1

Auzul fonemati

Este caracteristica auzului fizic prin care sunetele vorbirii sunt difeentiate intre ele

Fonemul reprezinta unitatea minimala a sitemului limbii . Este alcatuit din sunetul vorbit cel din care se
alcatuiesc silabe , cuvinete ,propozitii si fraze

Cand copii au dificultati in sfera auzului fonematic in speciual in sfera diferentelor dintre sunete, acest
lucru se va reflecta in pronuntie ( inlocuieste sunete apropiate din punct de vedere al articularii ) ( p
devine b si r devine \L ) , dificultati de achizitie a scris cititului ( disgrafia auditiva si dislexie fonematica )
2 Scaciula deasupra = ș

Consoanele sun sunete care se rostesc cu efort articulativ , si nu pot forma singure silabe

Constituie de regula majoritatea intre fonemele unei limbi

 Dupa locul de articulare si articulatorii implicati consoata s cu caiulita este linguala

 Dupa modul de articulare, consana s cu caiulita este suieratoare
 Constructivele se mai numesc prin asimilare si fricative

Consoana Ș / s cu caciulita este in cavitate

S cu caiulita este o consoana orala nesonanta, surda, construcitva (fricativa in cavitate ) suieratoare
preparatala, expirativ noramala, continua, slaba

Biletul 2

Limbajul Impresiv (consum de limbaj )

 Analizatori auditivi – auz bazal, auz fonematic

 Centri corticali si subcortical integri

Limbajul impresiv este limbajul produs de receptor si consta in perceperea enunturilor si intelegerea
mesajelor pe care ele le exprima

Fazele limbajului impresiv – perceperea enuntului, decodarea enuntului, extragerea mesajului,

determinarea intentiei verbale

In faza impresiva sunt implicate, in principal, elemente psihosenzoriale (acustice ) operand in zona
auzului uman localizate in ureche, presupunand la randul lor un activism camuflat, constand in
orientare, captare si decodificarea mesajului primit

Vorbirea impresiva nu se reduce la simpla ascultare ci include intelegerea mesajului si luare unei
atitudini de rspuns

2. cauzele tulburarii de limbaj

*cauze care actioneaza in perioada prenatala ( infectii cu protozoase, toxoplarmeze, unele infectii virale
, cauze nutritive ale mamei, radiatii, alcolismul)
*cauze care actioneaza la nastere ( nasterile grele si prelungite, care pot provoca leziuni ale sistemului
nervos

*cauze care actioneaza dupa nastere – ORGANICE ( boli ale primei copilarii, meningita encefalita rujeola
) ( tulburari de limbaj pe cale centrala si periferica )

FUNCTIONALE

*cauze psihosociale

Tulburari – de rimt ( balbaiala )

De articulatie – dislaliile

De foratie – Afonie, nazalitate

De simbolizare – Disfazie

Tulburari de pronuntie si de articulatie – Dislalie disartrie rinolalie

Tulburari de rimt si fluenta – balbaiala aftongia

Tulburari de voce – disfonie, afonie fonoastenie

Tulburari polimorfe – afazia , alalia

Biletul 4 gospodarul care și-a făcut sanie astă vară,

și-a luat o mare țeapă...

1. Terapia cu caracter general – categorii de exercitii, functii

2. N
1- Activitatea logopedica cuprinde exercitii cu caracter general si exaercitii cu caracte specific –
-cele cu carater general –

Educarea respiratie si a echilibrului inspiratie/expiratie

* gimnastica generala, corporala

* exercitii respiratorii simple

Inbunatatiea miscarii -

 Exercitii speciale pentru muschii obrajulilor, limbii, buzelor , maxilarului

Dezvoltarea muschilor fini ai maini

Optimizarea coordonarii oculo - motorii in vederea realizarii activitatii de scriere

Sub 2 ( N )

