bursiere mai clar definite, şi, ca o consecinţă

2
imediată, publicul larg este tot convins de eficienţa plasamentelor în titluri
de valoare.
Anul 1929 aduce legea asupra bursei cunoscută ca „Legea Madgearu”, care
a reprezentat unificarea legislativă a regimului burselor din România, şi,
totodată, o abordare modernă a actului legislativ.
După criza economică din perioada 1929-1933, odată cu refacerea
economică, „Bursa de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, cunoaşte şi ea
un curs ascendent care culminează cu anul 1939, când se înregistrează
perioada de vârf a acestei instituţii din perioada interbelică. De menţionat că
în 1939 se tranzacţionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului şi
al asigurărilor sociale.
După al doilea război mondial , naţionalizarea economiei din iunie 1948,
prin instaurarea proprietăţii de stat, a făcut să dispară produsele specifice:
acţiunile, obligaţiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone şi externe (cu
echivalent în lei-aur), periadă care a ținut pâna după revoluţia din 1989, când
s-a refăcut piaţa de capital şi instituţiile acesteia, printre care şi Bursa de
Valori Bucureşti, începînd cu anul 1992.
Procesul legislativ s-a reluat prin apariția Legii nr. 52/ 1994 privind
valorile mobiliare şi bursele de valori și a continuat cu Legea nr. 512/ 2002
privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate,
Legea nr. 513/2002 privind organismele de plasament colectiv şi Legea
525/2002 privind valorile financiare şi pieţele reglementate, la care se
adaugă Regulamente şi Instrucţiuni emise de CNVM.
Ca urmare a procesului de globalizare, economiile naţionale converg
spre modelul pieţei libere, prin înlăturarea barierelor din calea capitalului
internaţional, precum şi a apariţiei de noi oportunităţi de afaceri prin
privatizarea de către stat a societăţilor în patrimoniul propriu.
Avansul tehnologic în domeniul informatic şi al telecomunicaţiilor a
înlăturat distanţele în timp şi spaţiu şi a creat noi modalităţi de interacţiune
între societăţile comerciale şi clienţii acestora explozia tranzacţionării prin
Internet conduce la adevărate revoluţii în domeniul investiţional.
Apar noi instrumente financiare, piaţa financiară globală se orientează
spre satisfacerea necesarului de capital al întregii lumi financiare, competiţia
globală se va intensifica, iar investitorii se vor orienta spre acele pieţe care
se vor dovedi cele mai lichide, mai transparente, mai deschise şi corecte.
Ţările care vor alege să participe la acest proces vor cunoaşte noi
locuri de muncă, prosperitate şi avans rapid în tehnologie, sănătate, educaţie
şi infrastructură, deci, o societate mai bună pentru toţi.

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

3
 Organizare şi funcţionare

Bursa de Valori Bucureşti reprezintă o instituţie esenţială a economiei

de piaţă.
Redeschiderea în 1995 a Bursei de Valori Bucureşti după o absenţă de
aproape 50 de ani din viaţa economică românească, a însemnat un moment
de referinţă pentru dezvoltarea pieţei de capital din România, marcând
debutul formării pieţei bursiere şi totodată concretizarea eforturilor depuse
pentru crearea uneia dintre cele mai importante instituţii ale pieţei de capital.
Tranzacţiile se desfăşoară într-un climat al economiei de piaţă, al
cererii şi al ofertei, sistem care se aproprie cel mai mult de modelul teoretic
al pieţei perfecte.
Bursa de Valori Bucureşti și-a început activitatea operaţională
beneficiind de asistenţa statului canadian în elaborarea reglementărilor
bursiere şi de un sistem electronic integrat de tranzacţionare, registru-
depozitar şi compensare-decontare, furnizat de firma canadiană EFA
Software Services Ltd şi de echipamentele de calcul şi comunicaţie puse la
dispoziţie de BNR.
Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în dată de 20 noiembrie
1995, accesul la sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala de
tranzacţionare aflată în incinta Bursei de Valori Bucureşti.
Activitatea Bursei de Valori Bucureşti s-a diversificat crescând atât
sub aspect cantitativ (număr tranzacţii, societăţi cotate) cât şi calitativ
(diversitatea produselor tranzacţionate), paralel cu formarea, consolidarea şi
definitivarea structurilor instituţiei bursiere.
Indicele oficial al Bursei de Valori Bucureşti, BET a fost lansat în
septembrie 1997. Informaţiile oferite de BET sunt completate de informaţiile
difuzate on-line despre: numărul de tranzacţii, numărul de acţiuni
tranzacţionate, evoluţia preţului.
Bursa de Valori Bucureşti este o instituţie cu personalitate juridică,
încheie la bilanţ contabil, are cont bancar şi desfăşoară o activitate în scopul
creării unei pieţe organizate pentru negocierea şi tranzacţionarea valorilor
mobiliare admise la cotă. În primul an de activitate, bursa a fost finanţată de
la bugetul de stat, ulterior instituţia s-a autofinanţat din comisioanele
percepute conform reglementărilor bursiere având şi dreptul să primească
donaţii, legate şi subvenţii.

