TEME CRED

MODULUL 1
Activitate 1.1 Exemplu interesant

Perimetre si arii clasa a V-a,lectie de consolidare

Competentele cheie pe care le am in vedere sunt:

· intelegerea problemei date si a cerintelor acesteia;

· abilitatea de a utiliza cunostintele si informatiile;

· abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru realizarea desenelor

· colaborarea cu ceilalti in procesul invatarii;

· implicare si interes in rezolvarea problemelor;

În această lecție elevii de clasa a V-a vor exersa calculul de perimetre si arii in laboratorul de
informatica.

Utilizând jocul 3D Creationist, elevii vor fi ghidați să observe că suprafețele diferite ca formă
pot avea aceeași arie, perimetre diferite și perimetre egale și vor experimenta calcularea ariei
aceleiași suprafețe în moduri diferite. Elevii vor lucra individual și câte doi.

Scopul acestui demers este de starni atenție ,curiozitate si de a avea capaciatea aplicarii
conceptelor invatate in diferite probleme.

Elevii vor fi introduși în atmosfera lecției prin intermediul unui rebus pe care îl completează
independent.Se verifică frontal corectitudinea rezolvării rebusului și se face legătura cu titlul
lecției - Perimetre și arii. Aplicații.

Prin acest joc se pot genera diverse corpuri geometrice care pot lua diferite forme in functie de
optiunile pe care le seteaza fiecare elev in acest program.

Elevii au de calculat, pe fișă, aria figurii desenate și construite în trei moduri. Se verifică
corectitudinea rezolvării în perechi și se discută eventualele diferențe.

La finalul activității voi purta cu elevii o conversație care să îi ajute să iasă din aplicație și să
tragă singuri concluzii asupra celor experimentate și învățate,adresandu-le urmatoarele intrebari:

● Cum v-ați simțit rezolvând aceste exerciții?

● Cât de greu v-a fost să construiți în 3D Creationist?

● Cât de greu v-a fost să calculați ariile și perimetrele cerute?

● Unde a fost mai greu? De ce?

● Ce v-a plăcut cel mai mult să faceți?

● Ce ați învățat din această lecție?

● Cum puteți să aplicați în viața de toate zilele ceea ce ați învățat astăzi?

Activitate 1.2.2. Profilul de formare, prezentat părinților

Competentele cheie reprezintă un registru amplu de competenţe cheie care să-i asigure elevului
adaptarea flexibilă la o lume în rapidă schimbare şi profundă interconectare.

Curriculum la decizia şcolii reprezintă oferta educațională propusă de școală în concordanță cu

nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității
locale/partenerilor economici.

Legea educației naționale stabilește ca finalități ale nivelurilor învățământului preuniversitar cele
opt competențe cheie recomandate de Comisia Europeană. Competențele cheie pe care copiii le
vor dezvolta până la finalul clasei a VIII-a sunt:

Comunicare în limba maternă

Competența aceasta va fi dezvoltată la orele de matematică pentru că elevii vor fi încurajați să-și
exprime părerile despre rezolvarea problemelor matematice.

Comunicarea ȋn limbi străine:

Voi motiva elevii să traducă referatele ṣi ȋntr-o limbă străină. Ȋi voi ȋnscrie la diverse sesiuni de
comunicări ṣtiințifice atȃt ȋn limba romȃnă cȃt ṣi ȋn limbile de circulație internațională.

Competenţe matematice (A) și competențe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B)

- Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii-concrete .

- Rezolvarea de probleme în situaţii concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice

matematicii .

- Prelucrarea și interpretarea datelor și dovezilor experimentale și reprezentarea grafică a

acestora .

Competenta A învăţa să înveţi

“A învăţa să înveţi” contribuie puternic la managementul traseului profesional. Copiii vor
deprinde împărtăşirea achiziţiilor învăţării; evaluarea propriei munci, solicitarea de informaţii.
Vor fi capabili să folosească tehnicii de învăţare structurata pe un sistem de concluzii logice si
bazata pe observatie si experiment.

Competența digitală

- Voi folosi instrumente digitale cum ar fi telefonul mobil , calculatorul sau divrse
aplicații pentru a căuta și selecta informații pentru realizarea unor activități de învățare

Competențe sociale și civice

In orele de matematica vor fi aplicate norme de conduită relevante pentru viața personală și
pentru interacțiunea cu ceilalți. Se va pune accent pe relaționarea pozitivă cu ceilalți

Spirit de inițiativă și antreprenoriat

La disciplina matematica voi dezvolta aceasta competenta prin manifestarea interesului pentru
identificarea unor soluții noi în rezolvarea unor sarcini de învățare de rutină și/sau provocatoare

Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în
explorarea unor probleme

Sensibilizare ṣi exprimare culturală

Ȋnțelegerea profundă a propriei culturi și sentimentul de identitate pot forma baza unei atitudini
deschise față de ceilalți, precum și de respect pentru diversitatea expresiei culturale. Voi realiza
lecții transdisciplinare.

Activitate 1.3.1. Proiectarea demersului didactic

Prin componentele pe care le include, proiectul unei unităţi de învăţare oferă o imagine de
ansamblu, asupra temei, dar şi asupra fiecărei lecţii/ ore de curs.

În proiectul unităţii de învăţare prezentat, de exemplu, sub formă de tabel, lecţiile/ orele de curs
pot fi delimitate prin linii orizontale.

În acest fel, urmărind, în proiectul unităţii de învăţare, spaţiul pe prizontală (delimitat prin linii
orizontale) se pot identifica pentru fiecare lecţie: elemente de conţinut, competenţe specifice
vizate, activităţi de învăţare, resurse (de exemplu, forme de organizare a clasei, resurse
materiale), instrumente de evaluare.

Proiectarea demersului didactic pe baza unităţii de învăţare are cel puţin următoarele avantaje:

- profesorul are o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe
parcursul unui an şcolar;
- profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unităţi de învăţare care valorifică
potenţialul lecţiei prin integrare în unitatea de învăţare (fiind depăşită fragmentarea determinată
de simpla succesiune a lecţiilor);

-se schimbă şi relaţia dintre lecţii (relaţia devine neliniară, lecţiile sunt integrate în diferite
secvenţe ale unităţii de învăţare);

- fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare
măsură posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu ritmul de
învăţare pe care îl au elevii;

- la nivelul elevilor, învăţarea dobândeşte un plus de coerenţă prin chiar modul în care este
proiectată învăţarea pe termen mediu şi lung;

- proiectul unităţii de învăţare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depăşirea
unor cerinţe formale.

Activitate 1.3.2. Proiectarea unei programe de opțional

In vederea aprobării și derulării unui curs opțional, profesorul propunător trebuie să realizeze o
programă. Sunt prezentate mai jos repere de proiectare pentru programele de opțional conform
noului Curriculum național.

Structura care se utilizează pentru elaborarea programelor de opţional nou inlude:

- Notă de prezentare

- Competențe generale

- Competențe specifice şi exemple de activități de învățare

- Conținuturi

- Sugestii metodologice

- Bibliografie

Structura care se utilizează pentru elaborarea programelor de opţional vechi inlude:

- notă de prezentare

- obiective cadru și obiective de referință

-lista de conținuturi

- modalități de evaluare

-bibliografie.

MODULUL 2

Activitate 2.1. Sinteză pentru activități metodice

Discplina Matematică trebuie privită: - din perspectiva competențelor generale asociate

disciplinei, pentru fiecare ciclu de învățământ;

- în corelație cu profilul de formare al absolventului și cu idealul educațional stabilit de Legea

educației naționale, 1/2011;

- ca suport al formării și dezvoltării competențelor-cheie necesare unei învățări pe tot parcursul

vieții, așa cum acestea sunt definite în documentele de politici educaționale la nivelul Uniunii
Europene.