Consoanele constituie de regula majoritatea intre fonemele unei limbi, predominanta lor si marea
varietate fiind generate de modulatii articulatorii ce permit ingerenta combinata a tuturor partilor
componente ale cavitatii bucale in calitate de aritculatori sau rezonatori

 Dupa prezenta sau absenta zgomotelor rezultate din obstacularea si parazitatea sonora a
laringelui N este sonant
 Dupa implicarea ca rezonatori a celor doua camere posibile N este nazal
 Numai M si N sunt etalon nazale
 Numai L M N si R sunt foneme sonante ( fara zgomot insotitor fiind efectul interactiunii
nemizlocite dintre corzile vocale si aer

N este consoana nazala, sonanta, expirativ normala, continua, slaba

Biletul 5

1. Etapele dezvoltarii normale a limbajului in copilarie

2. Rolul expiratie in vorbire
1. Copilul incepe sa vorbeasca in primii 2 ani de viata observand si urmarind comportamentul
parintilor
Initial copilul incepe sa isi foloseasca limba, buzle , cerul gurii pentru a produce sunete/
Plansul si tipetele se vor transforma in gangurit si sunete formate din vocale OOH si AAH.
Ulterior aceste sunete vor deveni adevarate cuvinte de exemplu Mama / Tata.
Din acel moment copilul va incepe sa spuna cuvinte pe care le va auzi in jurul lui .
In anumite cazuri in jurul varstei de 18 luni max 2 ani va incepe sa formeze propozitii din 2 pana
la 4 cuvinte
0 – 2 luni ( plans )
2 – 3 luni ( gangurit )
3 – 4 luni ( produse sunete la intamplare. Sunete vocalize ) se mai numesc sunete biologice
deoarece nu corespund unor structuri constituite mental
5 – 6 luni ( gangurit si sunete imitate )
7 – 12 luni ( gangureste foarte des ca si cum ar purta o conversatie cu tine )
12 luni ( rosteste primul cuvant , apar structuri de doua cuvinte )
14 luni ( foloseste inflexiuni ale vocii, apeleaza la limbajul nonverbal
16 luni ( te cheam, te aproba, te dezaproba )
18 luni ( are un vocabular format din 10 pana la 20 de cuvinte )
18 – 12 luni ( incepe sa foloseasca 2 cuvinte impreuna )
24 luni ( are un vocabular de 50 pana la 100 de cuvinte si foloseste propozitii scurte si cu sens )
2. Rolul respiratiei in vorbire
Pentru om respiratia este esentiala dar are rol ff important si in vorbire .
Respiratia necesara pentru emiterea sunetului este diferita de respiratia metabolica .
Vocea si puterea ei, fluente si producerea sunetelor, toate sunt posibile doar datorita respiratiei
corecte.
Acestea vor avea ca scop urm obiective –
  Postura corecta – atunci cand urmarim inbunatatirea respiratiei este importanta sa fie realizata
dintr.o postura corecta . aceasta presupune ca umerii si capul sa fie drepti, barbia relaxata,
coloana dreapta si mulculatura cutiei toracice relaxata
 Intarirea diafragmei si dezvoltarea respiratei diafragmice – diafragma este muschiul care separa
cutia toracica de abdomen . ea creeaza un spatiu mai mare in plamani pentru ca acestia sa
primeasca o cantitate mai mare de aer . Intarirea diafragmei reprezinta un suport eficient
pentru volumul vocii
 Controlul asupra aerului – aerul atat pe inspir cat si pe expir sustine puterea si rezonanta vocii
dar si fluente in vorbire . Fara o cantitate adecvata de aer pe inspir exista riscul de a ramane fara
aer inainte de a termina de rostit un cuvant sau o fraza .

