Sunteți pe pagina 1din 14

CNCF"CFR"SA Apro

Regionala CF Iasi Sef


Sectia IMC - Socola ing
PLAN DE LECTIE
La data

PENTRU : -functia : sefi district exploatari utilaje


-grupa de functii : sefi districte exploatari utilaje

Metoda
Nr. Dur Bibliogra
DENUMIREA TEMEI de
crt. ata -fia
instruire
0 1 2 3 4
Tema 7: Efectuarea lucrarilor cu masinile grele de cale
Ce se intelege prin reparatie radicala a liniei?

Prin reparatia radicala aliniei de cale ferata se intelege un ansamblu de lucrari, prin care linia
trebuie sa fie readusa cit mai aproape de starea ei obtinuta in urma ultimei refactii de linii sau la
constructi liniei in special din punct de vedere al omogenitatii si elasticitatii patului de balast,
precum si restabilirea completa a calitatilor drenante ale pietrei sparte din prisma de balast.

Instructia 302 Cap. II B,C; Ordinul 465 integral


Ce lucrari se executa in cadrul reparatiei radicale a liniei?
Scoaterea pietrei sparte din intreaga prisma de balast (inclusiv de sub talpa traversei), curatirea
prin ciuruire.
Completarea prismei cu piatra sparta noua
Readucerea joantelor la echer si rectificarea rosturilor de dilatatie la marimea prescrisa
Inlocuirea materialelor uzate sau defecte si completari de materiale

Conversatia
Inbunatatirea izolarii electrice a traverselor din beton tip 49 si mai mare, atit la cele existente in
1

60
cale cit si la celecare se introduc pentru inlocuirea celor defecte sau pentru indesirea pozei

Repararea traverselor atit cit este necesar


Executia burajelor pentru asigurarea stabilitatii liniei la nivel
Riparea liniei dupa fiecare buraj
Realizarea profilului transversal tip prin aplanare, completarea sau taierea banchetelor, curatirea
santurilor si evacuarea pamintului rezultat
Axarea liniei in aliniament si curbe
Plantarea reperelor in curbe si aliniament
Pavarea trecerilor de nivel intre contrasine si cel putin pe latimea platformei caii si amenajarea
scurgerii apelor din trecerile de nivel
Completarea si mutarea indicatoarelor de cale existente, repararea si revopsirea lor
Detensionarea si redetensionarea sinelor pe liniile sudate, cind este necesar, conform
reglementarilor speciale
Profilarea prismei de balast
0 1 2 3 4
In cadrul reparatiilor radicale se pot executa si lucrarile de inlocuire la rind a traverselor din lemn
din cale cu traverse din beton, cu respectarea reglementarilor privind portiunile de linie pe care se
pot introduce atfel de traverse, precum si modul de inlocuire al caii, conform prevederilor din I-
303
In cadrul reparatiei radicale a aparatelor de cale se executa operatiile similare ca la linii dindu-se
si o atentie deosebita pentru completari de piese matalice specifice aparatelor de cale in
reparatie.
Reparatia radicala a liniilor de pe podurile metalice cuprinde lucrari similare cu cele de la linie,
afara de operatiile lagate de prisma de balast
Cite cazuri se disting in cadrul lucrarilor de reparatie radicala a liniei?
In cadrul lucrarilor de reparatii radicale a liniei, tinind seama de caracteristicile liniei si de utilajele
din dotarea santierului, se disting urmatoarele cazuri:
a) reparatia radicala a liniei cu joante in executie mecanizata;
b) reparatia radicala a liniei cu joante sudate (CFJ) in executie mecanizata;
c) reparatia radicala a liniei cu joante cu executie manuala;
d) reparatia radicala a liniei cu joante cu inlocuirea la rind a traverselor din lemn cu traverse din
beton.
Cite grupe de operatii se disting la desfasurarea procesului tehnologic?
La desfasurarea procesului tehnologic se disting urmatoarele grupe de operatii:
a) lucrari pregatitoare care se executa inainte de inchiderea de linie.

