Ovidiulazar.blogspot.

com

PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI

Modelarea structurală și funcțională a peisajelor

Popescu Alexandru Mihail

Miu Cristina Alexandra
Cîrstea Amalia Carmen
Mărculescu Andrei
Date generale (istoric) legate de Parcul Național Munții Rodnei (PNMR)
1932 1948 1979 1990 2007

Rezervație Categoria a II-a IUCN UNESCO, Paris – Parcul Sit NATURA

științifică (186 ha de (parc național – 3.300 ha au fost Național 2000 (ROSCI
gol alpin în arealul protecția ecosistemelor declarate rezervație Munții Rodnei 0125 și ROSPA
Pietrosului Mare). și recreere). a biosferei. (OM 7/1990) 0085).

Localizare
• Grupa nordică a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei);
• Județele Bistrița-Năsăud (80%) și Maramureș (20%);

• Parcul Național Munții Rodnei nu

include întregul lanț al Munților
Rodnei;
• Se întinde de la Pasul Șetref până
la Pasul Rotunda (V-E, 55 km) și de
la Pasul Prislop la Valea Vinului,
județul Bistrița-Năsăud (N-S, 25 km).
Caracteristici fizico-geografice ale arealului Parcului Național Munții Rodnei

A. Geologie și geomorfologie Fig. 2 Vedere în Munții Rodnei (sursa: Iuliana Vijulie)

•Roci metamorfice (șisturi cristaline), alături de roci

vulcanice (flancul S) și calcare cristaline (în flancul SV);
• Relief glaciar (văi, circuri, morene), relief periglaciar
(câmpuri de pietre, potcoave nivale, grohotișuri), relief Vf. Pietrosu (2,303 m)
carstic (peștera Tăușoarelor);
• Trei suprafețe de nivelare („Nedeia” – 2,000 m,
„Bătrâna” sau „Cerbul” – 1,500 m, „Mestecăniș” – 1,000 m).

B. Hidrografie

Suprafața „Nedeia”
• Patru colectori principali: Someșul Mare, Bistrița
Aurie, Vișeu, Iza;
• Lacuri glaciare: Lala Mică, Lala Mare, Buhăescu, Fig. 3 Lacul Lala
Iezerul Pietrosului, etc. Mare (sursa:
• Izvoare minerale bicarbonatate și carbogazoase. unjurnaldecalatorii.
blogspot.com

C. Climă
• Etajare climatică (700 m altitudine la poale – 2,303 în vf. Pietrosul);
• Temperatura medie anuală: 7,0-8,0°C (poale) / -1,5°C (creastă);
• Precipitații atmosferice medii anuale: 1,200 – 1,300 mm.
 D. Elemente biogeografice Fig. 4 Capra neagră – Rubicapra rubicapra
(sursa: Popescu Alexandru Mihail)
D.1. Fauna
• Mare diversitate de specii de nevertebrate (endemite și relicte);
• Ihtiofauna – păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus
thymallus);
• Avifauna – cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix), cocoșul de
munte (Tetrao urogallus), etc.;
• Reptile – șopârla de munte (Lacerta vivipara);
• Mamifere – capra neagră (Rubicapra rubicapra), marmota
(Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun
(Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), etc.

D.2. Vegetație
• Foioase – fagul (Fagus sylvatica), arțarul (Acer platanoides),
mesteacănul (Betula pendula), gorunul (Quercus petraea), etc.
• Conifere – molidul (Picea Abies), laricele (Larix decidua), bradul
(Abies alba), zâmbrul (Picea cembra), etc.
• Ierburi și flori – floarea de colț (Leontopodium alpinum), narcisa
(Narcissus stelaris), ghințura galbenă (Gentiana lutaea), sângele-
voinicului (Nigritella rubra), etc.

Fig. 5 Floare de colț - Leontopodium alpinum

(sursa: peisaje-montane.ro)
Ce este peisajul?

