Sunteți pe pagina 1din 11

REFERAT

DISCIPLINA
,,Tehnici de Design și Limbaj Grafic”

Editarea obiectelor grafice prin modificarea


lungimii: comenzile TRIM, EXTEND, BREAK,
LENGHTEN

0
INTRODUCERE

Grafica inginerească a fost şi rămâne un domeniu fundamental al cunoştinţelor


inginereşti. Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a soluţiilor de principiu a
pieselor şi ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale
proiectantului. Este unanim recunoscută importanţa, în toate etapele procesului de proiectare-
fabricaţie, a desenului ca mijloc efectiv de comunicare a informaţiilor. Posibilitatea de a
folosi această abilitate de către calculator, a revoluţionat modul în care acestea sunt folosite
astăzi în toate domeniile.
In cadrul acestui domeniu, Autodesk este cel mai mare producător de software CAD
pentru PC-uri. Produsul de bază al firmei, AutoCAD este deja un standard CAD în lumea
întreagă; el oferă un set cuprinzător de facilităţi 2D şi 3D pentru proiectare destinat
inginerilor mecanici, arhitecţilor, desenatorilor şi proiectanţilor. Dacă spre sfârşitul anului
1982, Autodesk revoluţiona domeniul CAD prin lansarea primei versiuni de AutoCAD (doar
un instrument de desenare 2D), astăzi ultima versiune − AutoCAD 2014, aduce ca noutăţi
pentru utilizatori o multitudine de avantaje, ea fiind considerată ca având cel mai mare salt
evolutiv în domeniu. Atuul principal al AutoCAD-ului este facilitatea de a dezvolta aplicaţii
specializate, care rulează în acelaşi mediu grafic. Această deschidere a permis dezvoltatorilor
de programe CAD să creeze aplicaţii pentru o mare varietate de domenii.
Cu toate ca initial a fost creat pentru sa ruleze si pe platforme ca si Unix, Macintosh, s-a
renuntat la dezvoltarea acestora in favoarea sistemului de operare Windows.
Dintre numeroasele oferte existente pe piaţă, la ora actuală, aplicaţiile ce rulează pe
structura AutoCAD-ului ocupă un segment important. Pot fi menţionate în acest sens
următoarele aplicaţii specifice mediului AutoCAD:
 AutoCAD LT − o unealtă extrem de puternică de desenare 2D pentru
proiectanţii profesionişti, uşor de folosit de orice utilizator neexperimentat,
100% compatibil cu AutoCAD;
 AutoCAD Mechanical − un program dezvoltat pe AutoCAD, destinat proiectării
mecanice 2D. Conţine o interfaţă utilizator specializată, biblioteci de simboluri
şi organe de maşini, precum şi multe facilităţi şi comenzi specifice proiectării în
domeniul mecanic;
Precizia, acurateţea, flexibilitatea, comoditatea de manipulare şi modificare sunt
atribute ale desenelor tehnice realizate cu programele AutoCAD. Înainte de toate, calculatorul
oferă o mai mare precizie faţă de metodele tradiţionale de desenare şi proiectare.

1
Cu ajutorul sistemelor CAD, sarcinile obositoare de desenare şi detaliere sunt mult
simplificate prin folosirea unor mijloace de construcţii geometrice, cum ar fi: grid, snap, trim
şi auto-cotare. Cotele şi notele tehnice sunt întotdeauna lizibile pe desenele CAD, iar
desenele pe hârtie produse de aceste sisteme sunt de o calitate net superioară desenelor
realizate manual. Aceste performanţe obţinute, sunt legate fără îndoială de calităţile
programelor, dar depind mai ales de modul de exploatare a capacităţilor acestora.
Cunoaşterea în detaliu a acestor capacităţi reprezintă premisa de bază a unei activităţi
performante. În plus, programele de CAD reprezintă unelte puternice care pot ajuta, dar nu
pot înlocui experienţa şi cunoștințele proiectantului dintr-un anumit domeniu, aşa cum sunt
regulile şi convenţiile de bază (stipulate prin standarde) de reprezentare utilizate în grafica
inginerească.

