GRILA

DEFICIENȚA DE VEDERE

1. Care dintre următoarele elemente nu este un indice funcțional al vederii:

a. Acuitate vizuală
b. Sensibilitate la contrast
c. Vedere periferică
d. Câmpul vizual

2. O persoană care percepe doar umbre (de exemplu, fluturarea unei mâini în dreptul feței) este
catalogată ca fiind:
a. O persoană cu cecitate relativă
b. O persoană cu ambliopie forte
c. O persoană slab văzătoare
d. O persoană cu acuitate vizuală scăzută

3. Care dintre următoarele nu este o tulburare de refracție:

a. Miopia
b. Hipermetropia
c. Strabismul
d. Astigmatismul

4. Strabismul se referă la:

a. O afectare a acuității vizuale
b. O afectare a vederii binoculare
c. O tulburare de refracție
d. O tulburare a vederii cromatice

5. Ochiul emetrop (ochiul cu vedere normală) este ochiul care:

a. Percepe izolat 2 puncte dacă unghiul vizual dintre ele este de 1 grad
b. Percepe izolat 2 puncte dacă unghiul vizual dintre ele este mai mare de 1 grad
c. Percepe izolat 2 puncte dacă unghiul vizual dintre ele este mai mic de 1 grad
d. Percepe izolat 2 puncte indifferent de mărimea unghiului vizual

6. Ochiul ametrop (ambliop) percepe izolat două puncte dacă:

a. Creşte distanța până la obiect
b. Scade distanța până la obiect sau dacă obiectul este mai mare
c. Obiectul este mai mare
d. Obiectul este mai mic

7. Câmpul vizual nu variază în raport cu:

a. Intensitatea luminoasă
b. Culoarea obiectului şi a fondului perceptiv
c. Durata excitației vizuale
d. Mărimea obiectului
8. Scotoamele sunt:
a. Porțiuni în care funcția vizuală nu este activă
b. Porțiuni în care funcția vizuală este activă
c. Lipsa unui semicâmp la fiecare ochi
d. Determinate de deviația axei vizuale a unui ochi față de axa vizuală a celuilalt ochi

9. Sensibilitatea luminoasă nu depinde de:

a. Intensitatea stimulului
b. Suprafața de retină stimulate
c. Durata excitației vizuale
d. Culoare

10. Potrivit teoriei tricromatice (Young, Helmholz), toate culorile rezultă din amestecul a trei culori
fundamentale:
a. Roşu, verde şi albastru-violet
b. Rosu, verde, galben
c. Verde, albastru, roz
d. Negru, galben, rosu

11. Dificultatea de localizare şi fixare nu se concretizează prin:

a. Pierderea rândului sau conturului
b. Identificarea dificilă a obiectelor care nu sunt situate în proximitatea subiectului
c. Găsirea cu dificultate a unui punct pe hartă
d. Sunt sărite litere, cuvinte etc.

12. Care dintre următoarele afecțiuni evoluează cu tulburări de adaptare la întuneric şi la lumină:
a. Scotoame patologice
b. Hemeralopia
c. Hemianopsia
d. Diplopia

13. Care dintre următoarele afecțiuni nu este o tulburare a refracției oculare (ametropie):
a. Miopia
b. Hipermetropia
c. Strabismul
d. Anizometropia

14. Care dintre următoarele boli nu afectează corneea:

a. Keratita
b. Leucomul
c. Anomalia lui Peters
d. Cataracta

15. În miopie, imaginea optică a obiectului se formează:

a. Pe retină
b. În spatele retinei
c. În fața retinei
d. Pe cortex, în lobul occipital
16. În hipermetropie, imaginea optică a obiectului se formează:
a. Pe retină
b. În spatele retinei
c. În fața retinei
d. Pe cortex, în lobul occipital

17. Astigmatismul este un viciu de refracție, datorat:

a. Unor imperfecțiuni în curbura corneei
b. Opacifierii cristalinului
c. Afectării corpului vitros
d. Creşterii tensiunii intraoculare

18. Care dintre următoarele manifestări nu este o consecință secundară a deficienței de vedere:
a. Ţinuta corporală deficitară
b. Infantilism afectiv
c. Dificultăți pe planul percepției vizuale
d. Încetinire a ritmului dezvoltării psihice

19. Care dintre următoarele nu reprezintă o dificultate pe planul percepției vizuale :

a. Neclaritatea şi imprecizia imaginii
b. Lipsa unei imagini globale initiale
c. Inhibarea reacțiilor motorii de orientare
d. Dificultăți în discriminare şi fixare

20. Reprezentările generalizate reprezintă:

a. Reprezentări generale, globale
b. Imagini ale unor aspecte neesențiale, fără semnificație față de obiecte sau de clasele de
obiecte la care se referă
c. Imagini ale unor aspecte esențiale, constante, în funcție de semnificația pe care o
reprezintă față de obiecte sau de clasele de obiecte la care se referă
d. Reprezentări eronate, false, care nu corespund realității lumii înconjurătoare.

