ARGUMENT

Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizat şi a valorilor disponibile, precum şi a obligaţiilor

unităţii patrimoniale are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă
şi a plăţii datoriilor la scadenţă.
Pentru titularul unui patrimoniu, noţiunea de trezorerie înseamnă totalitatea mijloacelor pe care
le are la dispoziţie pentru a putea face faţă plăţilor.
Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi miscării titlurilor de plasament,
disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de
trezorerie.
Utilizatorii informaţiilor contabile nu se pot mulţumi numai cu informaţiile cuprinse în situaţiile
financiare, deoarece interesul lor se manifestă în legatură cu evoluţia poziţiei financiare faţă de
situaţia de la începutul anului financiar cât şi pentru că utilizarea contabilităţii de angajamente
generează o dimensiune ipotetica a performanţelor întreprinderii, în sensul că profitul prezentat
la sfârşitul anului financiar nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul disponibilităţilor băneşti
la acelaşi sfârşit de an.

După "Dictionnaire fiduciare financier" de Erik de la Villeguerin şi colaboratorii (Paris, 1991),

trezoreria înseamnă "toate mijloacele de care dispune întreprinderea pentru a face faţă plăţilor:
disponibilităţile, valorile mobiliare de plasament, plafoanele de credite curente, efectele
comerciale scontate".
Trezoreria agentului economic reprezintă totalitatea activităţilor specializate de organizare şi
conducere a fluxului de monedă, de administrare a lichidităţilor şi a creditelor pe termen scurt.
În gestiunea trezoreriei agentului economic se ţine cont de trei principii:
- utilizarea eficientă a creditelor;
- utilizarea eficientă a excedentelor de trezorerie;
- evitarea pe cât posibil a costurilor creditoare.

1
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TREZORERIA

I.1.Conţinutul şi structura generală a trezoreriei.

Trezoreria reprezintă totalitatea operaţiunilor băneşti şi financiare pe care le efectuează o

societate în scopul asigurării mijloacelor băneşti necesare desfăşurării normale a activităţii ei.
Trezoreria cuprinde ansamblul lichidităţilor monetare şi a echivalentelor de numerar de
care dispune o unitate:
 lichidităţile monetare(numerar în casierie, disponibil în conturi bancare, avansuri de
trezorerie ).
 echivalente de numerar:- valori de încasat (efecte comerciale, cecuri)
-titluri de plasament ( acţiuni, obligaţiuni)
-alte valori (timbre fiscale, timbre postale, bonuri valorice de
combustibil, tichete de masă)
Fluxurile de trezorerie (I, E) se pot efectua în monedă naţională sau valută.
În structura trezoreriei se cuprind:
a) Investiţiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament - reprezinta acele investiţii pe
care societatea le face pentru achiziţionarea de titluri de valoare în vederea realizării unui profit
într-un termen scurt prin vânzarea acestora la un preţ mai mare decât preţul de cumpărare.
Investiţiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament cuprind:
-acţiunile proprii răscumpărate temporar pentru a fi redistribuite salariaţilor, vândute la bursă sau
reduceri a capitalului;
- acţiunile achiziţionate şi revândute;
- obligaţiuni emise şi răscumpărate;
- obligaţiunile;
- bonurile de tezaur sau de trezorerie;
- alte titluri de valoare.
a.1.) Acţiunea reprezintă un titlu de plasament emis de o societate pe acţiuni care atestă
participarea deţinătorului la capitalul societăţii şi care dă dreptul deţinătorului de a primi
dividente adică cote părţi repartizate din profitul obţinut de societate.
a.2.) Obligaţiunea reprezintă un titlu de plasament emis de o societate comerciala pentru
obţinerea unui împrumut de la posesorul obligaţiunii şi care conferă acestuia un venit sub forma
de dobandă.
Evaluarea titlurilor de plasament are în vedere cele patru momente stabilite pentru
evaluare şi anume :
- la intrarea în patrimoniu prin achiziţii cu titlu oneros(cu plata) se evaluează la cost de achiziţie
(preţ de cumpărare sau valoarea din contract). Cheltuieli accesorii de cumpărare a titlurilor cum

