ŞCOALA GIMNAZIALĂ NIKOS KAZANTZAKIS

BRĂILA

Breviar teoretic,
exemple şi teste de

ALGEBRĂ
Clasa a VIII-a

1
 Simboluri
MATEMATICE
Simbolul Semnificatia Exemplu
 Mulţimea vidă Mulţimea care nu are nici un element

 Reuniune  2;3;4;5   3;5;6;7

 Intersecţie  2;3;4;5   3;5;6;7
 Diferenţă  2;3;4;5   3;5;6;7
 Incluziune  2;3;4  1;2;3;4;5
2  1;2;3;4 ; PAB
 Apartenenţă

 Implicit, echivalent x  3  7  3x  2  10

 Rezultă 3x  2  8  x  2

 Sumă 5

 x  1  2  3  4  5  15
x 1

 Oricare ar fi aZ, 2a este numar par

 Există

m a m a
, m,n0, () astfel încât   1
n b n b
 Aproximativ egal 125:62  2

 Îl divide 315
 Se divide 18 9
 Mai mic sau egal 2 x  3  10

 Mai mare sau egal 2 x  3  10

 Tinde, cu valori în …, definită pe… x   ; f : A B

 Infinit
lim
1
x   x2
Rădăcina pătrată 64  8

[AB] Segmentul AB
 Congruent, identic ABC  MNP ;

 Asemenea ABC  MNP

 Perpendicular ABMN

 Paralel AB  MN

 Triunghi ABC
d  A; MN  Distanţa de la un punct la o dreapta
d  P;  ABC   Distanţa de la un punct la un plan
 Numar irrational   3,15159…

Scuze pentru eventualele greseli de dactilografiere.

Un material util pentru profesori si pentru elevi.

2
 ALGEBRA

CAPITOLUL: 1. NUMERE REALE

Continutul: 1.1 NZQR
Fie multimea  
1 2 16
A    3;2; ; 8 ;2,15; ; ;0;2, (12);5;  
 2 5 3 
A  N   2;0;5
A  Z    3;2;0;5
 1 2 16 
A  Q   3;2; ;2,15; ; ;0;2, (12);5
 2 5 3 
A   R  Q   8 ; 
 NÍZÍZÍQÍR

Continutul: 1.2 Reprezentarea numerelor reale pe axa prin aproximari

Faptul ca multimea numerelor reale este Exemplu:
compusa din multimea numerelor rationale si Sa se reprezinte pe axa numerelor numarul 2 6 .
multimea numerelor irationale, ramane doar sa  2 6  2  24 ; 16  24  25  4  2 6  5 .
aratam cum se reprezinta pe axa un numar
irrational.

Continutul: 1.3 Modulul unui numar real

Valoarea absoluta (modulul) a unui numar real
 a, daca a  0
 26  26

este distanta dintre punctul ce reprezinta  26  26

numarul pe axa numerelor si originea axei, O.

a 
 a, daca a  0
Continutul: 1.4 Intervale de numere reale
Exemple:
Interval marginit inchis la stanga si deschis la dreapta
[3;7)
Interval marginit inchis la stanga si la dreapta
[2;5]
Interval marginit deschis la stanga si la dreapta
(3;6)
Interval marginit inchis la stanga si nemarginit la
dreapta [2;+)
Interval nemarginit la ambele capete, R
(;+) sau R

3
Continutul: 1.5 Operatii cu numere reale
Adunarea si scaderea Exemplu:
Pentru a efectua adunarea sau scaderea numerelor 3
3)
5
3)
3
2)
8
7  2,5   2, ( 6)  6 ) 7    
rationale este necesar a parcurge urmatorii pasi: 2 2 2 3
 Se transforma fractiile zecimale in fractii 42  15  9  16 34
(2
17
ordinare;    .
6 6 3
 Se aduc fractiile la acelasi numitor;
 Se efectueaza adunarea/scaderea.
Proprietatile adunarii:
 Adunarea este comutativa: a + b = b + a.
 Adunarea este asociativa: a + b + c = (a + b) + c.
 Elementul neutru al adunarii este 0: a + 0 = a.
 Pentru orice a exista opusul lui astfel incat: a + (-a) = 0
Inmultirea Exemplu:
 La inmultirea unui numar intreg cu o fractie, se 7 12  7 84
(6
14
a) 12     .
inmulteste numarul intreg cu numaratorul fractiei, 18 18 18 3
numitorul ramanand neschimbat;
 Se transforma fractiile zecimale in fractii 6 14 6 14  6 84
( 21

