Situatia consumului de lapte

la nivel mondial
 1.1 IMPORTANTA NUTRITIONALA A LAPTEL

Laptele este unul din produsele animaliere cu cu importanta majora in alimentatia

omului.

Laptele este unul din din cele mai importante produse de origine animala, fiind considerat un
produs strategic, intrucat este un aliment complet, usor asimilabil, cu mare valoare nutritiva si cu
rol antitoxic.

Laptele este un aliment indispensabil in nutritiaomului, cu precadere a copiilor,

batranilor, bolnavilor si a celor care lucreaza in medii toxice; in plus, laptele constituie material
prima pentru industria laptelui.

In cadrul produselor animaliere, productia de lapte ocupa locul al doilea, dupa carne, ca
importanta economica si alimentara, fiind una dintre cele mai ieftine surse de proteina animala
cu valoare biologica ridicata.

Prin continutul variat si bogat in substante nutritive, laptele este alimentul ideal pentru
copii, fiind indispensabil mai ales in primele luni de viata.

Insa, o alimentatie numai pe baza de lapte, timp indelungat, favorizeaza aparitia anemiei,
in special la noi nascuti, datorita faptului ca laptele este deficitar in fier, cupru, mangan, si
vitamina C.

Proteinele din lapte se caracterizeaza printr-un continut ridicat de aminoacizi esentiali,

fiind apropiate cu valoare biologica, de proteinele din ou.

S-a aratat ca cel putin jumatate din proteinele de origine animala, trebuie sa fie asigurate
din lapte si produse lactate, deoarece in componenta acestora se gasesc peste 22 de aminoacizi
esentiali.

Fiecare component al laptelui, prezinta din punct de vedere nutritional si fiziologic un rol
incontestabil in apararea organismului si mentinerea starii de sanatate.
 Lactoza din lapte impiedica prin formarea acidului lactic, dezvoltarea in intestine
a microflorei saprofite de putrefactie.

Sarurile minerale din lapte se caracterizeaza printr-un continut bogat in fosfor si calciu,
apropiat de cel existent in oase.

Vitaminele din lapte participa la mentinerea activitatilor vitale a celulelor, se gasesc in

cantitati apreciabile, incat un litru de lapte poate acoperii zilnic 25% din necesarul de vitamina
B2, peste 15% din necesarul de vitamina PP, fiind o sursa completa de vitamine B12 si D2.

Laptele din punct de vedere energetic are o valoare mai redusa, valoarea calorica fiind de
7; prin lapte se poate asigura 7 - 11% din necesarul de calorii.

Valoare calorica scazuta a laptelui si produselor acidolactatice reprezinta de asemenea o

caracteristica importanta in contextul intensificarii activitatii nervoase si reducerii efortului fizic.

Laptele reprezinta un "univers alimentar", este un aliment complet, un izvor de sanatate,

cu efecte multilaterale, care se impune prin actiunea lui mineralizanta la tineret, antidecoleifianta
pentru adulti si de protectie antitoxica la persoanele care lucreaza in medii toxice.

Consumul de lapte si produse lactate accelereaza crestrea organismului cu 30-40%,

mareste vigoarea si rezistenta in perioadele critice de crestere ale tineretului .

Mai mult decat orice alt produs obtinut de la animale in scopul utilizarii ca hrana, laptele
este un aliment ieftin, si o importanta sursa de vitamine, proteine si saruri minerale.

Din punct de vedere fiziologic, laptele este lichidul secretat de glanda mamara a
femelelor, in perioada de lactatie, care constituie hrana de baza a nou-nascutului.

Codul FAO/OMS da ca definitie exclusiva a laptelui urmatoarea: "produsul de secretie

mamara normala, obtinut prin una sau mai multe mulsori fara nici o aditie sau sustragere".

Laptele crud este acela care abia a fost muls, racit in ferma, dar care nu a fost supus la
nici un tratament, si totdeauna cu compozitia chimica integra.
 Laptele este un aliment strategic deoarece contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si
contribuie la asigurarea securitatii alimentare, fiind un aliment de prima necessitate si complet.