ProfIlul absolventului de gimnaziu derivă din idealul educațional, ceea ce reprezintă, conform
LEN 2011, dezvoltare liberă, integrală și armonioasă a individualității umane , formarea
personalității autohtone, asumarea unui sistem de valori, dezvoltarea spiritului antreprenorial și
psrticipare cetățenească activă.

Competențele-cheie sunt prezentate ca rezultate ale învățării, fiind ansambluri de cunoştinţe,

abilități şi atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor, ca instrumente culturale pentru
învățarea pe parcursul întregii vieți: - cunoștințele sunt formate din fapte și cifre, concepte, idei și
teorii deja stabilite și care sprijină înțelegerea într-un anumit domeniu sau subiect; - aptitudinile
sunt definite ca abilitatea și capacitatea de a desfășura procese și de a utiliza cunoștințele
existente pentru obținerea de rezultate; - atitudinile descriu dispoziția și mentalitatea de a acționa
sau de a reacționa la idei, persoane sau situații. Cadrul de referință stabilește opt competențe-
cheie, printre acestea competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii
(STEM)

Competențele în domeniul matematicii: - definite drept capacitatea de a dezvolta și de a folosi

gândirea și raționamentul matematic pentru a rezolva o serie de probleme în situații de zi cu zi;

- se bazează pe stăpânirea competențelor numerice;

- au în vedere atât înțelegerea și utilizarea unor elemente procedurale, cât și transferul de

cunoștințe;

- implică, la niveluri diferite, capacitatea și disponibilitatea de a utiliza moduri matematice de

gândire și de prezentare (formule, modele, grafice, diagrame etc)
Activitate 2.2.a

STRUCTURA PROGRAMEI SCOLARE

COMPETENTE SPECIFICE

-achiziţii de cunoaştere şi de comportament ale elevului

-comune întregului ciclu de învăţământ gimnazial

- repere de orientare generală a procesului educaţional

COMPETENŢE GENERALE

- sunt derivate din competențele generale

-sunt exprimate prin verbe acționale, evaluabile

-repere de orientare a proiectării didactice și ținte de atins

COMPETENŢE SPECIFICE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

- valorifică experienţa concretă a elevului

- vizează activitatea elevului (nu a profesorului)

-definesc contexte de învăţare variate

- reprezintă o ofertă flexibilă

- profesorul poate să modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele

adecvate clasei

- oferă posibilitatea de a se realiza un demers didactic personalizat, care să asigure formarea/

dezvoltarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase

CONȚINUTURI

-reprezintă mijloacele prin care se formează și se dezvoltă competențele specifice

- selectate pe principiul continuităţii şi al coerenţei

- puternic interconectate, parcurgerea lor integrală permite elevului să realizeze conexiuni între
idei, texte cu conţinut matematic, reprezentări grafice și formule, în scopul rezolvării de
probleme, de natură teoretică sau practic-aplicativă

Activitate 2.2.b.

Noua programă școlară cuprinde :

-75% din numărul orelor de matematică dintr-un an școlar.

-25% sunt dedicate activităților remediale, de fixare sau de progres.

Programa şcolară pentru o disciplină cuprinde :

- Modelul curricular (didactic)

- Obiective – cadru

- Obiective de referinţă

- Activităţi de învăţare recomandate

- Conţinuturi

- Recomandări adresate profesorului privind acţiunea didactică şi elaborarea curriculum-ului la

decizia şcolii, a temelor trans – curriculare

- Standarde curriculare de performanţă

Planificarea activităţii didactice presupune aşadar o lectură atentă şi personală a programei

şcolare cu scopul de a analiza obiectivele şi a inventaria tipurile de activităţi şi resursele.

Exemplu de corelare competențe-activități de învățare-conținuturi:(competențe de bază)

C.G.1 Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor

de rezolvare pentru o situaţie dată

C.G.2 Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

a.Construcţia cu ajutorul instrumentelor geometrice a unor patrulatere utilizând definiţia sau
proprietăţi ale acestora

b. Transpunerea în desen a unei configuraţii geometrice referitoare la patrulatere descrise

matematic

c. Evidenţierea liniei mijlocii în trapez pe baza definiţiei/proprietăţilor acesteia

d. Evidenţierea centrelor/axelor de simetrie pentru patrulaterele studiate

e. Caracterizarea tipului de simetrie pentru patrulaterele studiate

Exemplu de corelare competențe-activități de învățare-conținuturi:(competențe de nivel

avansat)

C.G.3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice

C.S.3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme

Exemple de activități de învățare:

a.Demonstrarea proprietăţilor paralelogramelor particulare utilizând metode variate

b.Utilizarea definiţiei şi a proprietăţilor liniei mijlocii în trapez în rezolvarea de probleme

c.Utilizarea liniei mijlocii pentru a demonstra paralelismul unor drepte

d.Justificarea unor proprietăţi ale patrulaterelor pe baza simetriei

Activitate 2.2.c

Clasa a VI a ,Unitatea de invatare Unghiuri are alocate 8 ore ,ce i se asociaza urmatoarele
continuturi :

1. Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor

2. Unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor

3. Aplicaţii

4. Unghiuri adiacente. Unghiuri suplementare şi complementare

5. Bisectoarea unui unghi, Construcția bisectoarei unui unghi

6. Aplicații
7. Evaluare

Din perspectiva noilor cunoştinţe ale cursului CRED, planificarea unității de învățare este
realizată pe viziunea competențelor, urmând parcursul manualului, conform cerințelor și rigorilor
programei.

Astfel, din perspectivă personală, aş aborda fiecare conținut central în detaliu pentru a ilustra mai
bine modul în care e urmărită fiecare competență. În realizarea planificării calendaristice, în
special alocării numărului de ore și mai apoi a proiectării didactice voi valorifica și dezvolta
experiențelor anterioare și a modului de gândire formată, voi trasa sarcinile de învățare eșalonate
după grad de dificultate,

Activitate 2.3.a

Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi realizat potrivit reperelor prezentate în continuare:

→ Conţinuturi - se menţionează detalieri de conţinut care explicitează anumite parcursuri.

→ Competenţe specifice – se precizează numărul criterial al competenţelor specifice din

programa şcolară.

→ Activităţi de învăţare – sunt cele vizate/ recomandate de programa şcolară sau altele adecvate
pentru realizarea competenţelor specifice.

→ Resurse - se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material

didactic, resurse educaţionale deschise.

→ Evaluare - se menţionează metodele, instrumentele sau modalităţile de evaluare utilizate.

Proiectarea tradiţională este însă centrată pe lecţie. Din această perspectivă, se pune problema
relaţiei dintre unitatea de învăţare şi lecţie. În acest sens, este determinant în a elabora proiectul
unității de învățare, apoi, funcție de analiza critică a procesului de predare-învățare-evaluare la
finalul fiecărei ore, determinarea premiselor și stabilirea obiectivelor de proces (ale orei
didactice).

1. În ce scop voi face? Identificarea competențelor

2. Ce voi face? Selectarea conținuturilor

3. Cum voi face? Determinarea activităților de învățare

4. Cu ce voi face? Analiza resurselor

5. Cât s-a realizat? Stabilirea instrumentelor de evaluare

 Potrivit caracterizării incluse în această secţiune, unitatea de învăţare este o structură didactică
complexă, organizată tematic, supraordonată lecţiei (acoperă mai multe ore de curs).

Din perspectivă pedagogică, lecţia este definită ca entitate didactică de bază.

