În februarie 2008, deputatul de Iaşi Mihai Dumitriu reuşea să-şi scurteze drastic cariera
politică, odată cu o declaraţie politică absolut nevinovată intitulată "CNAS a redirecţionat
şpaga pe medicamente". După tromboanele de rigoare, deputatul îl atinge pe liberalul
Nicolaescu (despre care am mai vorbit în acest număr al ziarului), şi-l ofileşte - acuzându-l că,
în calitate de ministru, şi-n colaborare cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS),
face experimente pe pielea pacienţilor. Acuză: refacerea listei compensatelor, în care-au
intrat medicamente "încurajate" şi "stimulate" de marile companii farmaceutice, odată cu
revenirea la prescrierea după denumirea comercială, şi nu după substanţa activă. Exemplu
ales de deputat: "Remicade" - un medicament scump, care se află pe lista compensatelor,
impus agresiv de companiile străine. Vinovat: Nicolaescu şi băsiştii liberali.
Profesorul Dumitriu n-a mai pupat deputăţia; afacerea cu medicamente a fost iubită de tot
spectrul politic, iar ieşeanul tocmai fluiera în biserică.
Mai încoa, pe la 2013, parchetele din România sunt puse la încercare: se descoperise că din
România se exportau în UE cantităţi impresionante de medicamente scumpe (destinate
tratamentului unor boli grave - HIV/SIDA, cardiace, hepatice, psihice etc) iar între acestea
intrau loturi consistente de medicamente contrafăcute; şi din nou, "Remicade" îşi face apariţia.
Ce au descoperit anchetatorii? Un întreg circuit de contrabandă, destinat atât exportului
paralel de medicamente, dar şi substituirii, pe piaţa românească, a medicamentelor originale
cu contrafacerile - iar afacerea era decontată de CAS prin "lista compensatelor". Pe scurt,
prin zeci de firme, în România se treceau două categorii de produse: cele originale şi cele
contrafăcute. Cele originale, scoase ilicit din farmacii (după tiparul ce a dus la falimentul
Relad, sau prin clasicele "reţete false", decontate de CAS) se exportau ulterior în spaţiul
intracomunitar; profiturile au fost uriaşe. Medicamentele contrafăcute rămâneau în Romania -
introduse pe piaţă şi decontate, de asemenea, integral din bugetul de sănătate. Totodată,
firmele implicate solicitau - şi primeau - rambursări de TVA de pe urma exporturilor. Totul e de
ordinul a sute de milioane de euro.
Medicamenteeeee...
Să reluăm: medicamentele originale, importate, aflate pe lista compensatelor, sunt lansate fie
în lanţurile de farmacii, fie în spitale - de unde dispar. Ulterior, sunt re-exportate, cu profituri
uriaşe.
Cine năşeşte şi supraveghează sistemul?
Poate veţi găsi singuri răspunsul, noi vom da câteva exemple.
Fie firmele Cancer Clinic Management SRL, Teh Life Med Center SRL, Online Health
Corporation SRL, Cancer Clinic Infrastructure SRL, Inteligent Pharma Business SRL, Global
Med Premium Group SRL şi Eurodermato SRL. Ce au, în comune, toate acestea, să zicem,
cu asociaţia "Black Sea", numită ceva mai sus, asociaţie al cărei preşedinte este Victor Ponta?
Trăsătura comună nu este numai domeniul de activitate - sănătatea, ci faptul că au în comun
un nume - Bănicioiu. Exact, inexistentul deputat Nicolae Bănicioiu, pe care pezdeul l-a pus pe
liste la Iaşi, sau nevasta domniei sale. Printre asociaţii şi administratorii firmelor lui Bănicioiu
(fost ministru al sănătăţii şi membru în comisia de sănătate a camerei deputaţilor, reţineţi), se
află Vasile Ciurchea - fost şef al CNAS (anchetat de DNA într-un dosar de corupţie privind
celebrul sistem informatic al instituţiei, şi re-numit de Dăncilă tot la CNAS în iulie a.c.), fraţii
Prigoană (copiii mult mai celebrului lor tată), Matei Ştefan Nedef (partener de afaceri cu fiul
fostului ambasador al Palestinei), Ninel Radu Bălănescu (chirurg, mare maestreu al MLNR,
secretar executiv al Confederaţiei Mondiale a Marilor Loji Regulare), şi Delia Thiess - soţia
milionarului Thiess. Ca paranteză, Thiess a fost consilier al lui Iliescu, l-a adus pe Gorbaciov
cu elicopterul, în 2010, la lansarea propriului ziar "Puterea" şi consultant al consortului regal
Duda.
Sunt doar câteva exemple.