Organele de conducere a Bursei de Valori

4
 Conducerea Bursei de Valori Bucureşti este organizată de
următoarele structuri:
Comitetul Bursei care asigură conducerea activităţii.
Membrii Comitetului sunt aleşi de Asociaţia Bursei pe o durată de 5
ani şi nu au dreptul de a deţine funcţii politice şi nici să fie acţionari în
cadrul unei societăţi comerciale înscrise la cota bursei. Propunerile pentru
comitetul Bursei se înaintează la CNVM pentru validare, după care se alege
un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi un secretar general.
Preşedintele reprezintă Comitetul în exercitarea atribuţiilor sale, iar în
caz de indispensabilitate această datorie îi revine unuia dintre vicepreşedinţi.
Comitetul se reuneşte în şedinţă, de regulă o dată pe lună în prezenţa a
minimum şase membrii, demersurile luate fiind adoptate cu majoritatea de
voturi a membrilor prezenţi şi reprezentanţi în condiţiile în care fiecare
membru are dreptul la un vot.
Atribuţiile Comitetului Bursei sunt următoarele:
- numeşte şi demite directorul general al bursei;
- adoptă şi modifică Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bursei;
- adoptă şi modifică regulamente privind operaţiunile de bursă;
- adoptă proiectul de buget al bursei pe care îi supune aprobării Asociaţiei
Bursei;
- prezintă şi supune aprobării Asociaţiei Bursei, raportul financiar anual -
însoţit de bilanţul contabil şi raportul cenzorilor;
- stabileşte nivelul şi plafonul comisioanelor şi tarifelor practicate;
- stabileşte garanţiile ce trebuie constituie de membrii Asociaţiei Bursei;
- urmăreşte respectarea reglementărilor legale de către membrii bursei şi
personalul acesteia;
- propune constituirea Comisiilor Speciale ale Bursei;
- soluţionează contestaţiile împotriva Directorului General;
- duce la îndeplinire propunerile înaintate de Asociaţia Bursei.
Comitetul Bursei încredinţează directorului General,.
Directorul General are competenţa de administrare şi reprezentare
legală a Bursei în faţa autorităţilor publice şi în relaţiile cu persoanele fizice
şi juridice române şi/sau străine administrare a bursei, de a angaja personal,
de a organiza funcţionarea bursei stabilind măsurile adecvate pentru
respectarea şi aplicarea normelor CNVM şi altor prevederi legale.
Conduce şi organizează activităţile de elaborare a documentelor cuprinzând
date şi informaţii despre Bursă, declaraţii, comunicate, cereri, atestate,
notificări, etc, înscrisurile semnate de Directorul General fiind opozabile
terţilor şi având forţa probantă de act autentic.