Laptele poate sa asigure 44% din necesarul de proteine al omului de cea mai buna
calitate, datorita continutului ridicat de aminoacizi, si a valorii biologice a produselor; asigura
aproape 100 substante hranitoare (16 acizi grasi, 45 elemente minerale si 25 vitamine) deosebit
de utile pentru alimentatia omului.

Laptele constituie materia prima de neilocuit destinata prelucrarii sau transformarii a

peste 1000 de produse lactate indispensabile hranii omului, datorita valorii tehnologice pe care o
are.

Valoarea tehnologica a laptelui reprezinta totalitatea insusirilor laptelui, care asigura

acestuia aptitudinea sau pretabilitatea la prelucrare, prin proprietatile intrinseci unice pe care le
are.

In functie de valoarea tehnologica intrinseca a laptelui se stabileste destinatia acestuia si

randamentul in procesul de fabricatie.

Componentii chimici ai laptelui imprima nemijlocit produselor derivate valoarea

nutritionala si biologica.

Lactoza din lapte este componentul chimic cel mai bine reprezentat, conferind laptelui
aptitudinea de prelucrare. Aceasta are insusirea de a fi fermentata sub actiunea bacteriilor lactice,
dirijata de om.

Pe aceasta baza se obtin produsele lactice acide dietetice (iaurtul de lapte de vaca, laptele
batut, laptele acidofil, kefirul), cu ajutorul culturilor starter de bacterii lactice, precum si
branzeturile fermentate.

Cazeina este componentul laptelui cu cea mai mare importanta in industria

producerii branzeturilor. Cazeina se gaseste din abundenta in laptele de vaca (80% din total
proteine), avand proprietatea de a coagula.
 Aceasta proprietate confera laptelui aptitudinea de a trece din starea lichida, in stare de
gel, respective de inchegare, sub actiunea enzimelor coagulante (cheagul) introduse in lapte sau a
unor acizi.

Coagularea este ajutata si de prezenta calciului din lapte si sta la baza fabricarii
produselor lactate acide si a brazeturilor.

Procesul de fabricare a laptelui este influentat de compozitia si varietatea materiei prime,

astfel, prelucrarea laptelui in produse lactate se bazeaza pe procesule naturale fizico-chimice

1.2. NIVELUL PRODUCTIEI MONDIALE DE LAPTE

1.2.1. SITUATIA PRODUCTIEI DE LAPTE

Productia si consumul de lapte, in medie, pe plan mondial si national nu satisfac decat o

treime din cerinte, insa exista si zone pe glob unde productia de lapte asigura consumuri optime
si disponibilitatii pentru export (comunitatea Europeana; zona nord-americana si australiana) dar
si zone geografice, unde se inregistreaza limite, insuficiente si chiar crize privind productia si
consumul de lapte (zone africane, asiatice, sud-americane).

Asia de Sud și Europa sunt cele mai importante regiuni ale produselor lactate,
reprezentând 44% din producția mondială de lapte. În în perioada 2002-2007, producția
mondială de lapte a crescut cu 13% sau cu o medie de 15 milioane de tone de lapte (ECM) pe an
- în principal datorită producției în China, India și Pakistan.

TARI FURNIZOARE DE LAPTE

 Europa, furnizeaza peste 32-39% din productia mondiala de lapte, 180 milioane
tone;

 America de Nord, furnizeaza 22% din productia mondiala de lapte;

  Asia furnizeaza sub 17% din productia mondiala de lapte;

 America de Sud, furnizeaza sub 9% din productia mondiala de lapte;

 Oceania, furnizeaza 4,5% din productia mondiala de lapte

PRODUCTIA MEDIE PE VACA

* productia mondiala sub 2100 l/vaca

- Europa ......4700 l/vaca;

- America de Nord ..... 4500 l/vaca

- Oceania ..... 4000 l/vaca

- Asia ......1200 l/vaca

- America de Sud .... .1275 l/vaca

- Africa ..... 500 l/vaca

* Consumul mondial este de 90 kg. lapte pe locuitor

1.2.2. PIATA PRODUSELOR LACTATE IN ROMANIA

Piata unui produs se poate definii ca locul de intalnire al cererii si al ofertei pentru un
anumit produs.