Prin componentele pe care le include, proiectul unei unităţi de învăţare oferă o imagine de
ansamblu, asupra temei, dar şi asupra fiecărei lecţii/ ore de curs.

Activitate 2.3.b

Unitatea de învăţare OPERAŢII CU NUMERE NATURALE

Clasa a V-a /4 ore

săpt. Nr. ore alocate 8

Proiectul unităţii de învăţare

Conţinuturi(Timp alocat) Compe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

tenţe

specifice
▪ Adunarea numerelor 1.1.; 2.1. -exerciţii de adunare a numerelor Manual, Evaluare
naturale; proprietăţi, Scăderea naturale culegere
numerelor naturale(1 oră) ; 3.1.; 4.1.; frontală
5.1.; 6.1. -exerciţii de evidenţiere şi de Seturi de
▪ Înmulţirea numerelor aplicare a proprietăţilor adunării exerciţii scrise Analiza
naturale; proprietăţi(1 oră) numerelor naturale pe tablă
observaţiilor
▪ Factor comun(1 oră) -exerciţii de scădere a numerelor Fişe pentru
naturale activitatea din -probă
▪ Împărţirea, cu rest zero a clasă scrisă
numerelor naturale(1 oră) -exerciţii de evidenţiere şi de
aplicare a proprietăţilor înmulţirii Explicaţia,
▪ Împărţirea cu rest a numerelor naturale conversaţia,
numerelor naturale(1 oră) exerciţiul
-exerciţii de utilizare a factorului
▪Aplicatii(2 ore) comun Activitate
frontală
▪Evaluare(1 oră) -exerciţii de respectare a ordinii
efectuării operaţiilor în paranteze Tema pentru
rotunde, pătrate, acolade acasă
 -exerciţii de evidenţiere a avantajelor
utilizării factorului comun în
contexte variate

-exerciţii de ȋmpărţire cu rest zero a

numerelor naturale

-exerciţii şi probleme de aplicare a

ȋmpărţirii cu rest

-aproximarea/estimarea rezultatelor
obţinute la ȋmpărţirea cu rest a
numerelor naturale

-test de evaluare

1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate

2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile

acestora

3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale.

4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări,

estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale

5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a
verifica validitatea unor calcule

6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei
obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului

Activitate 2.4.a

A FI PROFESOR:

- a fi un bun antrenor

- a fi un bun mentor

- a fi un bun facilitator
- a fi un bun manager

- a fi lider

Ce semnificaţii putem asocia celor 5 termeni în corelaţie cu cel de profesor? Se pot identifica şi
alte roluri pe care trebuie să şi le asume profesorul în contextul unei educaţii moderne, bazată pe
cunoaştere și pe competență, pe accesibilizarea informaţiei prin utilizarea noilor tehnologii,
centrată pe elev.

Rolurile evidențiate anterior au o serie de caracteristici comune:

→ se aplică atât într-o activitate care se adresează fie unei persoane, fie unor grupuri;

→ depind de capacitatea de a relaţiona, de a crea un mediu pozitiv şi securizat între

antrenor/mentor şi cel/cei cărora aceşti le oferă serviciile;

→ necesită capacităţi de comunicare asertivă, consensuală (emiţătorul şi receptorul fiind dispuşi

să accepte opinii diferite, chiar divergente, să manifeste interes faţă de afirmaţiile
interlocutorilor, să arate respect şi să aprecieze elementele pozitive din discursul interlocutorului)

Ce ar trebui să cunosc (ca profesor):

• codurile de conduită, etică profesională și valori

• strategii de promovare a activităţii individuale sau de echipă

• importanța relațiilor interpersonale

• cum se poate crea o cultură organizaţională pozitivă şi un climat axat pe viziune şi rezultate

Ce trebuie să deţin drept calități profesionale:

De dorit să reprezint/ să inspir:

• credibilitate și implicare, fiind un model pentru întreaga școală

• vizibilitate și accesibilitate

• capacitatea de a determina schimbarea unei stări/situaţii

• puterea exemplului

• managementul riscului

De dorit să fiu capabil să:

• fie entuziast, să inspire pe cei din jur,

• determine schimbări care să conducă la dezvoltarea indivizilor şi grupurilor / echipelor

Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexive

Jurnalul reflexiv reprezintă o metodă alternativă de evaluare bazată pe însemnările

profesorului/elevului asupra experienței de învățare. Jurnalul reflexiv poate deveni o excelentă
strategie pentru toți actorii implicați, profesori și elevi, însă în practica școlară el este rareori
utilizat deoarece necesită respectarea clauzei sincerității, disciplină și timp.

Clasa aVa : recapitularea numerelor naturale cuprinde:

Scrierea, citirea, ordonarea numerelor naturale.

Reprezentarea numerelor naturale pe axă.

Compararea şi ordonarea numerelor naturale
Operatii cu numere natural
Ordinea efectuării operaţiilor.
Factor comun.
Pagina de jurnal a profesorului reprezintă un instrument de reflecție atât asupra strategiilor
didactice utilizate alese, cât și asupra achizițiilor și percepțiilor elevilor. Ea poate fi gândită, cel
puțin în etapa inițială, sub forma unor răspunsuri la cîteva întrebări:

Ce mi-am propus?

Să scrie, citească, compare şi reprezinte pe axă numerele naturale.

Să efectueze calcule conţinând adunare, scădere, înmulţire, împărţire.

Să folosească aproximări ale numerelor naturale pentru a estima şi verifica validitatea unor
calcule.

Să exploreze modalităţi de descompunere a numerelor naturale folosind operaţiile studiate.

Competente specifice:

Să scrie, citească, compare şi reprezinte pe axă numerele naturale.

Să efectueze calcule conţinând adunare, scădere, înmulţire, împărţire.

Să folosească aproximări ale numerelor naturale pentru a estima şi verifica validitatea unor
calcule.
Să exploreze modalităţi de descompunere a numerelor naturale folosind operaţiile studiate.

Ce am obținut?

- reluarea, fixarea si dezvoltarea competentelor acumulate in ciclul primar

Ce reacții au avut elevii?

– pozitive, pentru unii elevi, pentru ca au constatat nivelul lor fata de ceilalti elevi;

- reactii confuze, pentru alti elevi, pentru ca au crezut ca asa va fi mereu, ca “matematica e
simpla si usoara”, ca nu ar mai avea de invatat;

- reactii negative, in sensul ca “matematica e grea”, ca nu pot recupera competentele si

continuturile pe care le-au uitat din ciclul primar, sau poate nu le-au stiut nici atunci;

Evaluarea sumativa cu grade progresive de dificultate.

Activitate 2.5.a

După momentul în care se realizează se pot distinge trei forme de evaluarea:

A. inițială;

B. continuă (formativă);

C. finală (sumativă, de bilanț).

A.Evaluarea inițială este necesară în proiectarea activității viitoare şi pentru stabilirea

modalităților de intervenție care se impun. În cadrul acestui tip de evaluare se utilizează testul de
evaluare inițială, probe scrise şi verificări orale.

Evaluarea continuă (formativă) se realizează pe parcursul procesului de instruire şi are rolul de a

indica unde se situează rezultatele parțiale față de cele finale. Aceasta facilitează şi motivează
învățarea, evidențiază progresul unui elev sau lacunele şi obstacolele în învățare. Feedback-ul
furnizat de evaluarea formativă poate fi utilizat imediat pentru ameliorarea rezultatelor învățării.