5
 Inspectorul General al Bursei este reprezentantul în instituţie al
CNVM a cărui angajat propriu este şi care are misiunea de a supraveghea şi
controla activitatea desfăşurată în Bursă şi de a informa corect şi la timp
CNVM asupra unor aspecte ce ar putea afecta bunul curs al instituţiei.
Asociaţia Bursei este alcătuită din societăţile de intermediere a
valorilor mobiliare – Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF)
care solicită şi primesc din partea CNVM autorizaţie de negociere în BVB.
Motivul obţinerii calităţii de membru al Asociaţiei Bursei este dobândit la
data înscrierii acestuia în Registrul de Asociaţie al Bursei.
Membrii Asociaţiei Bursei vor efectua controlul intern al activităţii
pe care o desfăşoară în conformitate cu prevederile legale, furnizând
clienţilor informaţii certe, corecte şi suficiente despre piaţa bursieră şi asupra
tranzacţiilor efectuate în numele acestora în cadrul Bursei. De asemenea,
trebuie să aibă cunoştinţe şi practică profesională în domeniul economic,
financiar, bancar, afaceri sau juridic şi să fie recunoscuţi ca având o bună
reputaţie civică şi integritate morală.
Membrii Asociaţiei Bursei nu au dreptul de a lua sau de a da cu
împrumut fonduri decât în baza avizului sau regulamentului Comisiei
Naţionale de Valori Mobiliare şi nu pot garanta pentru datoriile vreunei
persoane fizice sau juridice.
Orice modificare apărută în structura organizatorică a Societăţilor de
Servicii de Investiţii Financiare, conturi bancare (închidere, deschidere,
stocare) regulament intern precum şi acţiunile în justiţie sau eventuala
sancţiune vor trebui de urgenţă comunicate Bursei.
Realizarea activității Bursei se desfăşoară prin intermediul Direcţiilor
de Specialitate:
- Direcţia membri şi Emitenţi care coordonează activitatea legată de
funcţionarea a SSIF membre ale Asociaţiei bursei, precum şi ale societăţilor
emitente înscrise la cota Bursei. Organizează secretariatul Asociaţiei Bursei
şi al Comitetului Bursei, urmăreşte activitatea bursieră a societăţilor membre
ale Asociaţiei Bursei, întreţine programul de evidenţă tehnico-operativă şi
contabilă utilizate de societăţile membre.
- Direcţia Operaţiuni Bursiere şi Informatică coordonează
activitatea de tranzacţionare şi supraveghere a pieţei, depozitarea şi
înregistrarea valorilor mobiliare, compensarea şi controlul de conturi precum
şi administrarea şi întreţinerea întregului sistem informatic.
- Direcţia Relaţii cu Publicul şi Cercetare-Dezvoltare coordonează
activităţi referitoare la relaţiile Bursei cu publicul precum şi cele de
cercetare-dezvoltare a activităţilor bursiere.

6
 - Direcţia juridică asigură cadrul legal necesar desfăşurării
activităţii membrilor Asociaţiei Bursei şi a personalului aferent.
- Direcţia Economică asigură condiţiile desfăşurării optime a
activităţii Bursei, adică cele care se referă la evidenţa financiar-bancară,
selectarea de personal şi achiziţionarea dotărilor materiale.

ACTIVITATEA LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Activitatea de înscrierea, suspendarea sau retragerea la/de la Cota

Bursei de Valori Bucureşti este efectuată de Comisia specială care hotărăşte
asupra înscrierii, promovării, sau retrogradării valorilor mobiliare de Cota
BVB, propune Comitetului Bursei retragerea valorilor mobiliare de la Cota
BVB.
Comisia funcţionează pe baza principiilor autonomiei, obiectivităţii,
confidenţialităţii, protecţiei investitorilor, promovării pieţei bursiere şi
atragerea la Cota BVB a cât mai multor societăţi comerciale.
Membrii Comisiei sunt numiţi de către Comitetul Bursei pe o durată a
mandatului de 5 ani.
Cota Bursei de Valori Bucureşti este structurată pe trei sectoare:
- Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române;
- Sectorul obligaţiunilor şi altor valori mobiliare emise de către stat, judeţe,
oraşe, comune, autorităţi;
- Sectorul internaţional.
Primul sector este organizat pe două categorii: categoria a II-a (de
bază) şi categoria I. Pentru a putea să fie înscrisă la Cotă, o societate
comercială trebuie să fie înregistrată la Oficiul de Evidenţă a Valorilor
Mobiliare, aflat în structura organizatorică a CNVM şi să aibă încheiat
contract cu Registrul Bursei care va acţiona ca agent de depozitare,
înregistrare şi transfer.
Pentru menţinerea la Cotă, emitentul va trebui să achite comisionul de
menţinere şi să furnizeze informaţiile cerute de Bursă asigurând o informare
permanentă, corectă şi completă a publicului despre evenimentele
înregistrate ca şi despre deciziile ce pot afecta preţul valorilor mobiliare.
Furnizarea informaţiilor trebuie să fie făcută printr-un anunţ către
Bursă, înaintea oricărui comunicat destinat informării prin intermediul mass-
media, emitentul fiind nevoit să păstreze permanent contact cu Bursa pentru
a lua o decizie optimă cu privire la momentul şi modalitatea transmiterii
datelor.