21. Reprezentările vicariante sunt :

a. Imagini ale unor aspecte esențiale, constante, în funcție de semnificația pe care o
reprezintă față de obiecte sau de clasele de obiecte la care se referă
b. Reprezentări eronate, false, care nu corespund realității lumii înconjurătoare
c. Reprezentări esențiale care corespund realității lumii înconjurătoare
d. Imagini ale unor aspecte neesențiale, fără semnificație față de obiecte sau de clasele de
obiecte la care se referă

22. Care dintre următoarele afirmații este falsă:

a. Noțiunile ambliopilor au un conținut mai sărac, uneori lipsesc sau sunt imprecise
b. Noțiunile abstracte ale ambliopilor se constituie cu uşurință
c. Comparațiile se realizează după elemente nesemnificative ca urmare a surprinderii
incorecte a esențialului din imaginile percepute
d. Operațiile intelectuale se constituie mai greu datorită dificultăților apărute la nivelul
formării şi coordonării schemelor senzorio – motorii
23. Care dintre următoarele afirmații este falsă:
a. Vocabularul active al copiilor cu deficient de vedere este limitat
b. Copiii cu deficiență de vedere nu folosesc inadecvat unele cuvinte
c. La copiii cu deficiență de vedere apare o discrepanță între cuvinte şi obiectele pe care le
desemnează aceste cuvinte
d. Existența unor şabloane verbale - stereotipii verbale

24. Compensarea nu este condiționată de :

a. Gradul deficienței de vedere
b. Cauzele deficienței de vedere
c. Tipul de predare al profesorului
d. Consecințele primare şi secundare ale deficienței de vedere

25. Care afirmație este adevărată, atunci vorbim despre compensarea funcțională:
a. Funcția lezată este suplinită prin utilizarea analizatorilor valizi şi a proceselor superioare
de cunoaştere
b. Funcția lezată este sprijinită de utilizarea analizatorilor valizi şi a proceselor superioare
de cunoaştere
c. În compensarea funcțională este utilizată funcția vizuală deficitară
d. Compensarea funcțională este proprie amblipiei

26. În psihopedagogia specială compensarea se referă la:

a. Măsuri finanaciare compensatorii pentru persoanele cu dizabilități
b. Suplinirea unei funcții psihice (de exemplu vederea) afectate prin alte mijloace
c. Un termen psihanalitic ce face referire la modalitățile de depăşire a inferiorității
d. Măsuri recuperativ terapeutice şi educaționale care compensează deficitul de dezvoltare

27. Care afirmație este adevărată, atunci vorbim despre semnificatia deficientei:

a. pierdere, diminuare, anomalie a structurilor sau funcțiilor psihice, fiziologice ori

anatomice.
b. restricție sau lipsă totala sau partiala a capacității de a efectua o activitate
c. pierderea sau limitarea posibilităților de participare la viața comunității pe picior de
egalitate cu ceilalți
d. dezavantaj pentru o persoană, rezultând dintr-o incapacitate care limitează îndeplinirea
unui rol considerat normal

28. Una dintre dimensiunile de mai jos nu este subsecventă funcționării vizuale, după modelul lui Corn:
a. Abilitățile vizuale
b. Indici din mediul social
c. Individualitatea dobândită
d. Indici din mediul înconjurător
29. Copiii cu deficiență de vedere NU sunt evaluați din punct de vedere:
a. Somatic
b. Psihologic
c. Educațional
d. Social.

30. Evaluarea vederii funcționale o realizează:

a. Profesorul psihopedagog şi profesorul de educație vizuală
b. Neurolog, psiholog, psihopedagog, părinți
c. Medic pediatru, oftalmolog, optometrist, neurolog, psiholog, psihopedagog, părinți
d. Psihopedagogi şi părinți

31. Transcrierea unui text presupune:

a. Reproducerea literelor de mână
b. Reproducerea literelor de tipar
c. Transformarea literelor de mână in litere de tipar
d. Transformarea literelor de tipar în litere de mână

32. În ce poziție față de nevăzător trebuie să se plaseze ghidul în locuri aglomerate:

a. în stînga
b. în față
c. în dreapta
d. în spate

33. Care dintre următoarele NU este o tehnică de deplasare şi orientare în condițiile cecității
a. Bastonul alb
b. Cainele ghid
c. Harta mintală
d. Însoțitor uman