REGIMUL FANARIOT

Regimul fanariot s-a instaurat în Ţările Române pe fondul reculului politico-

militar al otomanilor de după asediul Vienei -1683. Ofensiva austriacă şiceea rusă
spre sud-estul european dă naştere „Chestiunii Orientale”,în cadrul căreia teritoriul
românesc devine teatru de luptă şi element territorial al disputei marilor puteri.
Poarta pierde încrederea în domnii români şi instituie domnii controlate direct prin
domni de origine greacă sau grecizată din cartierul constantinopolitan Fanar.

În noul context domnii sunt numiţi direct de poartă, pe termene scurte şi mutaţi
dintr-o ţară în alta, pierzând dreptul de a duce o politică externă proprie. Armata
naţională este înlocuită cu gărzile de arnăuţi, domnia este cumpărată pe sume
exorbitante ceea ce generează multiplicarea şi vânzarea funcţiilor, corupţie,
creşterea obligaţiilor ţărănimii în dauna celor scutiţi (boierii şi clerul ) . Sporesc
taxele, tributul, apar daruri foarte mari cum ar fi mucarerul mare şi mucarerul mic
(confirmări trienale şi anuale ale domniei).

Tendinţele expansioniste ale Rusiei şi Austriei spre spatial balcanic cu scopul

declarat al eliberării creştinilor şi cu cel nedeclarat al cuceririi sud-estului european
cu Constantinopolul şi strâmtorile sale, au dus la reacţia Franţei şi Angliei ce se
opun sub masca salvării integrităţii Imperiului Otoman şi amenţinerii echilibrului
european. Cele 12 războaie ruso-turce sau ruso-austro-turce, s-au dus cu precădere
pe teritoriul românesc şi au cauzat mari pierderi umane şi materiale, dar şi rupturi
teritoriale. Astfel prin pacea de la Karlowitz-1699,austriecii anexează Transilvania,
prin ceea de la Passarowitz-1718, obţin Banatul şi temporar Oltenia(1718-1739),iar
în urma înţelegerilor cu ruşii de după pacea de la Kuciuc Kainargi- 1774, anexează
nord-vestul Moldovei(Bucovina).

La rândul lor ruşii obţin prin pacea de la Iaşi-1792, graniţa pe Nistru, prin ceea
de la Bucureşti-1812, să anexeze Moldova dintre Nistru şi Prut(Basarabia), iar prin
pacea de la Adrianopol-1829, să îşi impună controlul în Marea Neagră, pe Dunăre
şi „protectoratul” asupra principatelor dunărene . Orientalizarea moravurilor,
portului, culturii, monopolul comercial otoman şi creşterea mişcărilor naţionale
balcanice în special sârbă şi greacă (condusă de Eteria, având în frunte pe generalul
Alexandru Ipsilanti, fiu de domn fanariot, general rus şi aghiotant al ţarului
Alexandru I),a avut influenţă şi în Principate. În primăvara lui 1821, la Padeş în
Mehedinţi începe acţiunea lui Tudor Vladimirescu (moşnean din Vladimiri-Gorj,
îmbogăţit din comerţul cu vite, vorbind 4 limbi, fost ofiţer de voluntari în armata
rusă, cunoscător al realităţilor politice ale vremii). Deplasându-se cu trupele sale la
Bucureşti unde preia guvernarea ţării în perioada martie-mai 1821, Tudor lansează
un program naţional (Proclamaţia de la Padeş, cele 2 proclamaţii către bucureşteni,
Cererile norodului românesc, scrisoarea cătreboierii moldoveni) în care cerea :-
restaurarea domniilor pământene şi eliminarea grecilor din funcţiile
politice,administrative şireligioase - crearea unei armate şi şcoli naţionale -
reglementarea tributului şi a relaţiilor politice cu Poarta - desfiinţarea vămilor
interne şi libertatea comerţulu - autonomie politică şi posibil unirea cu Moldova.
Intrat în conflict cu eteriştii lui Ipsilanti, ajunşi la Bucureşti prin Moldova, cu
mişcările dezavuate de ţar, sub primejdia unei intervenţii otomane ,Tudor se
hotărăşte să se retragă pentru a rezista în Oltenia. Prinderea şi asasinarea lui Tudor
de către eterişti la Goleşti-27 mai 1821, uşurează înăbuşirea celor două mişcări de
către turci.

După ce în 1822 turcii restaurează domniile pământene, modernizarea se

accelerează datorită boierilor educaţi în vest dar şi reprezentanţilor forţelor de
ocupaţie rusă din perioada 1818-1834. Acum o comisie mixtă de boieri moldo-
munteană elaborează sub egida guvernatorului rus, generalul Pavel Kisseleff,
REGULAMENTUL ORGANIC , document aplicat identic in iunie 1831-Muntenia
si ianuarie 1832-Moldova , care prevedea : domni numiţi pe 7 ani de Poartă cu
acordul Rusiei - separarea puterilor în stat în executivă-domnul şi guvernul,
legislativă-adunarea obştească şi judecătorească- şcoală şi armată naţională,
reorganizarea administraţiei şi crearea arhivelor statului- libertatea comerţului şi
navigaţiei cu nave proprii pe Dunăre- reorganizarea puşcăriilor şi eliminarea
pedepselor cu tortura şi mutilarea fizică- buget dezbătut şi aprobat de adunare-
impozit proporţional cu averea (exceptaţi sunt boierii şi clerul mănăstiresc)-
creşterea nartului (norma de lucru pe zi a ţăranilor) şi generalizarea lui. Sunt create
astfel premizele modernizării, industrializării şi unificării .