Sunteți pe pagina 1din 20

FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALĂ ȘI ROBOTICĂ

Echipamente pentru terapii de recuperare

MATERIA: METODE DE CERCETARE ÎN ASISTAREA


DIZABILITĂȚILOR

TEMA:
RECUPERAREA BOLNAVULUI CU COXARTROZA

Cercet. Șt. Grd. I. Dan BOBOC

Masterand: Aurelia MITRACHE

20-I-2020
INTRODUCERE
KINETOLOGIA - este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al
structurilor care participa la realizarea acestora
KINETOLOGIA MEDICALA - studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care
asigura omului activitatile motrice normale preocupandu-se totodata de investigarea, analizarea
si corectarea mecanismelor neuro-musculo-articulare deficitare.
RECUPERAREA - este un domeniu de activitate complexa medicala, educationala, sociala si
profesionala, prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functionale pierdute
de catre un individ in urma unei boli sau traumatism, precum si dezvoltarea unor mecanisme
compensatorii care sa-i asigure in viitor posibilitatea de munca, o viata independenta economic si
social.
EXERCITIUL FIZIC - este mijlocul de baza prin care se actioneaza in programele
kinetoterapeutice pentru orice varsta, sex, diagnostic, este static si dinamic, are rol profilactic si
terapeutic si sta la baza kinetoterapiei active si reprezinta actul motric respectat sistematic care
constituie mijlocul principal al realizarii programului kinetoterapeutic.
KINETOTERAPIA - este o forma terapeutica individualizata care pleaca de la programe de
exercitii fizice statice si dinamice care pot fi folosite in programele kinetoterapeutice profilactice
de preventie, curative si de intretinere.

PRINCIPALELE OBIECTIVE URMARITE IN KINETOTERAPIE SUNT:


 Refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare
 Ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru al corpului
 Cresterea si adaptarea corpului la efort
 Cresterea mobilitatii articulare
 Educarea actului respirator
 Reeducarea sensibilitatii

REUMATOLOGIA - este specialitatea care se ocupa cu depistarea, diagnosticarea, tratarea si


recuperarea bolnavilor cu suferinte non-chirurgicale ale aparatului locomotor. Reumatologia este
o subspecialitate derivata din medicina interna.
AFECTIUNILE REUMATICE - ocupa unul din primele locuri in morbiditatea generala si de
aici preocuparea continua pentru tratamentul lor complex.
In afectiunile reumatice, poate mai mult ca oriunde, exercitiul kinetic poate fi folosit ca maxima
eficienta in tratament, recuperare si chiar profilaxie.
Localizarea reumatismului degenerativ la nivelul articulatiei soldului, poarta denumirea de
coxartoza sau artroza coxo-femurala ( artroza soldului).
DEFINITIE: Coxartroza, numită şi artroza coxo-femurală sau artroza șoldului, este o afecțiune
cronică ce se caracterizează prin distrugerea progresivă a cartilajului articular de la nivelul coxo-
femurale. Este o boală cu un debut lent, în medie după vârsta de 50 de ani, cu o evoluție
progresivă, ireversibilă, continuă care duce în final la anchiloza articulației șoldului, însoțită de
dureri foarte mari. La tineri, evolueaza spre coxartroza anomaliile articulatiei coxofemurale.
CAUZE: S-au descris doua forme de coxartroza:

a). Forma traumatica - apare secundar, cel mai frecvent, unui traumatism major, accident
rutier sau cadere de la inaltime apar fractura de col femural, de cap femural, de cotil, luxatia de
sold, si mai rar prin actiunea repetata a unor microtraumatisme, in conditiile unor anomalii
congenitale preexistente – luxaţii sau subluxaţii congenitale, coxa plana, coxa vara, coxa
valga. Tulburările de statică ale bazinului determinate scoliozele toraco-lombare, inegalitatea
membrelor pelvine au şi ele un rol foarte important în declansarea coxartrozei. Coxartrozele mai
pot apărea, ceva mai rar, şi datorită unor procese necrotice aseptice, primitive, de cap femural,
care probabil printr-o modificare a presiunii vasculare la acest nivel determina aparitia unor zone
de infarctizare la nivelul capului femural, zone separate si eliminate de catre organism in
cavitatea articulara, proces care in final duce la pierderea formelor anatomice ale suprafetelor
articulare si astfel apare coxartroza. O alta cauza ar fi factorii inflamatori, cu localizare la nivelul
articulaţiei şoldului.

b). Forma senilă - caracteristica tuturor persoanelor, direct proportionala cu speranta de viata,
datorită imbatranirii fiziologice, normale, a articulaţiei, dar la care întâlnim şi alţi factori, mai
frecvent metabolici (diabetul, obezitate) sau profesionali. Obezitatea este cel mai mare dusman al
articulatiilor membrelor inferioare, crestrea in greutate nefiind direct proportionala cu cresterea
fortelor articulare. Este unul dintre cei mai importanti factori determinanti si agravanti ai bolii, si
totodata impiedica medicul ortoped ca realizeze tratamentul chirurgical, de cele mai multe ori
artroplastia soldului fiind imposibila in aceste conditii.