Oferta, in cazul acestor produse, reprezinta cantitatea de lapte si produse lactate furnizate
pe piata, spre vanzare la un anumit prêt intr-o perioada de timp data.
 Intr-o economie de piata oferta cantitativa a produsului pe piata de desfacere, depinde in
primul rand de profitul pe care il va realize producatorul.

Particularitatea ofertei, care duce la fluctuatii ale cursului pietei:

- oferta productiei de lapte pentru consum in stare proaspata si supus prelucrarii

este dispensata territorial si calitativ neuniforma;

- consumul cel mai mare de lapte este semnalat in special in marile centre urbane
care sunt departate territorial de zonele de productie;

- agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc intr-o

permanenta concurenta directa si indirecta;

- solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pe

intreaga perioada a anului, alaturi de exigentele din ce in ce mai crescute privind
calitatea laptelui si a derivatelor sale.

1.2.3. PRODUCTIA TRIMESTRIALA DE LAPTE

Specificatie AN UM Total Trim I Trim II Trim III Trim IV

PRODUCTIE 2000 Mii hl 54875 11542 16352 15436 11545

2001 Mii hl 53600 11409 16307 15824 10060

2003 Mii hl 51604 10775 15481 14546 10802

2004 Mii hl 50139 10558 14466 13485 11600

 Incepand din 2001 s-a inregistrat continuu o scadere a productiei de lapte (53000 mii hl
in 2001, 51604 mii hl in 2003, 50139 mii hl in 2004).

Comparative cu 2003, productia totala de lapte din 2004 a scazut cu 2,84%,

aceasta diminuare fiind mai mica decat cea inregistrata in 2003 (3,72%).

In ceea ce priveste evolutia productiei totale sectoare de proprietati, in anul 2004 fata de
2003, aceasta a inregistrat o reducere de -49,74% in sectorul de stat si cu -2,01% in sectorul
privat.

1.2.4. PRODUCTIA DE LAPTE IN ROMANIA

Productia de lapte in Romania este de 53 milioane de hectolitri, fiind reprezentata

geografic in zonele de S-E; N-V; S-V, iar judetul cu cel mai mare efectiv de taurine este judetul
Gorj.

In Romania, s-a constatat tendinta de crestere a productiei de lapte, cea mai mare
productie de lapte s-a inregistrat in 1997, cu 57 de milioane de hidrolitri.

Cel mai mare dezavantaj este valorificarea productiei. Se valorifica doar 53% din care
41% reprezinta autoconsumul familial, iar 12% reprezinta hrana viteilor, consumul tehnologic.

NIVELUL PRODUCTIEI

- media pe tara este de 3133 l/vaca;

- cel mai bun judet, este judetul Ilfov cu ≈ 5000 l lapte, urmat de Bihor.

Productia si consumul de lapte pe locuitor este peste media mondiala, fiind de 227
l/locuitor.

In Romania s-au importat 1800 tone de lapte si produse lactate, din care 89% lapte si
smantana si s-au exportat ≈ 4000 tone de produse lactate.
 1.2.5. PRODUCTIA MONDIALA DE LAPTE PE ANUL 2002

TIPURI PRODUCTIE LAPTE LAPTE LAPTE LAPTE LAPTE

DE TOTALA DE DE DE DE DE

LAPTE VACA BIVOLITA OAIE CAPRA CAMILA

CANTITATE 598686550 502325043 75468126 7793974 11845744 1283672

(TONE)

Cel mai raspandit animal de lapte din lume este vaca, care se intalneste pe toate
continentele si furnizeaza aproape 90% din productia totala de lapte.

