Sunteți pe pagina 1din 9

TEMA 8

7.1.Demagnetizarea.
Demagnetizarea are ca scop eliminarea magnetismului remanent din piesa.
Originea magnetismul remanent:
-uzinarea, folosind ca mijloc de fixare al piesei un suport magnetic
-tratamentul termic prin inductie de joasa frecventa
-operatia de control magnetic anterioara
Marimea campului remanent este dependenta de:
-caracteristicile magnetice ale materialului (permeabilitate si retentivitate)
 intensitatea campului aplicat
 directia de magnetizare
-geometria piesei
Campurile remanente sunt mult mai evidente la piesele magnetizate longitudinal (piesele au
polaritate) si pot fi puse usor in evidenta cu dispozitive indicatoare, pe cand, la piesele magnetizate circular,
ele se manifesta intr-o masura mai mica sau deloc in exterior (piesele nu prezinta polaritate).Din aceasta
cauza, demagnetizarea unei piese magnetizate circular constituie o problema mai dificila si acesta este si
motivul pentru care in succesiunea operatiilor de magnetizare, magnetizarea circulara se face prima.
Usurinta cu care se poate demagnetiza un material depinde de mai multi factori:
-de campul coercitiv cerut
-de forma piesei
-de gradul de demagnetizare dorit

Pentru a demagnetiza adecvat o piesa, trebuie sa tinem cont si de efectul pe care il exercita campul
magnetic terestru. In procesul de demagnetizare piesa trebuie plasata astfel, incat, axa sa principala sa fie
orientata in directia est — vest, deoarece, o piesa lunga orientata in directia nord — sud va conserva un
magnetism eel putin egal cu acela datorat campului magnetic terestru. Practic este imposibil de a elimina
complet tot campul magnetic remanent, dar rar este necesar de a face acest lucru. a. Ratiuni pentru
demagnetizare.

Demagnetizarea este ceruta de obicei cand:


-un camp magnetic remanent puternic, poate sa interfere cu operatiile ulterioare de uzinare: operatiile
de sudura sau de prelucrare mecanica
-piesa examinata este un reper al unui ansamblu in miscare, in care caz, depozitul de particu le
magnetice acumulate va produce un proces de eroziune al suprafetelor aflate in contact.
-campurile magnetice remanente pot sa interfere cu instrumentele apropiate care functioneaza
pe principii magnetice, cum ar fi, busola sau alte indicatoare de diferite tipuri
-piesa este supusa unui proces, de placare sau de vopsire,
-campurile magnetice remanente pot sa impiedice operatia de curatire initiala sau finala a piesei
-piesa trebuie sa fie magnetizata cu o forta de magnetizare mai mica, intr-o alta directie decat
magnetizarea anterioara
-demagnetizarea apare ca o cerinta expresa a unei anumite norme.
Demagnetizarea nu este ceruta in general sau nu este necesara atunci cand:
-piesele sunt din otel moale, cu retentivitate mica, campul magnetic remanent find slab la
incetarea actiunii fortei de magnetizare.
-piesa dupa control magnetic este supusa unui tratament termic deasupra punctului Curie.
-piesele sunt turnate, ansamble sudate sau piese de constructie de dimensiuni mari, in care caz,
campurile remanente nu au un efect material
-piesa se va plasa, in continuare, pe un suport magnetic pentru prelucrari ulterioare sau pe un lift
cu dispozitiv de ridicare electromagnetic
-piesa se va magnetiza, din nou, in alta directie, la un amperaj egal sau mai mare decat eel al
magnetizarii initiale
-piesa prezinta un camp magnetic circular care poate fi acceptabil ca atare

Principiul demagnetizarii.

Fig.1

Curba fluxului in timpul demagnetizarii proiectata din ciclurile histerezis.