Subiectul 6

Elementele aparatului fonoarticulator

Plămânii inițiază funcționarea prin pomparea curentului de aer

Laringele conține patru corzi vocale care constituie sursa și primul modulator al sunetului

glota orificiul al laringelui cuprins între corzile vocale

Epiglota membrana care astupă Glota în momentul înghițirii controlată de t c

Faringele canal membrană musculatură situat între cavitatea bucală și esofag cu rol rezonator

Cavitatea bucală și fosele nazale amplifică și modulează sunetul

Limba Vălul palatin cerul gurii zona alveolară dinții maxilarul inferior și buzele reprezintă un obstacol
care individualizează articularea sunetului

Bilet 3

1. Limbaj expresiv (Producția limbajului)

2. 2. Centrii corticali ai limbajului
1.limbajul expresiv este limbajul pe care îl produce emițătorul și are drept scop elaborarea
mesajelor și transmiterea lor către receptor.
Vorbirea Expresivă nu se reduce însă la pronunție mecanica ce include finalități comunicaționale
clare, de vehiculare ai informații către receptor, mergând până la Declanșarea
comportamentului receptiv al acesteia
3. Centrii corticali ai vorbirii

Vezi biletul unu

 Bilet 20
2. V
Consoanele sunt sunete care se rostesc cu efort articulativ și nu pot forma singure silabe.
Constituie de regulă majoritatea între fonemele unei limbi.
 După locul de articulare și articulații implicați,, consoana vă este labiodentalĂ
 Constructive le se mai numesc prin asimilare și Fricative
Consoană V este o consoană orală, Nesonanta,, sonoră, constructivă, labiodentală, explozivă,
momentană, slabă

Bilet 18

2. Consoanele sunt sunete care se rostesc cu efort articulativ și nu pot forma singure silabe. Constituie
de regulă majoritatea între fonemele unei limbi

* După locul de articulare și articulatirii implicați, consoană F este labiodentala

F este o consoană orală, nesonanta,surdă, constructivă, labiodentală, explozivă, momentană, slabă

Bilet 17

2. Consoanele sunt sunete care se rostesc cu efort articulativ și nu pot forma singure silabe. Constituie
de regulă majoritatea între fonemele unei limbi

* După Prezența sau absența zgomotelor rezultate din obstacolarea și din parazitarea sonoră a
limbajului consoana M este sonanta

M este o consoană nazala, sonanta, expresiv-normala, continua, slaba

Bilet 16

2.Consoanele sunt sunete care se rostesc cu efort articulativ și nu pot forma singure silabe. Constituie de
regulă majoritatea între fonemele unei limbi

 După locul de articulare și articulatorii implicati, consoană B este labiala

 După prezența sau absența emisiei de aer pregnante pe expir consoană B este expirata
 După durata sunetului, consoana B este momentan
Consoană B este orală, Nesonanta, sonoră, ocluziva, bilabila, explozivă, momentană, slabă

Bilet 15
1. Consoanele sunt sunete care se rostesc cu efort articulativ și nu pot forma singure silabe
• După prezența sau absența vocii la linguale implicarea corzilor vocale consoane atât este
surda
 •După locul de articulare și articulatorii implicați consoana T este dentală sau în combinație
cu articulatori consoana T este DENT linguală

• După prezența sau absența emisii de aer pregnante pe expir consoana T este expirată

• Consoana T este o consoană tare

T este o consoană orală, nesonanta, surdă, oclusivă, explozivă, momentană, tare

Bilet 14

2. C=C
consoanele sunt sunete care se rostesc cu efort articulativ și nu pot forma singure silabe
• După rolul de articulare și articulatorii implicați consoana C este palatală
După modul de articulare consoana C este semi oclusivă
Consoană C este o consoană orală, nesonanta, surdă, Semi oclusivă, expirativ normală,
prepalata

Biletul 8

Consoanele

Constituie majoritatea fonemenelor unei limbi

Predominanta lor este generată de numeroase modulații articulare si permit utilizarea tuturor
componentelor Din cavitatea bucală și nazală

După locul de articulare și articulatorii implicați

Labiale - p b dentale- t d alveolare - l n

linguale labioDental f - v

dentarlingual – D T uvulae - u

După modul de articulare

Ocluzive- b p c g Semiocluzive - f g laterale - l constructive - s z glotale - h șuierătoare ș Z