7
 Orice înscriere la Cota BVB poate fi făcută de emitent numai prin
intermediul Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF – urilor)
care trebuie obligatoriu să fie membre a Asociaţiei Bursei.

Tranzacţiile bursiere

BVB a utilizat la început în tranzacţiile efectuate „Sistemul de

Tranzacţionare şi Execuţie Automată (STEA) care poate fi accesat fie de la
terminalele din incinta Bursei fie de la sediul membrilor Asociaţiei Bursei.
În cadrul Bursei tranzacţiile se efectuează doar prin intermediul
societăţii de Servicii de Investiţii Financiare membre ale Asociaţiei Bursei şi
doar în cadrul Bursei dacă aceştia demonstrează că dispun de personal
calificat şi autorizat care să desfăşoare activitatea de relaţii cu clienţii, de
tranzacţionare şi evidenţă tehnico-operativă precum şi de mecanisme de
supraveghere adecvate. Membrii Asociaţiei Bursei îşi exercită activitatea
curentă prin intermediul agenţilor de bursă care trebuie să fie autorizaţi de
CNVM, să aibă minimum 21 ani şi să fi frecventat cursuri de pregătire
profesională în domeniu.
După primirea unei instrucţiuni privind oferta de cumpărare şi vânzare
de valori mobiliare, agentul de bursă introduce „ordinul de bursă” în vederea
tranzacţionării conform su sistemul de tranzacţionare din Bursă. Pasul
minim de cotare precum şi conţinutul minim al ordinului de bursă se
stabilesc prin proceduri specifice ale instituţiei. Fiecare ordin de bursă se
poate transmite în numele Societăţii de Servicii de Investiţii Financiare sau
în contul clientului, ordinele fiind preluate şi transmise (conform
Regulamentelor BVB) cu respectarea următoarelor condiţii:
ordinele de cumpărare în nume propriu trebuie să poată fi onorate fără să
afecteze capitalul minim net ce trebuie menţinut de fiecare SSIF;
ordinele de cumpărare în numele clienţilor trebuie să aibă asigurat
disponibilul bănesc în contul acestora, necesar acoperirii valorii tranzacţiei.
Sistemul de Tranzacţionare şi Execuţie Automată (STEA) a permis
efectuarea tranzacţiilor pe două pieţe: piaţa continuă şi piaţa intermitentă. Pe
piaţa intermitentă şedinţa de tranzacţionare poate fi alcătuită din una sau mai
multe sesiuni de tranzacţionare care la rândul ei este formată din sesiunea
principală cu introducerea ordinelor şi fixingului (licitaţia) care cuprinde
tranzacţiile posibile, calcularea preţului de piaţă şi alocarea ordinelor, şi
sesiunea suplimentară cu introducerea ordinelor şi negocierea surplusului de
oferte sau cereri netranzacţionate. La sfârşitul şedinţei de tranzacţionare se
introduc tranzacţiile speciale şi se editează rapoarte de tranzacţionare şi