2
sunt comisioanele şi alte cheltuieli aferente nu se includ în costul de achiziţie ci se înregistrează
direct în cheltuieli de exploatare ale exerciţiului.
- cu ocazia inventarierii evaluarea se face la valoarea actuală estimată în funcţie de preţul pieţei
şi de utilitatea titlurilor pentru societatea respectivă;
- cu prilejul întocmirii bilanţului, evaluarea se realizează pe titluri de aceeaşi natură prin
compărarea valorii de inventar (valoarea actuala) cu cea de intrare (contabilă) iar pentru diferenţa
în minus (valoarea de inventar mai mică decât cea de intrare) se constituie provizioane pentru
deprecierea titlurilor de plasament;
- la ieşirea din patrimoniu evaluarea se face la valoarea lor de intrare (contabilă).
b) Disponibilităţile băneşti în conturi la bănci şi în casierie au următoarea structură:
- valorile de încasat: cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci;
- disponibilităţile în lei şi în valută;
- cecurile unităţii;
- creditele acordate de bancă în conturile curente, aşa zise credite de acoperire;
- creditele pe termen scurt acordate prin conturi separate de împrumut;
- dobânzi aferente disponibilităţilor;
- alte valori de trezorerie: acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori.
b.1.) Efectele de comerţ sunt înscrisuri care prevăd obligaţia unei persoane numită debitor de a
plăti sau de a face să se platească unei persoane numită creditor o sumă de bani la un anumit
termen (scadență) şi la un loc determinat (loc de plată). Efectele reprezintă titluri de credite care
prevăd obligaţia de a plăti la scadenţă o anumită sumă de bani.
b.2.) Acreditivul reprezintă suma separată din contul plătitorului şi ţinută la dispoziţia unui
furnizor la unitatea bancară la care plătitorul îşi are contul în vederea efectuării de plăţi pentru
aprovizionările efectuate.
Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în devize se face astfel:
- creditele şi datoriile unităţii inclusiv cele în devize se evaluează la valoarea nominală;
- operaţiunile de deconturi în devize precum şi încăsarile şi plăţile în numerar se evaluează la
cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operaţiunea; diferenţele de curs valutar dintre
data înregistrării creanţei / datoriei în devize şi data decontării respectiv încasării se înregistrează
la cheltuieli financiare (diferenţe nefavorabile) respectiv la venituri financiare (pentru diferenţele
favorabile).
- la închiderea exerciţiului financiar atât creanţele şi datoriile în devize cât şi disponibilităţile în
devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a anului, iar diferenţele de curs valutar faţă
de data înregistrării în contabilitate se reflectă în conturile de cheltuieli respectiv venituri.
c) Alte valori de trezorerie în care se cuprind:
 timbrele fiscale şi poştale;
 tichete şi biletele de călătorie;
 biletele de tratament şi de odihnă;
 bonuri (cantităţi fixe) pentru carburanţi şi lubrifianţi;
 alte valori.

3
I.2.Obiectivele contabilităţii trezoreriei.

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată și condusă în așa fel încât să asigure

înfăptuirea următoarelor obiective:

reflectarea, urmărirea şi controlul existenţei şi gestionării corecte a elementelor de

trezorerie;

respectarea disciplinei financiare privind operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar prin
conturile deschise la bănci;

urmărirea modificăriilor ce intervin în componenţa şi volumul elementelor de trezorerie;

asigurarea promptă şi corectă a tuturor informaţiilor privind elementele de trezorerie

necesare factorilor de decizie existenţi la nivelul entităţii

evidenţa şi controlul operativ al operaţiilor băneşti în numerar.

gestiunea şi valorificarea disponibilităţilor băneşti prin conturile deschise la bănci.

efectuarea plăţilor şi încasărilor la scadenţă

urmărirea respectării legislaţiei financiare-fiscale

valorificarea disponibilităţilor băneşti prin plasamente rentabile

utilizarea celor mai eficiente forme şi instrumente de decontare

fundamentarea bugetului trezoreriei, urmărirea şi explicarea fluxului net de trezorerie, din

operaţii de exploatare, de investiţii financiare prin tabloul de flux si de finanţare

întocmirea corectă a situaţiei fluxurilor de trezorerie

utilizarea pe baza unor tactici financiare judicioase a creditelor bancare pe termen scurt,
reglarea lichidităţilor si menţinerea continuă a capacităţii de plată

Pentru indeplinirea in bune conditii a obiectivelor ce-i revin, contabilitatea trezoreriei

trebuie sa fie organizata si condusa in mod corespunzator. In acest scop trebuie sa se tina seama
de influenta urmatorilor factori:

a) Structura elementelor de trezorerie. In structura trezoreriei se cuprind: titlurile de

plasament, disponibilitatile in conturi la banci si in casa, in lei si in devize, creditele bancare pe

4
termen scurt si alte valori de trezorerie. In contabilitate, elementele de structura ale trezoreriei
sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I si II si a conturilor analitice.

b) Locul unde se afla valorile de trezorerie, care pot fi: casieria unitatii, bancile, terte unitati
sau persoane. Se folosesc evidente operative si conturi sintetice adecvate locurilor unde se afla
valorile de trezorerie.

c) Formele decontarilor fara numerar prin intermediul conturilor deschise la banci, cu

instrumentele de decontare adecvate, necesita nu numai folosirea de conturi sintetice ci si
inregistrari contabile diferite.

