Sunteți pe pagina 1din 3

TITLU: Scala de evaluare a senzaţiilor fiziologice (BSQ)

CATEGORIE: Scale clinice

SUB-CATEGORIE: Tulburare de panică

DESCRIERE: Această scală evaluează teama față de senzațiile asociate cu arousalul fiziologic
autonom.

Tulburarea de panică are ca și caracteristici centrale trăirea de atacuri de panică neprevăzute și


dezvoltarea unei frici accentuate față de posibilitatea de a avea experiența unui nou atac de panică în
viitor. Agorafobia este o tulburare de anxietate care apare foarte frecvent împreună cu tulburarea de
panică și care se manifestă ca o teamă pronunțată de spații din care ieșirea este percepută ca fiind
dificilă în cazul unui atac de panică sau problemă de sănătate. La nivel cognitiv, persoanele care se
confruntă cu tulburare de panică și agorafobie anticipează de regulă consecințe extrem de negative
ale unui atac de panică sau reacție anxioasă în acest tip de contexte și, ca urmare, tind să se angajeze
în comportamente de evitare a acestora. De asemenea, persoanele cu tulburare de panică dezvoltă o
aprehensiunea față de senzațiile fiziologice pe care le trăiesc în timpul atacurilor de panică, senzații
caracteristice reacției naturale a organismului - luptă-fugi – care se activează în situații
amenințătoare. Frica față de aceste reacții fiziologice și gândurile de anticipare a unor consecințe
extrem de negative în urma unui episod de anxietate duc a modificări comportamentale semnificative
în cazul persoanelor cu tulburare de panică și agorafobie.

Instrumentul BSQ a fost creat pornind de la experiențe raportate frecvent de persoanele cu tulburare
de panică și agorafobie în interviuri clinice și în timpul sesiunilor de tratament și cuprinde o serie de
senzații fiziologice pe care oamenii le pot trăi atunci când trec printr-un atac de panică sau de
anxietate sau atunci când se află într-o situație de care se tem. BSQ este alcătuit din 17 itemi, care
sunt evaluați de către pacienți pe o scală Likert de la 1-5, în funcție de cât de multă teamă resimt față
de aceste senzații (1 = deloc speriat/ă sau îngrijorat/ă de această senzație – 5 = extrem de speriat/ă
de această senzație). Alături de scala-parteneră - Chestionarul de evaluare a cognițiilor agorafobice
(ACQ), BSQ este dedicat evaluării dimensiunii fiziologice a fricii față de frică/ atac de panică, o
caracteristică centrală a tulburării de panică și agorafobiei.

Instrumentul are proprietăți psihometrice potrivite – consistență internă ridicată (α = .87) și


fidelitate test-retest moderată (r = .67). Validitatea de construct este de asemenea susținută de
corelațiile cu alți indicatori ai simptomatologiei specifice tulburării de panică – cei care raportează
niveluri mai ridicate ale panicii și evitării, raportează și niveluri mai ridicate la BSQ, reflectând teamă
mai intensă de senzații fiziologice asociate fricii și anxietății. De asemenea, scalele partenere – ACQ
și BSQ – sunt corelate moderat între ele (r = .67), indicând faptul că fiecare evaluează fațete diferite
ale fricii față de frică și oferă informații independente despre fenomenologia și experiența panicii și
agorafobiei. Corelațiile semnificative, dar modeste cu indicatori ai anxietății ca trăsătură (r = .21) și
nivelului de depresie (r = .36) indică și o bună validitate divergentă, BSQ măsurând un construct
apropiat de manifestările tulburării de panică, dar nu și altor tipuri de probleme de psihopatologie
(ex. nivelul general de psihoticism - r = .10, nesemnificativ). Totuși, aceste date susțin faptul că
persoanele care înregistrează scoruri mai ridicate la BSQ au și un nivel mai ridicat al anxietății ca
trăsătură și pot raporta niveluri mai ridicate de depresie, decât cei cu scoruri scăzute, o relație
așteptată în contextul efectelor negative ale fricii față de frică asupra bunăstării emoționale generale
a pacientului (Chambless et al., 1984). BSQ, la fel ca și ASQ, este sensibilă la efectele tratamentului
tulburării de panică – odată cu raportarea diminuării simptomatologiei și cu reducerea scorurilor la
alte instrumente de măsurare a manifestărilor tulburării de panică și evitării, se înregistrează și
reduceri semnificative ale fricii față de senzațiile fiziologice asociate anxietății. De asemenea,
instrumentul discriminează bine și între persoane cu și fără agorafobie¸ fiind identificate diferențe
semnificative între scorurile eșantioanelor clinice și a celor non-clinice, de control, în ceea ce privește
nivelul fricii față de senzațiile arousalului autonom caracteristic axietății (Chambless et al., 1984).