CLASIFICAREA COXARTROZELOR:
Coxartroze primitive - constituie aproximativ jumatate din numarul total si ele debuteaza catre
varsta de 60 de ani, adesea ele sunt bilaterale, se insotesc de artroze ale altor articulatii, iar
radiologic sunt artroze de tip central.
Coxartroze secundare - sunt acelea la care factorii locali pot sa fie incriminati drept cauze
declansatoare afectiunii. Dintre coxartrozele secundare cele mai frecvente sunt acelea
consecutive alterarilor mecanicii articulare prin tulburari de statica articulara care pot fi datorate:
- Malformatiilor congenitale coxofemurale, - ex. Displazia sau luxatia congenitala de sold,
coxa vara, coxa valga, protuzia acetabulara juvenila.
- Deformatiilor coxofemurale castigate, - ex. Sechelele traumatice ale capului femural sau
cotilului dupa fracturi, luxatii, etc.
SE DEOSEBESC TREI STADII:

Stadiul initial (S.I.): - dureri in ortostatism si la mers prelungit, “oboseala” musculoarticulara


locala, reducerea amplitudinilor maximale (“de lux”) ale soldului.
Stadiul evoluat (S.E.): - dureri si in repaus, redoare articulara in zona amplitudinilor de utilizare
curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.
Stadiul final (S.F.): - dureri intense, limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza, atitudini
vicioase ireductibile.
Analiza studiului clinico-functional o face medicul specialist recuperator si tot el alcatueste pe
aceasta baza programul de recuperare medicala din care face parte, ca element principal,
kinetoterapia.

SIMPTOME:
Semnele clinice ale coxartrozei sunt:

 Durerea care poate fi localizata in fese, in creasta iliaca sau la genunchi, apare la mers, dar
mai ales la urcatul si coboratul scarilor. Din cauza durerii mersul este schiopatat;
 Limitarea algica a miscarilor active. Bolnavul nu poate incrucisa picioarele, nu se poate
incheia la pantofi, nu pote sta picior peste picior;
 Limitarea algica a miscarilor pasive, abductia fiind cea mai limitaa, urmata de rotatia sau
adductia coapsei;
 Scurtarea membrului inferior de partea afectata, cu dificultati la mers;
 Aparitia cracmentelor la mobilizarea articulatiilor;
 Pozitii vicioase, etc.

EXAMEN RADIOGRAFIC
Radiografia standard arata de partea afectata:

 Pensare a interliniei articulare;


 Osteofiteza pe zonele marginale ale capului femural;
 Osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii, in zona de presiune
maxima;
 Osteoporoza (tardiv) sub forma de grade in capul femural si in cotil.

DIAGNOSTIC: – medicul ortoped este cel care poate stabili gradul de dezvoltare al bolii.

TRATAMENTUL COMPLEX AL COXARTOZEI

Tratamentul de recuperare functionala - trebuie inceput cat mai devreme posibil si este in mod
obisnuit de lunga durata. Pe perioada sedintelor de kinetoterapie, gradarea efortului este
obligatoriu si de o mare importanta. Tratamentul kinetic va fi adaptat fiecarui caz in parte, in
functie de varsta, sex si deficitul functional existent. Pentru kinetoterapeut, orientarea
programului se face in functie de stadiul clinico-anatomo-functional al bolii.
TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Profilaxia secundara la coxotic se realizeaza prin ceea ce numim “igiena articulara” a soldului
care cuprinde un numar de reguli de comportament menite sa protejeze articulatia soldului in
decursul anilor.

Principalele reguli sunt :


- sa evite statul prelungit in picioare;
- sa evite mersul pe jos, prelungit cat si mersul pe teren accidentat;
- se va prefera mersul pe bicicleta, mersul simplu fiind cel mai prost exercitiu pentru coxotic.
- odihna, repausul, se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaun;
- intercalarea in timpul programului de munca a unor pauze in care coxoticul poate sta culcat;
- se vor evita pozitiile fixe, prelungi temai ales cele cu care se bazeaza pe flexia
coxofemuralelor;
- utilizarea bastonului in mana opusa soldului afectat ori de cate ori apare durerea.
- se contraindica mersul schiopatat in scopul evitarii purtarii bastonului.Exista situatii cand
bastonul se tine de partea membrului afectat, centrul de greutate deplasandu-se in mers spre
membrul afectat. Aceasta pozitie se prefera cand coxartroza este foarte avansata (S.F.) si
membrul inferior nu ar putea sustine greutatea in mers (pentru stabilitate).
- corectarea inegalitatii membrelor inferioare (daca este necesar) prin adaosul la tocul
pantofului (necesara de la 2 cm in sus);
- evitarea pantofilor cu tocuri inalte, purtare de pantofi cu talpi din material care sa absoarba
partial vibratiile din timpul mersului, care se transmit intregului schelet;
- executarea de doua ori pe zi a programului special de gimnastica care va continua programul
invatat in conditii de internare, urmand indicatiile medicului recuperator si ale
kinetoterapeutului.
- respectarea unui regim alimentar hipocaloric, capabil sa previna sau sa combata obezitatea ce
pandeste pe acesti bolnavi, constransi sa-si restranga activitatea fizica.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Administrarea de medicamente antiinflamatoare si antalgice trebuie facute cu mult discernamant


la bolnavii cu coxartroza deoarece acoperirea durerilor pe cale medicamentoasa lasa pacientului
o falsa si periculoasa imagine asupra mersului bolii sale.
Aparitia sau intensificarea durerilor soldului trebuie sa arate bolnavului ca a prelungit prea mult
ortostatismul sau mersul, ca a crescut prea mult in greutate etc.
Administrarea medicamentatiei este desigur necesara in anumite momente, in primul rand in
perioadele de acutizare, cand bolnavul este obligat de unele activitati deosebite profesionale sau
familiale in anumite zile.
In ceea ce priveste infiltratiile articulare cu preparate cortizonice, ele sunt total contraindicate
datorita pericolului unei necroze aseptice a capului femural. Nici administrarea cortizonului pe
cale generala nu este indicata in coxartroza din acelasi motiv.
administrarea de medicamente antiinflamatorii si antialgice.
 analgetice uzuale de tipul acetaminofenului sunt folosite initial pentru controlul durerii
 analgeticele opioide, tramadolul pot fi folosite pe perioade scurte de timp in cazul durerilor
articulare foarte mari, care nu au putut fi controlate prin alte mijloace medicamentoase
 medicatia patogenica – asa-numitele medicamente modificatoare de structura
(glucozaminofosfatul, condroitinsulfatul, diacerin, piascledin) reprezinta teoretic medicatia
ideala in artroza, singura capabila sa previna distructiile articulare si sa refaca structura
cartilajului. Deocamdata sunt considerate doar suplimente nutritive.