8
decontare. Tranzacţiile speciale au loc în afara sistemului fiind reglementate
de procedurile bursei şi supravegheate de aceasta. Sunt considerate tranzacţii
speciale ofertele publice. Preţul valorilor mobiliare se calculează prin
algoritmul de fixing care identifică preţul la care cea mai mare cantitate de
valori mobiliare va putea fi tranzacţionată în baza ordinelor de Bursă. Preţul
la care se încheie o tranzacţie bursieră se numeşte preţ de piaţă pentru
respectiva sesiune. toate ordinele de cumpărare ale clienţilor cu preţul mai
mare decât preţul de piaţă şi toate ordinele de vânzare ale clienţilor cu preţ
mai mic decât preţul de piaţă, vor fi executate integral în măsura în care
cantitatea de valori mobiliare este suficientă, în caz contrar execuţia se face
pe baza algoritmului de alocare. După calcularea preţului de piaţă şi alocarea
ordinelor cu preţuri mai bune, ordinele cu preţul de piaţă sunt alocate cu
respectarea următoarelor principii:
ordinele sunt executate în ordinea crescătoare a cantităţilor;
dacă cantităţile valorilor mobiliare sunt egale, se utilizează principiul
precedenţei primului venit – primului servit);
dacă ordinele de bursă ale clienţilor au fost executate integral se vor
introduce ordinele proprii ale SSIF-urilor respectându-se principiul
precedenţei.
După calcularea preţului de deschidere şi raportarea tranzacţiilor către
membrii, cotaţiile de piaţă pentru o valoare mobiliară vor fi alcătuite din cel
mai mare preţ/cel mai mic preţ al respectivei valori mobiliare. Priorităţile în
executarea ordinelor de piaţă sunt: cel mai bun preţ, ordinele clienţilor în
faţa pro-ordinelor la acelaşi preţ, dacă mai mulţi clienţi sau mai multe pro-
ordine au dat ordin la acelaşi preţ execuţia se face pe baza principiului
precedenţei. În principal sistemul de tranzacţionare trebuie să respecte
următoarele cerinţe:
A) Cerinţe de software care se referă la capacitatea de informaţii
(stocare, arhivare), capacitatea de tranzacţionare/procesare (publicitatea
preţului de piaţă, expunerea ordinului sau a tabelului de buletine, negocierea
ordinului) înregistrarea (supravegherea/monitorizarea tuturor tranzacţiilor),
accesul şi uşurinţa accesului la distanţă etc.
B) Cerinţe de Hardware
- fiabilitatea: sistemul să fie tolerant la erori/greşeli; de obicei operează în
mod simetric sau duplex;
- asistenţă tehnică, plan de asistenţă oferită de firmă pentru a garanta
furnizarea de piese de schimb şi service precum şi program de pregătire cu
personalul care utilizează sistemul de tranzacţionare.
Pentru a respecta aceste cerinţe încă din 1999 Bursa de Valori
Bucureşti a implementat sistemul de tranzacţionare „Horizon”.

9
 Acest sistem de tranzacţionare permite iniţierea tranzacţiilor bursiere
atât pe baza ordinelor comune cât şi în conformitate cu termenii speciali de
introducere a ordinelor. Principalele tipuri de ordine utilizate sunt
următoarele:
Ordine comune
a) ordine limită în care se precizează un nivel maxim de preţ la
cumpărare şi un preţ minim de vânzare. Preţurile ordinelor limită sunt
introduse numai în „paşi de preţ” care reprezintă un interval de preţ stabilit
de Bursă şi care poate fi modificat în funcţie de condiţiile pieţei.
b) ordinul „la piaţă” este executat imediat la preţul pieţei. Acest tip de
ordin are „protecţie de preţ” obţinut ca produs între numărul maxim de paşi
prin care ordinul poate trece şi mărimea pasului. Această sumă reprezintă
valoarea cu care „ordinul de piaţă” poate să crească sau să scadă.
c) ordinul „fără preţ” nu se precizează preţul dar care preia preţul cel
mai mare al pieţei, deci un ordin „la piaţă” fără protecţie a acestuia.
d) ordinul „take” se cumpără toată cantitatea disponibilă la cel mai
bun preţ de vânzare al pieţei.
e) ordinul „hit” se vinde întreaga cantitate disponibilă la cel mai bun
preţ de cumpărare al pieţei.
Oricare tip de ordin poate fi anulat (atunci când operatorul nu doreşte
să mai existe în sistem( suspendat (se menţine în sistem deşi, nu poate fi
tranzacţionat) şi modificat (se schimbă atributele ordinelor existente în
sistem).
Ordine condiţionate
Aceste tipuri de ordine sunt declanşate de tranzacţiile derulate în piaţă
care au un preţ de înregistrare care poate fi „la limită” sau „la piaţă” şi un
preţ de declanşare care activează sistemul. Principalele tipuri de ordine
condiţionate sunt:
- „stop pierdere la piaţă” este un ordin de vânzare activat când preţul unei
acţiuni scade sub preţul de declanşare;
- „stop cumpărare la piaţă” se dă în cazul în care la cumpărare preţul acţiunii
creşte la/sau peste nivelul preţului de declanşare;
- ordinul „stop limită”, este un ordin cu restricţie de a vinde/cumpăra când se
stinge preţul de declanşare;
- ordinul „market if touched” (la atingere” care este un ordin condiţionat de
cumpărare/vânzare când preţul pieţei atinge un prag specific.
După perioada de timp în care sunt valabile, ordinele pot fi: ordinul
„day” valabil până la închiderea şedinţei de tranzacţionare; ordinul „good till
cancaled”; GTC; open – „bun până la anulare” valabil până la ştergerea din
sistem a ordinelor neexecutate; ordinul „good to date” – GTD- „bun până la