Evaluarea finală (sumativă) se realizează la finalul unei etape de instruire (semestru, an, ciclu de
învățământ) sau la finalul studierii unui capitol. Acest tip de evaluare furnizează informații
despre nivelul de pregătire al elevilor la sfârşitul unei etape de instruire. Cele mai întâlnite forme
de evaluare sumativă sunt: lucrările scrise (tezele), testele, examenele. Evaluarea sumativă se
concentrează mai ales asupra măsurării nivelului de competențe dobândite de elevi într-o
perioadă mai lungă de instruire.

Instrumente de evaluare utilizate la disciplina Matematică

Evaluarea iniţială:

• harta conceptuală;

• investigaţia;

• chestionarul;

• testul.

Evaluarea formativă:

• grila de observare sistematică;

• fişa de lucru însoțită de chei de verificare care să permită autoevaluare, inter-evaluare;

• examinarea orală;

• tehnica 3-2-1

; • metoda R.A.I.;

• autoevaluarea/inter-evaluarea;

• portofoliul;

• proiectul.

Avantajele formelor de evaluare

Evaluarea iniţială:

• oferă profesorului cât şi elevului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situaţiei
existente (potenţialul de învăţare al studenţilor, lacunele ce trebuiesc completate şi remediate) şi
a formula cerințele următoare;

• pe baza informaţiilor evaluării iniţiale se planifică demersul pedagogic imediat următor şi

eventual a unor programe de recuperare.

Evaluarea formativă:

• permite elevului să-şi remedieze erorile şi lacunele imediat după apariţia ei şi înainte de
declanşarea unui proces cumulativ;

• oferă un feed-back rapid, reglând din mers procesul;

• este orientată spre ajutorul pedagogic imediat;

• oferă posibilitatea tratării diferenţiate (I. Cerghit);

• dezvoltă capacitatea de autoevaluare la elevi;

• reduce timpul destinat actelor evaluative ample, sporindu-l pe cel destinat învăţării;

• sesizează punctele critice în învăţare. Evaluarea sumativă:

• rezultatele constatate pot fi folosite pentru preîntâmpinarea greşelilor la alte serii de formabili;

• permite aprecieri cu privire la prestaţia profesorilor, a calităţii proceselor de instruire, a

programelor de studii;

• oferă o recunoaştere socială a meritelor.

Dezavantajele formelor de evaluare

Evaluarea iniţială:

• nu permite o apreciere globală a performanţelor elevului şi nici realizarea une ierarhii;

• nu-şi propune şi nici nu poate să determine cauzele existenţei lacunelor în sistemul cognitiv al
elevului.

Evaluarea formativă:

• “aplicarea acestei strategii de evaluare, foarte pretenţioasă, necesită o organizare riguroasă a

predării, competenţă în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegera tehnicilor de
evaluare” (Ioan. Cerghit);

• “recursul la evaluarea formativă este testul unei pedagogii a rigorii, a lucidităţii şi a eficienţei”
(I. Cerghit). Evaluarea sumativă:

• nu oferă suficiente informaţii sistematice şi complete despre măsura în care elevii şi-au însuşit
conţinutul predat şi nici dacă un elev stăpâneşte toate conţinuturile esenţiale predate;

• are efecte reduse pentru ameliorarea/reglerea şi remedierea lacunelor, efectele resimţindu-se

după o perioadă mai îndelungată, de regulă, pentru seriile viitoare;

• deplasează motivaţia elevilor către obţinerea unui rang mai înalt în ierarhia grupului, punând
accent pe competiţie;

• nu favorizează dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi;

• nu oferă o radiografie a dificultăţilor în învăţare;

• generează stres, teamă, anxietate.

Activitate 2.5.b. Instrument pentru evaluarea competențelor

Evaluarea finală aplicată la sfârșitul unei unități de învățare

Aceasta are caracter sumativ, de constatare a nivelului achizițiilor elevilor la finalul acelei
unități, dar și caracter formativ, deoarece informațiile primite duc la aplicarea unor măsuri
ameliorativ imediate.

Etape de realizare:

• identificarea conținuturilor reprezentative;

• elaborarea matricei de specificații corespunzătoare unității de învățare alese

• construirea itemilor de evaluare;

• construirea testului de evaluare;

• redactarea baremului de corectare;

• aplicarea probei de evaluare;

• înregistrarea si prelucrarea datelor realizata cu ajutorul matricei de evaluare;

• stabilirea activităților ameliorative.

În legătură cu notele, există câteva aspecte care pun sub semnul întrebării relevanța acestora:

Diferiţi profesori evaluează în mod diferit acelaşi produs al unui elev. Evaluarea nu este
obiectivă. În această privinţă, nu este relevant ce disciplină este. Un test de matematică va fi
evaluat de diferiţi profesori la fel de diferit ca un eseu sau o compunere. Prin urmare, evaluarea
este puternic influenţată de profesorul care face evaluarea (ecuația personală).

PARAGRAF REFLEXIV ÎN URMA EVALUĂRII SUMATIVE LA FINALUL UNITĂŢII DE

ÎNVĂŢARE UNGHIURI

PUNCTE TARI

În marea lor majoritate, elevii şi-au însuşit regulile de calcul a unghiurilor

Elevii au aplicat corect notiunile de teorie în cadrul problemelor.

PUNCTE SLABE

Problemele în care au fost necesare cunoştinţe legate de transformarea minutelor in grade si

invers au intampinat dificultati.

MĂSURI DE AMELIORARE

Recapitularea noţiunilor despre unghiuri din clasa aVa.

Rezolvarea prin mai multe metode a problemelor din test.

Activitate 2.6.a.

Programa de opţional se elaborează după modelul de proiectare pe competenţe al programelor de

trunchi comun în vigoare pentru clasa respectivă şi are aceeaşi structură cu respectivele
programe de trunchi comun.

Structura care se utilizează pentru elaborarea programelor de opţional include:

➢ Notă de prezentare

➢ Competențe generale

➢ Competențe specifice şi exemple de activități de învățare

➢ Conținuturi

➢ Sugestii metodologice

➢ Bibliografie

Structura prezentată mai sus se utilizează la elaborarea programelor de opţional pentru: - primar
(de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a); - gimnaziu, astfel: în anul şcolar 2018-2019, la clasele a
V-a şi a VI-a, din anul şcolar 2019-2020 şi la clasa a VII, iar din anul şcolar 2020-2021 şi la
clasa a VIII-a.

Începând cu anul şcolar 2020-2021, structura programei de opţional va fi cea menţionată mai sus
pentru toate clasele din învăţământul primar şi gimnazial.

Nota de prezentare precizează statutul disciplinei de studiu, face trimiteri la contribuţia

disciplinei la profilul de formare al absolventului, motivează cursul propus (de exemplu, din
perspectiva nevoilor de învăţare pe care le au elevii, nevoilor comunităţii locale). De asemenea,
este prezentată succint structura programei şi semnificaţia termenilor utilizaţi.
Competențele generale se raportează la competenţele generale ale disciplinei de trunchi comun şi
reflectă contribuția opţionalului propus la profilul de formare al absolventului. Este necesar ca
acestea să constituie categorii de operare definitorii pentru disciplina/ problematica/ tematica
abordată.

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare.

Competențele specifice vor fi formulate după modelul celor din programele şcolare pentru
disciplinele de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora.

Dacă opţionalul ar repeta competențele specifice ale programei şcolare pentru o disciplină de
trunchi comun, atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al
rezultatelor așteptate ale învățării. Pentru un opţional de o oră pe săptămână este raţional să fie
definite şi urmărite 5-6 competenţe specifice. O competenţă specifică este corect formulată dacă
defineşte un rezultat aşteptat al învățării care poate fi performat şi verificat.

Exemplele de activităţi de învăţare reprezintă sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele
specifice la elevi.