I.3.Criterii de recunoaştere şi evaluare a activelor şi pasivelor de trezorerie în contabilitate

Un activ financiar este recunoscut atunci când îndeplineşte următoarele criterii :

1. este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între în entitate;

2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil;

O datorie financiară se va recunoaşte atunci când :

1. este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să iasă din entitate;

2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

Conform prevederilor IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”, o entitate

trebuie să recunoască un activ financiar sau o datorie financiară în bilanţ, atunci şi numai atunci
când aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului.

5
 CAPITOLUL II
CONTABILITATEA TREZORERIEI SI A OPERATIILOR DE TREZORERIE

II.1.Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 5:

50 „Investiţii pe termen scurt”

51 „Conturi la bănci”

53 „Casa”

54 „Acreditive”

58 „Viramente interne”

59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

II.1.1 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt(titluri de plasament).

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de valoare,
care au ca scop principal realizarea unui câştig în urma vânzării acestora la un preţ mai mare
decât cel de cumpărare.

În categoria investiţiilor financiare pe termen scurt intră:

• acţiuni emise de către societăti din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumpărate
pentru a fi vândute în termen scurt pentru obţinerea unui câştig;
• acţiuni proprii, care sunt răscumpărate cu scopul de a fi anulate sau revândute;
• obligaţiuni emise de către unitate care sunt răscumpărate la scadenţă în vederea anulării
acetora;
• alte investitii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere automată, certificate de investitor,
drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate de depozit, etc.
Caracteristici: negociabile, purtătoare de drepturi şi obligaţii, liber transmisibile, pot fi cotate la
bursă.Evaluarea titlurilor de plasament se poate face :
• la valoare de intrare (cost de achiziţie);
• la valoare de inventar;
• la valoare de închidere a conturilor;
• la valoare de ieşire din patrimoniu.

6
Contabilitatea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 5 „ Conturi de
trezorerie” grupa 50 „ Investiţii financiare pe termen scurt” şi anume :
- 501 „Investiţii financiare pe termen scurt”;
- 502 „Acţiuni proprii”;
- 503 „Acţiuni”;
- 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”;
- 506 „Obligaţiuni”;
- 508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”;
- 5081 „Alte titluri de plasament”;
- 5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”;
- 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”.
Toate aceste conturi cu excepţia contului 509 au funcţie contabilă de activ şi se debitează cu
titlurile de valoare cumpărate sau răscumpărate din propriile emisiuni, se creditează cu valoarea
contabilă (de intrare) a titlurilor vândute sau anulate după caz iar soldul final debitor reprezintă
valoarea titlurilor de plasament aflate în portofoliul societăţii.
De menţionat că, valoarea contabila a acestor titluri este dată de preţul de cumpărare sau valoarea
stabilită prin contractele de achiziţie, iar toate cheltuielile accesorii de cumpărare (comisioanele
de intermediere, onorariile, speţele bancare, etc) se înregistrează direct în cheltuieli curente de
exploatare ale anului curent.
Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt” are funcţie
contabilă de pasiv, este un cont de datorie şi exprimă titlurile de valoare dobândite dar
neachitate.

II.1.2. Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturile de la bănci.

In categoria operaţiunilor efectuate prin conturile de la bănci se cuprind:

a) Valorile de încasat care cuprind cecurile şi efectele de încasat sunt evidenţiate în contul 511
„Valori de încasat” cu următoarele detalieri în conturi sintetice de gradul II:
- 5112 „Cecuri de încasat”
- 5113 „ Efecte de încasat”
- 5114 „ Efecte remise spre scontare”.
Toate aceste conturi au funcţie contabilă de activ, se debitează cu valorile de încasat şi se
creditează cu valorile încasate iar soldul debitor reprezintă valorile de încasat existente în
conturile de la bănci.
b) Disponibilităţile în lei şi devize cuprind sumele în lei sau devize aflate în conturi la bănci şi a
celor în curs de decontare evidenţiate în contul 512 „Conturi curente la bănci” care se detaliază
în următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 5121 „Conturi la bănci în lei”
- 5124 „Conturi la bănci în valută”
- 5125 „Sume în curs de decontare”.