ordinare; b) 4 , ( 6)       4.
7 3 7 3 7 21
 La inmultirea a doua fractii ordinare se inmultesc
numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
Proprietatile inmultirii:
 Inmultirea este comutativa: a  b = b  a;
 Inmultirea este asociativa: a  b  c = (a  b)  c;
 Elementul neutru al inmultirii este 1: a  1 = a;
 Inmultirea este distributiva fata de adunare sau scadere: a  ( b + c ) = a b + a c
Impartirea Exemplu:
 La impartirea a doua numere rationale se 25 5 25 24 25  24 600
( 30
20
:      .
inmulteste primul numar cu al doilea inversat. 18 24 18 5 18  5 90 3

F1 F2 P D I C
Tabelul inmultirii semnelor: + + + Tabelul impartirii semnelor: + + +
+   +  
 +   + 
  +   +
Ridicarea la putere Exemplu:
,,Puterea este o inmultire repetata” 2 5  2  2  2  2  2  32
a  a  a  a  ...  a
n

2 2
2  3 9
    
1  3 2 4
a m 
am
Operatii cu  1a = 1;  am  an = am+n;
puteri:  a1 = a;  am : an = am-n;
 a0 = 1, daca a  0;  (am)n = amn;
 0a = 0, daca a  0;  (ab)m = ambm.
4
 Intr-un exercitiu de calcul aritmetic ce contine mai multe operatii cu numere reale se
efectueaza mai intai ridicarile la puteresi scoaterea factorilor de sub radicali, apoi inmultirile
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si scaderile, la fel, in ordinea in
care sunt scrise.
 In exercitiile de calcul aritmetic care contin paranteze se efectueaza mai intai calculele din
parantezele mici (rotunde), apoi cele din paranteze mari (drepte) si apoi cele din accolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar real sau o suma/diferenta de numere reale
se afla simbolul ,,”, atunci se poate elimina semnul si paranteza, scriind numerele din
paranteza cu semnul schimbat.

Continutul: 1.6 Rationalizarea numitorului de forma a b sau a b unde a , b  N * .

n) 5)
a a n 3 3 5 3 5
Rationalizarea numitorului:  . Exemplu:   .
m n mn 2 5 25 10
Rationalizarea numitorului: Exemplu:
m n ) 2 5 )
a a(m  n ) 3 3( 2  5 ) 6  3 5
 .    3 5 6 .
m n m2  n 2 5 22  5 1

Continutul: 1.7 Operatii cu numere reprezentate prin litere (calcul algebric)

Termenii de forma cl unde c, numit
coeficientul termenului, reprezinta un
numar, iar, l, partea literala a termenului,
este formata din numere reprezentate prin
litere, eventual, cu diversi exponenti, ii
numim termeni asemenea daca partile lor
literale sunt identice, iar adunarea lor se
numeste reducerea termenilor asemenea.
Exemple:
1) Perechi de termeni asemenea: 2 xy 2 si5 xy 2 ;
 5 x 2 y 3 si  4 x 2 y 3 .
2) Adunarea: 3xy  2 xy 2  5 xy  4 xy 2  8 xy  2 xy 2 .
3) Inmultirea: 3 x    2 xy 2     4 x 2 y   24 x 4 y 3 .
4) Impartirea: 28 x 4 y 5 :  7 x 3 y 3   4 xy 2 .
5) Ridicarea la o putere:   2 x 2 yz 3   8 x 6 y 3 z 9 .
3

Continutul: 1.8 Formule de calcul prescurtat

Formule utilizate: Exemple:
1) Produsul dintre un numar si o suma/diferenta: 1) 2 x  x  3  2 x 2  6 x
a  b  c   ab  ac
2) Patratul unui binom: 2)  2 x  1 2  4 x 2  4 x  1
 a  b 2
 a  2ab  b
2 2

3) *Patratul unui trinom: 3)  x 2  2 x  3  x 4  4 x 3  10 x 2  12 x  9

2

 a  b  c  2  a 2  b 2  c 2  2 ab  ac  bc 
4) Produsul sumei cu diferenta: 4)  3x  5 3x  5  9 x 2  25
 a  b  a  b   a 2
b 2

