Sunteți pe pagina 1din 5

Viaţa bate dosarul!

În judeţul Iaşi poţi număra pe degete localităţile unde primarii nu au avut


probleme cu legea. Fie că este vorba de condamnări sau trimiteri în
judecată, cetăţenii nu au avut niciun fel de problemă în a-i vota pe cei
care le-au tras ţepe. De partea cealaltă, edilii-penali, majoritatea social-
democraţi, se mândresc cu titlurile de şpăgari întrucât, conform tradiţiei,
nu eşti un primar adevărat dacă nu ai şi dosar penal…
Aflat la al doilea mandat ca edil al urbei, primarul Paşcaniului, social-
democratul Dumitru Pantazi, a fost trimis în judecată pentru complicitate la
abuz în serviciu în vara lui 2015. Instrumentarea dosarului său a durat opt
ani, cercetările începând în 2007, când Pantazi era doar viceprimar al urbei.
Potrivit anchetatorilor, Pantazi ar fi solicitat Primăriei radierea unui debit de
circa un milion lei aparţinând societăţii Agrocomplex Lunca Paşcani, firmă
controlată de edil. Actualul primar a susţinut că din cauza unor calamităţi
naturale, societatea a fost pe pierdere, neputându-şi onora datoriile la bugetul
local. Aleşii locali nu au avut niciun fel de problemă în a vota o hotărâre de
consiliu prin care se admitea radierea debitului, însă prefectul de atunci a
contestat-o, iar judecătorii au anulat-o ulterior. Numai că, angajaţii Primăriei
nu au reînscris debitul firmei lui Pantazi în registru, astfel că s-a prescris
dreptul instituţiei publice de a cere banii. Ulterior, prejudiciul a ajuns la
aproape jumătate de milion de euro, iar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Dumitru Pantazi a obţinut achitarea. Primarul Paşcaniului a avut pe rol un al
doilea dosar de corupţie, deschis în septembrie 2016, după ce ar fi eliberat
ilegal o autorizaţie de construire în beneficiul unei firme care doreas să
ridice un fast-food. Potrivit DNA Iaşi, în perioada 16.07.2012 – 11.02.2013,
Pantazi în calitate de primar al municipiului Paşcani, împreună cu inculpaţii
Mircea Zuzan (secretar al CL Paşcani) şi Ovidiu Prisecaru (funcţionar la
Serviciul Amenajare Teritoriu) au semnat o autorizaţie de construire, în
condiţiile în care nu exista acordul scris, dat în formî autentică, de către
proprietarii unei clădiri învecinate (formă cerută de dispoziţiile actelor
normative în vigoare şi prevăzută şi în certificatul de urbanism aferent emis
de Primăria municipiului Paţcani). Autorizaţia de construire a fost întocmită
de către Elena Serghiuţă (funcţionară la Urbanims) cunoscând neregulile de
mai sus, iar documentul a fost ulterior introdus în circuitul de semnare. În
perioada 26.06.2014 – martie 2015, aceeaşi inculpată a făcut menţiuni
nereale pe documentaţia tehnică aferentă autorizaţiei de construire, în sensul
în care a atestat, în mod nereal, că a vizat această documentaţie anterior datei
de 11.02.2013, deşi această documentaţie a fost depusă la Primăria
municipiului Paşcani după data de 26.06.2014. Pantazi şi Zuzan au fost
achitaţi în acest dosar
Adio, dar rămân cu tine!
Un alt primar social democrat din mediul urban, Ioan Vatamanu de la Târgu
Frumos, a câștigat al doilea mandat de primar obținând peste 70% din
voturile valabil exprimate cu toate că, cu un an înainte de alegeri, primise o
pedeapsă de un an şi două luni cu suspendare şi interzicerea dreptului de a fi
ales în autorităţile publice locale pe durata executării pedepsei.
Vatamanu a fost trimis în judecată în 2014 pentru că s-ar fi folosit de funcţia
publică pentru a obţine un teren de 100 mp de care se deservea o societate
comercială a familiei sale. Povestea a început cu trei ani mai devreme, în
2011, când societatea deţinută de Vatamanu, SC Tac-Tac SRL, firmă de
panificaţie, concesionase un teren de la primărie, în zona centrală, însă s-a
extins peste suprafaţa luată iniţial. Ulterior, în anul 2012, terenul concesionat
a fost vândut către firma sa în mod dubios. În aceste condiţii, procurorii l-au
trimis in judecată, iar instanţa l-a condamnat într-un final la un an şi două
luni de închisoare cu suspendare şi interzicerea unor drepturi.