-,,-

-,,-

-,,-
-,,- b) lucrari de baza care se executa in inchiderile de linie;
c) lucrari de consolidare si de finisare, care la rindul lor se impart in lucrari ce se executa imediat
Ce operatii se executa in cadrul lucrarilor de baza in timpul inchiderii de line?
ridicarea liniei in fata masinii de ciuruit si fixarea ei la nivel prin burare provizorie din 4 in 4
traverse. In fata masinei de ciuruit, linia se ridica fata de capul tarusului de nivel cu:
h = (hb – hm) – 60, in mm
in care:
hb – reprezinta grosimea stratului de piatra sparta ce trebuie realizat sub talpa traversei in cadrul
reparatiei radicale, in mm;
hm – grosimea traversei frontale a nasinei de ciuruit, inclusiv spatiul ce se lasa liber intre talpa
traversei si traversa frontala, in mm;
racordarea la nivel a liniei pe care s-a ciuruit balastul, cu linia pe care nu s-a ciuruit, se realizeaza
prin ridicarea liniei care a ramas mai jos. Racordarea la nivel in profil, in lung, pentru viteze mai
mari de 40km/h se face pe o lungime mai mare sau cel putin egala cu:
L = 5 h v.max.
In care: L = lungimea racordarii, in m; h = diferenta de inaltime intre linia ciuruita si linia
neciuruita, in m; v.max. = viteza maxima de circulatie in km/h.
Cind se circula cu restrictie de viteza de 40km/h si mai mica, lungimea de racordare va fi mai
mare sau cel putin egala cu
L = 200 h
0 1 2 3 4
adica cu inclinarea de cel mult 5 mm/m. Inclinarea rampei suprainaltarii nu trebuie sa fie mai
mare de 1/400, adica de 2,5mm/m, atit pentru aliniamente cit si pentru curbe si in toate cazurile,
fie cind aceasta este determinata de denivelari, fie de elementele constructive (in curbe de
racordare), fie determinata de ambele elemente.
Ce lucrari de finisare si consolidare se executa?
In cadrul lucrarilor de consolidare si finisare se executa:
a) burajul I al traverselor in prima zi dupa burajul intermediar.

B I al traverselor cu masina de burat se executa cu doua cobariri si doua stringeri ale ciocanelor
la traversele din panou si cu 4 coboriri si 4 stringeri ale ciocanelor la traversele de la joante.

Riparea I a liniei cu masina


La B I al traverselor, linia se ridica pina la cel mult 6cm. In cazul cind este necesar ca linia sa fie
ridicata la B I al traverselor cu mai mult de 6cm, indiferent de cauze, burajul executat este un Bi
repetat si nu se ia in considerare ca B I.

La riparea I, deplasarea laterala a liniei trebuie sa fie pina la cel mult 5cm. In cazul cind este
necesar ca in cadrul riparii I linia sa fie deplasata cu mai mult de 5cm, indiferent de cauze,
riparea la rind executata este o ripare intermediara repetata si nu se ia in considerare ca ripare I.

B II al traverselor se executa dupa 2 zile de la B I si R I, cu masina de burat, cu ciocanele


electrice de burat, iar in caz exceptional si manual. La B II al traverselor, linia se ridica pina la cel
mult 4cm. In cazul cind este necesar ca linia sa fie ridicata la B II cu mai mult de 4cm, indiferent
de cauze, burajul executat se considera B I repetat
R II a liniei se executa concomitent cu B II, in raport cu utilajele si sculele folosite la ripare,
masina de burat si ripat, masina de ripat, vinciuri hidraulice de ripat sau manual. La R II linia se
deplaseaza lateral pina la cel mult 3cm.
B III la rind al traverselor in aliniamente si curbe; se executa de regula cu masinile grele de burat,
prevazute cu dispozitiv de ridicare, nivelare si ripare, dupa scurgerea unui trafic de 500.000t, iar
pe linii slab circulate dupa cel mult 30 zile. La B III linia se ridica pina la cel mult 2cm. In cazu cind
este necesar ca linia sa se ridice cu mai mult de 2cm, indiferent de cauze, acest buraj se
considera B II repetat
R III a liniei la rind se executa concomitent cu B III sau imediat dupa B III. La R III linia se
deplaseaza lateral pina la cel mult 1,5cm. In cazul cind este necesara o deplasare mai mare de
1,5cm, indiferent de cauze, riparea executata se considera R II repetata
Reparatia radicala a liniei cu joante sudate (CFJ) in executie mecanizata
La CFJ, pe timpul temperaturilor ridicate, adica a temperaturilor din sina care depasesc
temperatura de fixare definitiva, in timpul executiei unor operatii si pina la stabilizarea liniei,
trebuie luate masuri pentru detensionarea prealabile a sinelor.
Detensionarea sinelor se va executa la temperaturi cit mai apropiate de temperatura la care se
executa lucrarile, datorita carora se produce o slabire temporara a stabilitaii CFJ si pina la
stabilizarea ei, adica cel putin 3 zile dupa executarea B III.