5) Produsul a doua paranteze: 5)  x  2  x  5  x 2  3 x  10

 a  b m  n   a  m  n   b m  n 

Continutul: 1.9 Descompuneri in factori

Formule utilizate: Exemple:
1) Scoaterea factorului comun: ab  ac  a  b  c  1) 15 x 2  25 x  5 x  3x  5 ;
2) Restrangerea patratului unui binom: a 2  2ab  b 2   a  b  2 2) 9 x 2  24 x  16   3x  4  2 ;
3) Diferenta de patrate: a 2  b 2   a  b  a  b  3) 4 x 2  y 2   2 x  y  2 x  y  ;
4) Descompunerea unui trinom de forma: x 2  mx  n ; daca
4) x 2  x  12   x  3 x  4  .
a  b  n si a  b  m a, b  Z
5
 atunci: x 2  mx  n   x  a  x  b  .

Continutul: 1.10 Rapoarte de numere reprezentate prin litere

Raport de numere reprezentate prin litere este Exemple:
raportul a doua numere reale reprezentate prin litere 2 x x  y x 2  9 2x
cu conditia ca numitorul sa fie diferit de zero. ; ; ; cu conditia ca x  0 .
3 5 4 x2

Continutul: 1.11 Operatii cu rapoarte de numere reprezentate prin litere

k) x2 )
m mk 3x 3 x ( x  2) 3x 2  6 x
a) Amplificarea  Exemplu:   .
n nk x  2 ( x  2)( x  2) x2  4
(k
m m:k x2  4x  4
b) Simplificarea  Exemplu: Sa se simplifice raportul: ; se descompun
n n:k x2  4
pentru a simplifica un raport de in factori termenii raportului si dupa aceea se simplifica.
fapt se cauta c.m.m.d.c. al termenilor x2  4x  4  x  2 2 ( x2
x2
raportului dat.   .
x 4
2
 x  2  x  2 x2
c) Adunarea sau scaderea Exemplu:
 3x 2 x 2 )
3x 2 3x 2  6 x  2
k:n ) k :q )  2    
m p (k : n )  m  (k : q)  p x2 x 4 x  2 ( x  2)( x  2) ( x  2)( x  2)
 
n q k
3x 2  6 x  2
Unde k este c.m.m.m.c. al lui n si q.  .
( x  2)( x  2)
m p m p x x2 x ( x  2) x2  2x
d) Inmultirea n  q  n  q Exemplu:    2 .
x  3 x  3 ( x  3)( x  3) x 9
m p m q mq Exemplu:
e) Impartirea n : q  n  p  n  p x 1 2x  2 x 1 x  2 ( x  1)( x  2) x2
:     .
x2 x2 x  2 2 x  2 ( x  2)  2( x  1) 2 x  4
a 2
m ma  x  x2 x2
f) Ridicarea la putere    a Exemplu:     .
n n  x 1 ( x  1) 2 x2  2x  1

6
 LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VIII-a
NUMERE REALE
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
 Se acorda 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.
1
1 1 1
4p 1. a) Rezultatul calculului  2  6    3  este egal cu ….
   
4p b) Media aritmetica a numerelor 7 si 19 este egala cu ….
4p c) Media geometrica a numerelor 3 si 12 este egala cu ….
4p 2. a) Scrisa sub forma de interval multimea A   x  R  2  x  3 este A = …..
4p b) Dintre numerele a  2 14 si b  3 6 este mai mare numarul ….
12
4p c) Prin rationalizarea numitorului, fractia este egala cu ….
6
4p 3. a)  7 x  2 x  x  :  2 x  este egal cu ….
4p b)  x  2  2 este egal cu ….
4p c)  5  3  5  3  este egal cu ….
4p 4. a) Forma descompusa a expresiei x 2  6 x  9 este egala cu …
4p b) Forma descompusa a expresiei x 2  9 este egala cu …
x2 1
6p c) Rezultatul calculului  pentru x  1 , este egal cu ….
x 1 x 1

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1. Fie intervalele de numere reale I 1  [ 4;3) si I 2  ( 1;5]
5p a) Sa se calculeze I1  I 2 .
5p b) Sa se afle numerele intregi din I1  I 2 .