Hilarul situaţiei constă în faptul că Ionel Vatamanu nu a plecat din funcţie
nici măcar la aproape trei ani de la sentinţă. Asta pentru că Felicia Spulber,
secretarul primăriei, nu a emis referatul constatator în baza căruia prefectul
poate emite ordinul de încetare a mandatului. Prefectul Marian Şerbescu i-a
făcut femeii plângere penală, iar procurorii au dispus trimiterea acesteia în
judecată pentru abuz în serviciu.
Cum s-a jucat Postârnac cu păşunea celor din Ipatele
Nici edilul din comuna Ipatele, Costică Postârnac, nu a avut vrei problemă în
a candida pentru un nou mandat în 2016, cu toate că Agenţia Naţională de
Integritate l-a declarat neeligibil. În calitate de primar, nea Costică a semnat
acte adiţionale prin care a fost majorată de la 526 ha la 554 ha păşunea
concesionată de o societate agricolă condusă de soţia lui. ANI a demonstrat
că Postârnac este incompatibil şi că nu mai are dreptul să candideze pentru
un nou mandat, doar că primarul a atacat decizia în instanţă. Într-o primă
etapă, primarul a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Iaşi, însa a pierdut
bătălia la Înalta Curte, asta pentru că magistraţii au admis recursul ANI.
Primarul a primit interdicţia de a candida pentru un nou mandat, însă fiind
un proces pe rol, lucrurile s-au tărăganat, fiind nevoie de ordinul prefectului
pentru ca Postârnac să plece mai devreme acasă. Decizia de demitere a lui
Postârnac a afectat şi organizaţia PSD Iaşi, primarul fiind un membru
influent al filialei, nu de puţine ori fiind extrem de vocal la adresa unor
membri de partid.
Doi primari s-au „jucat” cu banii APIA
Un alt edil social-democra a fost trimişi în judecată pentru că nu a rezistat
mirajului subvenţiilor oferite de Uniunea Europeană pentru creşterea
animalelor pe păşunea comunală. Cătălin Mărtinuş din comuna Dobrovăţ,
alături de alte persoane din primărie, este acuzat de procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie de abuz în serviciu, cuantumul prejudiciului fiind de
circa 150.000 lei. Prin două contracte de comodat ce au fost folosite şi
pentru primirea subvenţiilor, Mărtinuş a oferit cu titlu gratuit păşunea de 322
ha către două asociaţii de crescători de animale unde era membru fondator,
fără a trece respectivele documente prin Consiliul Local. Potrivit
rechizitoriului, în perioada 2008-2009, primarul Martinuş ar fi falsificat mai
multe documente prin care se atestau fapte neadevărate, documente ce ar fi
fost depuse la APIA în vederea obţinerii unor subvenţii. „În acelaşi scop, au
fost depuse la APIA Iaşi şi două contracte de comodat încheiate de
inculpatul Martinuş Cătălin-Iulian cu preşedinţii a două asociaţii de
crescători de animale, prin care se atribuiau acestora, în folosinţă cu
titlu gratuit, o suprafaţă de 322,4 hectare din pădurea comunei
Dobrovăţ (teren aflat în domeniul privat al comunei Dobrovăţ), fără ca
încheierea celor două documente să se fi întemeiat pe vreo hotărâre a
Consiliului Local”, au precizat procurorii DNA.
Şi edilul din comuna Golăieşti, Mihai Bîzdîgă, a fost trimis în judecată
pentru un prejudiciu de peste 2,1 milioane lei din subvenţii APIA şi ulterior
a fost condamnat la doi ani şi jumătatate de închisoare cu suspendare.
Potrivit procurorilor, în perioada 2008-2011 primarul Mihai Bîzdâgă, în
calitate de preşedinte al APCT Golăieşti, a depus la Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Iaşi, în numele asociaţiei, patru cereri
de acordare a subvenţiilor agricole pe suprafaţă, aferente anilor respectivi.