0 1 2 3 4
Daca in timpul lucrarilor temperatura din sina depaseste limita de temperatura admisa, ce
se executa?

Ori de cite ori in timpul executarii unor operatii sau in intervalul de timp dintre doua operatii si pina
la stabilizarea liniei, chiar daca sinele au fost detensionate insa temperatura din sina depaseste
limita de temperatura admisa, se va executa o detensionare noua, detensionare repetata.
Cind se face detensionarea caii?

Pentru a se evita necesitatea unor detensionari repetate, se recomanda ca detensionarea sinelor


sa se faca in zilele calduroase, pe cit posibil la orele cu temperaturi cit mai ridicate de 40-450C
sau cu folosirea dispozitivelor de intins sine sau a dispozitivelor de incalzire al sinelor.
Care sint conditiile de executarea a lucrarilor de ciuruire?
Ciuruirea balastului cu masina se executa namai daca, in prealabil s-a facut aprovizionarea
suficienta cu piatra sparta pentru a asigura conditiile minime de la Cap. II, pct.B, art. 2.a, si daca
este organizata aprovizionarea pietrei sparte pentru completarea prismei de balast la
dimensiunile prescrise, insa neintarite, la B I sau imediat dupa B I.
Ce se executa in timpul lucrarilor pe masinile grele de cale?
Intre B I si B III si 3 zile dupa B III, linia va fi supravegheata, astfel ca in permanenta sa fie in
stare corespunzatoare pentru circulatia cu vitezele respective, intervenind ori de cite ori se
produce deformatii in afara tolerantelor admise in exploatare.
Ce lucrari se executa inaintea sosirii masinii de burat?

Cu doua saptamini inainte de sosirea masinii, trebuie terminate inlocuirile izolate sau completarile
de materiale, in special placutele dintre sine si placa de suport sau placile elestice dintre placa de
suport si traversa de beton (aceleia unde s-au montat la inceput); totodata trebuie revizuite
prinderile (se vor stringe la rind toate tirfoanele si buloanele dupa ce in prealabil s-au facut
completarile de inele resort in cazul ca lipsesc sau s-au rupt).

Piatra sparta necesara pentru completarea prismei de balast se va aproviziona pe santier cu cel
putin doua saptamini inainte de sosirea masinii si se va incorpora.

Este indicat ca acolo unde se ridica linia cu 6 – 10cm, primul buraj sa se efectuieze cu ciocanele
electrice de burat, cu cel putin 2 saptamini inainte, urmind ca masina sa efectuieze burajul II.

Masuratorile caii si insemnarea pe traverse a deplasarilor in plan orizontal si vertical, se vor


termina cel mai tirziu cu o saptamina inainte de sosirea masinei. Defectele de gradul IV, trebuie
remediate in cel mai scurt timp, ne mai asteptind sosirea masinei.
Pe calea fara joante se va face detensionarea sinelor astfel incit tenperatura in sina in tot timpul
lucrului sa nu depaseasca Tf + 150 ; in cazul in care nu se prevad temperaturi mai mari in sine de
Tf + 150 nu este necesar a se face detensionarea sinelor.