2
I. Privire de ansamblu asupra suitei AutoCAD

1.1. Instrumente de lucru


AutoCAD-ul este un pachet de programe destinat desenării şi proiectării asistate de
calculator (CAD), un instrument de lucru profesional şi totuşi accesibil, utilizat chiar și pe
echipamentele cele mai obişnuite cum ar fi PC-ul de acasă şi destinat celor mai diverse
domenii de activitate: inginerie mecanică, electrică, chimică, arhitectură etc.
La un prim nivel de percepţie se poate spune că AutoCAD-ul înlocuieşte complet teul şi
planşeta, creionul, rigla şi în general pe scurt toate instrumentele clasice de lucru ale
proiectantului. Însă, adevărata putere a AutoCAD-ului se relevă în construcţiile 3D
(tridimensionale) şi obţinerea unor imagini virtuale ale obiectelor proiectate, în multiplele
posibilităţi de evitare a oricărei munci de rutină, în asistenţa oferită în proiectare şi în
capacitatea sa de adaptare la exigenţele utilizatorului.
Cu alte cuvinte, AutoCAD-ul reprezintă „doar” nucleul grafic, comenzile primare pe
care se structurează diversele aplicaţii. Numărul foarte mare de utilizatori ai AutoCAD-ului
din întreaga lume (cca 1,5 milioane) au transformat practic acest program într-un standard
CAD.
Astfel, ca program, AutoCAD-ul interacţionează cu utilizatorul prin intermediul
echipamentelor periferice disponibile: tastatură, mouse, ecran monitor. Pentru a face
activitatea mai eficientă, AutoCAD-ul „personalizează” o serie de funcţii ale acestor
periferice cum ar fi butoanele mouse-ului sau tastele funcţionale. Ecranul terminalului are o
structură bine definită, specifică, configurabilă, adaptată cerinţelor de proiectare asistată.
De asemenea, în AutoCAD sunt puse la dispoziţia utilizatorului două medii de lucru:
spaţiul model şi spaţiul hârtie. Spaţiul model (implicit) este folosit la crearea modelului sau
geometriei proiectului dvs. Modelul poate fi 2D sau 3D, dar AutoCAD creează fiecare
componentă a modelului în trei dimensiuni, completând proiectul în spaţiul model. Spaţiul
hârtie este folosit în special pentru plotarea modelului. În spaţiul hârtie fiecare componentă
este creată în două dimensiuni. Spaţiul hârtie este folosit, pentru desenarea indicatorului, note
tehnice, trasarea chenarului şi a celorlalte elemente grafice ale formatului. Spaţiul hârtie se
constituie într-un spaţiu de lucru complementar spaţiului model, simplificând crearea unei
mari varietăţi de desene bazate pe acelaşi model, plotându-le pe un mediu bidimensional. De
asemenea, zona de afişare poate fi împărţită în viewport-uri (ferestre de vizualizare) atât în
spaţiul model cât şi în spaţiul hârtie, uşurându-se astfel lucrul asupra unor porţiuni diferite ale
aceluiaşi model.

3
AutoCAD furnizează un set de entităţi de bază care permit realizarea desenelor (bara de
dialog DRAW). Apoi, răspunzând la cererile afişate pe display (zona de dialog), trebuiesc
introduşi parametrii specifici fiecărei entităţi. Aceşti parametri includ întotdeauna punctul din
desen unde va apare entitatea împreună cu o serie de informaţii referitoare la mărimi,
unghiuri etc.

Fig. 1.1. Bara de dialog Draw

De asemenea AutoCAD dispune de facilităţi care permit corectarea şi prelucrarea într-o


multitudine de forme a desenelor prin intermediul comenzilor de editare (meniul EDIT).
AutoCAD vă permite să schimbaţi poziţia, mărimea, culoarea şi alte caracteristici ale oricărui
obiect. Comenzile de editare ale AutoCAD-ului pot fi folosite nu numai la modificările ce se
aduc unui desen, ci şi ca ajutoare în crearea de desene.

1.2. Layere
Dacă se analizează desenul de execuţie, din punct de vedere al informaţiilor conţinute,
distingem cel puţin patru tipuri de informaţii: informaţii geometrice (de ex. conturul exterior
şi interior), informaţii dimensionale (de ex. lungimi, diametre), informaţii tehnologice (de ex.
rugozitatea) şi alte informaţii (de ex. indicaţii de execuţie). În multe cazuri, este util ca
diferitele tipuri de informaţii să poată fi vizualizate independent (de ex. după terminarea
desenului, să putem „ascunde” cotele pentru a-l include într-un desen de ansamblu).
AutoCAD-ul vine în întâmpinarea acestor necesităţi, prin introducerea conceptului de
layer (strat de desenare). Este ca şi cum, s-ar realiza un desen pe mai multe coli transparente,
fiecare coală conţinând un tip de informaţie a desenului astfel încât, desenul final să se
compună prin suprapunerea acestor coli (fig. 7.1). În AutoCAD pot fi folosite orice număr de
layere. Ele sunt separat identificabile, pot fi şterse şi redate separat pe ecran sau pe plotter. De
obicei, se situează pe un strat de desenare, entităţi grafice care definesc un aspect particular al
desenului. Pentru toate entităţile aparţinând unui anumit strat, pot fi controlate global
vizibilitatea, culoarea şi tipul de linie. În orice moment putem „muta” (comanda CHPROP şi
opţiunea ”Layer”) orice entitate selectată dintr-un layer în altul. În acest fel, entităţile
selectate îşi vor modifica atributele, de mai sus, conform layer-ului destinaţie. Alte avantaje

