INSTITUTII DE CREDIT

CURS II – 1. SISTEME BANCARE;

INDICATORI DE CARACTERIZARE A
SISTEMELOR BANCARE

AN UNIV. 2017 - 2018

Conf. univ. dr. Alina-Nicoleta RADU

alina.radu@fin.ase.ro
1. Organizare curs
 Sistemul financiar international, costurile de
tranzactionare si asimetria informatiei

 Rolul sistemelor bancare

 Rolul bancilor in economie
 Rolul bancilor in cadrul sistemului financiar

 Structura sistemelor bancare

 Caracteristici ale sistemelor bancare
Referinte bibliografice
 Dardac, N. si T. C. Barbu: Instituții de credit, Editura
ASE, 2012
 Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and
Financial Markets, Columbia University, Ed.
Pearson Hall, 2009 (cap. 2 si 8)
Structura sistemului financiar
 Sectorul financiar in fluxul circular al venitului

Taxe
Guvern
Transferuri

Achizitii
Imprumuturi guvernamentale
Venit disponibil
gguvernamentale
private
Economii Investitii
private private
Gospodarii Institutii Firme
Financiare

Consum Imprumuturii Consum plus exporturi

Importuri nete
externe private

Exporturi
Restul
lumii
Fluxul resurselor financiare in cadrul
sistemului financiar (1)
Intermediere financiara

Banci, Companii de asigurari si Fonduri de pensii

Companii de
Management al
Activelor
Cei care acorda imprumuturi Cei care se imprumuta:
1. Firme 1. Firme
2. Guvern
2. Guvern
3. Gospodarii
Piete Financiare 3. Gospodarii

Banci de investitii si Firme de brokeraj

Finantare directa
Fluxul resurselor financiare in cadrul
sistemului financiar (2)

Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 2, 2009
,
Functiile pietelor financiare (1)
 Indeplinesc o functie principala de canalizare a
resurselor financiare de la agentii economici care
detin un surplus de fonduri (agentii creditori) catre
aceia care au un deficit de fonduri (agentii
debitori);

 Finantarea directa: sub forma tranzactiilor

bilaterale intre cele doua tipuri de agenti, pe
piata titlurilor (in cazul subscrierii directe la
actiunile si obligatiunile emise);
Functiile pietelor financiare (2)
 Promoveaza eficienta economica prin facilitarea
unei alocari eficiente a capitalurilor, ceea ce
genereaza cresterea productiei;

 Imbunatatesc in mod direct bunastarea

consumatorilor prin faptul ca le permit acestora
realizarea achizitiilor intr-un timp mai scurt.
Structura pietelor financiare (1)
 Piete pentru instrumente de datorie si de capital
 Instrumente de datorie (maturitate)
 Actiuni (dividende)
 Piete Primare si Secundare
 Piete primare – au rolul de plasare a emisiunilor de titluri
mobiliare pentru atragerea capitalurilor financiare disponibile
pe termen mediu si lung, atat pe pietele interne, cat si pe piata
internationala
 Bancile de Investitii subscriu titluri de valoare in pietele primare
 Piete secundare – odata puse in circulatie titlurile mobiliare, prin
emisiunea pe piata primara, fac obiectul tranzactiilor pe piata
secundara
 Brokerii si dealerii lucreaza in piete secundare
Structura pietelor financiare (2)
 Burse de valori si Piete Over-the-Counter (OTC)
 Burse de Valori: NYSE, Chicago Board of Trade, BVB
 Piete OTC Markets: schimb valutar, titluri de stat
 Pietele interbancare si de capital
 Pe pietele interbancare se tranzactioneaza instrumente
de datorie pe termen scurt
 Pe pietele de capital se tranzactioneaza instrumente de
datorie pe termen lung si actiuni
Diferente intre bursele de valori si
pietele OTC:
 Pietele OTC sunt piete de negociere, iar bursele de valori
reprezinta piete de licitatie;
 Pietele OTC nu au un loc fizic prestabilit de desfasurare,
precum bursele de valori ale caror operatiuni se desfasoara
in ringuri de tranzactionare in locuri special amenajate.
Tranzactiile OTC se pot realiza de oriunde;
 Pietele OTC permit un acces mult mai larg atat pentru clienti,
cat si pentru titluri;
 Pietele OTC au mai putine reguli decat bursele de valori;
 Preturile titlurilor negociate pe pietele OTC pot fi diferite de
la o firma dealer la alta, in timp ce la bursele de valori se
formeaza, de obicei, un curs unic.
Tabel I – Principalele instrumente de
pe piata interbancara

Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 2, 2009
,
 Tabel II – Principalele instrumente de
pe piata de capital

Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 2, 2009
,
Functii ale intermediarilor financiari:
Finantare indirecta (1)
 Costuri de tranzactionare mai scazute (timp si bani
cheltuiti in desfasurarea tranzactiilor financiare)
 Economii de scala
 Servicii privind lichiditatea

 Reduc expunerile investitorilor la risc

 Impartirea riscurilor(‘Asset Transformation’)
 Transformarea scadentelor
 Transformarea ratelor de dobanda fixa
 Transformarea riscurilor
 Diversificare
Functii ale intermediarilor financiari:
Finantare indirecta (2)
 Gestioneaza problemele legate de asimetria de informatii

 (inainte de incheierea tranzactiei) Selectia Adversa: se incearca

evitarea selectarii unui client cu risc mare
 Se colecteaza informatii privind clientul potential

 (dupa incheierea tranzactiei) Hazardul Moral: se asigura ca

debitorul nu se va angaja in activitati care il vor impiedica sa
ramburseze creditul
 Semnarea unui contract cu specificatii foarte riguroase