TRATAMENTUL FIZICAL PROGRAMULUI DE RECUPERARE


 ELECTROTERAPIA - pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a
vascularizatiei si a troficitatii tisulare locale:
 curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare
 curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, C Trabert
 curenti de medie frecventa
 laser
 unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde
 ultrasunet
 TERMOTERAPIA - termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei
tesuturilor moi:
 impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi
 CRIOTERAPIA - in cazul unei reactii inflamatorii locale
 se aplica comprese reci cu sulfat de magneziu 60g/l;
 masaj local cu gheata repetat de mai multe ori in cursul zilei, pot ameliora foarte mult
intensitatea durerii.
 HIDROKINETOTERAPIA - are avantajul descarcarii de greutate

 Efect usor sedativ miorelaxant


 Posibilitatea de a face reeducarea stabilitatii, echilibru si coordonare in conditii faciale.
 ACUPUNCTURA - este o metoda extrem de precisa cu rezultate mari in ameliorarea durerii.
 MASAJUL - are efect antialgic, este miorelaxant, tonifiant, de imbunatatire a vascularizatiei
si biotrofic tisular local.
Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna
abordare a diferitelor structuri.
Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi, permite abordarea musculaturii coapsei si
a regiunii trohanteriene.
Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombosacrale si retrotrohanteriene, este
mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei cu flexum important al articulatiei coxofemural.
Decubitul lateral este folosit mai rar si pentru scurt timp fiind o pozitie instabila.
Manevrele de masaj depasesc zona soldului coborand spre genunchi si urcand spre coloana
vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii,
tendoane si muschi
Sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior; se executa
tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator - favorizeazam circulatia si troficitatea locala.
Mobilizarea pasiva insoteste masajul dupa tractiunea si comprimarea articulatiei, se va insista pe
mobilizari de extensie, abductie si rotatie interna,

 KINETOTERAPIA
In general urmareste patru obiective principale:
- diminuarea durerii;
- cresterea stabilitatii soldului;
- cresterea mobilitatii soldului;
- cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers.
-
COMPONENTELE PROGRAMULUI KINETIC SUNT:

A. Posturile
Coxartroza are tendinta de a instala pozitii vicioase ale soldului si in special flexumul si rotatia
externa care agraveaza disfunctionalitatea.
Posturile au caracter preventiv in stadiul initial, sunt corectoare in stadiul evolutiv, dar devin
inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.
B. Tonifierea musculara
Deosebit de importanta este tonifierea musculaturii abductoare a soldului care este responsabila
pentru statiunea unipodala, pentru mersul echilibrat fara lateroflectari homolaterale ale
trunchiului. Fesierul mijlociu si mic ca si tensorul fasciei lata reprezinta musculatura principala
abductoare, respectiv laterostabilizatoare.
Tehnica exercitiilor de crestere a fortei abductorilor este desigur mai complexa si pacientul o
invata in serviciile de fizioterapie si recuperare, dar baza ramane in timpul celor doua exercitii de
mai sus.
La un coxatic, pe baza bilantului muscular, de obicei este necesar sa ne preocupam si de
tonifierea musculaturii rotatoare intern, extensoare a soldului si extensoare a genunchiului.

C. Cresterea mobilitatii.
Desi refacerea stabilitatii soldului prin tonifiere musculara este obiectivul principal al recuperarii
in coxartroza, ameliorarea mobilitatii coxofemurale este dorinta ca prima conditie a refacerii
functiei soldului de catre pacient.In stadiul initial, scopul este de a limita sau intarzia aparitia
redorii articulare. In celelalte doua stadii, scopul este de a recastiga cat mai multe grade de
miscare.Sub raport functional, in ordine, intereseaza mai ales miscarea de flexie – extensie, apoi
abductia si rotatia interna. Pe aceste miscari va trebui sa se concetreze programul de exercitii al
coxoticului.Un element deosebit de important pentru mobilizarea articulara a unui coxotic este
pedalarea pe bicicleta. Mersul pe bicicleta are si alte efecte favorabile cum ar fi evitarea
incercarii articulare in deplasarea precum si in cresterea fortei si rezistentei musculare.Exercitiile
de crestere a mobilitatii coxofemurale sunt mai eficiente daca se executa in apa calda sau dupa
aplicarea locala de caldura. Este de preferat ca exercitiile de gimnastica pentru sold, macar de
trei ori pe saptamana, sa fie precedate de o imersie in apa calda de 15-20 de minute care va
asigura relaxarea musculara si scaderea durerilor.
D.Refacerea stabilitatii
Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara. Aceste exercitii se adreseaza in
deosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor.

E. Recastigarea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare si echilibru) se face fie
la nivel fiziologic (SI si SE) fie la nivel patologic, dar cu compensare cat mai buna (in SF)
evitand mersul schiopatat.
F. Corectarea pozitiei bazinului, mentinerea unei functionalitati cat mai buna a coloanei
lombare (suplete, forta musculara abdominala si paravertebrala), a genunchiului homolateral si a
intregului membru inferior heterolateral (mobilitate si stabilitate pentru sold si genunchi).

PRINCIPIUL INDIVIDUALIZARII TRATAMENTULUI:


Evaluarea funcţională:
Evaluarea pacientului se va face într-un loc special amenajat.
Măsurăm: TA, FC, FR.

