10 METODE ACTIVIZANTE UTILIZATE ÎN PREDAREA

GEOGRAFIEI
LA LICEU

prof. MIHAELA OPREA

GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL LUDUŞ
 RELIEFUL
CLASA a IX-a
 1. METODA MOZAIC
SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor
educaţie.

ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI

1. Constituirea grupurilor cooperative: Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru. Fiecare elev
primeşte un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste şi până la sfârşitul orei fiecare dintre
voi va trebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu numărul 1 veţi primi prima parte (Mineralele), cei cu
numărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei cu numărul 3 partea a treia (Rocile sedimentare), cei cu numărul 4 partea a
patra (Rocile metamorfice).

2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia impreuna
textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de prezentare a continutului
esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in
subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai
grupului cooperativ. Au la dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se
impotmolesc, profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.

. 3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care provine si prezinta celorlalti
continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului, iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza
intrebari colegilor pentru a se asigura ca textul a fost inteles si invatat.

4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la intrebari, printr-o
prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a unor scheme, harti etc

Safir prelucrat Bazalt Gips Marmura

 2. METODA CUBULUI
SCOP: explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul în şase paşi:
descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.
VULCANII
1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub. Timp de trei minute completaţi în caiete ceea ce se cere pe fiecare faţă
a cubului.

2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica exact ce i-a plăcut
şi de ce anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar
partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.

3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un reprezentant din
fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.

Descrie! – o erupţie vulcanică

Compară! – erupţiile vulcanice cu alte procese/ fenomene din natură
Asociază! – componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei sobe
Analizează! – repartiţia vulcanilor pe glob
Aplică! – unele cunoştinţe referitoare la vulcani în explicarea unor elemente de geografie fizică
Argumentează! – afirmaţia “vulcanii sunt catastrofe naturale”
 3. DIAGRAMA ISHIKAWA
(OS DE PEŞTE)
SCOP: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate.

FORMAREA RELIEFULUI

1. Identificarea problemei (efectului)

- trebuie formulată în termeni clari – Formarea reliefului
- trebuie agreată de toţi membrii grupului
2. Problema devine “capul peştelui”
- se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei
- prin brainstorming – agenţi interni, agenţi externi, forme rezultate
4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.
5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit
• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor
- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.
9. Adoptarea de decizii
 Vulcanism Vântul

Seisme Vieţuitoare Relief carstic

Apa
Relief glaciar

Agenţi interni Agenţi externi

Formarea reliefului
Relief eolian Forme rezultate

Relief antropic Relief fluviatil

Relief glaciar
Relief carstic

Relief fluviatil

Relief eolian
 4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”
SCOP: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolul unui
gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono)
ALUNECĂRILE DE TEREN
“Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafata inclinata (versant).
Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se
umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).
Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi
construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru
se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.
In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au
rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului
acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa,
defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga
alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este
mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de
teren din cauza ploilor abundente.”
 Pălăria albă
Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.

Pălăria roşie
Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse
riscului producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?

Pălăria neagră
Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilor de
teren.

Pălăria galbenă
Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva
stopării alunecărilor.

Pălăria verde
Sarcina de lucru: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii
alunecărilor în zona noastră.

Pălăria albastră
Sarcina de lucru: Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor
în zona noastră?
 5. ORGANIZATORUL GRAFIC
SCOP: se utilizează pentru evidenţierea cauzelor şi efectelor unor procese sau
fenomene.

CUTREMURELE DE PĂMÂNT

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5
minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.

2. Activitate frontală: Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.

Efect 1

Cauza Efect 2

Efect 3

Distrugerea clădirilor

Distrugerea drumurilor
Cutremure
Producerea alunecărilor

Producerea valurilor tsunami

 6. TEHNICA BLAZONULUI
SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane,
cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.

TIPURI DE ROCI

1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date.
Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă.
Fiecare grup va elabora un blazon cu una dintre temele:
1. Rocile vulcanice
2. Rocile magmatice
3. Rocile detritice
4. Rocile organogene
5. Rocile de precipitare
6. Rocile metamorfice

2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de
colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac
comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

Tipul de roci

Formare Exemple

Răspândire Utilizări
 Rocile detritice

Provin din Pietrişuri, nisipuri

sfărâmarea altor argile, gresii etc.
roci de către ape,
vânturi, gheaţă etc.

În luncile Construcţii,
râurilor industrie etc.

Argila
Nisip

Pietriş
 Rocile vulcanice

Provin prin răcirea Bazaltul,

şi consolidarea andezitul,
lavei dacitul

În regiunile Construcţii,
vulcanice la drumuri

Dacit
Andezit

Bazalt
 7. DIAGRAMA VENN
SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între
concepte, fenomene, evenimente etc.

UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

1. Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi câmpii există asemănări
şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele
caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de
relief. Aveţi la dispoziţie un minut.

2. Activitate individuală

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama Venn cu informaţiile
obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.

4. Activitate frontală: Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.

Dealurile Câmpiile

S-au format prin S-au format prin

fragmentarea unor Sunt alcătuie acumularea
podişuri din roci sedimentelor
Au altitudini de sedimentare Au altitudini de
300-700 m 10-300 m

Deal Câmpie
 8. CIORCHINELE
SCOP: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de
organizare grafică accesibilă

FORMELE RELIEFULUI PLANETAR

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul continente în mijlocul
unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi
toate cuvintele care vă vin în minte despre continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.

2. Activitate individuală.

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile primite de la el.