 Teoria Principal-Agent analizeaza modul in care problemele ce

privesc aspecte legate de asimetria de informatii afecteaza
comportamentul economic al agentilor care sunt parte intr-un contract
O analiza economica a structurii
financiare

Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 8, 2009
,
Opt evidente empirice importante (1)
1. Emisiunea de actiuni nu reprezinta cea mai
importanta sursa externa de finantare a unei
afaceri/firme
2. Emiterea de instrumente de datorie si actiuni nu
este modalitatea principala prin care firmele isi
finanteaza operatiunile
3. Finantarea indirecta este mai importanta decat
finantarea directa
4. Intermediarii financiari, in special bancile, sunt
principala sursa de fonduri externe pentru
finantarea diverselor tipuri de afaceri/firme
Opt evidente empirice importante (2)

5. Sistemul financiar este unul dintre cele mai

reglementate sectoare din economie
6. Doar corporatiile mari, cu istoric in piata, au
acces foarte usor la fonduri pentru finantarea
activitatii
7. Colateralul este o caracteristica importanta a
contractelor de credit
8. Contractele de credit sunt documente extrem de
complexe din punct de vedere legal ce impun o
serie de restrictii asupra debitorilor
 Selectia Adversa – Problema ‘lamailor’
 ‘o lamaie’ = produs de calitate sub-medie tranzactionat pe o piata in care exista
asimetrie de informatii intre cumparator si vanzator (ex. Piata second-hand a masinilor)

 In cazul in care calitatea unui produs nu poate fi evaluata, cumparatorul este dispus sa
plateasca cel mult un pret care reflecta calitatea medie

 Vanzatorii de produse de calitate buna nu vor dori sa isi vanda produsul la un pret ce
reflecta o calitate medie

 Cumparatorul va decide sa nu achizitioneza bunuri din piata, deoarece in piata au

ramas doar produse de calitate slaba

 Aceasta problema explica evidenta empirica 2, prezentata anterior si partial evidenta

empirica 1
Selectia adversa – Solutii
 ‘Productia’ si comercializarea de informatii de catre
firme specializate
 Free-rider problem – Problema ‘Pasajerului clandestin’
 Reglementarea din partea guvernului in vederea
cresterii informatiilor publice
 Evidenta empirica 5

 Intermedierea financiara
 Evidente empirice 3, 4 si 6
 Colateral si active nete (capitaluri proprii)
 Evidenta empirica 7
Hazardul Moral in Contracte de
Capital
 Se mai numeste Problema Principal-Agent

 Implica separarea actionariatului de conducerea

executiva a firmei
 Managerii (Agentii) urmaresc obtinerea de beneficii
personale si detinerea de putere mai mult decat
cresterea profitabilitatii firmei, obiectiv al actionarilor
(Principalii)
Hazardul Moral – Solutii
 Monitorizare (Costly State Verification)
 Free-rider problem
 Evidenta empirica 1
 Reglementare din partea guvernului in vederea cresterii
informatiilor publice
 Evidenta empirica 5
 Intermedierea financiara
 Evidenta empirica 3
 Contracte cu intrumente de datorie (e.g. emiterea de
obligatiuni)
 Evidenta empirica1
Hazardul Moral in Contracte de
Datorie
 Debitorii sunt mai motivati ca sa se implice in
proiecte care sunt mai riscante decat ar fi dispusi sa
accepte creditorii
 E.g. Magazinul de inghetata
Hazardul Moral – Solutii
 Activ net si colateral
 Determina ca un contract sa fie ‘Incentive compatible’
 Monitorizarea si Incurajarea Restrictiilor
 Descurajarea unui comportament indezirabil
 Incurajarea unui comportament dezirabil
 Prezervarea valorii colateralului
 Oferirea de informatii

 Intermedierea financiara
 Evidentele empirice 3 si 4
 Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 8, 2009
,
Conflictele de interese
 Tipul de Problema de hazard moral cauzata de
economiile de scop
 Apar atunci cand institutiile au mai multe obiective si,
prin urmare, apar conflicte intre aceste obiective
 O diminuare a informatiilor de pe pietele financiare
genereaza acutizarea problemelor de asimetrie de
informatii
 Pietele financiare nu canalizeaza resursele catre
oportunitati de investitii productive
 Economia nu este atat de eficienta precum ar trebui sa
fie
 De ce apar conflictele?
 Selectia/Cercetarea si Subscrierea in cazul Bancilor de
Investitii
 E.g.: analiza companiilor care emit actiuni vs subscrierea
acestor actiuni in numele companiilor
 Probleme legate de Audit
 E.g.: o firma de audit care ofera atat servicii de audit, cat si
servicii de consultanta privind problematica taxelor
 Agentiile de Rating
 E.g.: emitentii platesc agentiile de rating in vederea stabilirii
rating-ului activelor, existand astfel posibilitatea ca
rating-urile sa nu fie realiste
Conflictele de interese – Solutii (1)
 Sarbanes-Oxley Act of 2002
 Crestereaeficientei activitatii de supraveghere in
vederea monitorizarii si reducerii conflictelor de
interese

 Global Legal Settlement of 2002

 Separarea activitatilor de cercetare si subscriere
pentru bancile de investitii
Conflictele de interese – Solutii (2)
 Monitorizarea intermediarilor de catre firmele de
contabilitate
 Auditori independenti
 Cresterea bugetelor pentru autoritatile de control
 Obligativitatea situatiilor financiare auditate
 Raportari periodice semnate de Directorul general si de
catre Directorul Economic al companiei/firmei
 Banci de Investitii
 Elaborarea rapoartelor de cercetare prin implicarea mai
multor companii
 Publicarea recomandarilor analistilor
Concluzii

Intermediarii financiari permit ‘micilor’

creditori sau debitori ca sa beneficieze
de existenta pietelor financiare