Cap 206 Fiz Stat

Notiuni de fizica statistica
Unitatea de învăţare nr. 6

NOTIUNI DE FIZICA STATISTICA Pagina
Cuprins
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 9
6.1 Repartitia microscopica a particulelor si starea macroscopica de echilibru 9
6.2 Repartitia statistica Bose-Einstein 10
6.3 Repartitia statistica Fermi-Dirac 12
6.4 Relatia lui Boltzmann intre entropie si numarul de microstari
6.5 Limita comuna a statisticilor Bose-Einstein si Fermi-Dirac: statistica Maxwell-
Boltzmann corectata
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 6 15
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 16
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 6 17
221
Fizica 2– Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 6 sunt:

 Familiarizarea cu fenomenele in care se manifesta
aspectul cuantic al microparticulelor ;
 Familiarizarea cu ecuatia lui Schrodinger si cu modul in
care ne poate folosi la rezolvarea problemelor;
 Sublinierea aspectelor practice de transformare a
unitatilor de masura si de utilizare a cifrelor
semnificative;
 Aplicarea cu succes a unor elemente simple de calcul in
care sa foloseasca similitudinea si analiza
dimensionala.
6.1 Repartitia microscopica a particulelor si starea

macroscopica de echilibru
In fizica cuantica, particulele obligate sa se miste intr-un domeniu limitat din

spatiu au energia cuantificata, altfel spus valorile posibile ale energiei lor
formeaza o multime (un spectru) discreta. Chiar daca in anumite situatii concrete,
pentru o particula sau pentru un sistem alcatuit dintr-un numar foarte mare de
particule, nivelele de energie sunt atat de apropiate incat din punct de vedere
matematic le putem trata ca un spectru continuu, in realitate ele sunt cuantificate.
O particula situata pe nivelul de energie ε i poate ocupa diferite stari. Stim ca
descrierea starii unui electron din atom se face cu ajutorul a cinci numere
cuantice:
- Numarul cuantic principal n, care cuantifica energia;

- Numarul cuantic secundar l, care cuantifica marimea momentului cinetic;
- Numarul cuantic magnetic orbital ml, care cuantifica momentul magnetic
orbital;
- Numarul cuantic de spin s, care cuantifica rotatia proprie a electronului;
- Numarul cuantic magnetic de spin m s, care cuantifica momentul magnetic
propriu de spin al electronului.
Astfel, pentru o energie data a electronului (o valoare data a numarului cuantic

principal n) electronul poate avea diferite valori (respectand anumite reguli) ale
celorlalte numere cuantice. Aceasta inseamna ca, pentru o energie data a
electronului, exista mai multe stari cuantice pe care acesta le poate ocupa. Se
utilizeaza termenul de degenerescenta sau de pondere statistica a nivelului de
energie respectiv pentru a descrie existenta unor substari cu aceeasi energie,
numarul lor fiind asociat variabilei gi, gradul de degenerare al nivelului de energie
εi.
Sa consideram un numar mare N de particule identice, in echilibru, cu energia
interna U. Nivelele de energie posibile εi pentru fiecare particula sunt, de
222
Fizică 2 – Curs şi aplicaţii
asemenea fixate. Marimea reprezinta probabilitatea ca particula sa

ocupe nivelul de energie εi. Avand in vedere degenerescenta si numarul mare de
particule, exista un mare numar de microstari (fiecare se mai numeste
complexion) corespunzand aceleiasi repartitii Ni pe substarile nivelului de energie
εi. Notam cu W numarul de microstari si concluzionam ca repartitia cea mai
probabila corespunde unui maximum al numarului de microstari. Calculul
probabilitatilor ne asigura ca acest maxim este foarte ascutit daca numarul de
microstari este mare. Maximul numarului de microstari corespunde unei repartitii
atat de probabile incat constituie un eveniment sigur si pe de alta parte stabil,
odata ce este realizat: ea corespunde unei macrostari care la echilibru nu se
modifica de la sine si spre care tinde orice sistem izolat.
Scopul fizicii statistice este sa stabileasca o relatie intre numarul de
microstari si entropie, care, ne reamintim, este maxima pentru un sistem izolat in
echilibru.
Particulele microcosmosului se impart in doua grupe in functie de numarul cuantic
de spin:
- Bosoni: particule cu numarul cuantic de spin intreg (fotonii, fononii,
mezonul π, He4, etc.) care prefera sa ocupe stari cuantice identice;
- Fermioni: particule cu numarul cuantic de spin semiintreg (electronii,
protonii, neutronii, neutrinii, mezonii μ, etc.) care respecta principiul de
excluziune al lui Pauli – doi fermioni identici nu pot ocupa simultan aceeasi
stare cuantica.
6.2 Repartitia statistica Bose-Einstein

In acest caz sistemul este alcatuit din N bosoni. Fiecare nivel de energie εi este
impartit in gi substari in care se „repartizeaza” Ni particule fara nici o regula.
Pentru a gasi in cate moduri diferite se pot aseza cele N i particule in cele gi
substari vom considera permutarile posibile intre cele Ni particule si cei (g i -1)
pereti despartitori ai celor gi casute (substari) in care se aseaza. Putem face
permutari intre particule si peretii despartitori, microstarile obtinute in
acest mod nefiind toate diferite intre ele. La nivel microscopic, datorita principiului
de incertitudine al lui Heisenberg trebuie sa luam in consideratie ipoteza
indiscernabilitatii particulelor: permutarea a doua particule sau a doi pereti
despartitori nu modifica microstarea. Aceasta insamna ca trebuie sa impartim
rezultatul gasit la permutari intre peretii despartitori si la permutari
intre particulele indiscernabile. Se obtine un numar de combinari care

exprima numarul de microstari diferite pentru nivelul energetic ε i. Tinand cont de
toate nivelele de energie obtinem numarul total de microstari compatibile cu o
223
macrostare data:
Cautam maximul acestui numar (de fapt al logaritmului sau natural, care este o
functie monotona) folosind relatia de aproximare Stirling daca x
este mare. [ ]
Numerele gi fiind fixate, obtinem , relatie careia ii
asociem legaturile si . In
continuare aplicam metoda multiplicatorilor lui Lagrange de gasire a extremului
unei functii cu legaturi:
 , unde am notat .
Factorul B se determina cu ajutorul relatiei , iar factorul β se va
identifica cu 1 / kT. Pentru fotoni nu putem utiliza relatia si metoda

multiplicatorilor Lagrange se limiteaza la:
 .
6.3 Repartitia statistica Fermi-Dirac
In acest caz nu putem avea decat o cel mult o particula in fiecare substare
cuantica datorita principiului de excluziune al lui Pauli: N i ≤ gi. Vor fi, deci Ni
substari ocupate si gi – Ni substari neocupate. Ca urmare:
Se obtine: si cu ajutorul
metodei multiplicatorilor lui Lagrange (  N i  N si  N i  i  U fiind legaturile)
i i
6.4 Relatia lui Boltzmann intre entropie si numarul de

microstari
224
Numarul de microstari corespunzatoare unui sistem obtinut prin reunirea a doua

subsisteme este dat de W = W 1W2, astfel incat ln W = ln W 1 + ln W2. Entropia
sistemului reunit este aditiva (extensiva): S = S 1 + S2. Am mentionat deja
necesitatea unei relatii dintre entropie si numarul de microstari. Aceasta relatie
este cunoscuta sub numele de formula lui Boltzmann:
S = k ln W.
Figura 6.3.1: Functia de distributie Maxwell-Boltzman
Figura 6.3.1: Functia de distributie dupa viteze Maxwell-Boltzman
225
6.5 Limita comuna a statisticilor Bose-Einstein si Fermi-