Anamneza:

Nume prenume: A. C.
Vârstă: 78 ani
Sex: F
Ocupația: Pensionara
Diagnostic: Coxartroza primitiva dreapta
Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 60 de ani se interneaza pentru investigatii si tratament
Motivele internarii: Durere, imobilitate dificultate la mers
Conditii de viata: Bune
Examen fizic: Inaltime 1,60 m.
Greutate 70 kg.
La internare: Tegumente si mucoase normal colorate, sistem ganglionar nepalpabil.
Aparat respirator: Normal functionabil, nu prezinta alte afectiuni.

BILANT ARTICULAR
Articulatia coxofemurala (C F) - este o enartroza cu 3 grade de libertate.
Ea permite efecturea miscarilor de flexie, extensie, abductie, rotatie interna, rotatie externa si
circumductie. Datorita lungimii colului si inclinarii sale pe diafiza, miscarile de flexie, extensie si
abductie se asociaza cu miscari de rotatie.
Goniometrie: - Amplitudinile medii normale ale acestor miscari sunt urmatoarele:

Flexie Extensie Adductie / Rotatie Rotatie


externa
Abductia interna
Activ 125 - 130 20 30 / 60 45 35
Pasiv 145 - 150 30 - 50 40
Diferenta 20 10 - 5 5

Miscarile soldului facute cu genunchiul flectat sunt mai ample cu 20 – 30 grade decat cele cu genunchiul
intins. De asemenea, la sold, diferentele dintre miscarile active si cele pasive sunt mai mari decat la alte
articulatii. Din aceste motive valorile inregistrate la testarea articulatiei soldului vor fi insotite de
specificarile respective.

1. Flexia activa se face de la 0 ( pozitia de start ) la 90 ( genunchi intins ) si ajunge la 125 grade (
genunchi flectat ), iar cea pasiva ajunge 145 – 150 grade.
Pozitia de preferat este in decubit dorsal sau, mai rar, in decubit lateral, cu partea de testat in sus.
Goniometrul se plaseaza pe marele trohanter, cu bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a
trunchiului ( pe linia medioaxilara ), si bratul mobil de-a lungul coapsei, catre condilul lateral (figura
2-13 ).
Atentie!
 Sa se evite bascularea bazinului, motiv pentru care este fixat prin presarea cu mana a spinei
iliace antero-superioare!
 Muschii ischiogambieri retracturati limiteaza flexia cand genunchiul este intins.
2. Extensia cu genunchiul intins este de 15 – 20 de grade, iar cu el flectat nu depaseste 10 grade.
Extensia pasiva atinge30 de grade.

Pozitia preferabila pentru testare este din decubit ventral. (Uneori, se recurge si la decubit lateral).
Goniometrul se aseaza ca la testarea flexiei.

Flexia – Extensia se realizeaza pe un ax transversal in plan sagital.

3. Abductia are valori variabile in functie de modalitatea de testare. Amplitudinea medie este de 45 de
grade.

Masurarea standard se executa din pozitia decubit dorsal, cu genunchiul intins. Bratul fix al
goniometrului se plaseaza orizontal pe o linie paralela cu linia celor doua spine iliace antero-superioare,
iar bratul mobil, pe fata anterioara a coapsei, spre mijlocul patelei ( figura 2 – 14 ).

Se masoara abductia si din decubit lateral si din decubit dorsal, in acest ultim caz executandu-se insa o
abductie asociata cu flexia genunchiului, ceea ce da o amplitudine de 50 – 60 de grade.
Atentie!

 O miscare de abductie a soldului opus mareste aparent unghiul coxofemuralei testate.


 Bascularea laterala a bazinului paote fi de asemenea cauza de eroare in masuratoare.
4. Adductia este imposibila din pozitia anatomica zero, cu membrele pelviene aliniate unul langa altul.
Pentru aprecierea acestei miscari membrul opus trebuie abdus, masurarea facandu-se in acelasi fel
ca si in cazul abductiei. Valoarea amplitudinii ei este de30 de grade.

Se mai poate testa abductia combinandu-se cu flexia soldului asociind sau nu si o flexie a genunchiului.

Atentie!

 Sa se porneasca de la pozitia corecta de 0 grade, deoarece uneori nu se sesizeaza ca soldul este


in usoara abductie!
 Corpul poate sa se aplece spre partea in care se face miscarea, falsificand rezultatul masuratorii.

Abductia si adductia se excuta in plan frontal pe axa sagitala a soldului.

5. Rotatia interna ( mediala ) are o amplitudine de 35 -45 de grade, mai mare in cazul celei pasive.

Exista mai multe pozitii pentru testarea rotatiilor:

 Din sezand sau culcat, cu genunchiul la marginea patului sau mesei flectat la 90 de grade. Este
important ca spina antero-superioara, linia de mijloc a rotulei si fetei dorsale a gleznei, precum
si spatiul dintre degetele II si III sa fie aliniate ( toate acestea laolalta fiind repere ). Goniometrul
se fixeaza pe rotula, cu bratul fix asezat perpendicular pe podea sau orizontal, in care caz
masuratoarea porneste de la 90 de garde ( figura 2 – 15 ); bratul mobil, de-a lungul gambei,
care se misca spre in afara;
 O alta pozitie de testare este decubitul dorsal, cu genunchiul extins, cu piciorul la 90 de grade
fata de gamba inclinandu-se intern, miscare ce exprima rotatia mediala a soldului;
 De asemenea, din decubit ventral, cu genunchiul la 90 de grade, ducerea spre inauntru a gambei
se realizeaza prin rotatia interna a soldului. Asemanator, din decubit dorsal, cu soldul si
genunchiul la 90 de grade, ducerea in afara a gambei determina rotatia interna in sold.
6. Rotatia externa ( laterala ), cu aceeasi amplitudine, (45 de grade) ca si rotatia interna, se testeaza in
aceleasi moduri ca si aceasta. Miscarile de rotatie se executa
In jurul axei verticale.
7. Circumductia este rezultatul tuturor celorlalte miscari ale soldului.