In cazul rectificarilor de nivel mai mari de 6 cm si a unor ripari mai mari de 4 cm, atunci cind
temperaturile in sina depasesc 400 C la calea fara joante si 450 la calea cu joante, se va introduce
o restrictie de viteza de 50 km/h atit ziua cit si noaptea. In tot intervalul cit se lucreza cu masina la
temperaturi in sina mai mari de 300 , se va asigura compactarea prismei de piatra sparta la
capetele traverselor si intre ele.
0 1 2 3 4
Lucrarile cu masina in cadrul intretinerii caii la temperaturi mai mici decit temoeratura de fixare,
se vor executa pina la temperaturi in sina de Tf – 250 si nu mai scazuta de – 50. La executarea
lucrarilor in aceste conditii, se va urmari indeaproape daca nu se produce o detensionare
necontrolata a CFJ
Pe tot timpul executarii lucrarilor cu masina de burat, nivelat si ripat va fi prezent la locul de lucru,
sefu districtului local, care raspunde de siguranta circulatiei . Seful districtului local, pe linga
obligatiile prevazuta in instructii (inchiderea si deschiderea liniei, semnalizare etc.) va
supraveghea atent linia pe portiunea burata cu masinile in ziua respectiva facind revizii de linie
suplimentara.

In caz ca linia nu este pregatita si districtul local nu a organizat executarea acestor lucrari,
masina va fi indrumata la alt santier iar conducerea sectiei si districtul local vor trebui sa
raspunda pentru neluarea masurilor necesare.
Raportarile la sfirsitul lucrarilor

La sfirsitul fiecarei zile de lucru, picherul sef de district raporteaza Sectiei L si prin ea Serviciu L,
lungimea burajului efectuat, lungimea distantelor pe care a fost necesara refacerea lucrarii,
precum si evenimentele importante ca de exemplu: intirzieri de trenuri, defectiuni ale masinei
.Aceleasi date se transmit lunar si de catre pichierul din formatia de lucru catre serviciul si Sectia
propritara care le transmite la DLI.
In cazul defectarilor care necesita interventia atelierului sau retragerea masinei se anunta imediat
unitatea proprietara.
La sfirsitul lucrarii unitatea benificiara comunica la divizia L si aceasta la rindu-i la DLI, distantele
lucrate si cantitatile de lucru efectuate impreuna cu rezultatele calitative.
Stationarea masinei in statii.

La sfirsitul lucrului, de indata ce masina este garata in statie , pe linia unde urmeaza sa
stationeze pina a doua zi pichierul sau seful de echipa monteaza cate doua perechi de saboti la
cca 5 sau 6 m de masina iar, la 10 m deoparte si de alta planteaza discuri rosii. Daca masina
este garata pe o linie terminala o singura pereche de saboti este suficienta. Atunci cind este
posibil se monteaza si sabot de deraiere. Dupa asezarea dispozitivelor de asigurare se
informeaza statia sau depoul (daca linia de garare este in depou ) inscriindu-se in registrul de
revizia instalatiilor.

Atata timp cat masina stationeaza in statie fara a fi plantate discurile rosii, masina va fi acoperita
cu agenti, iar mecanicul va urmari in permanenta manevrele ce se executa in statie fiind pregatit
ca in orice moment sa poata deplasa masina pentru a evita un eveniment.
Principiul de functionare al mecanismelor de burat.

Burajul traverselor se executa cu doua mecanisme de burat indepandente, fiecare avind cite 4
perechi de ciocane (respectiv 8 perechi de ciocane in cazul masinelor de tip Plasser care
bureaza simultan 2 traverse), dispuse fata in fata, de o parte si de alta a sinei. Ciocanele exercita
asupra balastului o actiune concomitenta de vibrare si comprimare. Adincimea de patrundere, a
ciocanelor in balast, marimea deschiderii si a inchiderii ciocanelor, precum si durata si valoarea
fortei de comprimare a balastului se regleaza, in raport cu conditiile de lucru.

0 1 2 3 4
Principiul de functionare al echipamentului de ridicare la nivel.

Nivelarea liniei se realizeaza prin ridicarea celor doua fire ale caii la o cota determinata de o
dreapta, care uneste doua puncte inalte de pe unul din firele caii, luat ca fir de referinta. Ridicarea
la nivel a celor doua fire se face concomitent de doua dispozitive de comanda diferite.

Realizarea nivelului transversal.