Dirac: statistica Maxwell-Boltzmann corectata
Distribuţiile Fermi-Dirac şi Einstein-Bose au o limita comuna: ,
daca . Aceasta conditie corespunde unor situatii fizice satisfacute

destul de des. Limita comuna poarta numele de statistica Maxwell-Boltzmann.
Numarul de substari corespunzatoare acestei limite este dat de
. Deoarece gi sunt fixati, obtinem , la care asociem
faptul ca energia totala este fixata: si, la fel,
numarul de particule este fixat: . Metoda multiplicatorilor

Lagrange ne permite sa scriem:
 unde am notat .
reprezinta numarul de microstari daca vom considera particule
discernabile, in timp ce reprezinta numarul de microstari daca

vom considera particule indiscernabile. Sa consideram nivelurile de energie ε 1,
ε2,....,εi,...de degenerescenta g1, g2, ..., gi,...ocupate de N particule, N1 pe primul
nivel, ..., Ni pe nivelul i, s.a.m.d. Exista, pentru nivelul de energie ε i, gi substari
posibile, deci gi moduri de a plasa o particula pe nivelul i si g iNi moduri de a plasa
Ni particule pe acest nivel, adica moduri pentru cele N particule de a se

repartiza pe ansamblul de substari. Daca permutam doua particule situate pe
acelasi nivel de energie vom obtine aceeasi energie totala. Astfel, numarul de
repartitii trebuie impartit la N! si in total vom avea microstari.

Daca vom considera ca cele N particule sunt discernabile, orice permutare intre
doua particule constituie o noua microstare. Avem N! moduri de a permuta cele N
particule si numarul de microstari devine in ipoteza discernabilitatii particulelor
226
. Se arata ca ipoteza discernabilitatii particulelor nu este in

acord cu proprietatea de aditivitate a entropiei: de aceea convenim sa utilizam
statistica Maxwell-Boltzmann corectata.
In al treilea rand mentionam faptul ca limita comuna a celor doua statistici
cuantice se atinge in conditiile in care gi / Ni >>1.
si
de unde aproximam ln WBE ≈ ln WFD daca gi / Ni >>1

Repartitia statistica Maxwell-Boltzmann este o aproximatie foarte buna in cazurile
in care efectele cuantice nu se evidentiaza, adica atunci cand distanta medie intre
particule este mult mai mare decat lungimea de unda de Broglie asociata miscarii
particulelor.
Vom defini in cele ce urmeaza functia de partitie Z. Plecam de la functia de
distributie Maxwell-Boltzmann . Vom calcula B plecand de la
 , unde
se numeste functia de partitie.

Vom determina relatia dintre parametrul β si temperatura. Plecam de la
expresia energiei interne:  . Calculul

cuantic al nivelurilor de energie ε i arata ca ele sunt constante daca volumul
sistemului este constant. Putem astfel scrie:
227
Identificand coeficientii celor doua expresii deducem ca .
Vom arata, acum impotranta functiei de partitie . Energia

interna se poate scrie cu ajutorul ei:
La fel, entropia sistemului poate fi exprimata cu ajutorul functiei de partitie:
Observatie: in cadrul statisticii Maxwell-Boltzmann necorectate:
entropia nu poseda proprietatea de aditivitate.

In concluzie, daca se cunoaste functia de partitie, se cunosc si
functiile termodinamice ale sistemului.
228
De reţinut!
Mecanica cuantica ne spune ca particulele din microcosmos sunt

indiscernabile. Ele sunt de doua feluri: bosoni sau fermioni. Fermionii
satisfac principiul de excluziune Pauli (doi fermioni identici nu pot ocupa
simultan aceeasi stare cuantica) in timp ce bosonii nu satisfac acest
principiu. Fermionii au numarul cuantic de spin semiintreg: electronul,
protonul, neutronul, 3He, ..., au s =1/2. Bosonii au numarul cuantic de
spin intreg: fotonii, gluonii, 4He, H2. In cazul fermionilor numarul de
ocupare al unei stari cuantice poate lua doar doua valori: n i = 0 sau 1. In
cazul bosonilor numarul de ocupare al unei stari cuantice poate lua orice
valoare.
Cum calculam numarul de stari?
Fie doua particule (n=2) asezate in pe un nivel energetic cu gradul de
degenerare trei: poseda trei stari (A, B, C) in care putem aseza cele
doua particule:
Daca particulele sunt discernabile si nu avem restrictii privind ocuparea

lor numarul total de aranjamente distincte este 3 2 = gn, unde g este
gradul de degenerare (ponderea statistica) si n este numarul de
particule. Sa consideram acum mai multe nivele energetice, fiecare
avand ni particule asezate in gi stari cuantice. In acest caz numarul de
aranjamente distincte (microstari) va fi:
t
n
 gi i
,
W B   ni    i 1
N!
unde am impartit la N! pentru a lua in considerare indiscernabilitatea
particulelor, adica faptul ca permutarile facute intre ele nu modifica
microstarea.
In cazul unui sistem de fermioni, numarul de ocupare este 0 sau 1
 g!  1
astfel incat n ≤ g:   g  n ! n! reprezinta numarul de microstari
 
corespunzatoare unui nivel de energie. Am pus prima particula in oricare
din cele g stari, a doua in oricare din cele g-1 stari ramase, etc. Apoi am
impartit la n! pentru a tine cont de indiscernabilitatea particulelor si la
229
(g-n)! pentru a tine cont de indiscernabilitatea „golurilor”. Tinand cont ca

avem mai multe astfel de niveluri de energie:
t  gi! 
 