Pozitia functionala de imobilizare ( artrodeza ) este in flexie de 15 grade, abductie de 5 grade, iar pozitia
de repaus articular este in flexie de 30 de grade, abductie de 30 de grade si rotatie externa.

BILANT MUSCULAR
1. Flexia

Muschiul: Iliopsoas ( iliacus si psoas major )

De stabilizat: pelvisul
Pozitia FG: decubit heterolateral, cu coapsa de testat pe o placa sau sustinuta, cu genunchiul extins

 F1: Palpare practic imposibil, fiind un muschi profund


 F2: flexia coapsei, genunchiul fiind mentinut intins.

Pozitia AG: a) decubit dorsal, cu soldul si genunchiul extinse

b) din sezand, cu gamba atarnata

 F3, din pozitia AG (a): se ridica membrul inferior, cu genunchiul extins


 F4 si F5, din pozitiile (a ) sau (b ): rezistenta pe fata anterioara a coapsei in treimea inferioara

Substitutie: in pozitia FG, abdominalii; basculand posterior pelvisul, mimeaza flexia soldului

Nota: - sartorius, ca muschi accesor flexor, supleeaza deficitul iliopsoasului; din pozitiaAG ( b ), coapsa
se flecteaza, cu rotare externa si abductie

-tensorul fasciei lata, si el accesor pentru flexia coapsei, va roata intern si va abduce coapsa

2. Hiperextensia

Muschiul: gluteus maximus

De stabilizat: pelvisul si coloana lombara

PozitiaFG: decubit heterolateral, cu sustinerea coapsei de testat si genunchiul flectat la 90 de grade

 F1: palpare simpla in centrul fesei


 F2: hiperextensia coapsei

Pozitia AG: decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 de grade ( pentru scoaterea ischiogambierilor
din actiunea de hiperextensori ai coapsei )

 F3: hiperextensia coapsei


 F4 si F5: rezistenta pe fata posterioara a coapsei in treimea inferioara

Substitutie prin: extensia coloanei lombare

3. Abductia

Muschii: gluteus medius, gluteus minimus si tensor al fasciei lata

De stabilizat: pelvisul

Pozitia FG: decubit dorsal, cu genunchiul extins

 F1: - palpare (pentru fesierii mijlociu si mic ) lateral de articulatia CF, sub creasta iliaca

-palparea tensorului, caudal de spina iliaca supero-anterioara

 F2: abductia coapsei( u genunchiul extins ) prin alunecare pe planul patului ( sau prin sustinere
de catre testator)
Pozitia AG: decubit heterolateral: soldul si genunchiul de sprijin, flectate; soldul si genunchiul
membrului de testat, extinse

 F3: se ridica membrul inferior complet intins


 F4 si F5: rezistenta pe fata laterala a treimii inferioare a coapsei

Substitutie prin: - flexia laterala a trunchiului

-rotatia externa cu flexie a soldului

4. Adductia

Muschii: adductor magnus, aductor longus si adductor brevis

De stabilizat: pelvisul

Pozitia FG: decubit dorsa, cu ambele membre iferioare in abductie cu soldurile si genunchii extinsi

 F1: palpare pe fata mediala a coapsei


 F2: se adduce membrul inferior prin alunecare pe pat ( sau prin sustinere de catre testator )

Pozitia AG: decubit homolateral: membrul de deasupra este sustinut in abductie de catre testator;
soldurile si genungii, in extensie

 F3: se adduce membrul inferior depasind linia de simetrie


 F4 si F5: rezistenta se aplica pe fata mediala a coapsei

Substitutie: - in decubit dorsal, prin rotatia interna a soldului

-In decubit lateral , prin rotatie interna si flexie

5. Rotatie interna

Muschii: gluteus minimu, gluteus medius si tensorul fasciei lata

De stabilizat: femurul, deasupra genunchiului

Pozitia FG: decubit dorsal, cu soldul flectat la 90 de grade, genunchiul la 90 de grade si membrul
netestat extins

 F1: palparea ( vezi abductia )


 F2: se roteaza intern coapsa, miscand ca pe un levier, in afara, gamba si piciorul

Pozitia AG: sezand cu gamba atarnata la marginea patului

 F3: se misca spre lateral gamba


 F4 si F5: rezistenta pe fata laterala in tremea distala a gambei

Substitutie prin: adductie cu flexia solduli


6. Rotatia externa

Muschii: obturator internus si obturator externus, gemellus superior si inferior, piriformis ( piramidalul ),
quadratus femoris, gluteus maximus

De stabilizat: femurul, deasupra genunchiului

Pozitiile: ca la rotatia interna, miscarile in sens opus

Palparea primilor sase rotatori se face in grup, posterior de marele trohanter

Substitutie prin: abductie cu flexia soldului

TESTAREA DURERII – o cotatie evolutiva alcatuita de Merle d‘Aubigne (1970):


Durerea este vie si continua – 0 puncte; Dureri foarte mari si care impiedica somnul - 1 punct;
Dureri vii care fac imposibila activitatea profesionala – 2 puncte; Dureri vii dupa 15 minute si de
mers – 3 puncte; Dureri vii dupa 30 minute de mers dar dispar rapid la repaus – 4 puncte; Durere
usoara la debutul mersului – 5 puncte; Absenta durerii – 6 puncte.
Durerea localizata la nivelul soldului – peritrohanterian, triunghiul Scarpa, fesier. Deci
intensitatea durerii este mai mare la un punctaj mai scazut.
TESTAREA MERSULUI– dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d’Aubigne: Cand acesta este
imposibil – 0 puncte; este posibil numai in carje sau cadru – 1 punct; numai cu doua bastoane – 2
puncte; cu un baston dar limitat la o ora, fara baston fiind foarte dificil – 3 puncte; cu un baston
prelungit, fara baston – limitat, schiopatare – 4 puncte; fara baston – posibil, dar cu usoara
schiopatare – 5 puncte; mersul este normal – 6 puncte
Evaluarile s-au efectuat la inceputul si la finalul tratamentului.