4
ale utilizării layer-elor, sunt: – elementele irelevante pot fi retrase din zona vizibilă; – variante
ale desenului pot fi păstrate în layere diferite; – timpul de regenerare poate fi redus prin
„îngheţarea” unor layere la care nu se lucrează; – desenul este mai clar prin folosirea layer-
elor caracterizate prin culori şi tipuri de linie.

Fig. 1.2. Managerul de proprietăți al layerelor din Autocad 2014

5
II. Îmbunătățiri aduse în versiunea AutoCAD 2014

AutoCAD este un produs soft profesional, destinat proiectantilor profesionisti din toate
domeniile tehnice, arhitectilor si cercetatorilor stiintifici din diverse specialitati. Mediul
AutoCAD creaza conditii optime de dezvoltare a proiectelor tehnice din cele mai variate
domenii. De aceea, AutoCAD este folosit de cea mai diversa familie de proiectanti, din cele
mai diverse domenii tehnice de activitate. Astfel, datorita extinderii sale mondiale, mediul
AutoCAD este aprofundat în universitatile tehnice, în cele de arhitectura, în medicina,
geografie si astronomie iar pregatirea pentru viitor în domeniul tehnic include aproape
evident si componenta AutoCAD. Însă o asemenea stare de fapt implică o necesitate pentru
continua dezvoltare a acestei suite de programe iar fiecare nouă versiune aduce multiple
îmbunătățiri ce țin pasul cu cele mai recente progrese tehnologice.

2.1. Interacțiunea cu utilizatorul

La nivel de interacțiune cu utilizatorul iată care au fost principalele modificări aduse


față de versiunile anterioare:
Command Line sau Linia de comandă, interfața de comandă scrisă a programului a
fost modificată astfel încât să ofere un acces mai ușor și mai intuitiv la comenzile și
variabilele de sistem. De asemenea, acum, cu ajutorul aceleiași linii de comandă se pot căuta
și identifica inclusiv elemente de conținut precum hatch patterns, stiluri vizuale sau
elementele de ajutor contextual ce pot fi obținute direct din online.
Funcția Autocorrect a fost simțitor îmbunătățită pentru a accelera productivitatea.
Spre exemplu, dacă se tastează TABEL în loc de TABLE, programul va recunoaște eroarea și
o va corecta automat.
Sugestii adaptive: comenzile din lista de sugestii sunt oferite în ordinea folosirii lor pe
baza datelor obținute de la clienți. Totuși, pe măsură ce utilizatorul continuă să folosească
AutoCAD 2014, ordinea sugestiilor se va modifica în funcție de propriile sale obiceiuri.
Sugestii de sinonime: Command line are integrată în nucleul său o listă de sinonime.
Se introduce un cuvânt în Command line și utilizatorului i se va oferi o opțiune de comandă
dacă se identifică un echivalent în listă. Spre exemplu, daca se introduce cuvântul symbol,
AutoCAD va oferi comanda INSERT. Sau pentru round se va oferi FILLET.
Noi setări pentru introducerea datelor: În Autocad 2014 se poate customiza
comportamentul command line-ului folosind opțiunile din Input Settings, un meniu ce se

6
deschide prin click dreapta pe zona de comanda. În plus față de elementele deja existente, se
pot face modificări pentru AutoCorrent, se pot căuta elemente de conținut și diferite comenzi.
2.2. Taburile, pentru o administrare mai ușoară a desenelor
Inspirată probabil de la etichetele cu previzualizare din taskbar-ul Windows, facilitatea
„File tabs” aduce un artificiu de rafinament interfeţei cu utilizatorul. Versiunea 2014 a suitei
AutoCAD oferă tab-uri pentru desen ce se pot dovedi o soluție rapidă pentru trecerea între
diferitele desene sau pentru a concepe unele noi. Bara de tab-uri poate fi pornită sau închisă
din File Tabs control sau din butonul View de pe panglica superioară. Atunci când File Tabs
este activată, fiecare pagină de desen va conține și un mic indicator în partea de sus prin
apăsarea căreia să se poată trece la respectivul tab.
File tab-urile sunt afișate în ordinea în care au fost deschise însă prin metoda drag &
drop ele pot fi inversate între ele în ordinea dorită de utilizator. Dacă nu există suficient loc
pentru toate file tab-urile deschise, va apărea un meniu de overflow în partea dreaptă a zonei
respective de unde să se poată selecta fereastra dorită.
Un lăcățel afișat pe eticheta unui tab indică că acea pagină este read-only și că este
blocată pentru orice fel de editare. De asemenea, atunci când se trece cu mouse-ul peste un
tab, va aparea o mică imagine ilustrând conținutul acestuia. Iar dacă mai departe se trece cu
mouse-ul peste preview, acesta va fi afișat temporar pe întreaga pagină iar opțiunile de Plot și
Publish devin temporar disponibile.