Conținuturile includ acele aspecte care oferă baza de operare pentru formarea competențelor. Ca
şi în cazul programelor disciplinelor de trunchi comun, conţinuturile incluse în opţional nu sunt
un scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea competențelor. Sugestiile
metodologice vor include recomandări referitoare la strategiile didactice, tipuri de exerciții (care
susţin formarea competenţelor la elevi), precum şi modalităţi de evaluare.

Activitate 2.6.b

Clasa a VIII-a

ARGUMENT

“Obiectul matematicii este atat de serios, încât este util să nu pierdem ocazia pentru a-l face mai
distractiv.” Blaise Pascal

Matematica, ”regina stiinţelor”, considerată de unii aridă, abstractă şi accesibilă unui număr
restrâns de persoane poate fi înţeleasă de oricine se va apropia de ea cu interes.

Matematica prin joc deschide noi şi diverse posibilităţi de abordare ale unei lecţii atât în ceea ce
priveşte învăţarea cât şi evaluarea. Elevi şi părinţi, deopotrivă s-au arătat fascinaţi de
avantajele unui astfel de opţional.
Studierea disciplinei opţionale ”Matematică distractivă” la clasa a-V-a reprezintă o modalitate
optimă de dezvoltare a raţionamentului matematic, fiind un cadru propice pentru fundamentarea
deprinderilor de muncă intelectuală şi pentru o învăţare activă care să stimuleze învăţătura, dar
şi activitatea. Îmbogăţirea culturii matematice, dezvoltarea gândirii logice, a perspicacităţii şi a
creativităţii, fixarea cunoştinţelor matematice şi atragerea elevilor spre studiul matematicii,
consider că este posibilă prin introducerea opţionalului de, ”Matematica distractivă”. Jocurile
matematice produc plăcerea funcţională şi sporesc atenţia elevilor. Astfel se are în vedere ca
elevii să se apropie de matematică cu dragoste şi fără teamă, să-şi descopere aptitudinile pentru
acest obiect. Prezentarea problemelor distractive, a amuzamentelor matematice are un rol
dublu. În primul rând solicită acuitatea spiritului, iar în al doilea rând oferă posibilitatea
petrecerii plăcute a timpului.

Opţionalul îi pregăteşte pe elevi pentru rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa cotidiană
prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine, voinţei de a duce la bun sfârşit un lucru început.

COMPETENŢE GENERALE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii.

2. Dezvoltarea capacităţii de exploatare / investigare şi rezolvare de probleme.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Manifestarea interesului pentru cunoașterea matematicii și a matematicii distractive

2.Atitudinea deschisă față de ceilalți, respectul față de sine și față de ceilalți, disponibilitatea de a
lucra în echipă și de a colabora cu colegii, atitudinea degajată în rezolvarea problemelor
matematice din viața cotidiană.

3. Dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative, dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire

şi în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate.

4.Manifestarea tenacităţii, perseverenţei, capacităţii de concentrare şi a atenţiei distributive.

5.Dezvoltarea spiritului de observaţie.

6.Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganța în

arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii.

7.Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii

cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.

8.Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi
profesională.

CLASA a VIII - a

1. Manifestarea interesului pentru cunoașterea matematicii și a matematicii distractive.

Competenţe specific Conţinuturi

1.1. Cunoaşterea numărului ZERO Zero

⮚ Cum a fost acceptat zero?

⮚ Cum funcționează zero ?

1.2. Identificarea sitemelor de numerotație Sisteme de numerotație

⮚ Sistemul roman

⮚ Adăugări medievale

⮚ Sistemul zecimal

⮚ Sistemul binar
1.3. Cunoaşterea noțiunii de fracție ”Număr fracturat”

⮚ Adunarea și scăderea fracțiilor

⮚ Înmulțirea și împărțirea fracțiilor

⮚ Fracții egiptene
1.4. Identificarea noțiunilor de pătrat perfect Pătrate și cuburi perfecte
și cub perfect
⮚ Pitagora

⮚ Pătrate perfecte

⮚ Cuburi perfecte
1.5. Identificarea numerelor celebre Povești cu numere

⮚ Numărul π

⮚ e – copilul minune al matematicii

⮚ Noțiunea de

2. Dezvoltarea capacităţii de exploatare / investigare şi rezolvare de probleme.

Competenţe specific Conţinuturi

2.1. Rezolvarea de probleme de logică și ⮚ Probleme de logică şi perspicacitate
perspicacitate.
⮚ Tehnici de calcul rapid.

⮚ Probleme „capcană”.
2.2. Rezolvarea problemelor prin mai multe ⮚ Metode de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor.
variante/metode.

2.3. Transpunerea unui text problematic în ⮚ Probleme de probabilistică.

problemă
⮚ Matematică aplicată
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.

Competenţe specific Conţinuturi

3.1. Cunoașterea notiunior de criptare și ⮚ Ce este criptarea?
decriptare ⮚ Ce este decriptarea?
3.2. Crearea, în scris sau oral, a unor scurte ⮚ Cifrul lui Caesar
enunţuri∕mesaje pe baza unui suport verbal.
⮚ Sistemul de cifrare Playfair

⮚ Sistemul de cifrare Vigenere

3.3. Dezvoltarea capacitatății de a selecta o ⮚ Misterele criptografiei

informaţie şi de a lua decizii.
⮚ Mașina Enigma

SUGESTII METODOLOGICE

Abordarea majoră a referințelor actuale în predarea-învățarea-evaluarea matematicii constă în

mutarea accentului de la predarea de informații la formarea unor competențe de aplicare a
cunoștințelor dobândite în vederea dezvoltării creativității elevilor, prin:

● Dezvoltarea unor strategii didactice pornind de la competențele specifice din programele

școlare;

● Asigurarea coerenței la nivelul disciplinei și a corelării la nivelul ariei curriculare.

Accentuarea caracterului practic-aplicativ al demersului didactic prin eliminarea unor aspecte

care îl plasau la un nivel teoretic. Astfel, este util ca în procesul didactic să avem în vedere:

✔ Construirea unei varietăți de contexte problematice, în măsură să genereze deschideri către

diferite domenii ale matematicii;

✔ Folosirea unor strategii diferite în rezolvarea aceleiași probleme, atunci când este cazul;
✔ Organizarea unor activități variate de învățare pentru elevi, în echipă și/ sau individual, în
funcție de nivelul și de ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia;

✔ Construirea unor secvențe de învățare care să permită activități de explorare/investigare la

nivelul noțiunilor de bază studiate.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Se va evalua capacitatea elevului de sintetizare, comportamentul lui în învăţare, priceperile şi

capacităţile intelectuale:

1. Probe scrise.

2. Probe orale ( frontal , individual).

3. Autoevaluarea.

4. Tema pentru acasă.

5. Observarea sistematică a elevilor.

6. Investigaţia.

INSTRUMENTE DE EVALUARE

1. Teste scrise.

2. Verificare orală.

3. Portofoliul.

BIBLIOGRAFIE

[1] "Cum au apărut numerele", Florica T. Câmpan, Editura Ion Creangă, 1972

[2] ”50 de idei pe care trebuie să le cunoști matematică”, Tony Crilly, Editura Litera, 2017
 Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi Nr. Săpt. Obs

ore
ZERO 1. Manifestarea interesului ⮚ Cum a fost 1 10.09.2019
pentru cunoașterea matematicii acceptat zero?
(3 ore) și a matematicii distractive.
⮚ Cum
1.1. Cunoaşterea numărului funcționează zero ? 1 17.09.2019
ZERO
⮚ Probă de 1 24.09.2019
evaluare
SISTEME DE 1. Manifestarea interesului ⮚ Sistemul roman 1 01.10.2019
NUMEROTAȚIE pentru cunoașterea matematicii
și a matematicii distractive. ⮚ Adăugări
(2 ORE) medievale
1.2. Identificarea sitemelor de
numerotație ⮚ Sistemul zecimal