2. Fie numerele A   2 3  5 2 si B  1  2 3  2 .
5p a) Sa se calculeze A  B.
5p b) Sa se calculeze A  B.
 3x 4  6x 2x  x  2
3. Fie expresia E ( x )    2  : .
 x 2 x 4 x 2 3
5p a) Aflati x  R pentru care expresia data este definita.
10p b) Aduceti expresia la forma cea mai simpla.
3
5p c) Determinati x  Z astfel incat E ( x )  Z unde E ( x )  .
x2

7
 CAPITOLUL: 2. FUNCTII
Continutul: 2.1 Notiunea de functie
Daca fiecarui element din multimea A îi corespunde un element din Exemplu:
multimea B spunem ca este definite o functie pe A cu valori în B.
Se noteaza: f : A  B.
f :   2;0;1;2;3  R, f ( x )  x  3
A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.

Continutul: 2.2 Functii definite pe multimi finite, exprimate prin diagrame, tabele, formule, grafice

x -1 0 2 3 5
y 1 2 4 5 7

f(x) = x + 2

Continutul: 2.3 Functii de tipul f:RR, f(x) = ax + b

Exemplu:
12 x 17
Sa se construiasca graficul functiei f:RR, f ( x )   ;
11 11

72 17 55
Pentru x  6  f (6)     5  A(6;5) ;
11 11 11
 60 17  77
Pentru x  5  f ( 5)     7  B( 5;7) ;
11 11 11
Graficul functiei este o dreapta ce trece prin punctele A si B.

Continutul: 2.4 Functii de tipul f:AR, f(x) = ax + b, unde A este un interval de numere reale
Exemplu:
Sa se construiasca graficul functiei f:[-2;4)R, f ( x )  3x  2 ;

Pentru x  2  f ( 2)  6  2  8  A( 2;8) ;

Pentru x  4  f ( 4)  12  2  10  B( 4;10) ;
Graficul functiei este un segment de dreapta ce uneste punctele A si
B, inchis in A si deschis in B.

* Daca multimea A este un interval de numere marginit la o extrema

si nemarginit la cealalta extrema, atunci graficul functiei este o
semidreapta cu originea in extrema marginita a intervalului.

Continutul: 2.5 Determinarea functiilor in anumite conditii date

a) Sa se determine functia f:RR, f(x) = 3x + b stiind ca punctul A(1;5) apartine graficului functiei
date.
Rezolvare:
Din A(1;5) f (1)  5 ; Dar f (1)  3  1  b  3  b  3  b  5  b  2  f ( x )  3x  2.

8
 b) Sa se determine functia f:RR, f(x) = ax + b stiind ca punctele A(2;1) si B(4;3) apartin graficului
functiei date.
Rezolvare:
Din A(2;1) f ( 2)  1 ; Dar f ( 2)  2a  b  2a  b  1.
Din B(4;3) f ( 4)  3 ; Dar f ( 4)  4a  b  4a  b  3.
2a  b  1  a  2
   f ( x )  2 x  5.
 4a  b  3 b  5

c) Sa se determine functia f:RR, f(x) = ax + b stiind ca f  f  x    2 f  x  1  24 x  78

Rezolvare:
f  f  x    a  ax  b   b  a 2 x  ab  b;
2 f  x  1  2 a  x  1  b  2 ax  a  b   2ax  2a  2b
 a 2 x  ab  b  2ax  2a  2b  24 x  78
 ( a 2  2a ) x  ab  2a  3b  24 x  78
a 4
 a 2  2a  24  a 2  2a  1  25   a  1  25  a  1  5   1
2
;
a 2   6

 pentru a1  4  b1  10
Din ab  2a  3b  78    f ( x )  4 x  10
 1
 f 2 ( x )  6 x  30

 pentru a2  6  b2  30
Continutul: 2.6 Diverse probleme de functii
Fie f:RR, Fie f:RR, Fie f:RR, Fie f:RR,
f(x) = 2x  6. f(x) = 2x  6. f(x) = 2x  6. f(x) = 2x  6.
Sa se afle aria Sa se afle distanta de la Sa se afle tangenta Sa se afle coordonatele
triunghiului determinat originea sistemului xOy unghiului dintre graficul punctului de intersectie
de graficul functiei si la graficul functiei. functiei si axa Ox. dintre graficul functiei f
cele doua axe ale si cel al functiei
sistemului ortogonal Pentru x = 0, f(0) = -6 Pentru x = 0, f(0) = -6 g(x) = x + 1.
xOy.  A(0;-6);  A(0;-6);
Pentru x = 3, f(3) = 0  Pentru x = 3, f(3) = 0  Se rezolva ecuatia:
Pentru x = 0, f(0) = -6 B(3;0). B(3;0). f ( x)  g ( x)
 A(0;-6); 2x  6  x 1
Pentru x = 3, f(3) = 0  2x  x  1  6
B(3;0). x7
f (7)  14  6  8
 I (7;8)