7
Contul 512, este cont bifuncţional, având funcţie contabilă de activ atunci când reflectă existenţa
şi mişcarea mijloacelor băneşti păstrate la bănci şi functie contabila de pasiv atunci când reflectă
creditele de trezorerie acordate de bancă (aşa zise credite de acoperire).
Toate operaţiile efectuate prin conturile curente la bănci sunt înscrise de bancă în extrasul de
cont.
Operaţiile bancare în devize precum şi cele în numerar în valută, se contabilizează atât în devize
cât şi în lei la cursul zilei cu stabilirea diferenţelor de curs valutar faţă de data înregistrării
creanţelor sau datoriilor, diferenţe care se înregistrează la venituri (diferente favorabile) sau în
cheltuieli (diferenţe nefavorabile) după caz.
La sfârsitul exercitiului financiar disponibilitatile în devize existente în conturile de la bancă se
evaluează la cursul de schimb din ultima zi a anului, iar diferențele de curs valutar rezultate se
înregistrează la cheltuieli sau venituri financiare.

c) Creditele bancare pe termen scurt, sunt evidențiate în contul sintetic de gradul I- 519 „Credite
bancare pe termen scurt”.Cuprind creditele pe termen scurt, acordate de bănci într-un cont
distinct de împrumut , reprezintă credite pentru nevoi temporare, care se detaliază în următoarele
conturi sintetice de gradul II:
- 5191 „ Credite bancare pe termen scurt”
- 5192 „ Credite bancare pe termen scurt nerambursate la termen”
- 5193 „ Credite externe guvernamentale”
- 5194 „ Credite externe garantate de stat”
- 5195 „ Credite externe garantate de banci”
- 5196 „ Credite de la trezoreria statului”
- 5197 „ Credite interne garantate de stat”
- 5198 „ Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
Aceste conturi au funcție contabilă de pasiv și înregistrează în credit datoria unității pentru
creditele obținute sau dobânzile datorate și în debit sumele plătite în contul datoriei, iar soldul
creditor reflectă sume datorate la sfârșitul perioadei.

II.1.3. Contabilitatea operațiilor bănești în numerar și alte valori de trezorerie.

Sumele în numerar, în lei sau valută, sunt păstrate de societate în casieria unității cu evidență și
gestiune distinctă în lei și în valută .
Contabilitatea operațiilor prin casierie sunt evidențiate în contul 531 „Casa”, detaliat pe
următoarele conturi sintetice de gradul II :
- 5311 „Casa în lei”
- 5314 „Casa în valută”.
Sunt conturi cu funcție contabilă de activ. Toate operațiunile de casă sunt evidențiate în registrul
de casă. Evidența analitică a contului 5314 se ține pe feluri de valută.

8
Pentru operațiunile în devize sumele în valută se transformă în lei la cursul valutar de la data
efectuării operațiunii de decontare, iar diferențele care apar față de data înregistrării operațiunilor
sunt înregistrate ca venituri (diferențe favorabile) sau cheltuieli (diferențe nefavorabile)
financiare după caz .
Contabilitatea altor valori sunt evidențiate în contul 532 „Alte valori”. Are funcție contabilă de
activ și se dezvoltă pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II care reflectă și structura acestor
cheltuieli:
- 5321 „Timbre fiscale și poștale”
- 5322 „Bilete de tratament și odihnă”
- 5323 „Tichete și bilete de călătorie”
- 5328 „Alte valori”.

II.1.4. Contabilitatea operațiilor prin acreditive și avansuri de trezorerie

Legat de decontarile fara numerar este si notiunea de acreditiv. Acreditivul reprezinta

disponibilitatile banesti ale unui agent economic virate intr-un cont distinct la banca din care se
platesc obligatiile fata de furnizori pe masura livrarii bunurilor prin prezentarea documentelor de
livrare de catre banca furnizorului bancii clientului. De aceea se mai foloseste si denumirea
de acreditiv documentar (plata se face contra documente). Acreditivul este o modalitate de plata,
de regula impusa de furnizor, atunci cand nu exista incredere intre parteneri si furnizorul vrea sa-
si asigure incasarea contravalorii bunurilor pe care le va livra clientului. De regula aceasta
modalitate de plata este folosita in decontarile internationale.