INCEPEREA PROGRAMULUI KINETOTERAPEUTIC LA SALA


Inceperea programului de recuperare se va face intr-un loc special amenajat, curat,bine aerisit, cu
un ambient placut unde se poate asculta muzica si dotata cu aparatura performanta si necesara
pentru recuperare. Zilnic, inainte de inceperea programului kinetoterapeutic la sala, se asigura de
catre kinetoterapeut, monitorizarea starii de sanatate a pacientului / ei, prin masurarea tensiunii
arteriale, a pulsului si a psihicului si il / o informeaza despre continutul programului de exercitii
pe care le are de executat impreuna cu pacientul/ a, captandu-i atentia pentru o buna colaborare
intre cei doi si pentru a da rezultate cat mai bune pentru recuperarea pacientului / ei.

Ziua 1.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D.V. efectuarea uni masaj local, pe soldul drept unde pacienta resimte o tensiune
la nivelul tensorului fasciei lata si o usoara durere pe fesa dreapta timp de 15 minute;
- Din pozitia D.D. pacienta executa exercitii de flexie si extensie a degetelor de la membrele
inferioare, alternativ si simultan de cate 10 ori;
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe langa corp, pacienta executa alternativ, flexii
dorsale si flexii plantare, apoi simultan de 10 ori;
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe langa corp, pacienta executa alternativ rotatii ale
gleznei de 10 ori cu fiecare membru inferior in parte;
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe langa corp, pacienta executa flexii si extensii din
articulatia genunchiului fara a ridica calcaiul de pe planul patului;
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe planga corp cu sprijin pe palme, cu membrul
inferior drept flectat de la nivelul genunchiului, cu prijin pe planta, cu membrul inferior
stang intins, pacienta executa flexia si extensia din articulatia coxo-femurala a membrului
inferior stang, de 10 ori apoi se repeta exercitiul si pentru membrul inferior drept;
- Din pozitia asezat, la marginea patului cu sprijin pe palme, cu membrele inferioare atarnand
in jos, cu o minge medicinala intre coapse, pacienta executa adductia si abductia fara a scapa
mingea, de 10 ori;
- Din ortostatism, pacienta executa exercitii de mers pe toata talpa cu ducerea bratelor prin
lateral, in sus cu inspir si revenire cu expiratie.

Ziua 2.

- Verificarea tensiunii arteriale si puls;


- Din pozitia D.V. efectuarea uni masaj local, 15 minute, pentru relaxarea, tonifierea,
ameliorarea durerii si imbunatatirea circulatiei sangvine.
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe langa corp cu sprijin pe palme, cu membrele
inferioare intinse, o minge medicinala se pune sub articulatia genunchiului (spatiul popliteu)
membrului inferior drept si pacienta executa flexia si extensia gambei din articulatia
genunchiului membrului inferior drept, de 10 ori apoi se repeta cu membrul inferior stang;
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare flectate din
articulatia genunchilor si cu o minge medicinala pozitionata intre coapse , pacienta (
contracta si relaxeaza ) executa adductia si abductia membrelor inferioare fara a scapa
mingea de 10 ori;
- Din pozitia D.D. cu membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare intinse,
pacienta executa contractia cvadricepsului si feselor, coapsele preseaza planul patului,
mentinand cateva secunde contractia musculara dupa care se relaxeaza si se repeta de 10 ori;
- Din pozitia D.D.membrele inferioare pe langa corp, membrul inferior stang intins fara al
desprinde de salteaua patului, pacienta executa cu membrul inferior drept pedalajul (
bicicleta ) de 10 ori, apoi se inverseaza si se repeta acelasi exercitiu cu membrul inferior
stang;
- Din pozitia D.D. membrele superioare pe langa corp, pacienta executa pedalajul ( bicicleta )
cu ambele membre inferioare de 10 ori;
- Din pozitia asezat la marginea patului, cu membrele inferioare atarnand in jos, cu un baston
apucat cu mainile de la capete, pacienta executa exercitii de respiratie prin ridicarea bratelor
in sus, inainte pana deasupra capului cu inspiratie si revenire la pozitia initiala cu expiratie si
se repeta de 10 ori;
- Din ortostatism pacienta executa exercitii de mers lejer pe o distanta de 10 metri.
Ziua 3.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozitia D.D. membrele superioare usor departate de trunchi, in lateral, pacienta executa
abductia membrului inferior drept, fara a ridica calcaiul de pe planul patului, apoi se repeta
exercitiul si cu membrul inferior stang, de 10 ori pentru fiecare in parte;
- Din pozitia D.D. cu membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare intinse pe
planul patului, pacienta executa alternativ, flexia si extensia din articulatia coxo-femurala
fara a flecta din articulatia genunchiului de 10 ori;
- Din pozitia D.D. cu bratele pe langa corp, membrele inferioare intinse, pacienta executa
flexia coapsei membrului inferior sanatos cu genunchiul flectat , mainile prind genunchiul si
il menin pentru cateva secunde, membrul inferior afectat este extins ( extensia coapsei ),
preseaza planul patului apoi membrulu afectat se relaxeaza si membrul inferior sanatos
revine la pozitia initiala de 10 ori si se reia acelasi exercitiu pentru membrul inferior opus;
- Din poziti D.D. cu membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare intinse si
departate, pacienta executa rotatia interna a coapsei, varfurile picioarelor se apropie, apoi se
revine la forma initiala, de 10 ori;
- Din pozitia D.D. cu membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare intinse si
departate, pacienta executa rotatia interna si adductia coapsei, membrul inferior afectat
extins, piciorul in adductie trece peste celalalt picior dupa care se revine la pozitia initiala, de
10 ori, apoi se executa si cu celalalt membru inferior;
- Din pozitia asezat la marginea patului, cu membrele inferioare atarnand in jos, o minge
medicinala tinuta in maini, se duce in sus pana deasupra capului cu inspiratie si se coboara la
pozitia initiala cu expiratie, 10 exercitii
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 10 minute.