AB 2  AO 2  BO 2 
AO 6
 36  9  45 tg   2
OB 3
AO  BO AB  45  3 5.
AAOB  
2 AO  BO
d  
63 AB
  9.
2 63 6 5
  .
3 5 5

9
 LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VIII-a
FUNCTII

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
 Se acorda 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (45 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.
7p 1. a) Fie f:{1;2;4}B, f(x) = x + 1; B = {………}
10p b) Fie f:A{1;3;4}, f(x) = x  1; A = {………}
7p c) Daca f(x) = 2x + 3, atunci f(3) = ……
7p 2. a) Fie f ( x )  2 x  3 si A(a;a)Gf, atunci a = …..
7p b) Fie f ( x )  3x  1 si A(a;10)Gf, atunci a = …..
7p c) Care din tabelele urmatoare descrie o functie?
a) -2 0 1 6 b) -1 0 4 -1
-3 -1 0 5 2 3 6 2

SUBIECTUL II (45 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

1. Fie functia f : R  R , f ( x )  ax  a  b
10p a) Determinati functia f daca A(1;5) si B(-1;1)
apartin graficului functiei date.
5p b) Daca f ( x )  2 x  3 si C(3m;m) apartine graficului lui
f, aflati m.
2. Fie functia f : R  R , f ( x )  3x  6 .
5p a) Construiti graficul functiei f.
5p b) Aflati coordonatele punctului de intersectie al
graficelor functiilor f si g ( x )  4 x  7
3. 4x
Fie functia f ( x )   4 .
3
5p a) Construiti graficul functiei date.
10p b) Aflati aria triunghiului determinat de graficul
functiei f si cele doua axe ale sistemului xOy.
5p c) Aflati distanta de la punctul O (originea
sistemului xOy) la dreapta ce reprezinta graficul
functiei f.

10
 CAPITOLUL: 3. ECUATII SI INECUATII
Continutul: 3.1 Ecuatii de forma ax + b = 0, unde a si b sunt numere reale
• Propozitia cu o variabila de forma ax + b = 0 se numeste Exemplu:
ecuatie cu o necunoscuta, unde a si b sunt numere reale. 3x  3  x 2  2
• Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un  3x  x 2  2  3
membru in alt membru cu semnul schimbat.  x  3  2    3  2 
• Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti egalitatea  (3  2 )
cu un numar diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru x   1 .
3 2
eliminarea numitorilor si la final aflarea necunoscutei.

Continutul: 3.2 Ecuatii de forma ax + by + c = 0 unde a, b, c sunt numere reale, a si b  0

Ecuatia de forma ax + by + c = 0 unde a, b, c
sunt numere reale, a si b  0 in multimea numerelor
reale are o infinitate de solutii.
Din ax + by + c = 0 se poate evidentia o
necunoscuta in functie de cealalta necunoscuta.
Exemplu: Fie ecuatia 2 x  3 y  1 .
1 3y
x ; dam mai multe valori lui y pentru a
2
afla valorile lui x si le trecem intr-un tabel:
x -4 -1 2 5 8 11
y -3 -1 1 3 5 7
Daca reprezentam multimea solutiilor acestei
ecuatii intr-un sistem ortogonal aceasta va fi o
dreapta.
Fie punctele A(-4;-3) si B(5;3) care sunt solutiile
ecuatiei. Le reprezentam si construim dreapta AB
(vezi figura din dreapta).