Desi, oaia si capra au o participare redusa in balanta productiei mondiale de lapte aceste
specii, aceste specii furnizeaza un lapte valoros, aflat sub raport energetic, cat si proteic, si in
acelasi timp, economic, mai ales specia ovina.

In Romania, vacile si bivolitele furnizeaza 86,5% din productia totala de lapte, iar ovinele
si caprinele 13,5%.

1.2.6. PIATA INTERNATIONALA A PRODUSELOR LACTATE

Din analiza evolutiei preturilor internationale ale produselor lactate pe anul 2000 se pot
remarca doua perioade distincte: semestrul I s-a caracterizat printr-o involutie a preturilor la toate
produsele lactate, urmata, incepand cu lunile de vara, de o evolutie diferita in functie de produse.
 Daca la laptele praf, preturile internationale au marcat in semestrul II o inviorare
semnificativa, in cazul untului, acestea au atins un anumit nivel de echilibru in luna octombrie iar
in cazul branzeturilor au inregistrat unele scaderi pana in luna decembrie inclusive.

Cheltuielile cu agricultura ale U.E., se vor limita la o medie de 40,5 miliarde de tone
pentru perioada de reforma de 7 ani.

In acest context de austeritate generala, cheltuielile bugetare in sectorul lactatelor au

scazut deja in ultimii ani de la 4 miliarde de Euro la 2,6 miliarde Euro.

Doar specialitatile de lactate destinate exportului vor fi capabile in viitor sa faca fata
competitiei externe fara subventii; productia in vrac de unt si lapte praf, va avea in continuare
nevoie de restituiri substantiale de export, intrucat costurile de productie in U.E. sunt mai mari
decat media mondiala.

Daca U.E. ar mentine un nivel inalt al preturilor interne si deci s-ar mentine diferenta
intre preturile practice pe piata interna si preturile internationale, comunitatea ar pierde
oportunitatile de export si, pe de alta parte, din tari terte, la preturi mici.

Vor avea deci, surplusuri mari nevandabile de produse lactate pe piata U.E.

Pe termen scurt, U.E. este capabila sa acest surplus, dar, pe termen lung, acest lucru va fi
posibil fara schimbari ale politicii comerciale (reducerea panala eliminare a subventiilor de
export).

In aceasta situatie, tarile U.E. vor fi nevoite sa reduca preturile garantate si sa accepte
preturi mai scazute, practicate pe piata mondiala; pentru produsele lor de export este probabil ca
acest obiectiv sa conduca la un nivel al preturilor interne, care ar face ca o continuare a cotelor
de productie san u mai fie in interesul sectorului lactatelor.
 1.3. GRADUL DE PENETRARE PENTRU DIFERITE PRODUSE LACTATE IN
ANII 2000-2003

1.3.1. GRADUL DE PENETRARE PENTRU DIFERITE PRODUSE LACTATE

 * lapte pasteurizat, ultra pasteurizat (UHT), lapte cu arome.

 S-a inregistrat o crestere semnificativa pentru iaurtul cu fructe (de la 25% in dec.
99 la 37% in dec 2000)

1.3.2. Media consumului saptamanal

 exista o tendinta de scadere a consumului mediu saptamanl pentru majoritatea
produselor lactate

 confirmand cresterea gradului de penetrare, iaurtul cu fructe a inregistrat de

asemenea si valori semnificativ mai mari ale consumului mediu sampamanal (2.9 ori pe
saptamana, fata de 2.4 ori in dec 1999).
1.3.3. Consumul mediu lunar pe persoana/comparativ pe grupe de varsta

 independent de vasta, consumul de lapte nepasteurizat inregistreaza o tendinta de

scadere in timp

 ce mai mare scadere s-a inregistrat pe grupul de varsta 0-6 ani (consumul de lapte
nepasteurizat fiind de 2 ori mai mic in dec. 2000 comparativ in dec 1994)
 1.3.4. Preferinta pe diferite produse lactate

 branza topita (8.6) smantana (8.5) inghetata (8.5) si cascavalul de vaca (8.4) sunt
cele mai preferate produse.
 1.4 Consumul global de lapte