După prezența sau absența zgomotelor

Sonante - m l r nesonante toate celelalte

După implicarea ca rezonatori a cavității bucale și a foselor nazale

Nazale - m n parțial l orale toate celelalte

După durata sunetului

Momentane - b p d t g c continuie durabile - f v h j v s

După prezența absența emisiei de aer pe expir

aspirate h p b t c g normale toate celelalte

consoană

labială ocluziva surdaaspirata orala momentama

Bilet 10

1. Cavitatea bucală reprezintă primul segment al tractului digestiv, prin intermediul căruia
alimentele sunt preparate pentru digestie și ingerate

În același timp, cavitatea bucală constituie camera rezonatoare pentru sunetele emise de corzile vocale
și participă la respirație

Cavitatea bucală este compartimentată în:

-vestibul bucal compartimentul anterior al cavității bucale, are formă de potcoavă și este cuprins între
buze și suprafețele profunde ale obrajilor pe plan extern și arcadele dentare și GIngii pe plan intern

Cavitatea bucală propriu-zisă în față și lateral e mărginită de arcadele Alveo dentale

Buzele formează regiunea labiala cavității bucale, sunt în număr de două superioară și inferioară

Obrajii constituie pereți lateral și cavității bucale

Dinții și gingiile gingiile sunt regiuni care înconjoară dinții și acoperă zonele adiacente ale osului

Palatul dur se pară cavitatea orală de cea nazală reprezentat de o placă osoasă

Palatul moale continua posterior Palatului dur și acționează similar unei valve care contribuie la
închiderea istmului orofaringian

Limba este principalul organ de simț al gustului având importanță majoră în vorbire

Biletul 7

Educarea auzului fonematic

Incapacitatea de a asculta cu atentie vorbirea celor din jur este o cauza importanta a pronuntiei gresite
dar si a dificultatilor de cercetare a sunetelor

Educarea auzului fonematic este una dintre condițiile unei pronunției corecte a sunetelor

Trebuie să îl învățăm pe copil să asculte să identifice ce aude dar să și identifici greșelile de pronunție
Sugestii pentru îmbunătățirea auzului fonematic

Pune să recunoască și să învețe diferite zgomote din natură

vântul vjj, telefonul țrr ,pușca pac pac

Pune să recunoască vocea animalelor insectelor

vaca muu, câinele ham ham greierele cri cri

pune să recunoască diferite instrumente

toba bum bum, trompeta tata ta

biletul 9

Ideologia tulburărilor de limbaj

Tulburările de limbaj sunt extrem de variate si totodată fiecare din ele prezintă o problemă a stării fizice
a organismului, a dezvoltării fizice, caracterului, temperamentului, a maturitatii individului

Tot atât de variată sunt cauzele tulburărilor de vorbire.

Se disting două cause

 factori externi (factori fizici mecanici biologici sociali)

 factori interni scoarța cerebrală aparatul central al vorbirii
1. Organice centrale

Lezarea creierului în timpul nașterii, boli ale părinților, (sifilis tuberculoză) boli suspectate în
copilărie (pojar scarlatina) pot provoca grave tulburări de vorbire și gândire

Sub influenta lor are loc fie dezvoltareaanormala sau deformarea lui partiala pot provoca grave
tulburari de vorbire si gandire (afazii sau lezarile zonelor mai elementare dislalii

2. Funcționale

Vorbirea lezată (dislalia bâlbâiala sunt cauze ale inhibiției sau a insuficienței funcționale ale
sistemului central periferic)

3. Psiho Neurologice

Se întâlnesc la cei cu tulburări de memorie atenție.

Aceasta determina tulburărilor de ritm și fluență

4. Psihosociale

Au efect negativ în dezvoltarea limbajului și a întregii dezvoltării psihice

Se datorează stresului suprasolicitării a slaba stimulări a vorbirii copilului, folosirea vorbirii

incoerente ca amuzament