Sunteți pe pagina 1din 1

CIRCUMSTANŢIALA DE CAUZĂ (CZ)

Circumstanţiala de cauză este propoziţia subordonată care corespunde, la nivelul frazei, complementului circumstanțial
de cauză și se poate dezvolta, prin expansiune, din acesta. Întrebare: din ce cauză? Ea determină:
ccz CZ
 un verb predicativ: Nu mai putea de obosită. -> Nu mai putea / (deoarece) obosise./

ccz CZ
 o locuţiune verbală: Nu l-a luat în seamă din cauza neatenției. -> Nu l-a luat în seamă / (din cauză că) nu era atent. /

ccz CZ
 un adjectiv: Ochii îi sunt umezi de bucurie. -> Ochii îi sunt umezi / (pentru că) e bucuroasă. /

Elemente de relaţie
1. Conjuncţii subordonatoare: că, fiindcă, deoarece, întrucât, căci, dacă:
 [Fiindcă] era prea mic, ¹/ nu putea merge cu noi.²/
2. Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: din cauză (pricină) că, din moment ce, de vreme ce, pentru că, pe motiv
că.
 [De vreme ce] ești mic,¹/ nu-ți spun nimic.²/
3. Adverbe relative cu valoare conjuncțională (fără funcție sintactică): unde, cum:
 [Cum] s-a îmbolnăvit,¹/ nu a venit la școală.²/
 (Unde) tot întârzie, / e de vină ceasul. /

Corelative (apar în regentă): de aceea, de asta, de aia, pentru aceea, pentru asta, pentru aia (locuțiuni adverbiale de
cauză, cu funcție sintactică de complement circumstanțial de cauză).
De aceea a crescut nivelul rîului, / (că) a tot plouat. /
Topica şi punctuaţia
Indiferent de locul ocupat în frază, cauzala se desparte prin virgulă de regentă:
 Nu va declara nimic, ¹/ [căci ] nu e prost.²/
 Atunci,¹/ [din moment ce] au uitat,²/ n-au mai insistat.¹/
Exerciţii
1. Realizați expansiunea complementelor circumstanțiale de cauză din enunțurile de mai jos:
 Nu a mai mers în excursie fiind bolnav. ................................................................................................................................
 Împleticindu-se, a căzut. ……………………………………………………………………………………………………..
 Am ajuns târziu din cauza furtunii. .........................................................................................................................................
 Plânge de fericită. ………………………………………………………………………………………………...................
2. Arătaţi ce fel de propoziţii subordonate introduce conjuncţia subordonatoare că în frazele:
 Nu-mi dau seama
 N-am știut
 Se știe
 Nu eu am enunțat ideea că este o elevă emotivă.
 Dilema noastră a fost
 Mereu ia note mici,

4. Analizează frazele:
Când mă deșteptai a doua zi, numai după o clipă parcă de somn, băgai de seamă că soarele fusese cu mult mai harnic
decât mine, căci se părea că se înălțase pe ceruri, în vârful degetelor și, de peste întărituri, se uita furiș la mine.
(Calistrat Hogaș, Singur)
P1= P2 = P3 = P4= P5= P6=
Aș vrea să plâng de fericit,
Că simt suflarea ta divină,
Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
(George Coșbuc, Vara)
P1 = P2 = P3 = P4 = P5 = P6 =
5. Precizează, după modelul indicat, felul subordonatelor introduse prin adverbul relativ cum:
 Elevul citea / cum fusese învățat. / P1-PP; P2-CM
 Îmi plăcea cum citește elevul.
 Teodora părea cum mi-o închipuisem.
 Felul cum citea elevul era de admirat.
 L-am învățat cum să citească.
 Cum citise așa frumos, a fost aplaudată.
 Se gândea cum să citească expresiv.
 Cum citea, îndată se făcea liniște în clasă.