Convenția peisajului (Florența, 2000) - „Peisajul

desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către
populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii şi
Fig. 6 Imagine
interacțiunii factorilor naturali şi/sau umani.”
tridimensională
nerealistă a arealului
Parcului Național
Munții Rodnei (sursa:
Digital Elevation
Model, 30 m
resolution)

Fig. 7 Imagine
satelitară a
arealului Parcului
Național Munții
Rodnei (sursa: Bing
Aerial Imagery,
2014)
Diversitatea peisajului în Parcul Național Munții Rodnei Fig. 8 Diversitatea peisajului în Parcul Național Munții Rodnei
– anii 1990, 2000, 2006 (sursa: EEA, CLC 90, 00, 06)

1990 2006

2000
• Frecvența cea mai ridicată: 3-4 moduri de
utilizare/ha;
• Cea mai scăzută diversitate a peisajului (1-2 moduri
de utilizare /ha) – interfluvii/ platouri montane, areale cu
geodeclivitate moderată spre mare;
• Cea mai ridicată diversitate a peisajului (3-5 moduri
de utilizare/ha) – în lungul văilor și drumurilor forestiere,
• *Areale cu diversitate biologică, geologică,
geomorfologică (ex: zona Pietrosului Rodnei) –
diversitate peisagistică ridicată.
Analiza componentelor principale (PCA) Tabel 1 Variabilele corespunzătoare metrici lor peisagistice determinate
pentru Parcul Național Munții Rodnei (sursa: EEA, CLC 90, 00, 06)

TCA TCAI MSI MPS

1990 V1 V2 V3 V4
2000 V5 V6 V7 V8
2006 V9 V10 V11 V12

• V1 (TotalCoreArea 1990), V5 (TotalCoreArea

2000) și V9 (TotalCoreArea 2006) se suprapun – nu
pe axă – variabilele sunt asemănătoare;

• V11 (MeanShapeIndex 2006) se suprapune pe

axă – variabila este determinantă pentru diversitatea
peisajului din Parcul Național Munții Rodnei.

Fig. 11 Versanți
cu pante mari
pot avea mai
multe moduri de
acoperire pe o
unitate de
suprafață plană

Fig. 10 Analiza PCA

(sursa: EEA, CLC
09, 00, 06)
Conversia peisajului în Parcul Național Munții Rodnei
Fig. 9 Repartiția spațială a valorilor
BCI în Parcul Național Munții Rodnei –
A. Modelul binar (BCI) 1990-2006 (sursa: EEA, CLC 90, 06)

NCH  CH NCH – Suprafață nemodificată (%)

BCI 
NCH  CH CH – Suprafață modificată (%)
 B. Modelul Markov

• Avantaj modelul Markov față de BCI: permite urmărirea traiectoriei fiecărui element de peisaj.

Fig. 10 Harta detaliată a

schimbărilor/ Land cover
change – 1990-2006 (sursa:
EEA, CLC 09, 06)
 1800
1600
1400
1200
1000
ha
800
600
400
200
0
Vegetatie arbustiva in Padure in vegetatie Pasune in padure Vegetatie subalpina in Pasune in vegetatie Pajisti in padure
padure arbustiva vegetatie arbustiva arbustiva

Fig. 11 Suprafețe corespunzătoare fiecărui tip de schimbare

din Parcul Național Munții Rodnei – 1990-2006 (sursa: EEA,
CLC 90,06)

• Arealele unde se remarcă cele mai multe

modificări se suprapun, în general, zonelor de
conservare durabilă.
• Arealele vulerabile se află în zonele limitrofe
ale parcului, dar și în zonele cu probleme în
ceea ce privește dreptul de proprietate.
• În arealele unde apar modificări accesul este
facilitat adesea de prezența unei infrastructuri
de transport (drumuri forestiere).

Fig. 12 Land cover changes (numai modificările) – Parcul

Național Munții Rodnei – 1990-2006 (sursa: EEA, CLC 90,06)
Modelarea peisajului (analiză pe specii)
Fig. 13 Molid (Picea abies)

A. Molidul (Picea abies)

• Înălțime max.: 30 m, diametru max. trunchi: 1,2 m.
• Areal biogeografic actual: nordul Americii de Nord
(Pen. Alaska, Pod. Canadiene, Pen. Labrador, I.
Newfoundland, Pen. Scandinaviei, nordul Eurasiei) +
etajul montan al pădurilor de conifere.
• Floare roz, neobservabilă și fruct sub formă de con
maro, alungit (7-15 cm), persistent, ușor
observabil, frunze aciculare, semperviriscente.
• Sensibil la dăunători și boli, rădăcină superficială.

Fig. 14 Zâmbru (Pinus cembra)

B. Zâmbrul (pinus cembra)

• Înălțime max.: 35 m, diametru max. trunchi: 1,5 m.