i 1  g i  ni ! ni !
WFD   ni    
N!
In cazul unui sistem de bosoni, pe un nivel energetic avem n particule, g

stari cuantice distincte si (g-1) pereti despartitori (partitii indiscernabile).
Trebuie sa aranjam n particule indiscernabile si (g-1) pereti despartitori
in toate modurile posibile. Ne amintim ca intr-o stare cuantica putem
 n  g  1! .
avea oricate particule: Pentru toate nivelele de energie
n! g  1!
avem:
t  ni  g i  1!

i 1 ni ! g i  1!
WBE   ni   
N!
In cazul nostru
Observam ca WFD < WB < WBE, ceea ce insemna ca ni (numarul mediu

de ocupare) pentru un nivel degenerat este maxim pentru bosoni si
minim pentru fermioni.
230
Test de autoevaluare 1.1
1. Fie trei nivele de energie ( ) . Nivelul 1

prezinta o degenerare g1 = 2, iar nivelele 0 si 2 sunt
nedegenerate. Se considera doua particule A si B a caror energie
totala este U = 2ε. Reprezentati schema diferitelor stari
macroscopice si starile microscopice corespondente:
1.1 in cadrul statisticii Maxwell-Boltzmann;
1.2 in cadrul statisticii corectate Maxwell-Boltzmann;
1.3 in cadrul statisticii Bose-Einstein;
1.4 in cadrul statisticii Fermi-Dirac.
2. Statistica M-B: sistem de particule cu doua nivele de energie

in echilibru la temperatura T: Fie un sistem compus din N
particule, fiecare posedand doua nivele de energie, ε 1 si ε2, cu
aceeasi pondere statistica (degenerescenta) g. Vom nota ε = ε 2 -
ε1.
2.1 Calculati numerele N1 si N2 de particule cu energiile ε1 si
respectiv ε2. Deduceti probabilitatile P1 si P2 pentru ca o
particula sa ocupe nivelul ε1 sau ε2.
2.2 Calculati N1 – N2 si definiti o temperatura θ caracteristica
sistemului. Calculati limitele lui N1 si N2, respectiv N1 – N2
pentru T >> θ si pentru T << θ;
2.3 Stabiliti expresia energiei interne U a sistemului (prin calcul
direct si prin utilizarea functiei de partitie Z). ReprezentatiU in
functie de T/θ;
2.4 Deduceti si reprezentati capacitatea calorica la volum
constant, CV.
3. Statistica M-B: studiul capacitatii calorice a unui gaz perfect:

- 3.1 O stare de energie e, pentru o molecula poliatomica este
combinatia dintre o stare cu energia de translatie ε t, o stare cu
energia de rotatie εr si o stare cu energia de vibratie ε v. Aceste
stari sunt independente, adica energia particulei este egala cu
suma unde n, p si q sunt numere intregi,
particulele cu aceeasi energie totala ε obtinuta prin combinatii
diferite ale celor trei termeni de energie sunt discernabile, iar
functia de unda asociata starii de energie ε este produsul
functiilor de unda asociate cu fiecare din cele trei tipuri de energii.
Cunoscand degenerescentele gtn, grp si gvq calculati ponderea
statistica a starii εn,p,q. Deduceti functia de partitie Z cunoscand
functiile , Zr si Zv. Aratati ca se poate

descompune capacitatea calorica la volum constant a gazului in
trei termeni: si deduceti ca fiecare tip de
energie poate fi tratat separat.
- 3.2 Miscarea centrului de masa al unei particule poseda trei
231
grade de libertate, cele trei miscari de translatie corespondente

fiind independente si echivalente.
, ,
In directia x mecanica cuantica ne da nivelele de energie prin
expresia: , unde m este masa particulei,

h este constanta luoi Planck, a este dimensiunea recipientului
care contine gazul pe directia Ox, n1este un numar cuantic intreg,
pozitiv sau nul, k este constanta lui Boltzmann iar θ x o
temperatura caracteristica cuantelor de energie de translatie in
directia considerata. Pentru celelalte directii vom nota:
si . Pentru
fiecare din aceste energii ponderea statistica este 1 (fara
degenerescenta). Sa se scrie Ztx in functie de temperatura T si θ x.
Sa se calculeze θx daca gazul este format din molecule O2 si are
volumul de un litru (recipient cubic). Justificati ipoteza θx/T< 1
Observand ca diferenta de energie dintre doua stari succesive
este infinit mica se va inlocui suma discreta prin integrala in
calculul lui Ztx. Ne amintim ca . Aratati ca
si ca expresia capacitatii calorice este
iar N este numarul de particule. Calculati

entropia S in statistica M-B si in statistica M-B corectata.
- 3.3 Studiul miscarii de rotatie: Ne limitam la molecule diatomice
care au doar doua grade de libertate de rotatie. Nivelele de
energie pentru rotatie sunt date de
unde J este momentul de

inertie fata de orice axa perpendiculara pe dreapta ce uneste cei
doi atomi si care trece prin centrul lor de masa, iar p este un
intreg pozitiv sau nul. Degenerarea nivelului de energie ε rp este
2p+1. Cum explicam acest numar? Calculati functia de partitie Z r
in functie de T si θr. Calculati θr pentru moleculele de oxigen,
distanta dintre cei doi atomi fiind de 1.2 x 10 -10 m. Justificati
ipoteza θr/T << 1 si calculati capacitatea calorica Cr =Nk.
- 3.4 Studiul energiei de vibratie: In cazul moleculei diatomice
exista o singura posibilitate de vibratie corespunzand modificarii
distantei interatomice. Aceasta vibratie are in prima aproximatie
frecventa  . In acord cu mecanica cuantica nivelele de energie
de vibratie sunt: , unde q este un

232
numar cuantic intreg pozitiv sau nul. Calculati pentru molecula de

oxigen, O2, θv (  0.474  1014 Hz ). Calculati functia de partitie Zv
ca functie de T si θv. Calculati capacitatea calorica in functie de T
si θv si reprezentati-o in functie de .
- 3.5 Studiul energiei totale: Reprezentati capacitatea calorica
totala in functie de . Ce devine ea la
temperaturi obisnuite? Se poate deduce teorema echipartitiei
energiei pe grade de libertate?
4. Statistica Maxwell-Boltzmann: studiul amestecului a doua

gaze perfecte diatomice:
Fie N1 si N2 numarul de molecule apartinand gazelor G 1 si
respectiv G2, m1 si m2 masele moleculelor care compun gazele.
Cele doua gaze au aceeasi temperatura T = 300 K si sunt
continute in vase de volume V1 si V2. Se amesteca ideal la
temperatura constanta cele doua gaze in volumul V 1+V2. Ce
intelegem prin amestec ideal? Folosind rezultatele problemei
anterioare explicati de ce suma de stare a unui gaz sau altul
poate fi scrisa ca: . Calculati energiile interne
ale gazelor separate si energia amestecului. Calculati entropiile
gazelor separate si entropia amestecului. Calculati energia libera
a amestecului. Deduceti de aici presiunea gazului si presiunile
partiale ale gazelor componente. Deduceti de aici legea lui
Dalton. Calculati entalpia libera G` a amestecului de gaze in
functie de T, de p` si de fractiile molare si

ale gazelor din amestec. Deduceti potentialul chimic per particula
pentru fiecare gaz din amestec: μ i. Exprimati entalpia libera G`in
functie de numarul de particule Ni si de potentialele chimice μi.
5. Statistica Bose-Einstein: studiul radiatiei corpului negru