⮚ Sistemul binar

⮚ Probă de
evaluare 1 08.10.2019

NUMĂR 1.3. Cunoaşterea noțiunii de ⮚ Adunarea și 1 15.10.2019

FRACTURAT fracție scăderea fracțiilor

(1 oră) 3.1. Crearea, în scris sau oral, a ⮚ Înmulțirea și

unor scurte enunţuri∕mesaje pe împărțirea fracțiilor
baza unui suport verbal.
⮚ Fracții egiptene

PĂTRATE ȘI 1.4. Identificarea noțiunilor de ⮚ Pitagora 1 22.10.2019

CUBURI PERFECTE pătrat perfect și cub perfect
⮚ Pătrate perfecte
(3 ORE) 2.3. Transpunerea unui text
problematic în problemă ⮚ Cuburi perfecte

⮚ Probă de 1 29.10.2019
evaluare
1 05.11.2019
 1.5. Identificarea numerelor ⮚ Numărul π 1 12.11.2019
celebre
POVEȘTI CU ⮚ e – copilul
NUMERE 3.2. Dezvoltarea capacitatății de minune al
a selecta o informaţie şi de a lua matematicii
(3 ore) decizii.
⮚ Noțiunea de 1 19.11.2019

⮚ Probă de 1 26.11.2019
evaluare
JOCURI LOGICE 3.1. Crearea, în scris sau oral, a ⮚ Amuzamente şi 1 03.12.2019
unor scurte enunţuri∕mesaje pe anecdote
(1 oră) baza unui suport verbal. matematice.

3.2. Dezvoltarea capacitatății de

a selecta o informaţie şi de a lua
decizii.

[3] ”Matematica aplicata” , Ioan Dancila , ed. Bogdana.

[4] “Matematica recreativa”-Eugen Guran,editura ,,Junimea,,2000.

[5] " Elemente de aritmetică cu aplicaţii în tehnica de calcul", Ion D. Ion, C. Niţă, Editura
Tehnică, 1978.

[6] “Matematica prin joc”-Elena Simionica-Editura ,,Polirom,,2000.

[7] ‫ ״‬Metode interactive de grup‫ – ״‬Ghid metodic, Ed. Arves, București, 2002

[8] 1000 de întrebări și răspunsuri, EDP, București, 1981

[9] https://www.link-academy.com/curs-criptografie-web-securitate-ssl-tsl#

[10] http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/aac-criptografie/Aplicatii.pdf

DISCIPLINA / NR. TOTAL DE ORE: Matematică distractivă / 15

ARIA CURRICULARĂ / PERIOADA:Matematică și științe ale naturii/ Semestrul I - 2019 /

2020
 CLASA / NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: a VIII-a / 1 h

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT APROBAT

Evaluare sumativă De a orienta şi de a optimiza ⮚ Standardizarea evaluării 1 10.12.2019

învăţarea
(2 ore) ⮚ Recapitulare finală

⮚ Evaluare sumativă 1 17.12.2019

DISCIPLINA / NR. TOTAL DE ORE: Matematică distractivă / 19

ARIA CURRICULARĂ / PERIOADA:Matematică și științe ale naturii/ Semestrul II - 2019

/ 2020

CLASA / NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: a VIII-a / 1 h

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT APROBAT

Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi Nr. Săpt. Obs

ore
PROBLEME DE LOGICĂ 2. Dezvoltarea capacităţii ● Probleme de 1 14.01.2020
ȘI PERSPICACITATE de exploatare / logică şi
investigare şi rezolvare perspicacitate 1 21.01.2020
(4 ore) de probleme.
● Tehnici de 1 28.01.2020
2.1. Rezolvarea de calcul rapid.
probleme de logică și 1 04.02.2020
perspicacitate. ● Probleme
 „capcană”.

● Probă de
evaluare
METODE DE 2. Dezvoltarea capacităţii ● Metoda reducerii 1 11.02.2020
REZOLVARE A de exploatare / la absurd
EXERCIȚIILOR ȘI investigare şi rezolvare 1 18.02.2020
PROBLEMELOR de probleme. ● Metode
algebrice 1 25.02.2020
(4 ORE) 2.2. Rezolvarea
problemelor prin mai ● Metoda inducției 1 03.03.2020
multe variante/metode. matematice

● Probă de
evaluare

2. Dezvoltarea capacităţii ● Probleme de 1 10.03.2020

de exploatare / probabilistică.
MATEMATICĂ investigare şi rezolvare 1 17.03.2020
APLICATĂ de probleme. ● Matematică
aplicată 1 24.03.2020
(3 ore) 2.3. Transpunerea unui
text problematic în ● Probă de
problemă evaluare

CRIPTARE ȘI 3.1. Cunoașterea ● Ce este criptarea 1 28.04.2020

DECRIPTARE notiunior de criptare și și decriptarea?
decriptare Mașina Enigma
(5 oră)
3.2. Crearea, în scris sau ● Cifrul Caesar 1 05.05.2020
oral, a unor scurte
enunţuri∕mesaje pe baza ● Sistemul de 1 12.05.2020
unui suport verbal. cifrare
Playfair/Vigenere 1 19.05.2020
3.3. Dezvoltarea
capacitatății de a selecta ● Misterele
o informaţie şi de a lua criptografiei
decizii. 1 26.05.2020

● Probă de
 evaluare

● Notă: Săptămâna 27: 30.03 -03.04 – Săptămâna altfel

21.04.2020 – Liber național

01.06.2020 – Liber conform CCM

MODULUL 3

Activitate 3.1.1

Dezvoltarea personala este recunoscuta in prezent drept o cale argumentata stiintific prin care
indivizii, indiferent de varsta, ajung la o mai buna cunoastere de sine si acceptare a propriei
persoane si a celorlalti, la maturizare emotionala si insusirea de abilitati necesare pe tot parcursul
vietii. Dezvoltarea personala este un element-cheie al succesului in toate domeniile vietii si ne
permite sa ne cunoastem si sa ne dezvoltam potentialul de care dispunem in mod optim. De buna
dezvoltare personala depinde, in cele din urma, calitatea vietii noastre. Tocmai de aceea, scoala
noastra, considera ca este oportun sa asigure ore de dezvoltare personala pentru elevii aflati la
varsta scolaritatii mici (clasa pregatitoare, pana la clasa a IV-a inclusiv), pregatindu-i pe acestia
pentru pubertate si adolescenta, desi programa scolara prevede obligativitatea orelor de
dezvoltare personala doar pentru clasele pregatitoare si clasa I. Dezvoltarea personala are ca
obiective majore in aceasta perioada:

 cunoasterea de sine a copilului (trasaturi si calitati personale, preferinte, opinii, valori

personale);
 formarea deprinderilor pentru o viata sanatoasa (igiena, alimentatie, miscare);
 formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti;
 recunoasterea emotiilor si exprimarea adecvata a acestora in cadrul interactiunii copilului
cu adultii si copiii cunoscuti;
 dezvoltarea abilitatilor personale de comunicare si negociere, rezolvare de probleme,
luare a deciziilor, solicitarea ajutorului, asertivitate;
 dezvoltarea capacitatii de gestionare a emotiilor;
 utilizarea abilitatilor si atitudinilor specifice invatarii in context scolar (a invata cum sa
invete);
 educatia psiho-sexuala premergatoare pubertatii si adolescentei.