Pentru ridicarea la nivelul prevazut a celui de al doilea fir al caii, masina de burat este echipata cu
un pendul hidraulic, care realizeaza o baza de referinta absoluta, perpendiculara pe firul director.
Functionarea pendulului este conjugata cu aceea a unor servomecanisme hidraulice cu care se
comanda pozitia supapelor de nivelment.
Sistemul este astfel conceput incit in aliniamente pendulul in mod automat aducerea la acelasi
nivel a ambelor fire ale caii.

Pentru realizarea unei suprainaltari de o valoare data, pendulul dispune de un sistem de


comanda cu ajutorul caruia se modifica pozitia relativa a distribuitoarelor hidraulice fata de
verticala indicata de pendul si prin aceasta se obtine o inclinare a bazei transversale de referinta,
respectiv ridicarea uneia din sine la o inaltime corespunzatoare acestei inclinari.
Principiul de functionare al echipamentului de ripare.
Pentru stabilirea marimii ripajului, masina este prevazuta cu un echipament de masurare format
din patru palpatori, legati intre ei, printr-un sistem de coarde, care in timpul lucrului sint in contact
cu unul din firele caii. Trei din acestia servesc pentru definirea unei baze de referinta, iar cel de al
patrulea palpator determina abaterea directiei caii in raport cu baza de referinta. Informatiile date
de palpatorul de masurare sint transformate in marimi electrice care dupa ce sint amplificate,
comanda riparea caii in sensul si cu marimea necesara.
Profilul in lung.
Profilul in lung este determinat in functie de :
- reperii de nivel in cazul refactiilor;
- punctele inalte ale caii in cazul intretinerii curente;
- direct de catre stabilizatorul masinii in cadrul burajului general (la rind).
Marimea ridicarii caii :
a. intre 10 pina la 30 mm atunci cind profilul in lung al caii este stabilit direct de catre stabilizatorul
masinii
b. 10 mm minimum, in cazul cind profilul in lung trebuie sa fie restabilit in raport cu reperii de nivel
sau prin raport cu punctele inalte ale caii
Corectii in curbe de racordare.
Cind masina de burat nu se gaseste in intregime in aliniament sau pe o curba circulara,
mecanicul trebuie sa introduca o corectie in sistemul de comanda automata a riparii.

Aceasta corectie se adauga progresiv la marimea ripajului pe lingime de 18 m din momentul in


care biselul trece de pe o portiune a liniei cu sageata constanta pe una cu sageata variabila (din
aliniament in curba de racordare, din curba propriuzisa in curba de racordare) si se scade
progresiv pe lungimea de 18 m din monentul in care biselul trece in curba proprizisa sau in
aliniament.
0 1 2 3 4
Corectia se adauga in sensul mersului masinei BNRI.
- la exteriorul curbei de racordare atunci cind sagetile cresc (cind masina intra in curba)
- la interiorul curbei de racordare atunci cind sagetile descresc (cind masina iese din curba)
In conditiile obisnuite de lucru, pentru un balast normal cu granulatie de 25 – 60 mm este
indicat sa se lucreze astfel :
- la ridicarea caii, pina la 25 mm in dreptul punctelor inalte cu o singura coborire si stringere ale
ciocanelor
- la ridicarea intre 25 – 50 mm, cu doua coboriri si stringere ale ciocanelor
- la ridicari mai mari de 50 mm, se vor face trei coboriri si stringeri ale ciocanelor.
Efectuarea burajului cu o ridicare a caii mai mare de 70 mm trebuie evitata, deoarece cantitatea
de balast care poate fi introdusa sub traverse, este insuficienta pentru o umplere completa a
golului format prin ridicarea caii, respectiv pentru formarea unui reazem suficient de compact sub
traversa.
Traversele la joante trebuie burate cu un numar dublu de coboriri si stringeri, decit traversele din
cimpul panoului.

In cazul cind se efectuiaza burajul in cadrul intretinerii curente a liniilor, este indicat sa se lucreze
cu presiuni de stringere mai ridicate; stabilirea presiunii de lucru optime trebuie insa determinata
pentru fiecare lucrare in parte pe baza de observatii asupra modului in care se comporta calea
burata anterior.
Marimea deschiderii si inchiderii ciocanelor.
Marimea deschiderii si inchiderii ciocanelor influenteaza direct gradul de comportare si
omogenitate a reazemelor de balast formate sub talpa traverselor.