• Areal biogeografic actual: Europa (Alpi, Carpați și
Tatra), România (M. Rodnei, M. Călimani, M.
Făgăraș, M. Parâng, M. Retezat).
• Flori roșii și fruct sub formă de con maro, ovoide (5-8
cm), persistente, ușor observabile, frunze
aciculare, semperviriscente.
• Trunchi și crengi rezistente la rupturi, sensibil la
dăunători și boli, rădăcină pivotantă.
 Molid (Picea abies) Zâmbru (Pinus cembra)
Longevitate/maturitate 700 ani/50 ani 1050 ani/70 ani
Torelanța la umbră Moderată Moderată
Toleranță la seceta Moderată Ridicată
Rezistență la păscut Redusă Ridicată
Rezistență la vânturi puternice Redusă Ridicată
Ritm de creștere Lent Lent
Exigență pentru umiditate Ridicată Moderată
Exigență pentru sol Redusă Moderată
Exigență pentru lumină Semiumbră Lumină abundentă
Picea abies și Pinus cembra în Parcul Național Munții Rodnei
Toleranță la aer poluat Redusă Redusă
Tabel 2 Trăsături ecologice (selecție) ale speciilor Picea abies și Pinus cembra (sursa: Landclim dataset)

Pinus cembra: Picea abies:

 Între 1375 m și 1800 m altitudine (pe versanții nordici);  Între 1100 m și 1620 m altitudine;
 Răspândit pe suprafețe redus (relict glaciar);  Răspândit pe suprafețe ample;
 Asociații cu molid (Picea abies) – la limita inferioară, jneapăn  Asociații cu fag (Fagus
(Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar sylvatica), brad (Abies alba), paltin de
(Rhododendron myrtifolium); munte (Acer pseudoplatanus), zâmbru
 Arbori bătrâni (semințe puține, semințe sterile), dispersați (fără (Pinus cembra) – la limita superioară
posibilitate de interfecundare);  Populație numeroasă;
 Valoare economică ridicată;  Valoare economică ridicată;
 Pe cale de dispariție, protejat (proiect Life – refacerea populației  Specie vulnerabilă la
de Pinus cembra). defrișări, neprotejată.
 Run 1 – Picea abies
Run 2 – Pinus cembra

Fig. 15 Modelare Simile pe stadii de evoluție (150 ani) – speciile Picea abies și Pinus cembra (sursa: Landclim dataset)

• Primii ani de viață (≈20 ani) – răsadurile de Pinus cembra se dezvoltă mai bine (mai rezistente la păscut); răsadurile
de Picea abies sunt mai vulnerabile.
• Pe măsură ce efectivul indivizilor apți de reproducere crește (crește numărul de semințe), se mărește și numărul de
răsaduri. Răsadurile de Pinus cembra vor fi mai numeroase în anul 50 (100 Pc față de 55 Pa).
• Numărul indivizilor de Pinus cembra este mai ridicat în orice stadiu de evoluție (specie mai rezistentă la variația
factorilor naturali externi), însă balanța se echilibrează când indivizii ating maturitatea – deosebit de evident începând
cu anul 80 (Pinus cembra ajuns la maturitate nu mai permite luminii să ajungă cu ușurință la sol, privând răsadurile de
Pinus cembra de această necesitate).
 Run 1 – Picea abies
Run 2 – Pinus cembra

Fig. 16 Modelare Simile pe fluxuri evolutive (150 ani) – speciile Picea abies și Pinus cembra (sursa: Landclim dataset)

• Răsadurile de Pinus cembra sunt mai rezistente, remarcându-se mai puțini indivizi morți în acest stadiu de evoluție.
Picea abies are mai multe răsaduri născute, însă multe dintre acestea mor (ecart diminuat începând cu anul 120).
• Pe măsură ce efectivul indivizilor apți de reproducere crește, se mărește și numărul răsadurilor ce se nasc, dar și al
celor care mor.
• După primii 90 de ani, situația se inversează în ceea ce privește răsadurile născute, Pinus cembra începând să aibă
mai multe.
• Mai mulți indivizi de Pinus cembra ajung să devină arbori tineri (după anul 90), cu toate că numărul puieților care
mor este mai ridicat în cazul acestei specii. Mai mulți indivizi de Picea abies supraviețuiesc acestui stadiu (lumina).
Probleme ce pot duce la degradarea peisajului.
Soluționarea acestora

Fig. Deșeuri acumulate în Parcul

Național Munții Rodnei (sursa:
wikipedia.org)

A. Activitatea turistică
de drumeție (turism de
masă, turism
necontrolat) →
generator de deșeuri →
degradarea peisajului.