4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi, completaţi-l cu
informaţiile primite de la colegi.

5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o singură informaţie,care
nu a fost prezentată anterior.

10,5
mil. kmp

Europa
America 44,5
de Sud mil. kmp

Asia

Antarctica

4810 m Continente 8848 m

alt. max. alt. max.

Australia Africa M-ţii

şi Oceania Himalaia
America
de Nord
 9. “TURUL GALERIEI”
SCOP: stimularea învăţării şi interaprecierii

TIPURI DE RELIEF

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute. Fiecare grup va elabora un
desen, o schemă despre Tipurile de relief.

2. Activitate în grupuri: Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.

3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.

4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la fiecare exponat
pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice,
întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc
comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.

5. Activitate în grupuri: Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu, comparativ cu ale celorlalte
grupuri.

Relieful glaciar Relieful eolian

Relieful structural
Relieful litoral
 10. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL)
SCOP: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o tema principală. Dezvoltarea
potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din
domenii diferite.

TIPURI GENETICE DE RELIEF

1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.

2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.

3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme principale pe
care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.

4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de
ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea gheţarilor, acţiunea apelor
marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.

5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor
de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale: Formaţi 8 grupuri. Elevii din fiecare grup
vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii
pentru tema A –procesele geomorfologice, grupul B pentru tema B - acţiunea apei etc.

7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă rezultatele frupului său. Se
analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează
diagrama sa.

8. Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care au lucrat, identifică dificultăţile pe
care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.
 Ţărm Peşteră Dune “Babele”

Acţiunea apelor
Carpaţii curgătoare
Acţiunea vântului Structura geologică
Delta Dunării

Acţiunea apei Tipurile genetice

de relief Acţiunea gheţarilor

Acţiunea apelor
marine
Procesele Rocile
geomorfologice
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE
UMANE
CLASA a X-a
 1. DIAGRAMA ISHIKAWA
(OS DE PEŞTE)
SCOP: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate.

DINAMICA NATURALĂ A POPULAŢIEI

1. Identificarea problemei (efectului)
- trebuie formulată în termeni clari – Natalitatea scăzută în ţările dezvoltate
- trebuie agreată de toţi membrii grupului
2. Problema devine “capul peştelui”
- se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei
- prin brainstorming – educaţia femeilor, cariera femeilor, dezvoltarea economiei, condiţii sociale
4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.
5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit
• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor
- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.
9. Adoptarea de decizii

Sursă de venituri
Cunoaşterea
metodelor Ocupă
contraceptive timp

Stres
Planificare
familială
Folosirea
metodelor Satisfacţii
contraceptive

Educaţia femeilor Cariera femeilor

Natalitatea mică în
ţări dezvoltate
Dezvoltarea
Condiţii sociale
economiei

Droguri
2-3 slujbe Fumatul
Venituri
scăzute/mari
Nr. mare
de ore Legalizare Anturaj
lucrate avort
 2. TEHNICA PHILIPS 6/6
SCOP: intensificarea producţiei creative

RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de şase. Timp de şase minute discutaţi în fiecare grup despre
factorii care determină răspândirea geografică a populaţiei, apoi timp de două minute un reprezentant al grupului va expune
ideile voastre în faţa colegilor.

2. Discuţiile în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup alege un moderator care notează ideile grupului şi numeşte un
purtător de cuvânt.

3. Prezentarea rapoartelor: După expirarea timpului, în timp de două minute, fiecare purtător de cuvânt prezintă
părerea la care a ajuns grupul său.

4. Sinteza rapoartelor se poate face în diverse moduri: sinteza purtătorilor de cuvânt sau sinteza realizată de
moderator.
 3. BULA DUBLĂ
SCOP: se utilizează pentru evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor dintre
elemente, procese sau fenomene.

MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAŢIEI – MIGRAŢIILE

Tehnica „Bula dublă” grupează asemănările şi deosebirile dintre doua

obiecte , procese, fenomene, idei, concepte.
Bula dublă este prezentată grafic prin două cercuri mari în care se aşează imaginea care denumeşte subiectul sau se
scrie cuvântul –cheie.
În cercurile mici aşezate între cele două cercuri mari se deseneaza sau se aşează simbolurile ce reprezintă asemănările
dintre cei doi termeni cheie sau se notează asemănările.
În cercurile situate în exterior la dreapta şi la stanga termenilor cheie se înscriu caracteristicile, particularităţile sau
deosebirile.

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Realizaţi „Bula dublă” pentru evidenţierea asemănăroilor şi a deosebirilor dintre
migraţia internă şi migraţia internaţională.

2. Activitatea individuală: Elevii realizează propria bulă dublă, cu datele cerute.

3. Activitate frontală: Se completează bula dublă, realizată pe tablă.

Nivelul În afara
În de trai ţării
ţară

Migraţia Migraţia
internă Lipsa internaţională
banilor

Locuri de Exod de
Exod munca mai creiere
rural bine platite
 6. TEHNICA BLAZONULUI
SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane,
cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.

RASELE UMANE

1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date.
Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Rasele umane, după modelul de pe tablă. Fiecare
grup va elabora un blazon cu una dintre temele:
1. Rasa europoidă
2. Rasa negroidă
3. Rasa mongoloidă

2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de
colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac
comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

Rasa umană

Trăsăturile rasei

Răspândire
 Rasa europidă

Piele de culoare deschisă, nas îngust,

păr moale – brun sau blond, ochii mari,
divers coloraţi, talia înaltă

Sunt răspândiţi în Europa,

America, Australia