Acreditivul poate fi alimentat si din credite pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de
lichiditati proprii. Acreditivele pot fi deschise in lei sau valuta.
Contabilitatea acestor elemente de trezorerie se ține cu ajutorul următoarelor conturi:
- 541 „Acreditive” cu dezvoltare pe conturi sintetice de gradul II:
- 5411 „ Acreditive în lei”
- 5412 „ Acreditive în valută”
- 542 „ Avansuri de trezorerie”.
Prin casieria unitatii se deruleaza si operatiile privind avansurile de trezorerie. Acestea sunt
sume puse la dispozitia administratorilor sau a altor salariati in vederea efectuarii unor plati in
numele acesteia. De regula, justificarea avansului si transformarea sa in cheltuiala efectiva are
loc la incheierea mandatului, pe baza unui decont de cheltuieli. Avansurile de trezorerie se pot
acorda in lei sau in valuta.
Atât ,,Acreditivele,, cât și ,,Avansurile de trezorerie,, sunt conturi ce au funcție contabila de activ
și înregistrează în debit sumele alocate în acreditive și pentru avansuri iar în credit sumele plătite,
iar soldul debitor reprezintă sume neconsumate existente în cont.

9
II.1.5. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie

Provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie numai pentru investiții

financiare pe termen scurt .
Contabilitatea acestor provizioane se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Provizioane
pentru deprecierea conturilor de trezorerie” și anume:
- 591 „Provizioane pentru deprecierea investițiilor financiare la societăți din cadrul grupului”
- 592 „Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii”
- 593 „Provizioane pentru deprecierea acțiunilor”
- 595 „Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor emise și răscumpărate”
- 596 „Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor”
- 598 „Provizioane pentru deprecierea altor investiții financiare și creanțe asimilate”
Toate aceste conturi au funcție contabilă de pasiv în creditul lor se înregistrează sumele aferente
deprecierii titlurilor de plasament, calculate la sfârșitul exercițiului financiar iar în debit sumele
corespunzatoare diminuării sau anulării provizioanelor înregistrate anterior, soldul creditor
reprezintă provizioane constituite existente în portofoliul societății .

II.2. Documentele utilizate în cadrul trezoreriei.

În funcție de modul de efectuare a operațiunilor bănești între societățile comerciale și între
acestea și alte persoane fizice sau juridice, documentele utilizate se grupează în:

1) Documente de încasări și plăți în numerar (pentru operațiuni prin casierie) sunt:

o Chitanța - utilizată pentru încasarea sumelor prin casierie iar în cazul cumpărărilor fără
factura se folosește chitanța fiscală;
o Cec-ul de numerar- utilizat pentru ridicarea numerarului de la bancă;
o Foaia de vărsământ, utilizat pentru depunerea numerarului la bancă;
o Dispoziția de plată-încasare către casierie, utilizat pentru plata avansurilor de deplasare
respectiv pentru încasarea avansurilor neutilizate;
o Procesul-Verbal de plăți, utilizat pentru predarea sumelor de casierul societății către casierii
plătitori;
o Imputernicirea, este documentul prin care se autorizează o persoană pentru a încasa
drepturile bănești de la casieria societății;
o Registrul de casă, în lei sau în valută, este documentul centralizator al încasărilor și plăților în
numerar efectuate prin casieria societății pe baza actelor justificative. La sfârșitul fiecărei zile în
registrul de casă se stabilește soldul de casă (numerarul existent în casierie).

2) Documente de încasări și plăți fără numerar (decontari pe baza unor instrumente de plată fără
numerar) sunt:
 Cecul:

10
- este un instrument cu care se poate plăti valoarea unor bunuri primite fără a avea nevoie de
numerar;
- este utilizat de titularii de cont cu disponibilități în cont;
- circulă între trei persoane: trăgător -tras- beneficiar;
- se emite de trăgător (titularul de cont) prin care se cere băncii ca în calitatea sa de tras să
plătească beneficiarului (sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar) o sumă de bani la
prezentarea cecului;
- se plătește numai la vedere, adică la depunerea lui de către beneficiar;
 Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare – utilizat ca document
justificativ (împreună cu documentele în baza cărora s-au emis cecuri) pentru sumele
achitate cu cecuri din carnete cu/și fără limită de suma.
 Cambia – este un instrument de plata dar și un titlu de credit prin care trăgătorul
(emitentul) plătește o datorie față de beneficiar prin intermediul altei persoane (tras) care
era datoare trăgătorului . Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului.
 Biletul la ordin, este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a
plăti beneficiarului la scadență o sumă de bani. Este și un titlu de credit creat de emitent
în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau
la prezentarea unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
 Ordinul de plata – este o dispozitie neconditionata data de emitent unei banci de a plati
unui beneficiar la o anumita data o suma de bani.
 Extrasul de cont – este documentul centralizator al incasarilor si platilor fara numerar
efectuate prin contul de la banca pe baza actelor justificative. Se intocmeste de unitatea
bancara zilnic si se pune la dispozitia societatii titulara a contului impreuna cu
documentele justificative care au stat la baza inregistrarii operatiunilor in cont.