O incinta de volum V si cu temperatura T este plina cu radiatie
electromagnetica. Radiatia poate fi imaginata ca un gaz de fotoni:
particule cu numarul cuantic de spin 1 care satisfac statistica
Bose-Einstein. Numarul de stari cu frecventa cuprinsa intre
este egal cu unde

corespunde calculului obisnuit al numarului de unde cu frecventa
cuprinsa intre si factorul 2 se introduce pentru a tine
cont ca orice unda plana de descompune in doua unde plane
polarizate perpendicular. Exprimati repartitia la echilibru a
fotonilor in incinta in functie de frecventa . Calculati densitatea
volumica spectrala de energie adica energia fotonilor din
unitatea de volum cu frecventa in intervalul . Calculati
energia interna volumica u a fotonilor din incinta si energia
interna U. Calculati entropia S a fotonilor din incinta, energia
233
libera F, presiunea radiatiei, p, si entalpia libera G. Studiati

densitatea volumica spectrala de energie pentru
frecventa mici (legea Rayleigh-Jeans) si pentru frecvente ridicate
(legea lui Wien) si reprezentati grafic in functie de
frecventa , pentru o temperatura data. Calculati frecventa
corepunzatoare maximului functiei. Calculati numarul n de fotoni
din unitatea de volum in functie de temperatura. Calculati
numarul d3n de fotoni din unitatea de volum a caror directie a
vitezei este cuprinsa in unghiul solid dΩ. Deduceti numarul de
fotoni care ies in unitatea de timp prin unitatea de suprafata a
unui orificiu: n (T = 1000 K). Aratati ca fluxul de energie care iese
din incinta este egal cu . Calculati σ constanta lui
Stefan-Boltzmann. Stim ca si
.
6. Statistica Bose-Einstein: capacitatea calorica a solidelor
Energia interna a unui solid se datoreaza vibratiilor, in jurul
pozitiilor lor de echilibru, particulelor care constituie solidul. Undei
acustice care se propaga in solid i se poate aspcia o
pseudoparticula numita fonon de tip bosonic. Studiul propagarii
undelor acustice arata ca energia unui fonon este limitata de o
valoare maxima .Astfel vibratiile retelei cristaline se reprezinta

printr-un numar nedeterminat de fononi care satisfac statistica
Bose-Einstein. Numarul de stari posibile pentru un fonon cu
energia in intervalul este egal cu .
Considerand reteaua tridimensionala alcatuita din N atomi, aflati
numarul total de stari posibile. Determinati energia interna si
capacitatea calorica la volum constant. Ce devin acestea la
temperaturi inalte? In modelul lui Einstein
unde este functia de
distributie a lui Dirac . In acest model

se considera ca toate particulele vibreaza cu aceeasi frecventa,
egala cu . Calculati si reprezentati CV. In modelul
Debye unda acustica de frecventa este o suprapunere a

unei unde longitudinale cu viteza de faza c l, cu numarul de unda
si a doua unde transversale polarizate perpendicular
intre ele cu viteza de faza ct si cu numarul de unda .
234
Fononul asociat unei unde acustice respecta relatiile de Broglie
la fel ca si fotonul: si . In acest model se

admite ca energia variaza continuu pana la o valoare maxima
si se neglijeaza fenomenul de dispersie in propagarea undei
(vitezele de faza sunt independente de frecventa). Exprimati
numarul de stari posibile considerand ca fiecare mod
longitudinal sau transversal este independent. Vom considera:
. Plecand de la numarul total de stari posibile

exprimati si temperatura Debye . Calculati
expresiile teoretice ale energiei interne si capacitatii calorice la
volum constant. Considerati cazurile si .
Reprezentati grafic CV. Comparati rezultatul cu cel al lui Einstein.
7. Statistica Fermi-Dirac: studiul proprietatilor electronilor

Electronii apartinand plasmelor si electronii liberi din reteaua
cristalina sunt principalele exemple de fermioni, adica de
particule care satisfac statistica lui Fermi-Dirac.
sau
in cazul variatiei continue a energiei.

Marimea se numeste energie Fermi. Se poate arata ca
energia Fermi depinde slab de temperatura. In cele ce urmeaza
va fi considerata constanta.
Functia reprezinta probabilitatea de

ocupare a nivelului de energie . Studiati aceasta functie pentru
diferite valori ale lui T, plecand de la T = 0 K (puteti nota
) Exprimati o expresie liniara a lui . Concluzionati

asupra modului de ocupare a diferitelor nivele de energie (se va
discuta cazul izolatorilor, al metelelor si al semiconductorilor).
Facand ipoteza electronilor liberi, in miscare de translatie printre
ionii retelei cristaline, calculati energia Fermi la T = 0 K si apoi la
o temperatura T > 0 considerand expresia liniara a lui .
Aplicatie in cazul cuprului: ; ;
fiecare atom „elibereaza”un electron de masa .
235
Pornind de la calculul lui aratati ca statistica

Maxwell-Boltzmann nu poate fi aplicata electronilor liberi din
cuprul solid. Calculati energia interna si capacitatea calorica la
volum constant a gazului de electroni (ne limitam in calcul la
expresia liniarizata a lui .
8. Studiul proprietatilor semiconductorilor