În Parcul Național
Munții Rodnei – 22
trasee turistice de
drumeție marcate.

Fig. 17 Harta
traseelor turistice
marcate din Parcul
Național Munții
Rodnei (sursa:
A.P.N.M.R.)
 Scop Diminuarea cantității de deșeuri adunate de-a lungul potecilor turistice
Criterii Eficiență economică Sustenabilitate Evaluare facilă a feedback-ului Durabilitate
Existența la fiecare
Aplicarea unor reguli Recompensarea aleatorie a Organizarea de
intrare pe traseu a
mai stricte cu privire turiștilor care își adună campanii de
Alternative unor puncte de
la managementul deșeurile (se verifică aleatoriu ecologizare a
aprovizionare cu
deșeurilor în parc la ieșirea de pe fiecare traseu) traseelor turistice
saci menajeri

Aplicarea unor reguli mai

stricte și instalarea unor
puncte de aprovizionare cu
saci menajeri ar putea
îndeplini scopul propus.
Eficiența economică și
sustenabilitatea sunt criteriile
care determină alegerea celor
două alternative ca fiind ideale.
B. Mozaic de proprietăți + arondarea parcului pe teritoriul a două județe + 22 comune proprietare + 15 ocoale
silvice care administrează fondul forestier (3 ROMSILVA + 12 locale) + presiunea antropică după disponibilizările
din minerit + lipsa compensațiilor oferite de stat pentru proprietarii care dețin suprafețe împădurite în zonele de
protecție strictă și protecție integrală (cf. Legii 46/2008 – Codul silvic) → defrișări ilegale → degradarea peisajului.

Scop Împiedicarea defrișărilor ilegale

Evaluare
Promptitudinea Administrativ
Criterii Eficiență economică Politic facil facilă a
aplicării măsurii facil
feedback-ului
Aplicarea unor amenzi Aplicarea unor Dotarea, Trecerea întregului Instaurarea unor
contravenționale mai reguli mai stricte pregătirea și fond forestier în zone de protecție
mari și reducerea cu privire la creșterea proprietatea statului speciale în
Alternative
cantității de masă extragerea masei efectivului și administrarea areale unde
lemnoasă de la care se lemnoase din rangerilor din unui singur fondul forestier
răspunde penal ariile protejate parc organism abilitat este vulnerabil

Dotarea și creșterea efectivului rangerilor, aplicarea Dotarea și creșterea efectivului rangerilor reprezintă o
unor reguli mai stricte și împroprietărirea statului pot soluție relativ facilă politic și administrativ, însă regulile
fi soluții viabile pentru îndeplinirea acestui obiectiv. mai stricte și trecerea pădurii în proprietatea statului pot
fi soluții mai durabile.
Bibliografie

1. Pătru-Stupariu I. (2011), Peisaj și gestiunea durabilă a teritoriului, Ed. Universității din București;
2. Niculae M.I. (2012), Evoluţia spaţială şi temporală a peisajelor şi a patrimoniului rural în Subcarpaţii dintre
Râmnicu Sărat şi Buzău, Ed. Universității din București;
3. Donița N. (2005), Distribution and structure of the P. cembra / P.mugo / P. abies habitat in Pietrosul Rodnei
Biosphere Reserve, LIFE-NATURE, București;
4. Blada I. (2006), Refacerea habitatelor forestiere din Rezervaţia Biosferei Pietrosul Rodnei, LIFE-
NATURE, București;
5. Gillet F. (2008), Modelling vegetation dynamics in heterogenous pasture-woodland landscapes, Ecological
Modelling, nr. 217/2008, pp. 1-18.

Surse internet

1. http://parcrodna.ro (Administrația Parcul Național Munții Rodnei)

2. http://iucnredlist.org (International Union for Conservation of Nature)
3. http://eea.europa.eu (Agenția Europeană de Mediu)
4. http://hort.ifas.ufl.edu (University of Florida, Environmental Horticulture)
5. http://unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/ (Universitatea din București, Ileana Pătru-Stupariu)
6. http://unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/ (Universitatea din București, Iulian Săndulache)