 a1 x  b1 y  c1  0
Continutul: 3.3 Sisteme de ecuatii de forma  , rezolvarea prin metoda reducerii
a2 x  b2 y  c2  0
Metoda reducerii: Exemplu:
 Se alege o necunoscuta cu scopul de a fi ,,redusa” 2 x  y  5  2  4 x  2 y  10
si se identifica coeficientii sai;  
3 x  2 y   3 3 x  2 y  3
 Se afla c.m.m.m.c. al coeficientilor si se 7x  7 x  1;
inmultesc ecuatiile astfel incat sa se obtina
 2x  y  5 3  6 x  3 y  15
coeficientii necunoscutei numere opuse;   
 Se aduna ecuatiile si se obtine o ecuatie cu o 3 x  2 y  3    2   6 x  4 y  6
singura necunoscuta, dupa care se rezolva; 7 y  21 
 La fel se procedeaza cu cealalta necunoscuta. x 1
y  3 
y  3

11

Continutul: 3.4 Sisteme de ecuatii de forma 
Metoda substitutiei:
 Se afla dintr-o ecuatie o
necunoscuta in functie de cealalta
necunoscuta;
 Se introduce valoarea acestei
necunoscute in cealalta ecuatie si
se rezolva ecuatia;
 Se afla cealalta necunoscuta.
 a1 x  b1 y  c1  0
, rezolvarea prin metoda substitutiei
a2 x  b2 y  c2  0
Exemplu:
 2x  y  5
 din 2 x  y  5  y  5  2 x ;
3 x  2 y  3
Introducem pe y  5  2 x in 3 x  2 y  3 
3 x  2 5  2 x   3  3 x  10  4 x  3  7 x  7  x  1
x 1
Introducem pe x  1 in y  5  2 x  y  5  2 1  3   y  3 .


 a1 x  b1 y  c1  0
Continutul: 3.5 Sisteme de ecuatii de forma  , interpretarea geometrica
a2 x  b2 y  c2  0
Multimea solutiilor in R a ecuatiei de forma  x y 3
ax  by  c  0 , reprezentate geometric este o Exemplu: Fie sistemul 
4 x  y  2
dreapta. Daca avem un sistem de doua ecuatii cu a) Sa reprezentam geometric ecuatia x  y  3
doua necunoscute, reprezentarea geometrica a  x  0  y  3  A(0;3)
solutiilor celor doua ecuatii vor fi doua drepte care Daca  
se vor intersecta intr-un punct al carui coordonate  y  0  x  3  B (3;0)
vor fi chiar solutia sistemului. b) Sa reprezentam geometric si ecuatia 4 x  y  2
 x  0  y  2  C (0;2)
Daca  
 y  0  x  0,5  D(0,5;0)
c) Se observa ca cele doua drepte se intersecteaza in
punctul S(1;2)  S   x  1; y  2 .

Observatie: Nu in toate cazurile putem prin aceasta

metoda sa rezolvam un sistem de doua ecuatii cu
doua necunoscute.

Continutul: 3.6 Ecuatia de forma ax2 + bx + c = 0, a, b, c  R, a  0

Rezolvarea ecuatiei de gradul doi, de forma
ax2 + bx + c = 0, a, b, c  R, a  0
Discriminantul ecuatiei:   b  4ac ; Daca:
2

  0, ecuatia are doua soluti reale diferite; x1  x2  R.

  0, ecuatia are doua soluti reale egale; x1  x2  R.
12
  0, ecuatia are doua soluti imaginare diferite; x1  x2 C.
b 
Solutia ecuatiei: x1, 2 
2a

Exemplu: Fie ecuatia: x2  2x  3 = 0;

Se identifica coeficientii ecuatiei: a = 1; b = 2; c = 3.
  b 2  4ac    2   4 1    3  4  12  16.
2

 24 6
 x   3
 b      2   16 2  4
1
x1, 2     2 2
2a 2 1 2 24 2
 x2    1
 2 2

Continutul: 3.7 Inecuatii de forma ax + b > 0, a, b  R, a  0.

Propozitia cu o variabila de forma ax + b > 0 se numeste inecuatie cu o Exemplu:
necunoscuta, unde a si b sunt numere reale.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru in alt 5 x  21  8 x  6
membru cu semnul schimbat.  5 x  8 x  6  21
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti inegalitatea cu un numar   3 x  15 : ( 3)
diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor si la final  x  5
aflarea necunoscutei.  x    5; 
Daca o inecuatie se va inmulti/imparti cu un numar negativ atunci sensul
inegalitatii se schimba.