Baza, pentru toate metodele de demagnetizare, este supunerea piesei la un camp
magnetic periodic, indus in piesa de un curent al carui sens este inversat si a carui intensitate este
diminuata la fiecare perioada, care va produce o inversare si reducere periodica corespunzatoare a
campului magnetic remanent din piesa.
Se utilizeaza fenomenul ciclurilor histerezis descrescatoare (fig.1).
Se au in vedere urmatorii factori:

-pentru producerea ciclului histerezis se utilizeaza un curent care variaza intre doua valori
opuse
-atunci cand se diminueaza intensitatea curentului, ciclul histerezis se ingusteaza si de
fiecare data cand se inverseaza curentul inductia se diminueaza
-inductia se diminueaza pe masura ce curentul se micsoreaza si la valori mici de curent,
magnetizarea este aproape nula.
-intensitatea campului magnetic periodic aplicat, trebuie sa fie superioara sau cel putin
egala intensitatii campului remanent prezent in piesa. Pe de alta parte, intensitatea fiecaruia
dintre curentii aplicati, trebuie sa fie inferioara precedentei perioa de dar trebuie sa fie astfel, ca
forta de magnetizare sa fie suficient de mare, pentru a anula magnetizarea remanenta
corespunzatoare perioadei precedente.

Deoarece este dificil de obtinut o demagnetizare completa, procesul de demagnetizare se


limiteaza, in general, la reducerea magnetizarii remanente la un anumit nivel acceptat.

Metode de demagnetizare.

Pentru a produce demagnetizarea, se poate utiliza curentul altemativ sau curentul continuu.
Pentru piesele voluminoase sau grele sau pentru piesele de forma neregulata, curentul
continuu permite o demagnetizare mai eficienta, jar pentru toate celelalte situatii, se foloseste de
obicei curentul altemativ.
Exista mai multe metode de demagnetizare si fiecare prezinta avantaje si inconveniente.
a. Demagnetizarea in bobina folosind curent alternativ.
La trecerea curentului altemativ prin infasurarea bobinei, se creaza un camp magnetic, a
carui polaritate, se inverseaza odata cu fiecare inversare a directiei de curgere a curentului electric
Pentru a demagnetiza piesa, aceasta se plaseaza in interiorul bobinei si, fie se scoate
din bobina si se indeparteaza treptat de ea la cel putin 1,5m in timp ce curentul circula prin
bobinajul ei, fie se mentine in interiorul bobinei dar curentul care circula prin bobinajul ei este
redus treptat la zero. In ambele cazuri, are loc o reducere treptata a campului remanent care
devine din ce in ce mai slab.
Piesele vor fi trecute prin bobina, cu cea mai lunga dimensiune a lor, paralel cu axa
bobinei si vor fi tinute langa peretele bobinei, (pentru a beneficia de avantajul campului magnetic
mai puternic din aceasta zona). Ideal, bobina ar trebui sa aiba o marime cat mai apropiata de
marimea piesei.
Piesele se demagnetizeaza individual dar se admite si demagnetizarea unui numar mare
de piese mici care vor fi asezate in linie pe o tava din material nemagnetic si fara ca piesele sa se
atinga una de alta.
Piesele demagnetizate nu se vor apropia, la mai putin de 1,5m., de un demagnetizor sau de o
instalatie de magnetizare care este in functiune sau de (nice alt conductor prin care circula curenti mani
b. Demagnetizarea in bobina folosind curent continuu.

Curentul continuu poate fi folosit cu succes pentru demagnetizarea pieselor cu


formeneregulate sau cu dimensiuni man, cu conditia, asigurarii mijloacelor de inversare a directieilui
decurgere precum si a unui sistem de reglare foarte fina a intensitatii lui, in sensul reducerii treptate.

Piesa se introduce in bobina conectata la o sursa de curent continuu si curentul este reglat la
o valoare eel putin la fel de mare cu valoarea cea mai mare a curentului folosit initial pentru a magnetiza
piesa. Apoi, se inverseaza directia de curgere a curentului si se reduce intensitatea lui, dupa care, se da
un nou impuls. Acest proces de inversare a directiei de curgere a curentului si de reducere a intensitatii
lui la fiecare inversare de directie, se continua pana ce este atinsa valoarea cea mai mica a campului
creat in bobina.

c.Demagnetizarea cu ajutorul jugului.