10
o dată” – valabil până la închiderea şedinţei din data specificată (lună, zi,
an); ordinul „good for week” – GFW – „bun până la sfârşitul săptămânii” –
valabil până la sfârşitul săptămânii curente; ordinul „good for month” –
GFM – „bun până la sfârşitul lunii” – valid până la sfârşitul lunii curente;
ordinul „bun la un timp” (oră, minut); ordinul „fill or kill” – FOK – „execută
şi dispari” – în care orice volum rămas va fi retras şi şters din sistem
indiferent dacă ordinul a fost executat parţial sau total. În momentul
introducerii unui nou ordin dacă acesta nu se potriveşte cu alt ordin acesta va
fi înregistrat în listă după următoarele priorităţi:
- prioritate de preţ
- prioritate dată de termenii comuni
- prioritate dată de termenii speciali
- prioritate dată de timpul introducerii în cadrul fiecărui registru de
ordine.

Tranzacţionarea în piaţa continuă are următoarele etape: de

predeschidere, de deschidere, de piaţă continuă, de preînchidere, de
închidere.
Etapa de predeschidere presupune stabilirea preţului de deschidere
ca urmare a ordinelor introduse şi neexecutate într-un interval de timp
înaintea deschiderii Bursei. Fiecare valoare mobiliară poate avea un singur
preţ de deschidere a cărei valaore are la bază următorii factori:
volumul disponibil de valori mobiliare pentru cumpărare/vânzare;
nivelul de preţ care determină un dezechilibru minim în volumul valorilor
mobiliare (când preţul cel mai bun de cumpărare este mai mare decât preţul
cel mai bun de vânzare);
nivelul de preţ cu cea mai mică modificare netă faţă de preţul de închidere
din ziua precedentă;
cel mai mare nivel de preţ dintre nivelurile de preţ precizate la factorii
anteriori.
Deschiderea în cadrul căreia se alocă ordinele la preţul de deschidere
după următoarele priorităţi: ordine de piaţă cu sau fără prioritate de „cross”;
ordine mai bune decât preţul de deschidere cu sau fără prioritate de „cross”;
ordine la limită egală cu preţul de deschidere cu sau fără prioritate de cross.
Piaţa continuă are la bază un flux continuu de înregistrare a noilor
ordine, recalcularea permanentă a preţului în funcţie de ordinele existente şi
cele primate.
Preînchiderea începe din momentul închiderii pieţei continue până la
sfârşitul zilei bursiere. În această etapă se pot introduce ordine dar nu se
execută. Închiderea înseamnă sfârşitul zilei de tranzacţionare. Preţul de

11
închidere a fiecărei valori mobiliare este preţul de la ultima tranzacţionare.
La BVB tranzacţiile se desfăşoară pe două tipuri de pieţe: piaţa principală
(se tranzacţionează blocuri de valori mobilare) şi piaţa secundară care este:
piaţa de licitare Odd Lot – în care se admit tranzacţii cu un număr mai mic
de valori mobiliare decât volumul unui bloc;
piaţa de iniţiere (Squaring Up( care este formată din piaţa „Buy In” şi „Sell
Aut” în cadrul cărora se intervine dacă cumpărătorul nu poate achita la
termenul stabilit contravaloarea valorii mobiliare sau vânzătorul nu poate
livra la timp valorile mobiliare tranzacţionate;
piaţa de deal-uri negociate (Negociated Deal) prin care se tranzacţionează un
volum mare de valori mobiliare şi unde nu sunt permise execuţii parţiale.