Fig. 2.1. Aspectul tab-urilor și a ferestrelor de preview în Autocad 2014


2.3. Layer management
7
Managementul layerelor a fost semnificativ îmbunătățit iar acum numărul de layere
afișate este mai mare. Ele pot fi vizualizate folosind sortarea numerică naturală. Spre
exemplu, layer name-urile 1, 4, 25, 6, 21, 2, 10 sunt sortate ca 1, 2, 4, 6, 10, 21, 25 în loc de
1, 10, 2, 25, 21, 4, 6.
De asemenea, se poate folosi o nouă opțiune de Merge care se găsește în Layer
Management și care le permite utilizatorilor să selectele unul sau mai multe ”straturi” din
listă și să le unească cu altele. Astfel se economisește timp prețios.

Fig. 2.2. Managerul de layere din Autocad 2014

2.4. Geographic Location

Această facilitate permite localizarea desenului curent în spaţiul geografic, fiind deci
utilă proiectelor ce conţin entităţi cu repartiţie geospaţială (planuri de urbanism, proiecte de
clădiri, modernizări de drumuri, documentări de fenomene naturale, etc). Pentru
geolocalizarea propriu-zisă utilizatorul accesează o hartă web interactivă (în cadrul căreia se
va poziţiona fie interactiv, fie folosind un fişier KML/KMZ – Google Earth/Maps), în care el
va indica un punct de corespondenţă, adică un punct din realitatea geospaţială având
semnificaţie geometrică în proiectul curent, şi va alege sistemul de proiecţie/coordonate şi
unitatea de măsură. După ce se specifică direcţia nordului în spaţiul desenului AutoCAD, are
loc o roto-translaţie corespunzătoare a hărţii inserate ca referinţă în desenul curent.
De remarcat precizia bună de localizare (harta interactivă oferită via web de Autodesk
are o calitate foarte bună) şi grija pentru corespondenţa sistemelor de proiecţie geografică.
Găsim comenzile pentru noua facilitate în tab-ul (ribbon) ,,Insert”, panoul ,,Set Location”.

8
Fig. 2.3. Interfața Geographic Location în Autocad 2014

2.5. Point Clouds

Integrarea colecţiilor de puncte în spaţiul 3D virtual al proiectului este o facilitate


relativ tânără (apărută în „AutoCAD 2011” şi îmbogăţită în ,,2013”), iar ediţia actuală îi
extinde utilitatea. ,,Norul de puncte’’ poate fi colectat din realitate fie cu maşini de citire a
coordonatelor (palpatoarele fiind potrivite pentru repere de gabarit relativ mic), fie cu scanere
3D cu laser ori cu staţii de topografie (pentru structuri mari). Facilitatea devine utilă în
procesul de proiectare deoarece implicarea acestor puncte din lumea reală face ca lucrurile să
devină mai riguroase prin raportarea la referinţele reale sau prin inserări de noi repere în
mediul virtual.

AutoCAD-ul poate procesa ca nori de coordonate 3D următoarele tipuri de date:


 Text ASCIII: XYZ, TXT, ASC
 Leica: PTG, PTS, PTX

9
 Faro: FLS, FWS, XYB
 LIDAR data exchange: LAS
 Topcon: CLR, CL3
 Reality Capture Project: ISD, PCG, RCP

2.6. Autodesk 360

Extinderea functionalitatilor din zona desktop catre cloud, prin Autodesk 360 care ofera
practic spatiu de lucru nelimitat si securizat pe serverele Autodesk. Autodesk este primul
furnizor software care are complet in cloud toate functionalitatile de Product Lifecycle
Management. Mai mult, clientii care utilizeaza Autodesk 360 primesc o serie de beneficii
suplimentare cum ar fi un timp mai scurt de randare (daca in mod normal, intr-un proiect
desktop, randarea dureaza chiar si 8 ore, in cloud acelasi proces poate fi redus la 30 de
minute).

10