Jugurile, fie cu curent continuu fie cu curent alternativ, constituie un mijloc portabil de
demagnetizare cand alte metode nu sunt practicabile, find foarte eficace pentru piesele mici.
In unele cazuri, jugurile sunt mai eficiente decat bobinele de demagnetizare, deoarece
campul magnetic al jugului este concentrat pe o suprafata relativ mica, iar in acest camp magnetic
concentrat pot fi demagnetizate chiar piesele cu un camp coercitiv mare.
Jugurile pentru demagnetizare cu curent alternativ sunt, de obicei, sub forma de C. Piesele
sunt trecute printre poli si scoase in afara lor, cand curentul circula prin bobina jugului.
Pentru demagnetizarea locala a pieselor man, se plaseaza jugul in forma de U pe suprafata
piesei, se misca in jurul zonei care ne intereseaza si se indeparteaza lent in timp ce el este energizat.
Jugurile pentru demagnetizare cu curent continuu sunt similare, numai ca folosesc curent
continuu sau de frecventa joasa. Acest sistem, este mult mai eficace in penetrarea sectiunilor transversale
mai mani

c. Demagnetizarea cu ajutorul cablului flexibil.


Se poate realiza un mijloc portabil pentru demagnetizarea pieselor man, prin folosirea unui
cablu flexibil, pentru a forma o bobina cu un anumit numar de spire de o anumita marime, in functie de
dimensiunea piesei ce trebue demagnetizata.
Prin bobina astfel formata, poate fi trecut curent alternativ, care poate fi redus la zero printr-
un dispozitiv, in timp ce piesa se afla in interiorul bobinei, sau curentul alternativ circula prin bobina in
timp ce piesa este scoasa de sub influenta bobinei.
Influenta materialului si a campului coercitiv asupra demagnetizarii. Punctul
Curie.
Materialele dure, cu camp coercitiv putemic, sunt cele mai dificil de demagnetizat, materialele
moi, cu camp coercitiv mic, sunt usor de demagnetizat.
Deoarece marimea campului remanent nu este obligatoriu legata de marimea campului
coercitiv, nu exista nici o relatie directa intre marimea campului remanent si dificultatea de a demagnetiza
o piesa.
Demagnetizarea nu este niciodata perfecta, datorita fenomenului de histerezis si a prezentei campului
magnetic terestru, dar in practica, efectele campului magnetic rezidual devin neglijabile in cadrul utilizarii
functionale a piesei, daca valoarea sa este inferioara valorii de 250A/m (3Gs).
Punctul Curie al unui material magnetic este temperatura deasupra caruia materialul pierde
proprietatile sale magnetice.
Punctul Curie al otelului este punctul de transformare al otelului martensitic (cu proprietati
magnetice) in otel austenitic (fara proprietati magnetice). Pentru oteluri el este cuprins intre 650 si 870°C
Deci, pentru a demagnetiza complet o piesa din otel, este necesar de a o incalzi la rosu (deasupra
punctului Curie) si apoi de a o raci cu lungimea ei orientata est-vest.
Sfaturi utile pentru demagnetizare.
-in timpul demagnetizarii in bobina alimentata cu curent alternativ, prin metoda indepartarii piesei
in lungul axei bobinei, piesa se va roti in jurul axelor paralel si transversal la axa bobinei, in timp cat ea este
in bobina si in tot timpul indepartarii ei.
-pentru piesele scurte cu raportul L/D < 1, se recomanda, plasarea piesei intre doua piese polare din
fier moale_de_acelasi diametru dar mai lungi, dupa care, se face trecerea prin bobina. Cresterea raportului L/D
usureaza indepartarea campului magnetic remanent din piesa.
- pentru piesele in forma de inel, o metoda eficace de demagnetizare este de a trece prin piesa, un
conductor central prin care trece un curent alternativ, care este redus la zero in trepte sau continuu, sau un
curent continuu, inversat si redus treptat la zero (la fel si pentru piesele gaurite de dimensiuni man).
Echipamente pentru demagnetizare.
Demagnetizarea se poate efectua direct pe aparatul de magnetizare, utilizand exclusiv un curent sau
camp alternativ a carui intensitate este descrescuta progresiv la zero sau folosind o instalatie de demagnetizare
aflata in afara instalatiei de magnetizare.
Cele mai obisnuite tipuri de instalatii de demagnetizare constau dintr-o bobina, care seamana cu
un tunel deschis, prin care circula un curent alternativ. Se recomanda bobine de 5000 ÷10000 A spire.
Instalatiile, mai mari, sunt asezate, de obicei, pe propiul lor suport si incorporeaza o cale de rulare Si
un carucior care sa usureze deplasarea pieselor mari si grele.
Instalatiile mici pot fi fixate pe masa de lucru si sunt recomandate pentru demagnetizarea pieselor
mici.
8.2. Accesorii. Instrumente de masura