Reprezentam semiconductorul ca o multime de benzi de energie
permise, identice, de largime . Asa cum indica figura,
energia Fermi este in centrul unei benzi interzise, care va fi
considerata ca origine a axei energiei. La T = 0 K benzile de
energie negativa sunt pline (benzi de valenta) iar cele pozitive
sunt goale (benzi de conductie). Densitatea de stari posibile in
fiecare banda permisa este presupusa constanta si egala cu
. Calculati raportul dintre numarul de electroni din a

doua banda de conductie si numarul de electroni din prima.
Calculati raportul dintre numarul de goluri din a doua banda
de valenta si numarul de goluri din prima ( ;
) Deduceti ca, pentru semiconductori, calculele se pot
face, in prima aproximatie, cu o singura banda de conductie de
energie si cu o singura banda de valenta de energie
.
O buna aproximare a numarului de stari posibile intr-un
semiconductor intrinsec (nedopat) este aproximarea parabolica
in vecinatatea lui si a lui :
si .
Aratati ca numarul de electroni din unitatea de volum
(concentratia) in banda de conductie este dat de
unde , iar
concentratia golurilor in banda de valenta este:
, unde .
Pentru functionarea unui conductor intrinsec conditia de neutralitate
electrica impune . Deduceti .
Aratati ca depinde slab de temperatura. Aplicatie pentru siliciu:
236
; ; ;
, .
9. Functionarea unui semiconductor dopat:
In cazul general se introduc impuritati, adica atomi donori (atomi
pentavalenti P, As sau Sb) si acceptori (atomi trivalenti B, Al, Ga
sau In) cu concentratiile . La o temperatura oarecare
doar o fractie din acesti atomi este ionizata, fie
concentratiile ionilor astfel formati. Scrieti ecuatia de neutralitate
electrica si aratati ca . In cazul in care toti
atomii impuritate sunt ionizati, calculati n si p in cazul unui dopaj
de tip n sau al unui dopaj de tip p (pentru dopaje uzuale, numarul
de impuritati este de ordinul 10 22 atomi/m3; se arata ca
sau ). In functie de tipul de dopaj se compara numarul
de impuritati cu numarul de atomi de siliciu.
Un semiconductor este dopat cu atomi donori cu concentratia
. La temperatura T a mediului ambiant, presupusa constanta,
avem . Densitatea de atomi donori neionizati
este: ( este energia nivelului donor;

). Determinati expresia a concentratiei atomilor
donori ionizati. Calculati si . Comentati.
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

1. Care este semnificatia functiei de unda?
2. De ce urmatoarea situatie este imposibila? Un proton este
confinat intre doi pereti impenetrabili aflati la distanta de 1.00 nm.
El absoarbe un foton cu lungimea de unda de 6.06 mm si este
excitat in urmatoarea stare cuantica accesibila.
3. Un electron cu energia O picatura de mercur are masa de 10.14
g si densitatea de 13.6 g/cm3. Calculati volumul picaturii de
mercur.
4. Puterea de rezolutie a unui microscop depinde de lungimea de
unda a particulelor utilizate. Daca vrem sa „vedem” un atom este
necesara o lungime de unda de aproximativ 1.00 x 10 -12 m. Daca
folosim un microscop electronic ce energie cinetica minima
trebuie imprimata electronilor? Daca am folosi fotoni ce energie
minima ar trebui sa aiba pentru a atinge rezolutia dorita?
237
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. Solutie: In orice statistica numarul de stari macroscopice este
acelasi: el corespunde unei particule pe nivelul 0 si unei particule
pe nivelul 2 (starea macroscopica 1) sau corespunde ambelor
particule pe nivelul 1 (starea macroscopica 2). Starile
macroscopice nu se disting prin faptul ca este ocupat un nivel sau
altul ci prin diferitele posibilitati de ocupare a unui nivel de
energie. In cazul statisticii Maxwell-Boltzmann
. In starea macroscopica 1:
. In starea macroscopica 2:
.
a b
ε1=2ε B A
ε1=ε
ε1=0 A B
Starea macroscopica 1 contine doua microstari.
c d e f
ε1=2ε
ε1=ε AB A B B A AB
ε1=0
Starea macroscopica 2 contine patru microstari.
In statistica M-B particulele sunt discernabile, iar starea

macroscopica 2 are o probabilitate de 4/6 = 2/3 = 66.67%.
In cazul statisticii Maxwell-Boltzmann corectate (particule
indiscernabile) . Avem:
- In starea macroscopica 1: ;
238
- In starea macroscopica 2:
a=b
ε1=2ε 1
ε1=ε
ε1=0 1
Starea macroscopica 1 contine o microstare.
c=f d=e
ε1=2ε
ε1=ε 11 1 1
ε1=0
Starea macroscopica 2 contine doua microstari.
Particulele sunt indiscernabile, iar starea macroscopica 2 are o

probabilitate de 2/3 = 66.67%.
In cazul statisticii Bose-Einstein .

a=b
ε1=2ε 1
ε1=ε
ε1=0 1
c d=e f
ε1=2ε
ε1=ε 11 1 1 11
ε1=0
Starea macroscopica 2 contine trei microstari.
Particulele sunt indiscernabile, iar starea macroscopica 2 are o

probabilitate de 3/4 = 75%.
In statistica Fermi-Dirac: .
239
a=b
ε1=2ε 1
ε1=ε
ε1=0 1
c =d = e = f
ε1=2ε
ε1=ε 1 1
ε1=0
Particulele sunt indiscernabile si respecta principiul de excluziune.

Cele doua macrostari sunt echiprobabile (50%).
2. Solutie:
- 2.1 cu . In exemplul
nostru: si deci:
si
- 2.2
si definim .
Cand  , iar cand
 . La temperaturi
mici aproape toate moleculele sunt pe nivelul fundamental. Cand
temperatura este foarte mare, distanta dintre cele doua nivele
fiind mica, moleculele se repartizeaza aproape egal pe cele doua
nivele.
240
- 2.3 Calculul direct al energiei interne:
;
Calculul bazat pe suma de stare (functia de partitie Z):
si
3. Solutie: Functia de unda corespunzatoare energiei totale este

produsul functiilor de unda care corespund diferitelor tipuri de
energie, acestea fiind independente. Rezulta ca ponderea
statistica este: . Functia de partitie este egala
cu:
Energia interna se exprima ca:
de unde obtinem:
241
In miscarea de translatie suma de stare este:
, unde
am definit: .
Conditia se impune deoarece cele mai coborate
temperaturi care se pot atinge sunt de ordinul miimilor de kelvin.
In aceste conditii functia de partitie se poate calcula inlocuind
suma cu integrala (trecem de la sumare discreta la sumare
continua):
Calculam acum suma de stare pentru translatia in orice directie:
de unde
deducem energia interna si capacitatea calorica:
.
Acum vom calcula entropia in cele doua statistici Maxwell-
Boltzmann:
,
Termenul kN este extensiv iar cel din paranteza nu, datorita lui
lnV. Aceasta expresie a entropiei in statistica M-B necorectata nu
se accepta nefiind extensiva. In statistica M-B corectata avem:
, expresie acceptabila fiind extensiva.