Tranzacţionarea la BVB

În funcţie de modul de achitare a valorilor mobiliare tranzacţionarea

poate avea:
1. Tranzacţii la vedere denumite şi „cash” prin care persoana care
adresează ordinul de vânzare sau cumpărare achită contravaloarea sau pun la
dispoziţia cumpărătorului valori mobiliare cumpărate/vândute pe loc sau
într-un interval de timp (T+3). Ordinele de vânzare/cumpărare pot fi adresate
în numele unui client sau în nume propriu şi sunt transmise de Societatea de
Servicii de Investiţii Financiare membră a bursei dacă aceasta are
confirmarea existenţei în contul clientului a sumei necesare tranzacţiei sau în
cazul tranzacţiei în nume propriu, aceasta nu afectează capitalul minim net
al societăţii.
2. Tranzacţii în marjă în care brokerul creditează clientul în anumite
limite, pentru realizarea tranzacţiei. Această situaţie poate să apară atunci
când un client cumpără mai multe valori mobiliare cu aceeaşi sumă de bani,
sau acelaşi număr de valori mobiliare cu o sumă iniţială mai mică, utilizând
valorile mobiliare drept gaj pentru împrumut. Prin acest tip de tranzacţie,
clientul poate să câştige sau să piardă mai mult decât la tranzacţiile la vedere
datorită faptului că el pierde/câştigă şi ca urmare a sumelor împrumutate de
broker.
3. Tranzacţii la termen în care vânzătorul/cumpărătorul sunt de
acord că obligaţiile apărute în urma unei tranzacţii cu valori mobiliare să fie
îndeplinite la un anumit termen de la încheierea tranzacţiei. De obicei, acest
tip de tranzacţie se foloseşte în cazul valorilor mobiliare active pe piaţa la
vedere deci, pentru care există o cerere şi o ofertă permanentă.
Obiectul tranzacţiilor:

12
 - Acţiunile la început a existat doar un singur tip de valori mobiliare –
– pe parcurs acestea s-au diversificat cuprinzând şi alte titluri financiare,
cuprinse în „Regulamentul privind tranzacţionarea obligaţiunilor” şi
„Regulamentul privind tranzacţionarea pe Bursă a titlurilor de stat”
- Obligaţiunile
- Titlurile de stat Specific tranzacţionării titlurilor de stat este faptul
că Bursa nu are atribuţii de reglementare, Ministerul de Finanţe precizând
cine este autoritatea pieţei care asigură procesul de admitere a
participanţilor, dar BVB acordă drepturile de acces în sistem, oferind
suportul tehnic necesar şi configurând restricţiile stabilite de autoritatea
pieţei.

Indicii bursieri

Indicii bursieri pot fi calculaţi de organisme abilitate pentru aceasta,

de instituţiile pieţei de capital sau de către intermediarii de valori mobiliare,
consultaţi de plasament ori alte instituţii financiare.
În România pentru fiecare piaţă există câte un indice. Astfel, la Bursa
de Valori bucureşti indicele se numeşte „Indicele BVB” (Bucharest
Exchange Trading – prescurtat BET) pe baza căruia se calculează şi indicele
compozit BET-C. Data de referinţă este 19 septembrie 1997, data de start 22
septembrie 1997, iar valoarea de start de 1000 puncte.
În cazul în care acţiunile incluse în structura indicelui suferă
modificări este obligatoriu actualizarea valorii indicelui în funcţie de
elementele nou găsite.
Portofoliul indicelui BET este compus din 10 acţiuni ele fiind
selecţionate în funcţie de capitalizarea bursieră a fiecăruia, a lichidităţii, a
cotării la categoria I la BVB precum şi a faptului că trebuie să se asigure
diversificarea portofoliului.
Valoarea indicelui se calculează în timp real, fiind preluat de agenţiile
de ştiri Reuters şi Dan Jones Telerate.
Pe piaţa extrabursieră primii indici au fost calculaţi în august 1998, şi
au primit numele de indice „Rasdaq Composit”. Valoarea de start a fost
stabilită tot la 1000 puncte ca şi în cazul BVB.

https://www.investingromania.com/ro/companii/bursa-de-valori-bucuresti-sa
http://www.fluentinfinante.ro/tranzactionarea-la-bursa-de-valori-bucuresti.html

13