a. Lampa UV.
Principala sursa utilizata pentru producerea luminii negre, este lampa cu vapori de mercur
sub presiune inalta, al carui arc este bogat in radiatie ultravioleta. Lumina ultravioleta, este termenul
aplicat radiatiei intre 200-400nm., lumina neagra, find termenul aplicat radiatiei intre 300 si 400nm.

Fig.2

Lampa este prevazuta cu un filtru, de culoare rosu-purpuriu, cu transmisia maxima pentru


lungimea de unda apropiata de 365nm. sicare are rolul de a elimina radiatia UV daunatoare (de lungime
de unda mai mica lui 300nm.) si cea mai mare parte din lumina vizibila (de lungime de unda superioara lui
400nm.).
Cand radiatiile de 365nm.ajung la o substanta fluorescenta, ele sunt absorbite si reemise, sub
forma de lumina vizibila de aprox. 550nm., in domeniul galben-verde.
Se impune verificarea periodica a lampilor, atat pentru integritate fizica si stare de curatenie cat si
pentru cunoasterea intensitatii radiatiei emise. Nu se lucreaza, niciodata, cu lampi UV avand filtrele
fisurate/crapate sau murdare.
b. Magnetometru cu sonda Hall

Fig.3
Pentru masurari cantitative, ale eficientei operatiei demagnetizare sau demagnetizare,
exista diferite tipuri de instrumente ale caror sonde de masurare sunt bazate peprincipiul efectului
Hall.

c. Etalon Berthold (figura nr. 5),


Este un bloc rotund, cu defect in forma de cruce, prevazut cu un capac filetat si cu un fund din
alama. Prin modificarea distantei, intre folia de plastic a capacului si blocul cu defect, se poate varia intensitatea
campului magnetic de dispersie si putem compara cum reactioneaza doua sorturi diferite de pulberi, la campuri
de dispersie slabe.

Fig.5

d. Indicatorul de camp american tip ASTM (figura 6)


Are 8 sectiuni de otel carbon, de 3,2mm. grosime, unite prin brazare si acoperite cu o folie de
cupru, de 0,25mm. Blocul, in forma de octogon, cu o marime de 25mm., este fixat de un maner neferos
prin intermediul unui cadru neferos, prin brazare sau mecanic.

Fig.6
e. Indicatoare tip folie
Pentru arii cu o geometrie complexa, ne putem asigura de prezenta campurilor de
magnetizare corespunzatoare si prin folosirea unor indicatoare tip folie, ca de ex. banda de verificare
Castro! (fig.7). Aceasta, se fixeaza pe piesa, in zona de interes, se magnetizeaza, se aplica mediul de
detectie si aparitia indicatiilor, indica prezenta campului, dar criteriile de apeciere sunt pur calitative.

Fig.7

f. Aparat pentru determinarea campului rezidual

Fig.8

Aparatul functioneaza pe principiul busolei.


g. Luxmetru

Fig.9

h. UVmetru

Fig.10