Majoritatea populației lumii trăiește în țări în curs de dezvoltare, în special în Asia. Creșterea
populației a fost principalul motiv al creșterii cererii de produse lactate de-a lungul perioadaei
analizată. Cu toate acestea, consumul pe cap de locuitor a crescut semnificativ în câteva
țări, foarte populate, cum ar fii China, Indonezia și Vietnam. Pe baza echivalentului laptelui
(ME), consumul laptelui global pe cap de locuitor consumul se ridică la aproximativ 100 kg de
lapte / an, cu foarte mult diferențe semnificative între țări / regiuni. Pe cap de locuitor consumul
în Europa de Vest depășește 300 kg de lapte /an, comparativ cu mai puțin de 30 kg (și chiar mai
puțin de 10 kg) în unele țări africane și asiatice. În aceste conditii se așteptat ca nivelurile de
creștere a veniturilor să stimuleze cererea pentru lapte și produse lactate, ceea ce înseamnă că in
viitor productia de lapte va trebui să crească cu peste 1,8% pe an. În caz contrar, prețurile
produselor lactate vor crește emnificativ peste nivelurile anterioare.

Cerere productiei de lapte este determinată de doi factori: consumul de lapte pe cap de
locuitor și populația. Scopul acestei secțiuni este de a oferi o imagine de ansamblu globală a
ambilor indicatori prin intermediul hărților lumii, cu o descriere a diferențelor specifice fiecărei
țări. Analiza acoperă anul 2004, deoarece se referă la analiza comercială prezentată în Secțiunea
2.6.
Metoda utilizată pentru calcularea consumului pe cap de locuitor este descrisă în Raportul
IFCN privind lactatele din 2004, care se bazează pe "Echivalent lapte" (ME) astfel încât să se
țină cont de consum de lapte sub diferite forme, cum ar fi iaurtul sau brânza, în plus față de
laptele lichid. Consumul pe cap de locuitor a fost după cum urmează: producția de lapte (în ME)
minus exporturile (în ME) plus importurile (în ME) plus / minus modificările stocurilor (în ME)
împărțit la populația umană. "Solidul total" metoda a fost utilizată pentru a transforma produsele
lactate în ME. Ar trebui să se menționeze că rezultatele diferă semnificativ atunci când se
folosesc metode alternative pentru conversia ME. Pentru detalii,
a se vedea capitolul 3.6 din Raportul IFCN privind lactatele din 2004.
Ca regulă generală, consumul de lapte este ridicat în țările dezvoltate și scăzute în cele în
curs de dezvoltare și pare să fie în special în regiunile tropicale și subtropicale. Bazat pe estimări
specifice fiecărei țări privind consumul de lapte pe cap de locuitor, asadar au fost definite
următoarele trei categorii:
- Înalt, mai mult de 150 kg pe cap de locuitor pe an: Argentina, majoritatea țărilor
CSI, Costa Rica, Ecuador, Europa, Honduras, Israel, Liban, America de Nord, Oceania,
Turcia, Uruguay și altele, cum ar fi Pakistanul și Sudanul.
- Mediu, 30-150 kg pe cap de locuitor / an: India, Japonia, Republica Coreea,
nordul și
sudul Africii, cele mai multe țările din Orientul Mijlociu și America Latină (cu excepția
Argentina, Ecuador și Uruguay).
- Scăzut, mai puțin de 30 kg pe cap de locuitor pe an: China, Etiopia, Yemen și
majoritatea țărilor din Africa Centrală și de Est și de Est Asia de Sud-Est.

.
Bibliografie

1. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/Situatia-productiei-de-lapte33.php
2. http://www.fao.org/3/i1522e/i1522e02.pdf