În susţinerea cererilor, însă, edilul a depus mai multe înscrisuri (adeverinţe,
tabele) cu menţiuni inexacte referitoare la suprafaţa de păşune şi numărul de
animale. Actele ar fi fost semnate de Mihai Bîzdâgă, atât în calitate de
primar, cât şi în calitate de preşedinte al asociaţiei. „Pentru a putea accesa
aceste subvenţii, în cursul anului 2008, inculpaţii Bîzdîgă Mihai şi
Bojoga Mihai, viceprimar al comunei Golăieşti, au semnat, în calitate de
reprezentant al primăriei, respectiv al Consiliului local, un contract prin
care se concesiona în mod gratuit, pe un termen de 11 ani, păşunea
comunală în suprafaţă de 548 hectare, în condiţiile în care cei doi
inculpaţi aveau şi calitatea de membri fondatori şi deţineau funcţii de
conducere în cadrul Asociaţiei. Acest contract de concesiune a fost
utilizat în procedura de obţinere a subvenţiilor“, au arătat procurorii.
Aceştia mai spun că într-un mod similar ar fi procedat şi Maricica Bîzdâgă,
soţia primarului, în numele unei intreprinderi familiale. Prejudiciul total se
ridica la momentul trimiterii în judecată la 1,2 milioane de lei, bani care ar fi
fost încasaţi pe nedrept de la APIA.
Carieră făcută praf din cauza unei căni de vin fiert
Şi primarul comunei Sireţel, Gheorghe Ancuţa, a fost condamnat penal în
2017, cu suspendare, deci el ar trebui să-şi piardă funcţia. A fost găsit
vinovat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor
publice şi luare de mită, primind un microbuz in valoare de 144.927,44 lei ca
să aprobe suplimentarea valorii contractului unor lucrări.
Cel mai recent exemplu de primar cu dosar penal este cel al primarului din
Gradjuri, care, pe 12 ianuarie anul acesta a fost prins băut la volan. Testat cu
aparatul alcooltest, Constantin Zamfirachi avea o alcolemie de 0,63 mg/l. A
fost condus la spital pentru recolatrea de probe şi i s-a întocmit dosar penal.
Nonşalant, edilul îşi recunoaşte fapta. „Am consumat o cană de vin fiert
iar poliţiştii m-au prins. Aşa se face praf o carieră. Nu îmi pare rău că
am băut o cană de vin fiert cu nişte oameni cărora le-am venit în
ajutor”, a spus primarul.
N-au mai prins mandate, dar au rămas cu condamnările
PSD a avut şi alţi oameni trimişi în judecată sau chiar condamnaţi fapte de
corupţie. Unul din ei, Constantin Cibotaru, fost primar în Balş, a fost
condamnat în primă instanţă la doi ani şi jumătate de închisoare pentru luare
de mită chiar în primul mandat. Cibotaru a solicitat reprezentanţilor unei
firme 20.000 euro, promiţându-le că va interveni pe lângă consilierii locali
pentru a facilita concesionarea unui teren de un hectar de pe raza comunei.
Un altul este Constantin Cernescu, fost priamr la Hârlău. Cernescu a fost
trimis în judecată sub control judiciar pentru abuz în serviciu, instigare la
abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, în acelaşi dosar cu
viceprimarul, şeful ocolului silvic şi şeful Poliţiei Hârlău. Cernescu este
acuzat că l-a determinat pe un funcţionar să semneze un proces verbal de
recepţie pentru un proiect care nu era definitivat şi primea maşini de lemne
ilegal, pe care le dădea unor patroni de restaurante, care îi organizau, în
schimb, petreceri.
Într-o situaţie similară s-a aflat şi fostul primar al comunei Rugionasa, Ionel
Moraru, fost democrat liberal şi social democrat Acesta este acuzat de
procurori de conflict de interese şi abuz în serviciu, deoarece ar fi folosit
banii primăriei pentru a-şi ajuta fiul şi ginerele, favorizându-i în cadrul unor
licitaţii de achiziţii.
În fine, fost liberal, edilul social democrat din Dumeşti, Mihai Sabaiduc, a
fost trimis în judecată a fost trimis în judecată alături de alte şapte persoane
pentru că a obţinut ilegal, prin documente falsificate, nişte terenuri din
apropierea drumului european 85. Potrivit procurorilor anticorupţie, 16
oameni ar fi fost păgubiţi cu peste 400.000 euro.
***
Din cei 98 de primari pe care îi are judeţul Iaşi, peste 20 au avut dosare
penale sau chiar s-au ales cu trimiteri în judecată şi condamnări în primă
instanţă. Din aceştia, 11 au candidat în 2016 pentru un nou mandat de
primar, în timp ce alţi doi edili s-au mulţumit cu posturi de consilieri locali
sau, cu puţin noroc, poate viceprimar.