În cadrul operațiunilor de plată prin cambie sau bilet la ordin intervine operațiunea de scontare
care înseamnă:
- cumpararea de către o banca a unei cambii sau bilet la ordin înainte de scadentă de la
beneficiarii titlurilor;
- operația prin care banca plătește beneficiarului suma înscrisă în cambie sau bilet la ordin, mai
putin dobânda denumită scont, calculată de la data scontării și până la scadență;
-operația prin care o bancă avansează înainte de scadență unui client al ei, valoarea unor bilete la
ordin sau cambii în schimbul unei sume reținută denumită scont.

11
 CAPITOLUL III

MONOGRAFIE
privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de trezorerie la SC DANMARK SRL.

III.1 Operațiuni de încasări și plăți efectuate în numerar:

 Se ridică în numerar de la banca suma de 1000 lei, conform cecului de numerar,

extrasului de cont și registrului de casă ;

5311 = 581 1000 lei

Casa in lei Viramente interne

581 = 5121 1000 lei

Viramente interne Conturi la bănci

 Se încaseaza de la clienți, pentru livrări de produse, mărfuri, materiale și prestări

servicii, suma de 23800 lei ;

5311 = 411 23800 lei

Casa în lei Clienti

 Se înregistrează avansuri primite de la clienți pentru diverse livrări ulterioare 3000 lei ;

5311 = 419 3000 lei

Casa în lei Clienți-creditori

 Se înregistrează încasări din vânzarea mărfurilor cu numerar 32100 lei ;

5311 = % 32100 lei

Casa in lei 707 26975 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 5125 lei

12
 TVA colectata

 Se depune numerar în bancă conform foaie de vărsământ ,suma de 1500 lei :

581 = 5311 1500 lei

Viramente interne Casa în lei

5121 = 581 1500 lei

Conturi la bănci Viramente interne

 Se plătesc furnizori cu numerar conform chitanțelor emise de aceștia 2300 lei :

401 = 5311 2300 lei

Furnizori Casa in lei

 Plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plata 4500 lei :

421 = 5311 4500 lei

Personal-remunerații datorate Casa în lei

 Plata ajutoarelor materiale datorate personalului conform documentelor de plata 700

lei :

423 = 5311 700 lei

Personal-ajutoare materiale Casa in lei

 Acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasari in interes de serviciu 550 lei:

542 = 5311 550 lei

Avansuri de trezorerie Casa in lei

 Se înregistrează avansuri de trezorerie neconsumate și restituite 75 lei ;

5311 = 542 75 lei

Casa în lei Avansuri de trezorerie

13
  Plusuri de inventor în numerar conform listelor de inventariere 10 lei ;

5311 = 7588 10 lei

Casa în lei Alte venituri din exploatare

Lipsurile la inventar la disponibilitățile bănești și la alte valori din casierie se impută casierului la
valoarea lor nominala.

 Minusuri de inventar în numerar conform listelor de inventariere 20 lei;

4282 = 5311 20 lei

Alte creanțe în legatură cu personalul Casa în lei

III.2. Operațiuni de încasări și plăți efectuate prin conturi la bănci de către SC

DANMARK SRL:

 În baza extrasului de cont si a documentelor justificative anexate se inregistreaza

incasarile efectuate in contul curent astfel : clienti 27000 lei; depunere numerar 1500
lei; dobanzi aferente disponibilului in conturi la banci 10 lei

5121 = % 28510 lei

Conturi la banci in lei 411 27000 lei

Clienti

581 1500 lei

Viramente interne

766 10 lei

Venituri din dobanzi

 În baza extrasului de cont si a documentelor justificative anexate se inregistreaza platile

efectuate din contul curent astfel :furnizori 17000 lei; cheltuieli cu servicii bancare 800
lei; ridicare numerar 1000 lei.

