Sunteți pe pagina 1din 1

Mănăstirea Cușelăuca este un complex religios din localitatea omonimă din raionul Șoldănești.

A
fost înființată în anul 1786 de răzeșița Maria Tucanosov (călugărită Mitrodora), o evlavioasă din
Cotiujeni. Biserica mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anii 1841–
1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1855.[2]

La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită
de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora lui,
schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de
iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și a fost redeschisă în 1990. În
prezent, mănăstirea deține 5 ha de pământ. Aici trăiesc 20 de maici.[3]

La mănăstire se află o raclă cu moaștele Cuvioasei Agafia, decedată în 1873, cât și icoana
făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Moldova, pictată în 1895 la Muntele Athos.[4]

Structural, clădirile mănăstirii se află într-o stare bună, dar au suferit intervenții inestetice în
timpul lucrărilor de renovare.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Cușelăuca a fost zidită în 1841. Monumentul
a avut drept ctitori pe arhimandritul Nicandru, confesor la Casa Arhierească din Chișinău, și pe
sora acestuia, schimonahia Irina, care, în anul 1841 fusese egumenă a mănăstirii. În arhitectura
bisericii se simte influența neoclasicismului rus.

În perioada interbelică biserica a cunoscut o perioadă de înflorire. În anul 1960, locașul a dost
închis de autorități. Multe călugărițe au rămas aici ca angajate ale colhozului înființat pe teritoriul
mănăstirii. În stăreție și adăpostul mănăstirii a fost spital pentru cei care sufereau de boli
pulmonare. Biserica de vară a fost transformată în club, mai apoi devine depozit pentru cărbuni,
iar în cea de iarnă “Sfinții Împărați Constantin și Elena”, din 1968 pînă în 1970, gospodăria
agricolă din localitate a deschis o crescătorie de păsări. Ruinată, mănăstirea a fost reînființată în
anul 1988, iar în 1989 se resfințește biserica Adormirii Maicii Domnului. În anul 1992 a fost din
nou sfințită și biserica de iarnă, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.

În mănăstire se află sfintele moaște făcătoare de minuni ale călugăriței Agafia Maranciuc, trecută
la cele veșnice în anul 1873. Deși paralizată, ea a vindecat încă din timpul vieții, foarte mulți
oameni. Creștinii vin la mormîntul maicii Agafia pentru a se ruga de sănătate și pentru a lua apă
vindecătoare de la fîntîna suferindei maici. Tot aici se află o minunată icoană, numită a "Maicii
Domnului de la Moldova", pictată în 1895 în mănăstirea „Sfîntul Pantelimon” de la Muntele
Athos.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Cușelăuca este un monument de importanță


națională.