ACTIVITATE 3.1.2

Prioect didactic
Clasa: a V-a A
Școala Gimnazială `Anton Pann` Braila
Disciplina: Consiliere şi dezvoltare personală
 Tema: Comunicare asertivă
Timp: 50 minute
Profesor: Ilie Gabriela
Competențe generale: Să distingă diferențele dintre comportamentul asertiv, pasiv şi
agresiv
Competențe specifice:
 C1: să identifice componentele comunicării (emiţător, receptor, mesaj)
 C2: să sesizeze importanţa comunicării în realizarea unei activităţi în grup
 C3: să aplice deprinderile de comunicare cu colegii/părinții/ profesorii
 C4: să ofere exemple de răspunsuri asertive, pasive şi agresive în diferite situaţii
 C5:să identifice emoţiile celorlalţi pentru a reduce agresivitatea prin încurajarea
sensibilității pentru cei din jur.

Strategii :
1. Metode: brainstorming, comentarea unei imagini; prezentare; exerciţii; discuţii şi
analiza; jocul de rol; dezbaterea în grupuri şi sesiuni de raportare
2. Materiale necesare: foaie albă cu o figură geometrică, video-proiector, coli mari
albe de hârtie, bandă adezivă, markere (culori vii)
3. Forme de organizare: frontal şi individual; în grupe de 5-6 elevi
Evaluarea: Modul în care se realizează obiectivele stabilite se urmăreşte prin: observaţia
directă la clasă, tehnici autoevaluative, chestionar de evaluare

DESFASURAREA ACTIVITĂŢII:
Moment organizatoric: pregătirea materialului didactic
Joc de energizare - Salutul: elevii se vor plimba prin clasă și la anunțul
profesorului Salutul…
roman – elevii vor pune brațul drept pe umărul drept al colegului;

hongi: Partenerii stau față în față, își strâng măinile și, în același timp își apropie fețele și
își freacă simultan
nasul și fruntea (în cultura maori semnifică “împărțirea suflării de viață”)
japonez: Partenerii stau față în față și fac o plecăciune
francez: Partenerii, pe lângă strânsul mâinii, se sărută pe ambii obraji
cambogian: Partenerii își lipesc palmele în fața pieptului și se apleacă ușor (cu cât palmele
sunt ridicate mai sus, cu atât respectul arătat este mai mare)
Captarea atenţiei: (8 min) Se va realiza sub forma unui joc de rol ai căror protagoniști vor
fi 3 elevi și cadrul didactic ce coordonează activitatea didactică. Acest joc de rol va avea
scopul de a capta atenția elevilor și de a-i determina să descopere tematica abordată în
cadrul activității.
 Ex. 1Elev protagonist, întârzie la ora și dă buzna în sala de clasă fără să manifeste un
comportament adecvat statutului său, folosind un ton agresiv, o mimică și gestică lipsită de
politețe. Cadrul didactic îl oprește din avântul său, oferindu-i ca alternativă una din cele trei
variante posibile de răspuns: - Nu ți-e rușine să dai buzna așa după ce s-a sunat,
nepoliticosule!
  Al 2-lea elev bate la ușă, intră fară să ceară permisiunea; Cadrul didactic - Copii, noi ne
vom continua lecția....să vedem unde am rămas...
 Al 3-lea elev bate la ușă, intră grăbit, își cer scuze, cere permisiunea de a trece la loc; prof.
- ……., care e motivul pentru care ai întârziat? (R:…...). …….., mă deranjează că dai
buzna așa agresiv în clasă fără ca măcar să aștepti să îți raspund după ce ai bătut la ușă dar,
te rog, ca pe viitor să nu mai încalci regula pe care noi o stabiliserăm deja : ”După ce se
sună nu mai iese nimeni în clasă”.
 Întrebare către elev/elevi: Care din cele trei variante de răspuns credeți că e cea mai
potrivită pentru a fi oferită? De ce?
 Enunţarea temei. Precizarea obiectivelor (2 min) Astăzi vom discuta despre Comunicarea
Asertivă
 Întrebare către elevi: De ce anume credeți că ce-a de-a treia variantă de răspuns este cea
potrivită? Ce-ați observat la nivelul emoțiilor pe care le exprimă cadrul didactic? Dar
elevul?
 Dirijarea învăţării (10 min)
 Vizionarea filmulețului Comunicarea asertivă – 3 min.
 Prezentare teoretică: Comunicare asertivă. Comportament asertiv, pasiv, agresiv (15
min

Consecinţe ale comportamentelor asertive, pasive şi agresive

Pasiv Asertiv Agresiv
Problema este evitată Problema este discutată Problema este atacată
Drepturile tale sunt ignorate Drepturile tale sunt susţinute Drepturile tale sunt susţinute
fără a ţine cont de drepturile
celorlalţi
Îi laşi pe ceilalţi să aleagă în Îţi alegi tu activitatea Îţi alegi activitatea ta şi pe a

locul tău celorlalţi

Neîncredere Au încredere în ei Ostili, blamează, acuză
Vezi drepturile celorlalţi ca Recunoşti şi drepturile tale şi Drepturile tale sunt mai
fiind mai importante ale celorlalţi
importante decât ale celorlalţi

 Fiecare copil, adolescent sau adult trebuie să conştientizeze drepturile asertive şi să facă
apel la ele de câte ori este necesar.
 Adultul, părintele sau profesorul trebuie să accepte că şi copii şi tinerii au aceleaşi drepturi
asertive ca şi adulţii.

 Exerciţiu de comunicare: ( 10 min)
 Se formează grupe de 4-5 elevi. Fiecare grupă trage la sorţi câte un bileţel pe care este
prezentat(ă) un(o) anumit(ă) scenariu / situaţie. Fiecare grup trebuie să formuleze un
răspuns asertiv, unul pasiv şi unul agresiv. Scenariile pe care elevii le au pe bilete sunt:
 Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el.
 Profesorul te pune să strângi gunoiul de la banca ta;
 Fratele tău/ sora ta, din camera alăturată, ascultă muzică cu volumul dat la maxim aproape
în fiecare zi, în același interval orar în care tu înveți. Cum remediezi situația ?
 Aţi stabilit să mergeţi cu colegii la un film la o anumită oră şi zi, dar ei au modificat între
timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. Tu ai fost la data stabilită iniţial şi ai aşteptat degeaba.
Ce faci?
 Colegii au scris pe banca ta cu corectorul: « Eşti un tocilar! ».
 Sunteţi profesori în locul meu. Cum a-ţi critica elevii care întârzie mereu la ore?

 Răspunsul pasiv: ....................................................................................................................

 Răspunsul agresiv: .................................................................................................................

 Răspunsul asertiv: ..................................................................................................................

 Fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile. (O3, O4)


 1. Exercițiu –joc de rol : (15 min)
 Se formează trei grupe a câte 6 elevi fiecare grupă. Sarcina grupului va fi aceea de a oferi
un final corespunzător celor trei tipuri de comportament : asertiv, pasiv agresiv, fiecare
grupa având rolul de a gândi un anumit tip de comportament din cele trei. La final fiecare
echipă își va desemna doi reprezentanți care să realizeze un joc de rol pe baza finalului
creat. Se cere totodată elevilor să identifice posibilele sentimente ale celor două personaje
în funcție de tipul de comportamnet adoptat.. Se discută despre cât este de important să ne
punem în locul celuilalt şi să ne imaginăm cum ne-am simţi dacă am fi în situaţia celuilalt.

Exempu de caz :
Copil: - Mama, vreau sa te rog ceva. E foarte important.
Mama: - Da, ascult.
Copil: - Vreau un telefon nou! Are super dotări și să știi ca modelul acesta îl au deja
Andrei și Silviu. A apărut recent pe piață!
Mama se uita la copil si nu zice nimic.
Copil: - Dar să știi că aș vrea să mi-l iei luna asta pentru ca altfel începe să se demodeze!
Mama: - Îmi pare rau. Ti-aș lua telefon nou, dar nu pot decât peste 6 luni.

