Sunteți pe pagina 1din 3

Consiliere şi orientare – prof.

Anca
Sabo

A învăţa înseamnă a gândi

1. Definiţi învăţarea având în vedere următoarele întrebări: cine? pe cine? ce? cum?
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................

2. Citeşte cu atenţie ce COMPORTAMENTE (POZITIVE SAU NEGATIVE) sunt dobândite prin


învăţare, subliniindu-le pe cele pe care tu le consideri mai importante:

a. afective: durerea, plăcerea, agreabilul, dezagreabilul, frica, furia, disperarea, tristeţea, bucuria,
sentimentul dreptăţii, dragostea faţă de semeni, dragostea de muncă, de ţară, sentimente estetice,
intelectuale, zgârcenia, consumul de alcool, fumatul, pasiunea pentru jocurile de noroc, dorinţa de a
cunoaşte, arta, sportul.

b. de cunoaştere: vorbitul, cititul, cântatul, socotitul, orientarea, scrisul, construirea comportamentului


propriu, dobândirea cunoştinţelor necesare integrării într-un grup etc.

c. sociale: socializarea la şcoală, acasă, în diferite grupuri

d. estetice: îmbrăcatul, îngrijirea aspectului exterior, amenajarea locului în care trrăim, preferinţe literare,
muzicale, plastice etc.

e. morale: a spune adevărul, a nu înşela, a nu accepta să fii înşelat, a nu mitui, a nu minţi, a nu te răzbuna,
a nu comite fapte antisociale, a nu strica imagunea unui coleg, a face fapte bune etc.

f. biologice: mersul, alergatul efectuarea unui sport, ce, cum , unde cât mâncăm, alegerea perioadei de
odihnă, evitarea unor pericole, prevenirea unor bolii.

3. Aceste comportamente se realizează pe baza unor NEVOI UMANE, ce reprezintă „o forţă” ce


împinge fiinţa umană spre dezvoltare şi existenţa dorită. Nevoile umane sunt:
.......fiziologice (hrană, odihnă),
.......de securitate (emoţională, socială, în muncă etc.),
.......sociale ( de apartenenţă la un anumit grup religios etc ),
.......afective (de dragoste, bucurie etc),
......de recunoaştere şi apreciere a unor merite,
...... de cunoaştere (a şti, a înţelege, a învăţa),
........estetice (de a aprecia şi crea frumosul, ordinea etc.),
........de perfecţionare,
.......morale.

În spaţiile punctate numerotaţi în ordine descrescătoare nevoile în funcţie de importanţa pe care o au,
în opinia voastră (pe cea mai importantă o notaţi cu 1).

1
Consiliere şi orientare – prof. Anca
Sabo

4. ATITUDINILE ne influenţează în tot ceea ce facem, astfel cele pozitive ne vor ajuta să ne adaptăm
uşor în orice situaţie. Citeşte cu atenţie tabelul de mai jos şi subliniază comportamentele pozitive prin
care tu însuţi/însăţi îţi exprimi atitudinile:

Nr. crt. Categorii de atitudini Exemple de comportamente pozitive


1. De comunicare ascult cu atenţie pe oricine; tac în timp ce alţii vorbesc; vorbesc
politicos, tare, corect; solicit dreptul de a vorbi prin ridicarea mâinii.
ascult cu atenţie sarcinile de lucru; enunţarea obiectivelor urmărite; îmi
2. De muncă planific şi îmi organizez activitatea proprie; îmi stabilesc interesele şi
scopurile; efectuez corect sarcinile de lucru; îmi corectez rezultatul
propriu; îmi îndeplinesc sarcinile cu responsabilitate.
respect toate regulamentele; cooperez cu absolut toţi colegii; îi respect,
3. Sociale îi înţeleg, îi tolerez pe ceilalţi; am grijă faţă de colegi şi profesori.

sunt receptiv faţă de nou; construiesc raţionamente pe baza unor fapte


4. Intelectuale reale nu pe zvonuri sau presupuneri; identific şi rezolv corect unele
probleme ce apar între colegi; sunt creativ, nu-i copiez pe ceilalţi;
manifest entuziasm faţă de învăţare; doresc să progresez; depăşesc
prejudecăţile; utilizez diferite surse de informare.
sunt tolerant, mă stăpânesc, sunt înţelegător faţă de manifestări violente,
5. Afective (emoţionale) sunt calm în situaţii conflictuale; manifest voinţă pentru rezolvarea
problemelor; nu mă afectează foarte tare un eşec şi îl depăşesc cu
uşurinţă; manifest bucurie, satisfacţie în situaţii reuşite; evit evocarea
gândurilor negative, nu îmi plâng de milă.
îmi asum responsabilităţi; identific şi rezolv problemele; gestionez
6. De adaptare stările de conflict; reacţionez corect faţă de nedreptate; protejez mediul
înconjurător.

5. Pe baza celor citite, formulează o nouă definiţe a „învăţării”, subliniind ceea ce aţi aflat în plus faţă
de ceea ce aţi şiut. ..............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................

6. Definiţia din dictionar a gândirii este următoarea: GÂNDÍRE gândiri, s. f. 1. Facultate superioară a
creierului omenesc, care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin no țiuni, judecăți, teorii etc.
◊ Gândire laterală v. lateral. 2. Factor ideal care constituie reflectarea realită ții obiective; spirit,
conștiință. 3. Idee, gând (1), cuget; meditație, reflecție. 4. Imaginație, fantezie. – V. gândi.
7. Scrieţi ce exprimă titlul lecţiei şi care este importanţa acesteia, în opinia voastră, în formarea
personală ca viitori adulţi responsabili faţă de educaţia viitorilor voştri copii.
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
2
Consiliere şi orientare – prof. Anca
Sabo

Aplicaţii

1. Pornind de la schiţa Dl. Goe... de I. L. Caragiale, veţi crea un text, imaginându-vă că sunteţi un
pasager din tren, care urmăreşte călătoria celor patru personaje spre Bucureşti. Scrieţi ce gândiţi şi ce
simţiţi despre ceea ce observaţi, având în vedere întrebările:

- Ce aţi simţit când Goe a tras semnalul de alarmă?

- Ce aţi gândit când Goe a tras semnalul de alarmă?

- Ce aţi făcut când când Goe a tras semnalul de alarmă?

- Cui aţi spus că Goe a tras semnalul de alarmă?

- Cum aţi spus că Goe a tras semnalul de alarmă?

Puteţi introduce şi alte aspecte pe care le consideraţi importante.

2. Imaginaţi-vă că sunteţi prieten cu Goe. Scrieţi un dialog între tine şi personaj, după ce acesta a
rămas repetent, ghidându-vă după următoarele întrebări:

-Ce ar trebui să îl întrebi pentru ca acesta să înţeleagă cauzele pentru care a rămas repetent?

-Care ar fi răspunsul?

-Ce ar trebui să-l întrebi pentru ca Goe să înţeleagă ce ar trebui să facă să rezolve problema în mod
corect.

-Care ar fi răspunsul?

-Ce ar trebui să îi spui personajului, pentru a-i dovedi că eşti un prieten adevărat?

-Ce ar trebui să spună Goe pentru a dovedi că îi doreşti binele, nu răul.

Puteţi introduce şi alte întrebări, pe care le consideraţi necesare în realizarea dialogului.

La sfârşitul fiecărui text, scrieţi dificultăţile întâmpinate şi ce sentimente aţi avut când aţi scris
compunerile.