In pozitie desfacuta, deschiderea ciocanelor depinde de felul lucrarii si al traverselor si anume:


- la burajul efectuat in cadrul intretinerii, cind ridicarea caii este mai mica, distanta dintre tachetii
ciocanelor trebuie sa fie de 500 – 520 mm
- la burajul din cadrul reparatiilor capitale de linie, cind ridicarile sint in general mari, distanta
optima intre tachetii ciocanelor este de 530 – 560 mm
-Valorile
la traversele
pentrudublu
limitade la joante,
maxima distanta
indicata maiintre
sus tacheti va fiindenici
nu trebuie 760un– caz
770 sa
mmfie depasite deoarece
in cazul unei deschideri mai mari, in momentul introducerii in balast, ciocanele deterioreaza
reazemul traversei burate anterior.
In pozitie inchisa, intre tachetii ciocanelor de burat si fetele verticale ale traverselor trebuie sa ram
Adincimea de coborire a ciocanelor in balast trebuie sa fie stabilita in raport cu inaltimea
traverselor si anume in pozitie inchisa, fata superioara a tachetilor ciocanelor trebuie sa se
gaseasca la 10 mm sub fata inferioara a traverselor.
Forma si marimea tachetilor ciocanelor.
Atit forma cit si marimea tachetilor ciocanelor influenteaza calitatea burajului. De aceia cind se
constanta micsorarea suprafetei active a tachetilor ca urmare a uzurii cu mai mult de 10 – 15 mm
pe latura sau cu 15 – 20 mm la colturi este necesara recondirionarea lor prin incarcare cu sudura
sau inlocuirea completa a ciocanelor.

0 1 2 3 4
Tema 4: Semnalizarea in circulatia trenurilor
1. Ce se intelege prin semnal? – instalatia sau mijlocul cu ajutorul caruia se transmit sau se primesc ordine
si indicatii de catre personalul de cale ferata

2. In ce caz este obligat personalul de cale ferata sa dea semnale de oprire unui tren sau convoi de
manevra? – in toate cazurile cind viata oamenilor este amenintata sau siguranta circulatiei este pereclitata.

3. Cum se impart semnalele dupa destinatie? – pentru circulatie, pentru manevra si triere si repetitoare.
4. Pentru ce servesc semnalele de parcurs? – pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-o
zona in alta zona a statiei.
5. Semnalele de manevra servesc pentru? – permiterea sau interzicerea miscarilor de manevra.
6. Cum se impart semnalele dupa constructia lor? – semnale mecanice si luminoase.
7. Cite functiuni pot indeplini semnalele fixe? – mai multe functiuni.
8. Pe ce parte a caii se instaleaza semnalele de circulatie si manevra? – pe partea dreapta a caii in sensul
de mers a trenurilor, deasupra axei caii acoperite de semnal, pe partea stinga a caii in sensul de mers al
trenurilor de la caz la caz cu aprobarea conducerii cailor ferate.

Instructia de semnalizare NR. 4


9. Intrarile in statii de pe liniile cu ecartamentdiferil de cel normal se semnalizeaza: - cu semafoare avind
inaltimea stilpilor mai mica, fiind esezate in acelasi profil.
10. Ce reprezinta viteza redusa? – nviteza maxima admisa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale
aflate in abatere.

Conversatia
11. Ce reprezinta viteza stabilita ? – viteza maxima de circulatie admisa si prevazuta in livret sau prin ordin
de circulatie, pentru trenul si portiunea de linie respectiva.