Continutul: 3.8 Probleme ce se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor si a sistemelor de ecuatii

Etapele de rezolvare a unei probleme:
1. Stabilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din problema.
2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) si exprimarea celorlalte date necunoscute in functie de
aceasta (acestea).
3. Alcatuirea unei ecuatii (sistem de ecuatii) cu necunoscuta (necunoscutele) aleasa (alese), folosind
datele problemei.
4. Rezolvarea ecuatiei (sistemului de ecuatii).
5. Verificarea solutiei.
6. Formularea concluziei problemei.
1
Exemplul 1(ecuatie): Un calator parcurge un drum in 3 zile astfel: in prima zi parcurge din drum, a
3
3
doua zi parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de km. Aflati lungimea totala a drumului.
5
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principala – lungimea totala a drumului, pe care o notam cu x;
x 2x 3 2x 2x
In prima zi a parcurs: ; i-au ramas de parcurs ; a doua zi a parcurs   ;
3 3 5 3 5
x 2x 5)
x
3)
2 x 15 )
Avem ecuatia: x    40 pe care o rezolvam: 15) x    40  15  15 x  5 x  6 x  600
3 5 3 5
600
 15 x  5 x  6 x  600  4 x  600  x   150km care este lungimea totala a drumului.
4
Exemplul 2 (inecuatie): Sa se gaseasca trei numere naturale consecutive a caror suma este mai mica
decat 16.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principala – numarul cel mai mic pe care il notam cu x;
13
Celelalte doua numere vor fi x + 1 si x + 2 inecuatia: x  x  1  x  2  16 pe care o rezolvam:
13
3x  3  16  3x  13  x   solutiile: (1;2;3), (2;3;4), (3;4;5), (4;5;6).
3
Exemplul 3 (sistem de doua ecuatii): Doua creioane si noua carti costa impreuna 80 de lei. Daca 5
creioane si 4 carti costa impreuna 42 de lei, aflati pretul unui creion si a unei carti.
Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: pretul unui creion = x si pretul unei carti = y.
2 x  9 y  76  2 x  9 y  76  4
Se formeaza sistemul de ecuatii:  pe care il rezolvam: 5 x  4 y  42  ( 9)
5 x  4 y  42 
 8 x  36 y  304

 45 x  36 y  378  x = 2 lei (pretul unui creion).
 37 x  74
Introducem valoarea lui x in prima ecuatie: 2  2  9 y  76  9 y  76  4  9 y  72  y  8 lei (pretul unei
carti).

LUCRARE DE VERIFICARE CLASA a VIII-a

ECUATII SI INECUATII

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 100 minute.
 Se acorda 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (50 puncte) – Pe lucrare se trec numai rezultatele.
5p 1. a) Solutia ecuatiei 2 x  5  9 este x = ……..
x 3
5p b) Solutia ecuatiei 8  2 este x = ……..
5p c) Daca solutia ecuatiei ax  a  9 este 2, atunci
numarul real a este egal cu ….
x  y  9
5p 2. a) Solutia sistemului 
x  y 1
este x = …. si y = ……
5p b) Se considera ecuatia 3x  2 y  7  0 . Determinati o
solutie particulara ecuatiei.
5p c) Solutiile in N ale inecuatiei 2 x  1  3 , sunt ….
10p 3. a) Ecuatia x 2  4 x  m  0 are solutii reale daca m  .......
5p b) Solutiile ecuatiei x 2  25  0 sunt …..si…….
5p c) Solutiile ecuatiei x 2  3x  0 sunt …..si……

SUBIECTUL II (40 puncte) – Pe lucrare scrieti rezolvarile complete.

5p 1. a) Rezolvati ecuatia x  2 x  3x  ...  199 x  39800.
b) Rezolvati ecuatia x 1  2  2  2  2  ...2   2 .
0 1 2 3 99 102
10p
2. Un triunghi dreptunghic are laturile egale cu x  2
, x  10 si x  6 .
5p a) Sa se afle perimetrul triunghiului.
5p b) Daca un triunghi dreptunghic ar avea catetele de
x  2 si x  6 aflati valoarea lui x stfel incat aria
lui sa fie egala cu 16.
3. Un bloc are 10 apartamente cu 2 si cu 3 camere.
14
5p a) Cate apartamente cu 2 camere sunt in bloc daca in
total sunt 26 camere.
10p b) Un alt bloc are apartamente la fel cu 2 si cu 3
camere. Aflati numarul posibil de apartamente cu
3 camere daca in total sunt 27 camere.

15