Ziua 4.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozitia D.D. bratele pe langa corp cu genunchii flectati, pacienta executa impingerea
bazinului in sus, trecand in sprijin pe omoplati si pe calcaie, se mentine cateva secunde si se
revine la pozitia initiala, se executa de 10 ori;
- Din pozitiaD.D. cu coapsa intinsa si gamba in afara mesei, membrul inferior opus flectat, se
sprijina cu piciorul pe masa, kinetoterapeutul face priza pe fata dorsala a piciorului si pe fata
anterioara distala pe gamba, pacienta executa extensi gambei fiind contrata de kinetoterapeut;
- Din pozitia D.D. cu membrul inferior intins si glezna in flexie dorsala, kinetoterapeutul
prinde in mana calcaiul pe fata lui posterioara si se opune incercarilor pacientei de a extinde
piciorul;
- Din pozitia asezat la marginea patului, cu gambele atarnand, mainile asezate pe solduri ,
kinetoterapeutul impinge in sacade din ce in ce mai intense cu ambele maini umerii pacientei
incercand sa o rastoarne spre spate sau inainte, pacienta se opune, mentinandu-si echilibrul;
- Din pozitia D.D. membrele inferioare intinse, se executa alternativ cercuri cat mai ample;
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 15 minute.
Ziua 5.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozitia D.V. cu membrele superioareflectate din articulatia cotului, cu sprijin pe palme
deasupra capului, membrele inferioare intinse, pacienta, fara a desprinde bazinul de pe planul
patului, executa extensia membrului inferior drept de 10 ori apoi repeta acelasi exercitiu
pentru membru inferior stang;
- Din pozitia D.V. cu membrele superioare flectate din articulatia cotului cu sprijin pe
antebrate si cu palmele in pronatie, membrele inferioare intinse, pacienta executa flexii din
articulatia coco femurala cu flectarea articulatiei genunchiului si a gleznei de 10 ori, apoi se
repeta cu celalalt membru inferior;
- Din pozitia D.V. la marginea mesei, pentru a face posibila flexia din articulatia
coxofemurala de plecare, cu genunchiul extins si greutati prinse de glezna, se extinde
articulatia coxofemurala, apoi in continuare se flecteaza genunchiul;
- Din pozitia D.V. pacienta, cu genunchiul flectat, executa deplasarea gambei intr-o parte si in
alta de 10 ori apoi repeta exercitiul pentru celalalt membru inferior;
- Pacienta, in pozitia D.V., kinetoterapeutul fixeaza cu o mana bazinul, iar cu cealalta face
priza pe gamba ( genunchiul flectat ), utilizand-o ca pe un levier
- Din pozitia D.V. bratele flectate din articulatia cotului, cu sprijin pe antebrate si cu palmele
in pronatie, membrele inferioare intinse, pacienta executa extensia membrului inferior drept
la care a fost adaugat un saculet cu nisip in jurul articulatiei geleznei, de 10 ori apoi repeta
acelasi exercitiu si cu membrul inferior stang;
- Din pozitia asezat la marginea patului, cu gambele atarnand, soldul drept flectat si sustinut cu
o mana de catre kinetoterapeut, care cu cealalta opune rezistenta pe fata externa a gleznei
contra miscarii in lateral a piciorului ( rotatie interna ), rotatia interna a articulatiei
coxofemurale cu coapsa flectata se afla in special sub actiunea muschiului fesier mijlociu;
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 15 minute.

Ziua 6.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozitia D.V. cu membrele superioare pe langa corp, membrele inferioare intinse,
pacienta executa extensia coapsei suferinde cu ducrerea calcaiului la sezuta si revenirea in
pozitie initiala, de 10 ori apoi reia exercitiul cu membru inferior opus;
- Din pozitia D.V. cu bratele pe langa corp, membrele inferioare intinse cu saculet de nisip in
jurul gleznei, pacienta executa extensia din articulatia coxofemurala, mentine cateva secunde
apoi revine la pozitia initiala, de 10 ori si repeta cu celalalt membru inferior;
- Din pozitia D. L. Cu bratul de jos sub cap si celalalt sprijinit in fata pieptului, membrele
inferioare intinse, pacienta duce genunchiul membrului inferior de deasupra la piept si inapoi
intins ( balans ) se executa de 10 ori pt fiecare parte;
- Din pozitia D. L. Pe partea sanatoasa, bratul de jos in prelungirea capului si cealalta in fata
indoita, pacienta, cu membrul inferior suferind, executa rotari in ambele sensuri
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 15 minute.
Ziua 7.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozitia D.L. pe o placa lucioasa ( pentru soldul homolateral ) sau cu placa intre
membrele inferioare ( pentru soldul contralateral ) pacienta executa flexia din articulatia
coxofemurala cu genunchiul flectat sau si cu genunchiul extins, bazinul fiind fixat cu o cinga;
- Pacienta in pozitia D.L. cu membru inferior opus ( care se afla pe planul mesei ) mult flectat
si fixat de catre kinetoterapeut cu o mana, cu axila aceluiasi membru superior,
kinetoterapeutul fixeaza bazinul, iar cu mana opusa realizeaza extensia coapsei de deasupra;
- Pacienta in pozitia D.L. ( pe partea sanatoasa ) se executa extensia coapsei, in timp ce
kinetoterapeutul impinge inainte bazinul pacientei;
- Pacienta in pozitia D.L. pe partea sanatoasa, cu membrul inferior afectat suspendat printrun
scripete si tractionat in sus prin priza manuala;
- Pacienta in pozitia D. Homolateral, cu membrul inferior opus flectat si sprijinit pe o perna;
membrul inferior afectat ( de dedesubt ) este cu articulatia coxofemurala intins si cu
genunchiul flectat, gamba situandu-se in afara mesei, de picior se atarna o greutate:
musculatura rotatorie externa se opune la caderea gambei ( rotatie interna a articulatiei
coxofemurale );
- Pacienta in pozitia D.L. dreapta cu membrul inferior stang intins, iar membrul inferior drept
cu gamba flectata la 90 de grade din articulatia genunchiului. Membrul superior stang flectat
inainte la 90 de grade, de unde incearca o abductie orizontala – kinetoterapeutul, cu priza pe
pumn, opunandu-se, prin intermediul musculaturii trunchiului, hemibazinului stang, este dus
inainte ceea ce roteaza intern soldul drept solicitand rotatorii interni pentru a mentine
echilibrul bazinului;
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 20 de minute.