Din farmacii, pe lână celebrele "reţete false", metoda dispariţiei au descoperit-o doi ziarişti de
la "Curentul", care au şi înregistrat convorbirea cu directorii Relad Pharma - un distribuitor de
medicamente al cărui faliment a lăsat creditorilor o gaură de peste 300 milioane euro. Ca idee,
Relad distribuia medicamentele (şi nu vorbim aici de aspirine...) către anumite farmacii,
controlate de asociaţi sau intermediari ai Relad; ulterior, acestea redirecţionau marfa către o
anume societate. Aceasta din urmă nu plătea - şi ca atare farmaciile se găseau datoare către
Relad. Ulterior, creanţele erau cumpărate tot de către sau de către firme ai interpuşilor Relad,
cu sume mai mici decât debitele, astfel încât "conflictul" era stins. Marfa astfel "dispărută" a
fost re-exportată, cu profituri imense. Mai mult, odată cu inttrarea în insolvenţă, stocul de
medicamente al Relad a fost "rostogolit" până a dispărut cu totul.
În 2003, bruneta Alina Gârbacea dădea cu feromoni la AtomicTV, alături de junele Beyoglu;
trupa în care dezbăcăţica să contorsiona pe podele se numea @-mix. Doi ani mai târziu,
mămica junelui - ajuns acum la 21 de ani, tratează criza şi-l pedepseşte numindu-l
preşedinte-director general la renumita Gerovital Cosmetics SA. Doar că acum junele se
numea Andrei Plumb, la fel ca mămica - devenită, din Rovana Beyoglu, Rovana Plumb.
Nimic de zis despre experienţa unui mucos de 21 de ani, şi nici despre prestaţia madamei ce
a ajuns ulterior ministreasă - pentru c-n ţara asta PEZDE a făcut ce-a vrut; altceva
interesează.
Practic, numirea arată că Plumb a controlat CUM A VRUT firma Gerovital; şi cine credeţi că
are, pentru Bulgaria, de exemplu, desfacerea exclusivă a produselor Gerovital? Nimeni altul
decât turcul românizat Mehmet Berat Sumeroglu - despre care am vorbit mai sus, turc aflat în
legătură cu "reţinutul anchetat" Sirin Ibrahim.
Ca paranteză, Andrei ex-Beyoglu a fost asociat şi în AP Pharma SRL - firmă de distribuţie de
medicamente.
Fie acum societatea DTM Associates Construction SRL, în care Andrei Plumb e partener de
afaceri cu Deniz Turkkan (construcţii şi, evident, pharma), Camur Nadir, Bekar Mustafa şi
Tamer Atalay.
Să-i luăm în ordine; merită.
Atalay e preşedintele Camerei de comerţ româno-turce, şi prea-supus al lui Demiz Baykal -
trimisul special al lui Erdogan în România; la întâlnirea celor doi, Atalay se scuza speriat că
nu a putut face nimic în privinţa închiderii şcolilor "Lumina" (afacere controlată de mişcarea
anti-Erdogan "Hizmet"). Omul a iniţiat mega-proiectul construcţiei complexului Dâmboviţa-
Center, în parteneriat turc-englez, prin care Casa Radio se va transforma în mall.
Bekar Mustafa - patron al firmelor Kiat - a tocat documentele firmei, în ziua în care fost fost
chemat la DNA pentru a da explicaţii în cazul Apostu-Cluj.
În fine, Camur Nadir e cercetat pentru constituirea unei reţele de contrabandă cu cargouri în
port Constanţa, afacere în care au fost implicaţi şi câţiva comisionari vamali.
CONCLUZIE: colectate de pe piaţa neagră (cu ajutorul sus-puşilor din politica locului - din
Ucraina, Bulgaria şi Turcia), medicamentele sunt aduse în România fie rutier (mulţi dintre cei
numiţi au firme de transport sau sunt asociaţi cu transportatori) fie cargo (vezi exemplul
Camur), fără ca vămile să facă vreun control (cazul Ungureanu). Ulterior, sunt exportate,
uzându-se de relaţiile cu afacerişti de aceeaşi etnie, rezidenţi ai statelor-ţintă. În cazul
medicamentelor colectate din România, reteţa este uşor diferită: achiziţia se face prin firme-
fantomă, controlate de moldoveni de exemplu (cazul Muntera), sau preluându-se stocurile de
marfă ale farmaciilor/distribuitorilor (cazul Relad) - iar marfa e re-exportată. În tot acest lanţ,
implicarea politicienilor e relativ transparentă - dar de netăgăduit; cum altfel poate fi explicat
faptul că două firme au fost penalizate cu 8 milioane de lei de către Consiliul Concurenţei,
pentru că încercau să oprească exportul paralel al medicamentelor?
Afacerea e protejată "de sus", de la nivel de prim-miniştri; în caz că exemplul implicării lui
Plumb nu e suficient, iată alt indiciu: prin Nadejda Ciupercă (cetăţean al Republicii Moldova) -
asociată cu moldovenii despre care făcurăm vorbire ceva mai sus, se ajunge la Remus
Vulpescu - avocat, lichidator judiciar şi fost şef al privatizărilor; Ponta îl numise chiar director
al Corpului de Control al guvernului...