% = 5121 18800 lei

401 Conturi la banci 17000 lei
Furnizori

14
 627 800 lei

Cheltuieli cu serviciile bancare

si asimilate
581 1000 lei
Viramente interne

III.3 Operațiuni privind decontările prin acreditiv.

Decontările prin acreditiv se practică în cazul operațiilor comerciale cu valori ridicate sau atunci
când exista îndoieli în ceea ce privește solvabilitatea partenerului.

SC DANMARK SRL contracteaza vânzarea unor mărfuri către SC Arabesque SRL în

suma de 45000 lei condiția fiind decontarea prin acreditiv documentar. Cumpărătorul, SC
Arabesque SRL, deschide un acreditiv domiciliat la banca furnizorului – BRD Tg Jiu, în suma
de 50000 lei. SC DANMARK SRL livrează mărfurile : preț de vânzare 37500 lei, TVA 7125 lei,
depune setul de documente prevăzut în contract și în acreditiv la banca sa și le încasează în
aceeași zi.

Inregistrarea în contabilitatea SC DANMARK SRL

 vânzarea mărfurilor către SC Arabesque SRL:

411 = % 45000 lei

Clienți 707 37500 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 7125 lei

TVA colectata

 încasarea contravalorii mărfurilor în contul curent:

5121 = 411 45000 lei

Conturi la bănci în lei Clienți

 deschiderea acreditivului în suma de 50000 lei la banca BRD TG.JIU pentru SC

DANMARK SRL

581 = 5121 50000 lei

15
Viramente interne Conturi la bănci în lei

5411 = 581 50000 lei

Acreditive in lei Viramente interne

 plata mărfurilor cumpărate din acreditivul deschis 45000 lei:

401 = 5411 45000 lei

Furnizori Acreditive in lei

 transferul sumei neutilizate de 5000 lei în contul curent:

581 = 5411 5000 lei

Viramente interne Acreditive în lei

5121 = 581 5000 lei

Conturi la bănci în lei Viramente interne

III.4. Operațiuni privind creditele bancare pe termen scurt:

SC DANMARK SRL contractează la Raiffeisen Bank un credit bancar de 180000 lei pe o

periodă de 6 luni cu o dobandă de 12 % pe an. Rambursarea creditului urmează să se facă lunar
când se plătesc și dobânzile aferente ratelor de credit.

 01/03/2009 se înregistrează primirea creditului în suma de 180000 lei

5121 = 5191 180000 lei

Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt

 se înregistrează chetuielile cu dobânda aferentă creditului bancar în luna martie 2009:

180000 lei x 12% x 30/360 zile= 1800 lei

666 = 5198 1800 lei

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare

 01/03/2009rambursarea primei rate a creditului : 180000 lei/6 luni=30000 lei

16
5191 = 5121 30000 lei

Credite bancare pe termen scurt Conturi la banci in lei

 01/03/2009 plata dobanzii aferenta primei rate : 180000 lei x 12% x30/360 zile = 1800
lei

5198 = 5121 1800 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare Conturi la banci in lei pe termen scurt

17
 CONCLUZII

Din lucrarea prezentată pot concluziona că, pentru a încasa creanţele unităţii şi plăti
datoriile scadente, unitățile economice efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, cu ajutorul
activelor de trezorerie.
Trezoreria întreprinderii trebuie înțeleasă ca fiind totalitatea stocurilor şi fluxurilor de
numerar privind investiţiile financiare pe termen scurt, disponibilităţile în conturile la bănci sau
casierie, creditele bancare pe termen scurt şi alte valori de trezorerie.
Am scos în evidență faptul că, în funcţie de modalitatea de decontare a obligaţiilor băneşti între
unităţile patrimoniale (cu numerar sau fără numerar) se pot clasifica şi documentele utilizate
pentru evidenţa mijloacelor băneşti.
Astfel,desprindem urmatoarele informații din lucrarea prezentată:
- documentul folosit pentru înregistrarea încasărilor şi plăţilor în numerar prin casieria unităţii
este registrul de casă; completarea sa se face pe baza documentelor justificative: dispoziţie de
plată-încasare către casierie, chitanţă, monetar, bon de comandă-chitanţă, bon de vânzare, cec de
numerar, borderou de achiziţie.
-plăţile fără numerar folosesc instrumente şi mijloace de plată emise pe suport de hârtie sau, mai
recent, magnetic sau electronic. Încasările şi plăţile fără numerar se înregistrează în extrase de
cont, pe baza documentelor care reflectă operaţiile efectuate prin conturile bancare.
-extrasul de cont este emis de către bancă şi cuprinde: data emiterii, numărul documentului
justificativ, soldul precedent, încasările, plăţile, soldul final.
-principalele instrumente de plată fără numerar sunt: cecul, ordinul de plată, cambia, biletul la
ordin.
Cecul este un instrument de plată, prin care titularul dă o instrucţiune băncii sale de a pune la
dispoziţie o anumită sumă de bani unei alte entităţi/persoane nominalizate sau pentru retragere de
numerar de către titular.
Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de emitentul acesteia, unei bănci de a
pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Ordinul de plată presupune ca
emitentul să aibă disponibilităţi în cont la banca sa, în sumă cel puţin egală cu transferul şi
comisionul aferent sau, dacă nu are cont să depună la bancă suma necesară.