Ziua 8.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din postura patrupeda cu sprijin pe genunchi si pe palme pacienta executa flexia din
articulatia coxofemurala atingand trunchiul cu genunchiul, apoi revine la pozitia initiala, de
10 ori si apoi repeta exercitiul cu celalalt membru inferior, mentinand spatele drept;
- Di postura patrupeda, pacienta executa extensia membrului inferior stang ( se intinde ) inapoi
si sus, se revine la forma initiala, se executa de 10 ori apoi se reia exercitiul cu membrul
inferior opus;
- Din postura patrupeda cu sprijin pe palme si pe genunchii usor departati, pacienta executa
abductia membrului inferior cu genunchiul flectat si se revine la pozitia initiala, de 10 ori
apoi executa acelasi exercitiu cu membru inferior opus;
- Din postura patrupeda pacienta flecteaza bratele din articulatia cotului concomitent cu
extensia membrului inferior si revenire la pozitia initiala, de 10 ori apoi reia cu membrul
inferior opus;
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 20 de minute.
Ziua 9.
- Verificarea tensiunii arteriale si puls;
- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozitia asezat, cu gambele atarnate la marginea patului, pacienta executa rotatia externa a
soldului ducand gamba inauntru;
- Din pozitia asezat, cu gambele atarnand la marginea patului, pacienta executa rotatia interna
a soldului ducand gamba in afara;
- Din pozitia asezat, cu coapsele, genunchii si gambele lipite unele de altele, pacientabexecuta
deplasari ale gambelor spre stranga si spre dreapta;
- Din pozitia asezat, cu gambele atarnand la marginea patului si cu saculeti de nisip in zurul
gleznei, pacienta executa extensia genunchiului si revine la pozitia initiala, de 10 ori apoi reia
exercitiul cu membru inferior opus;
- Din pozitia asezat, cu gambele atarnand la marginea patului, cu saculet de nisip in jurul
gleznei, pacienta executa o adductie depasind liia mediana si pe deasupra gambei celuilatl
membru inferior, revine la pozitia initiala,de 10 ori apoi executa cu celalalt membru inferior;
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 20 de minute.

Ziua 10.

- Verificarea tensiunii arteriale si puls;


- Din pozitia D. V. masaj 15 minute
- Din pozite ortostatica, stand cu fata la spalier, mainile prind sipca de la nivelul pieptului,
pacienta executa o fandare pe membrul inferior sanatos, prin pasirea inapoi a membrului
inferior afectat, extins, executa si o arcuire apoi revine la forma initiala. Se executa 2 serii a
cate 10 repetari;
- Din pozitie ortostatica, stand cu fata la spalier, mainile prind sipca de la nivelul pieptului,
pacienta executa flexia genunchiului la 90 de grade a membrului inferior afectat, ramanand in
sprijin pe membrul inferior sanatos, urmat de extensia coapsei cu genunchiul flectat cu
revenire din flexie a genunchiului si revenire la pozitia initiala.Se executa 2 serii a cate 5
repetari;
- Din pozitie ortostatica, stand cu fata la spalier, mainile prinde sipca de la nivelul pieptului,
pacienta executa adductia membrului inferior afectat peste linia mediana, cu incrucisarea
picioarelor urmata de revenirea la pozitia initiala. Se executa 2 serii a cate 10 repetari;
- Din pozitie ortostatica, stand cu spatele la perete, pacienta flecteaza membrul inferior afectat
din articulatia coxofemurala, cu genunchiul flectat, tragand coapsa la piept apoi revine la
forma initiala;
- Din pozitie ortostatica, cu picioarele departate, kinetoterapeutul la spatele pacientei, ii prinde
cu mainile din lateral bazinul, impingandu-l spre partea sanatoasa;
- Din pozitia ortostatica, cu membrul inferior afectat intins si in usoara abductie, cu piciorul
sprijinit pe un mic suport, pacienta executa o genuflexie pe membrul inferior sanatos,
(mainile in sprijin de echilibru de o bara a spalierului sau un spatar de scaun);
- Pacienta executa manevre de pedalat la bicicleta ergonomica 20 de minute.
Concluzii :

Pacient in varsta de 60 ani , sex feminin, prin aplicarea tratamentului s-a obtinut o buna
ameliorare a mobilitatii articulare, durerea este absenta iar mersul se produce fara baston,
evolutia pe ansamblu este foarte buna.
Bibliografie:

- Kinetoterapia in geriatrie si gerontologie, sinteza de curs;


- Tudor Sbenghe, - Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare, Editura medicala,
Bucuresti 1987;
- Eugenia Rosulescu, - Kinetoterapia in recuperarea afectiunilor reumatologice, - Editura
Universitatea Craiova 2009;
- Marian Cordun, - Kinetologie medicala, Editura Axa , Bucuresti 1999.