Sunteți pe pagina 1din 4

TITLU: Chestionarul de personalitate Zuckerman-Kuhlman (ZKPQ)

CATEGORIE: Personalitate și atitudini

SUB-CATEGORIE: trăsături de personalitate

DESCRIERE: Poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educaţional, în


domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. Este destinat evaluării a cinci factori care constituie
dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM,
Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta şi Kraft, 1993): căutarea impulsivă de
senzaţii, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea şi activitatea.

Spre deosebire de Modelul Big Five, Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM) măsoară
concepte care au o bază biologică-evoluţionistă şi permit compararea comportamentelor între
specii, precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate) sau Căutarea impulsivă de senzaţii (în loc de
Conştiinciozitate). Încercând să identifice dimensiunile acestui model, M. Zuckerman s-a oprit
iniţial asupra a nouă factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, căutarea
de senzaţii, impulsivitate, activitate şi dezirabilitate socială. O serie de cercetări, pe care le-a
realizat ulterior, utilizând sute de subiecţi, cu ajutorul unor scale care măsurau aceşti factori, au
condus doar la cele cinci dimensiuni menționate mai sus.

Chestionarul ZKPQ conține 99 de itemi grupați în 6 scale. Cinci dintre scale măsoară
constructele din modelul AFFM:

Scala Căutarea impulsivă de senzaţii (19 itemi) conţine două grupări de itemi, care
măsoară două constructe:

 Constructul Impulsivitate se referă la lipsa unei planificări şi la tendinţa de a acţiona


rapid, din impuls, fără a reflecta în prealabil.

 Constructul Căutare de senzaţii descrie nevoia generală de excitare şi agitaţie, preferinţa


pentru situaţii neprevăzute şi prieteni cu comportament impredictibil, precum şi nevoia
de schimbare şi noutate.

Scala nu conţine itemi referitori la activităţi specifice, cum ar fi: consumul de alcool şi/sau
droguri, practicarea activităţii sexuale sau a sporturilor care implică riscuri crescute.

Scala Neuroticism - anxietate (19 itemi) reuneşte itemi care se referă la supărări, tensiuni
emoţionale, îngrijorări, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine şi la sensibilitatea la
critici.

Scala Agresivitate - ostilitate (17 itemi) măsoară două constructe:

1
 Itemii care evaluează Agresivitatea descriu predispoziţia către exprimarea agresivităţii,
mai ales sub formă verbală.

 Itemii care măsoară Ostilitatea se referă la impoliteţe, comportament antisocial,


răzbunare şi duşmănie, la un temperament vulcanic şi la nerăbdarea manifestată în
relaţiile interpersonale.

Scala Sociabilitate (17 itemi) conţine două grupări de itemi:

 Prima grupare măsoară constructul Atracţia faţă de petreceri şi prieteni. Itemii se referă la
plăcerea subiectului de a lua parte la petreceri mari, de a interacţiona cu alţii şi de a avea
mulţi prieteni.

 A doua grupare de itemi evaluează constructul Intoleranţa la izolarea socială. În cazul


persoanelor introvertite, măsoară preferinţa pentru activităţi solitare, iar în cazul
persoanelor extravertite, intoleranţa la izolare socială.

Scala Activitate (17 itemi) evaluează două constructe:

 Primul este Nevoia de activitate. El este măsurat prin itemi referitori la nevoia de a fi
mereu în activitate, la nerăbdarea şi neliniştea resimţite atunci când nu este nimic de
făcut.

 Al doilea construct, Nevoia de a depune efort, exprimă preferinţa pentru o muncă


provocatoare şi dificilă şi consumarea unei mari cantităţi de energie în muncă şi în
efectuarea altor sarcini.

A şasea scală, denumită Dezirabilitate socială (Minciună sau Infrecvenţă), este


compusă din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate, dar de la care
majoritatea oamenilor s-au abătut cel puţin o dată (de exemplu, „4. Nu am întâlnit niciodată o
persoană care să nu-mi placă.” sau „10. Întotdeauna spun adevărul.”). Persoanele care obţin
scoruri mari la această scală sunt, în general, cele care doresc să facă o impresie bună şi este
posibil ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii chestionarului.

Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a acţiona (de exemplu, „16. Nu
obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă.”), de a simţi (de exemplu, „20. Uneori mă simt tensionat şi
iritat.”) sau de a gândi (de exemplu, „51. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai
buni decât mine.”). Subiectul trebuie să aprecieze, pentru fiecare item, dacă afirmaţia conţinută
de acesta i se potriveşte şi să răspundă cu „adevărat” sau „fals”.

Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu


vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani și adaptat în România de Adrian Opre (Opre, Kiss, Opre,

2
2004). În urma studiului de validare pe populația din România s-a constatat că proprietățile
psihometrice ale instrumentului sunt bune. Acesta prezintă o consistență internă ridicată,
indicatorii α pentru fiecare scală cuprinzându-se între 0.71-0.87. De asemenea, faptul că pentru
fiecare dintre cele cinci scale care măsoară constructe, majoritatea itemilor au cea mai mare
saturaţie în acelaşi factor constituie o dovadă a validităţii relative la construct a scalelor (scalele
sale măsoară aceleaşi constructe care sunt evaluate de versiunea originală a chestionarului, în
limba engleză, şi de versiunile în limbile catalană şi franceză). Pe de altă parte, coeficienții de
corelație pozitivi semnificativi între scalele chestionarului (scalele chestionarului nu sunt
ortogonale între ele) indică o capacitate de discriminare destul de redusă, dar aceeaşi
comportare o au şi scalele versiunilor în limbile catalană şi spaniolă. Nu au fost efectuate studii
de validare pentru utilizarea versiunii româneşti a chestionarului ZKPQ în scop de predicţie.

COTARE:

- cotele itemilor sunt 0 și 1;

- scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi.

TIMP DE LUCRU: 15-20 de minute

VALORI CRITICE: Se va manifesta prudenţă la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un


subiect a obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mare, întrucât este posibil ca el să nu fi
răspuns sincer, ci încercând să îşi creeze o imagine favorabilă.

INTERPRETARE:

Scala Scor „mare” (cota T>60) Scor „mic” (cota T<40)

Sociabilitate are mulți prieteni, îi place să preferă singurătatea și


se afle în societate, poate activitățile solitare;
însufleți petrecerile;

Căutare impulsivă de senzații caută experiențe noi, cu îi place să-și planifice fiecare
schimbări de mediu și senzații activitate, nu este amator de
puternice, acționează cedând schimbare:
impulsurilor de moment,
poate fi nonconformist;

Activitate simte nevoia să fie permanent preferă muncile de rutină, se


în activitate, practică activități simte lipsit de energie, îi place
fizice; să „lenevească” (să stea fără
să facă ceva)

3
Neuroticism-anxietate își face griji pentru orice, se este stăpân pe sine, nu își face
supără frecvent, este sensibil, griji pentru lucruri lipsite de
nu are încredere în importanță;
capacitățile proprii;

Agresivitate-ostilitate își manifestă fățiș supărarea, are răbdare cu ceilalți, nu


se ceartă cu cei care au altă folosește cuvinte dure sau
părere decât el; înjurături, chiar dacă este
furios.

BIBLIOGRAFIE:

Opre, D., Kiss, F., Opre, A. (2004). Scala Căutării de senzaţii: aplicabilitate transculturală.
În: A. Opre (coord.). Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Diagnoză, cercetare şi aplicaţii. vol. II,
15-35. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Zuckerman, M, Kuhlman, D.M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison
of the three structural models of personality: The big three, the big five, and the alternative five.
Journal of Personality and Social Psychology, 65, 757-768.