Cuantificarea energiei de rotatie corespunde unei cuantificari a
marimii momentului cinetic:
, cu .
Proiectia momentului cinetic pe o directie, de asemenea, este
cuantificata:
, unde i este in intreg cu valori in intervalul:

242
. Avem, deci, 2p+1 valori ale lui i care corespund aveleiasi valori a
energiei εrp.
Suma de stare pentru rotatie este
Evaluam θr: . Conditia

este satisfacuta pentru temperaturi mai mari de 100 K.
In aceste conditii putem inlocui suma cu integrala in calcului
sumei de stare:
si .
In cazul vibratiilor: . Suma de stare:
si energia interna si capacitatea calorica sunt:
243
Studiem acum energia totala:
si
La temperaturi obisnuite capacitatea calorica este:
Observam ca molecula are trei grade de libertate de translatie,

doua grade de libertate de rotatie si doua grade de libertate de
vibratie (corespunzand termenilor energie cinetica si energie
potentiala). La temperaturi foarte mici conteaza doar translatiile (3
grade de libertate). La temperaturi obisnuite se dezleaga si rotatia
(3+2 = 5 grade de libertate) iar la temperaturi foarte inalte,
aproape de cea corespunzatoare disociatiei moleculelor (4000-
60000C) se dezleaga si gradele de libertate de vibratie (3+2+2=7).
Comparand expresiile gasite pentru energia interna si capacitatea
calorica, gasim ca energia medie atribuita fiecarui grad de
libertate este de kT/2 (teorema echipartitiei energiei pe grade de
libertate).
4. Solutie: Amestecul celor doua gaze perfecte este ideal daca

singurele interactiuni dintre particulele de natura diferita sunt
ciocnirile: in particular gazele nu reactioneaza chimic. Folosind
rezultatele problemei precedente, la temperaturi obisnuite gradele
de libertate de vibratie nu intervin, moleculele avand doar
translatii si vibratii:
si apoi:
.
Daca gazele sunt separate, avem:
, iar daca sunt amestecate:
 , adica acelasi rezultat. In

cazul entropiei:
- daca gazele sunt separate, avem:
, iar
244
- daca sunt amestecate, avem:
Apare diferenta:
, pozitiva, deoarece
si sunt supraunitare. Amestecul celor doua gaze este un

proces ireversibil in care entropia creste.
Calculam energia libera:
Diferentiala ei este:
, de unde extragem presiunea:
, volumul fiind
. Rezulta:
;  , adica presiunea totala

a unui amestec de gaze este egala cu suma presiunilor partiale
(legea lui Dalton).
Plecam de la expresia entalpiei libere:
si obtinem expresia finala:
Potentialul chimic per particula al unui gaz i dintr-un amestec este

definit astfel:
245
In final observam ca:
5. Solutie: In cadrul statisticii Bose-Einstein cu numar nedeterminat

de particule
, energia fotonului fiind .

Considerand spectrul de energie continuu, obtinem:
Mai departe:
Fie:
Entropia: 
246
Integrarea se face prin parti si folosind se

obtine:
Densitatea spectrala de energie:
devine la frecvente mici :
 si obtinem: (legea
Rayleigh-Jeans). La frecvente mari  obtinem
(legea lui Wien). Conditia de extrem:
 Aceasta ecuatie se
rezolva grafic sau numeric: .
247
Fluxul de fotoni prin orificiu:
Fiecare directie a vitezei este la fel de probabila:
Toti fotonii au viteza c. Cei a caror directie

face unghiul θ cu normala la orificiu si care trec prin orificiul de
sectiune ds in unitatea de timp sunt continuti in cilindrul din figura.
Numarul lor este: Ca urmare:
248
6. Solutie: . Numarul de fononi cu energia cuprinsa
intre este, deci, egal cu . Energia

interna a ansamblului de fononi este :
si : . Daca temperatura
este inalta este mult mai mica decat unitatea si
Aceste
rezultate se cunosc sub numele de legea lui Dulong si Petit.
In modelul Einstein:
unde .
249
Pentru ,
Pentru , .
In modelul Debye:
 si
cu
.
Pentru , 
si .
Pentru , si 
si . In modelul Debye
evolutia lui CV cu temperatura este asemanatoare cu cea din
modelul Einstein. Ele difera esential in domeniul temperaturilor
mici, modelul Debye fiind mai aproape de rezultatele
experimentale.
7. Solutie: Pentru T = 0 K , daca si daca
; Pentru , daca si
250
daca .
 .
Pentru , .
Pentru , .
Pentru , .
Electronii ocupa nivelele de energie incepand cu . Pentru
T = 0 K , nici un electron nu poate avea o energie mai mare
decat energia Fermi, in timp ce, la temperaturi mai mari ca zero,
unii electroni pot depasi energia Fermi.
In cazul conductorilor, energia Fermi se afla in interiorul unei
benzi de conductie: banda de energie permisa, incomplet ocupata
cu electroni.
In cazul izolatoarelor sau semiconductoarelor energia Fermi se
afla intre limita superioara a unei benzi de valenta (banda de
energie permisa, complet umpluta cu electroni) si limita inferioara
a unei benzi de conductie, „goala” de electroni. Pentru un izolator,
la diferenta de energie dintre sfarsitul benzii de valenta
si inceputul benzii de conductie (Eg, largimea benzii interzise care
le separa) este mare: nici un electron din banda de valenta nu
poate trece in banda de conductie prin energia termica pe care o
dobandeste. Pentru un semiconductor la , largimea
benzii interzise este mica si unii electroni pot trece in banda de
conductie prin propria energie termica.
Estimarea energiei Fermi: daca N este numarul de electroni liberi
din volumul V al unei retele cristaline a unui solid, atunci:
. La T = 0 K,
251
,
unde am utilizat expresia obisnuita a lui pentru miscarea
de translatie a particulelor in groapa de potential tridimensionala.
Astfel: .
Pentru ,
.
Integrala nu prezinta dificultati: Facand o dezvoltare la limita
, justificata de valoarea gasita pentru , obtinem:
, adica:
. Aceasta expresie arata slaba dependenta

de temperatura a energiei Fermi si justifica aproximatia ,
independenta de T.
in statistica Maxwell-
Boltzmann. Statistica Fermi-Dirac tinde spre cea a lui Maxwell-
Boltzmann daca . Chiar la temperaturi ridicate

(1000 K) aceasta conditie este departe de a fi verificata. Pentru
cupru la 1000 K, . Efectele cuantice

sunt importante in studiul „gazului electronic”.
Calculam acum energia interna si capacitatea calorica la volum
constant pentru gazul electronic, limitand calculul la expresia
liniarizata a lui :
252
Un calcul mai exact conduce la expresia:
si
8. Solutie: Benzile permise:
deoarece . Fie
si
asemenea
Fie 
: putem considera ca nu
avem nici un electron in a doua banda de conductie.
In mod asemanator se demonstreaza ca 
: putem considera ca nu
avem nici un gol in a doua banda de conductie. Daca este
satisfacuta conditia , calculele pot sa se limiteze la
prima banda de conductie ( ) si la prima banda de valenta (
253
).
Cum functioneaza un conductor nedopat:
In prima aproximatie concentratia starilor posibile se aproximeaza
parabolic in vecinatatea lui si a lui :
si
unde am folosit relatia . Deci avem:
unde .
Calculul concentratiei golurilor este asemanator, obtinand:
, unde .
Neutralitatea electrica cere: .
Fie si
. Obtinem:
9. Solutie: Functionarea unui semi-conductor dopat