120
2
12. Care este semnificatia culorii de baza „rosu”? – ordona oprirea.
13. Care este semnificatia culorii de baza „verde”? – permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita.
14. Care este semnificatia culorii de baza „albastru”? – ordona oprirea pentru miscarile de manevra.
15. Ce semnificatie are culoare de baza „alb lunar”? – permite miscarile de manevra sau circulatie ale
trenurilor, cu viteza limitata prevazuta in instructii.
16. Ce semnificatie are culoarea de baza „galben”? – permite circulatia trenurilor ordonind reducerea vitezei
in vederea opririi la semnalul urmator sau continuarea mersului in cazul cind semnalul urmator nu indica
oprirea.
17. Care este pozitia bratelor semaforului de intrare, ziua, pentru indicatia „liber pe linie abatuta cu viteza
redusa”? – doua brate ridicate la 450 spre dreapta sensului de mers.
18. Care este pozitia bratelor semaforului de iesire, ziua pentru indicatia „liber in directia a doua”? - doua
brate ridicate la 450 spre dreapta sensului de mers.
19. Ce permite indicatia de liber a semafoarelor de iesire? – iesirea sau trecerea cu viteza stabilita cind
schimbatoarele de cale sint atacate la iesire in pozitia pe directa; cu viteza redusa, cind unul sau mai multe
schimbatoare de cale sint atacate in abatere.
20. Cind are doua brate semaforul de ramificatie? – cind ramificatia este acoperita pe la virf sau cind
acopera pe la virf o jonctiune din linie curenta peste care circulatia se face in abatere.
21. Care este aspectul semaforului de trecere? – are aspectul semaforului de iesire cu un brat.
22. Care este aspectul semaforului de parcurs? – cu aspectul semaforului de intrare sau de iesire cu unul
sau doua brate.
23. Inaintea caror semafoare se instaleaza semnale mecanice prevestitoare? – inaintea semafoarelor de
intrare, de ramificatie si de trecere.
0 1 2 3 4
Tema suplimentara: Prelucrarea OMT - 490 privind tratarea unor defecte in termen de
garantie
(1) In scopul tinerii unei evidente complete, precum si a statisticii defectelor aparute in
termenul de garantie la produsele feroviare critice, clientii acestor produse au obligatia de a
inregistra intr-un registru special toate elementele de identificare necesare.
(2) Registrul special va contine cel putin urmatoarele elemente:
- data defectarii;
- date privind identificarea produsului defect - denumire, tip, serie, an de fabricatie, ultima
reparatie efectuata;
- descrierea defectului care s-a comunicat furnizorului;
- cauza defectarii;
- modul de remediere.
ART. 5
Clientul va comunica in scris furnizorului orice defectare a unui produs feroviar critic aflat in
termen de garantie, imediat ce aceasta a avut loc; totodata aceeasi comunicare se va transmite
si Autoritatii Feroviare Romane - AFER.
ART. 6
(1) Tratarea defectelor in termen de garantie se face in cadrul unei comisii comune constituite
din reprezentantii clientului si ai furnizorului, denumita in continuare comisie.

(2) Contractul de achizitie a produsului feroviar critic va contine, pe langa clauzele principale, si
clauzele referitoare la constituirea, componenta, convocarea si modul de lucru ale comisiei.
(1) Rezultatele activitatii de tratare a defectelor in termen de garantie se inscriu in procese-
ART. 8de tratare a defectelor in termen de garantie si se vor completa de catre client in registrul
verbale
special prevazut la art. 4.
(2) Procesul-verbal de tratare a defectelor in termen de garantie va cuprinde cel putin
urmatoarele:
- denumirea, tipul, seria si numarul produsului;
- luna si anul de fabricatie, data ultimei reparatii;
- numarul comunicarii scrise a defectarii, adresata furnizorului;
- defectul sau defectele aparute;
- cauzele defectarii;
- responsabilitati legate de aparitia defectului;
- masuri de remediere;
- masuri de prevenire;
- mentiuni ale comisiei;
- opinii ale membrilor comisiei.
(3) Inscrierile din procesele-verbale si din registrul special se fac lizibil, fara stersaturi,
modificari sau completari. Raspunderea privind corectitudinea datelor inscrise revine:
a) membrilor comisiei, pentru cazul completarii procesului-verbal;
b) clientului, pentru cazul completarii registrului special.
Aprobat
Sef Sectie IMC
ing.

La data de : 10.04.2003

oatari utilaje

Material
didactic Observatii
folosit
5 6
Instructii de specialitate

SE VOR PRELUCRA MATERIALE


EDUCATIVE, DISPOZITII SI ORDINE DE
ACTUALITATE

5 6
-,,-

-,,-

5 6
5 6

5 6
5 6
5 6
5 6
Instructia de semnalizare

Se vor prelucra materiale educative,


dispozitive si ordine de actualitate

5 6