BSQ este larg utilizat în practica terapeutică, dar și în cercetare, și poate fi inclus atât în etapa inițială
de evaluare, pentru identificarea temerilor centrale ale pacientului și planificarea intervenției, cât și
pentru a monitoriza evoluția sensibilității și fricii față de senzațiile fiziologice asociate fricii și
anxietății pe parcursul și la finalul tratamentului.

COTARE:
Instrumentul cuprinde 17 itemi care se evaluează pe o scală Likert cu 5 puncte, în funcție de măsura
în care pacientul resimte frică față de senzațiile fiziologice descrise (1 = deloc speriat/ă sau
îngrijorată de această senzație – 5 = extrem de speriată de această senzație)
Scorul total se obține prin realizarea mediei aritmetice a tuturor valorilor acordate de către pacient
itemilor scalei

TIMP DE LUCRU: 2-3 min

VALORI CRITICE: Studiile nu au identificat valori critice standardizate, însă se recomandă utilizarea
scorului mediu al eșantioanelor clinice cu agorafobie ca valoare cut-off (M = 3.02, SD = 0.85; The
Agoraphobia and Anxiety Program – Temple University Medical School)

INTERPRETARE:
Scorurile mici reflectă un nivel redus al fricii față de diferite senzații fiziologice caracteristice
anxietății. Scorurile mari indică un grad ridicat de frică față de senzațiile fiziologice caracteristice
arousalului autonom. Utilizând media și abaterea standard a grupului clinic cu agorafobie ca reper
(M = 3.02, SD = 0.85), se propun următoarele intervale de interpretare a scorurilor:

Scor 1.17 – 1.8 – Nivel subclinic | Scorul dvs. nu are semnificație clinică. Există o tendință de
preocupare cu privire la consecințele nefavorabile ale anxietății, dar aceasta nu se asociază cu distres
și afectare funcțională semnificative.
Scor 1.32 – 2.17 (-2SD) – Nivel subclinic | Scorul dvs. nu are semnificație clinică. Pot exista situații
în care vă speriați de anumite senzații fiziologice, dar acestea nu apar frecvent, iar teama nu persistă
un timp îndelungat.
Scor 2.17 – 3.02 (-1SD) – Nivel moderat | Scorul dvs. ar putea avea semnificație clinică. Anumite
senzații fiziologice sunt problematice și vă produc frică atunci când le trăiți, însă varietatea lor este
redusă, iar intensitatea fricii este tolerabilă.
Scor 3.02 – 3.87 (+1SD) – Nivel ridicat | Scorul dvs. are semnificație clinică. Mai multe senzații
fiziologice vă provoacă teamă atunci când le trăiți. Deși reușiți să tolerați frica, aceasta se asociază cu
distres semnificativ și vă poate împiedica să realizați sarcinile de zi cu zi.
Scor 3.87+ (+2SD) – Nivel sever | Scorul dvs. are semnificație clinică. O varietate mare de senzații
fiziologice asociate cu anxietatea vă produc frică. Aceasta are o intensitate ridicată și este dificil de
tolerat, motiv pentru care funcționarea dvs. în aceste momente este deficitară.

BIBLIOGRAFIE:
Bibb, J.L. (1988). Parental bonding, pathological development, and fear of losing control among
agoraphobics and normals. Unpublished doctoral dissertation, The American University,
Washington, DC
Chambless, D. L., Caputo, G. C., Bright, P., & Gallagher, R. (1984). Assessment of fear of fear in
agoraphobics: the body sensations questionnaire and the agoraphobic cognitions questionnaire.
Journal of consulting and clinical psychology, 52(6), 1090.