Un atom donor de electron este un ion pozitiv (cation) in timp ce
un atom acceptor (de electron) este un ion negativ (anion).
254
Ecuatia de neutralitate electrica permite sa scriem:
Pentru un dopaj de tip n complet ionizat 

.  deoarece . Ca
urmare si .
Numarul de atomi de siliciu din unitatea de volum este:
. Un numar infim de impuritati are consecinte

enorme.
Aceasta ecuatie ne permite sa aflam si apoi . Pentru

un semiconductor intrinsec
Putem scrie expresia concentratiilor de electroni liberi si de goluri

a semiconductorului dopat plecand de la cea a semiconductorului
intrinsec:
si .
In cazul unui dopaj de tip donor (tip n): 
 . Dopajul donor are

ca efect cresterea energiei Fermi. Astfel, cu exceptia
temperaturilor foarte inalte, p ramane mai mic decat n.
 .
Fie 
Acest comportament al semiconductorului dopat este analog celui

255
al semiconductorului intrinsec inlocuind si
Recapitulare
Caracteristicile radiatiei cormului negru nu pot fi explicate cu ajutorul
conceptelor clasice. Planck a introdus conceptul de cuanta si celebra
constanta,h, care-i poarta numele atunci cand a presupus ca oscilatorii
atomici exista doar in stari de energie discrete intre care evolueaza
atunci cand emit sau absorb undele electromagnetice. Aceasta insenna
ca si energia undelor electromagnetice este cuantificata, cel mai mic
pachet de unde avand energia E = hf, unde f este frecventa undei.
Einstein a extins acest concept in studiul efectului fotoelectric, in care
lumina incidenta pe metal este un flux de particule, numite fotoni, fiecare
avand energia E = hf. Compton a explicat cresterea lungimii de unda a
razelor X imprastiate pe metale considerand ciocniri elestice intre fotoni
si electronii cuasiliberi: , unde me este masa

electronului si θ – unghiul de imprastiere. Lumina are un caracter dual,
avand si caracteristici ondulatorii si corpusculare. Unele experimente
accentueaza caracterul corpuscular, iar altele pe cel ondulatoriu. Louis
de Broglie a extins caracterul dual si asupra particulelor cu masa de
repaus: fiecare particula cu impulsul p = mv si cu energia cinetica E =
p2/2m are si o unda asociata cu lungimea de unda λ = h / p = h / mv si
cu frecventa f = E / h.
Principiul de incertitudine al lui Heisenberg afirma ca daca se masoara
pozitia unei particule cu imprecizia Δx si simultan se masoara impulsul
cu o imprecizie Δpx, produsul celor doua imprecizii este limitat inferior:

x  p x  . O alta forma a principiului leaga energia de timp:
2

E  t  .
2
In mecanica cuantica o particula a unui sistem poate fi descrisa de o
functie complexa de coordonate si timp, numita functie de unda in
 
reprezentarea coordonatelor:  ( r1 , r2 ,..., t ). Daca energia potentiala a
sistemului nu depinde explicit de timp, functia de unda se factorizeaza:
 
 ( r , t )   ( r )e it , unde   2f  E /  este frecventa unghiulara a
functiei de unda. Densitatea de probabilitate ca particula sa se afle intr-
un punct este  2   * , unde ψ* este complex-conjugata functiei de
unda.Daca particula se misca pe axa Ox, probabilitatea ca ea sa fie
localizata in intervalul dx, centrat in punctul de coordonata x, este
2
 dx . Suma tuturor probabilitatilor, de a gasi particula undeva pe axa

2
x, trebuie sa fie 1:   dx  1 , expresie numita conditia de normare a

functiei de unda. Daca particula este obligata sa se miste intr-o cutie
256
unidimensionala de lungime L, cu pereti impenetrabili, atunci ψ trebuie

sa fie nula la pereti si in exterior. In cutie functia de unda va fi:
2  nx 
 ( x)  sin   n  1,2,3,... Energia particulei va fi cuantificata:
L  L 
2 2
  2
En  n , n  1, 2, 3,... Functia de unda a unei particule trebuie sa
2mL2
satisfaca ecuatia lui Schrodinger: , unde

U este energia potentiala si E este energia totala.
Modelul Bohr al atomului descrie cu succes spectrul radiatiilor
emise/absorbite de atomul de hidrogen sau de atomii hidrogenoizi. In
acest modelse presupune ca electronul se poate afla doar in stari
stationare in care energia lui este constanta, iar momentul cinetic este
multiplu intreg al constantei   h / 2 . Presupunand orbite circulare si si
atrctia coulombiana intre electron si proton, energia poate lua valorile
discrete: , unde a0 = 0.529 Å este

raza Bohr (1 Å = 10-10 m). Daca un electron in atomul de hidrogen sufera
o tranzitie din starea cu numarul cuantic principal n i in starea cu numarul
cuantic principal nf , (ni > nf) se emite un foton cu frecventa:
Rezolvand ecuatia lui Schrodinger pentru

electronul atomului de hidrogen obtinem aceeasi expresie a energiei
cuantificate ca si Bohr. Functiile de unda ale starilor permise electronului
in atom depind de urmatoarele numere cuantice:
n=1,2,3,....- numarul cuantic principal, cuantifica energia electronului;
 =0,1,2,..,n-1 – numarul cuantic orbital sau secundar, cuantifica
marimea momentului cinetic: L   (  1) ;
m  ,  1,...,   1,  - numarul cuantic magnetic orbital, cuantifica
proiectia momentului cinetic si implicit pe cea a momentului magnetic pe
o axa: Lz  m - orientarea spatiala a vectorului moment cinetic este
cuantificata.
Electronul poseda un moment cinetic intrinsec, numit moment cinetic de
spin. El este descris de numarul cuantic de spin s, care are o singura
valoare: s = ½. Numarul cuantic magnetic de spin m s cuantifica
orientarea spatiala a momentului cinetic de spin si implicit pe cea a
momentului magnetic de spin:
3
S   s ( s  1)  ;
2
Momentul magnetic de spin are doar doua valori:
1
S z  ms    
2
+1/2 si -1/2. Principiul de excluziune Pauli spune ca doi electroni nu poit
ocupa aceeasi stare cuantica in atomi. Altfel spus, starile lor cuantice
trebuie sa difere prin cel putin unul din numerele cuantice amintite.
Momentul magnetic asociat momentului cinetic de spin al electronului
257
 e 
este:  s   S . Proiectiile lui pe axa Oz sunt cuantificate la doua
me
e
valori:  sz 
2me
Concluzii
Fizica statistica constituie, alaturi de mecanica cuantica si teoria
relativitatii, unul dintre pilonii fizicii moderne. Scopul ei este acela de a
explica comportarea sistemelor macroscopice plecand de la proprietatile
lor microscopice. Deoarece comportarea la scara micro este apanajul
mecanicii cuantice, fizica statistica este construita pe baza acestei
descrieri cuantice. Aplicatiile concrete ale fizicii statistice pot fi gasite in
toate domeniile fizicii: in fizica solidului, in electromagnetism, astrofizica,
suprafluiditate, etc. Sunt legile fizicii statistice la fel de fundamentale
precum cele ale mecanicii sau ale electromagnetismului? „More is
different” : in prezenta unui numar mare de particule apar notiuni noi
cum ar fi : entropia, ireversibilitatea, ruperea de simetrie si altele. Aceste
notiuni nu se „deduc” ci se postuleaza.
258
Piatra de mormant a lui Boltzmann, la Viena.