18
Cambia, cunoscută şi sub denumirea de trată sau poliţă, este un ordin scris şi necondiţionat dat
de o persoană (trăgător) unei alte persoane (tras) de a plăti o sumă de bani, la vedere sau la
scadenţă, unui beneficiar.
Biletul la ordin, ca variantă simplificată a cambiei, reprezintă un înscris prin care o persoană,
emitent, se obligă să plătească unei alte persoane (beneficiar), sau la ordinul acesteia, o sumă de
bani la scadenţă. În decontările comerciale, de obicei, emitentul este cumpărătorul, iar
beneficiarul este vânzătorul.
Pot să trag concluzia că, sarcina de baza a trezoreriei într-o întreprindere angajată într-un sistem
complex de raporturi economice și financiare este de a asigura lichiditățile necesare tuturor
obligațiilor bănești și un echilibru financiar corespunzător.
Numerarul în lei și în devize din casieria unitătii patrimoniale este reprezentat de banii lichizi de
care dispune unitatea la un moment dat și prin intermediul cărora se fac operațiuni de plăți cu
persoane fizice și juridice sau la care se adaugă lichidități ca urmare a încasărilor efectuate.
Deși nu au o pondere în totalul mișcărilor de trezorerie , operațiunile de plăti și încasări în
numerar se caracterizează prin diversitate și frecvența și prin mare rigurozitate în gestiune.
Unitățile patrimoniale efectuează, prin casieriile proprii:operațiuni de încasări și plăți “cash” în
lei și în valută; achizitionarea, gestionarea si utilizarea de “valori” asimilate numerarului.
Operațiunile de decontări în numerar în lei au o pondere redusă în totalul decontărilor. Incasările
în lei pot să provină din vânzarea de produse din producție proprie, din vânzarea de mărfuri,
lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport de capital etc.
Plătile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din
fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la
bancă etc.
Agenții economici pot efectua, în limitele prevăzute de legislația în vigoare, încasări și plăți prin
casierie în valută.
Evidența operativă a numerarului în devize se ține cu ajutorul Registrului de casă, care va avea
coloane atât pentru încasări, plăți, sold în lei, cât și pentru asemenea operații în devize. Pentru
fiecare fel de valută se ține un registru de casă.
Relațiile dintre valutele străine și lei românești, ca și diferențele de curs valutar ce apar în timpul
și la sfârșitul exercițiului valutar, se calculează și se regularizează la fel ca cele privind
disponibilitățile în valută păstrate în conturi la bănci.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Matei Alexandrina Ana, Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor,Editura CD

Press, București, 2012;
2. Epuran Mihai și colectivul“Contabilitatea financiara”, Editura de Vest, Timisoara,
2003
3. Feleaga N,Malciu L,Bunea S, “Bazele contabilitatii - o abordare europeana si
internaționala”, Editura Economica, Bucuresti, 2002
4. Ilie Vasile,“Gestiunea financiara a intreprinderii”,Editura Meteora Press,
Bucuresti, 2002
5. Mares Coriolan (coordonator)“Contabilitate financiara”, Editura Independenta
Economica, Pitesti, 2000
6. Oprea Calin, “Bazele contabilitatii”, Editura National, Bucuresti, 2002
7. Visan Dumitru, Burada Corneliu, Burteascu Claudia„Contabilitate financiara”,
Editura Independenta Economica, vol. I si II, Pitesti, 2006

20
ANEXA 1-Registrul de casă(model)

21
ANEXA2Chitanta(model)

22
ANEXA 3 –Ordin de plată(model)

23
ANEXA 4-Dispoziţie de încasare/plată( model)

24
ANEXA 5 Filă CEC(model)

25