Fizica statistica a introdus concepte calitativ noi, proprii comportarii
colective ale ansamblurilor de particule. Ea poseda propria sa constanta
fundamentala: kB, constanta lui Boltzmann, care face legatura intre
temperatura si energia per grad de libertate: E~ kBT si da o semnificatie
mecanica (energia) temperaturii. Aceasta constanta nu are sens pentru
o particula.
Fizica statistica sta la baza termodinamicii, o teorie care a fost formulata
inaintea fizicii statistice, pe baze pur fenomenologice. Termodinamica se
bazeaza pe trei principii fundamentale:
1. Modificarea energiei interne a unui sistem macroscopic este
egala cu caldura schimbata minus lucrul mecanic efectuat.
2. Este imposibil sa construim o masina care sa transforme caldura
in lucru mecanic fara nici un alt efect asupra mediului extern.
3. Este imposibil sa atingem temperatura de zero absolut.
Fizica statistica merge mai departe decat termodinamica. Ea

permite calculul nu doar al valorilor medii ale observabilelor, ci si
fluctuatiile. Cand o folosim sa intelegem comportarea gazului in
termeni de ciocniri elementare intre molecule ea poarta numele
de „teorie cinetica”. Cand e utilizata pentru a intelege fenomene
cuantice se numeste fizica statistica cuantica...
259
Bibliografie
- http://www.sciences.univnantes.fr/sites/claude_saintblanquet/synophys
/531exsta/531exsta.htm
- Reif, Fizica statistica, Fizica Berkeley, EDP, 1983
260

Cap 206 Fiz Stat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 206 Fiz Stat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de fizica statistica

Unitatea de învăţare nr. 6

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 6 sunt:

6.1 Repartitia microscopica a particulelor si starea

In fizica cuantica, particulele obligate sa se miste intr-un domeniu limitat din

- Numarul cuantic principal n, care cuantifica energia;

Astfel, pentru o energie data a electronului (o valoare data a numarului cuantic

asemenea fixate. Marimea reprezinta probabilitatea ca particula sa

6.2 Repartitia statistica Bose-Einstein

intre particulele indiscernabile. Se obtine un numar de combinari care

Numerele gi fiind fixate, obtinem , relatie careia ii

Factorul B se determina cu ajutorul relatiei , iar factorul β se va

identifica cu 1 / kT. Pentru fotoni nu putem utiliza relatia si metoda

6.3 Repartitia statistica Fermi-Dirac

6.4 Relatia lui Boltzmann intre entropie si numarul de

Numarul de microstari corespunzatoare unui sistem obtinut prin reunirea a doua

Figura 6.3.1: Functia de distributie Maxwell-Boltzman

Figura 6.3.1: Functia de distributie dupa viteze Maxwell-Boltzman

6.5 Limita comuna a statisticilor Bose-Einstein si Fermi-

Distribuţiile Fermi-Dirac şi Einstein-Bose au o limita comuna: ,

daca . Aceasta conditie corespunde unor situatii fizice satisfacute

Numarul de substari corespunzatoare acestei limite este dat de

. Deoarece gi sunt fixati, obtinem , la care asociem

faptul ca energia totala este fixata: si, la fel,

numarul de particule este fixat: . Metoda multiplicatorilor

reprezinta numarul de microstari daca vom considera particule

discernabile, in timp ce reprezinta numarul de microstari daca

Ni particule pe acest nivel, adica moduri pentru cele N particule de a se

repartitii trebuie impartit la N! si in total vom avea microstari.

. Se arata ca ipoteza discernabilitatii particulelor nu este in

de unde aproximam ln WBE ≈ ln WFD daca gi / Ni >>1

distributie Maxwell-Boltzmann . Vom calcula B plecand de la

se numeste functia de partitie.

expresia energiei interne:  . Calculul

Identificand coeficientii celor doua expresii deducem ca .

Vom arata, acum impotranta functiei de partitie . Energia

La fel, entropia sistemului poate fi exprimata cu ajutorul functiei de partitie:

Observatie: in cadrul statisticii Maxwell-Boltzmann necorectate:

entropia nu poseda proprietatea de aditivitate.

Mecanica cuantica ne spune ca particulele din microcosmos sunt

Daca particulele sunt discernabile si nu avem restrictii privind ocuparea

(g-n)! pentru a tine cont de indiscernabilitatea „golurilor”. Tinand cont ca

In cazul unui sistem de bosoni, pe un nivel energetic avem n particule, g

Observam ca WFD < WB < WBE, ceea ce insemna ca ni (numarul mediu

Test de autoevaluare 1.1

1. Fie trei nivele de energie ( ) . Nivelul 1

2. Statistica M-B: sistem de particule cu doua nivele de energie

3. Statistica M-B: studiul capacitatii calorice a unui gaz perfect:

functiile , Zr si Zv. Aratati ca se poate

grade de libertate, cele trei miscari de translatie corespondente

expresia: , unde m este masa particulei,

calculul lui Ztx. Ne amintim ca . Aratati ca

si ca expresia capacitatii calorice este

iar N este numarul de particule. Calculati

unde J este momentul de

de vibratie sunt: , unde q este un

numar cuantic intreg pozitiv sau nul. Calculati pentru molecula de

4. Statistica Maxwell-Boltzmann: studiul amestecului a doua

functie de T, de p` si de fractiile molare si

5. Statistica Bose-Einstein: studiul radiatiei corpului negru

este egal cu unde

libera F, presiunea radiatiei, p, si entalpia libera G. Studiati