Continuă povestea:
Copil:
 R. Asertiv

Grupa1...........................................................................................
R. Pasiv
Grupa 2.........................................................................................
R. Agresiv
Grupa3............................................................................................
Fixarea cunoştinţelor: (5 min)
Elevii sunt invitaţi să noteze „definiţia” asertivităţii / ce înseamnă pentru ei a fi asertiv, pe
un post-it. Apoi sunt invitaţi să le lipească pe o foaie de flip-chart în jurul cuvântului-cheie
ASERTIVITATE. Se realizează un ciorchine. Fiecare dintre ei citeşte cu voce tare ce
anume a scris.
 Evaluare: se va aprecia contribuția elevilor la activitate (1min)
 Tema pentru acasă : Fă o listă cu beneficiile pe care le poţi avea în cazul reuşitei de a
deveni asertiv

Activitate 3.1.3. Descrierea unei activități de învățare ca RED

PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA : Școala Gimnazială „Anton Pann”, Brăila

PROFESOR : Ilie Gabriela- Cosmina

CLASA : a VII-a

DISCIPLINA: Matematică - algebră

SUBIECTUL: Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcționale prin tabele,diagrame

și grafice

TIPUL LECŢIEI : Deprinderi de noi cunostințe

DURATA: 50 min.

COMPETENȚE GENERALE:

· cunoasterea și înțelegerea conceptelor,a terminologiei și a procedurilor de calcul specifice

matematicii;

· dezvoltarea capacităților de explorare și rezolvare de probleme;

· dezvoltarea capacității de a comunica,utilizând limbajul matematic.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.2 înțelegerea semnificaţiei şi proprietăţilor operaţiilor cu numere reale aplicându-le în

calcule variate

2.3 identificarea situaţiilor de formare a unor şiruri şi formule de definire a unor funcţii

3.2 prezentarea în mod coerent soluţia unei probleme, corelând diverse modalităţi de
exprimare

4.1 identificarea utilizării ale unor concepte şi metode matematice studiate, în diferite
domenii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: elevul va fi capabil :

- să recunoască o dependenţă funcţională şi să o formuleze;

- să reprezinte grafic o funcţie;

- să determine o funcţie având graficul dat;

- să verifice coliniaritatea unor puncte;

METODE ŞI PROCEDEE : explicaţia, exerciţiul, conversaţia, munca independentă

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT : manualul,fişă de lucru

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Evenimentele
Procedee de
Obiective Activităţi ale lecţiei Metode
evaluare
Lecţiei
1.Captarea atenţiei -Verificarea prezenţei elevilor şi a -observarea
şi trezirea condiţiilor optime necesare sistematică a
interesului pentru 1.2 desfăşurării lecţiei; atenţiei
lecţie.
2.3 -fiecare elev va avea pe bancă -aprecierea
Verificarea temei caietul de teme şi manualul.
3.2
-exerciţiile care nu au fost
4.1 rezolvate corect acasă, se vor
rezolva la tablă urmărindu-se
înţelegerea noţiunilor şi
 capacitatea elevilor de-a le aplica;

2. Actualizarea Vor fi reamintite cu ajutorul

cunoştinţelor elevilor :

1.5 -noțiunea de sisteme de axe de

coordonate(sistem de coordinate
plane ce permit determinarea unica
a pozitiei unui punt),

-reprezentarea grafică .
3.Desfăşurarea -analiza
lecţiei: răspunsurilor
1.2
Explicaţia -observarea
2.3
sistematică
Exerciţiul
3.2
-exerciţiul
Exerciţii
4.1
comentate -evaluare
frontală
6.Tema pentru Exerciţiile nerezolvate din fişa de
Conversaţia
acasă lucru vor fi ca temă pentru acasă.
Aprecieri & note • Notarea elevilor care s-au Aprecieri
evidenţiat în timpul orei verbale
Conversaţia
Analiza
activităţii

Activitate 3.1.4

Numele şi prenumele elevului: B.G.

Vârsta:15 ani

Clasa: a VII-a

Unitate de învățământ: Sc Gimnaziala ”Anton Pann”

Tipul de deficienţă/handicap – gradul/nivelul de deficienţă: Deficienţă mintală

Disciplina/Domeniul de intervenţie: Matematica/ cognitiv

Specialişti implicaţi: - profesor itinerant

- profesorul clasei

Data realizării PIP: 18.09.2016

Data revizuirii PIP:15 .01.2019

Evaluare iniţială

Instrumente folosite în evaluare: fişa psihopedagogică, fişe de evaluare iniţială.

Profilul elevului: În urma evaluări iniţiale s-a constatat că elevul întâmpină dificultăți mari în
scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul de numeraţie zecimal, în efectuarea operaţiilor
aritmetice cu numere naturale

Elevul nu recunoaste nici o forma geometrica.

Psihodiagnostic : -dificultăți de învățare, tulburări de comportament.

- Memoria preponderent mecanică, volum redus, atenţia deficitară, distras de orice stimul

- Gradul de concentrare, stabilitatea şi distributivitatea reduse.

-Emotiv, impulsiv, iritabil, uneori agresiv, cu tendinţe de dominare

Starea de sănătate: sanatos.

INFORMAŢII EDUCAŢIONALE:

Comportament cognitiv:

- Recunoaşterea numerelor naturale,

- Utilizarea regulilor de calcul numai sub îndru,area profesorului;

- Utilizarea probei pentru justificarea unui rezultat obținut;

Comportament psihomotric şi autonomie personală:

- schema corporală este bine realizată ;

- deprinderi de autoservire şi a capacităţii de autonomie socială şi personală bună.

Relaţii sociale:
- conduite şi atitudini sociale dominate de imaturitate afectivă

- manifestă un comportament agresiv, atunci când este provocat, sau nu agreează o anumită
persoană, tendinţe de dominare;

- lipsă de încredere în sine;

- disciplinat doar în condiţii de supraveghere, atitudini de bravare, abateri minore şi repetate;

Idei de activități:

a. Domeniul de intervenţie cognitiv

- exerciţii de calcul oral şi scris;

- exerciţii orale şi scrise de identificare a ordinii operațiilor în exerciții;

- exerciţii de ordonare a numerelor;

b.Domeniul de intervenţie comportamental

Activități de învățare:

- exerciţii şi jocuri de identificare a diferitelor stări sufleteşti;

- exerciţii şi jocuri de recunoaştere a stărilor sufleteşti exprimate de figura umană;

- activităţi de distribuire de sarcini –cine udă florile , cine şterge tabla etc.

- stabilirea regulilor în clasă.

Recomandări particulare:

- socializarea prin jocuri de rol pentru identificarea sinelui, antrenarea în activităţi

ludice(puzzle, pictură, desen, colaje, diferite jocuri).

Strategii de învățare:

Metode şi procedee:

- evaluarea orală;

- rezultatele şcolare la obiectele de studiu la care întâmpină dificultăţi de învăţare.

- demonstraţia;

- brainstorming;

Metode cu impact ridicat:

- pozitiv: valorizarea, stimularea afectivă.

- negativ: dezaprobarea, mustrarea.

Resurse:

Materiale şi mijloace didactice:

- fişe de lucru;

- planşe;

- calculator;

Evaluare:

Evaluare periodică:

Obiectivele realizate:

- observația sistematică

- îndeplineşte la un nivel mediu sarcinile şcolare ;

- ameliorarea relaţiilor intercolegiale;

Dificultăţi întâmpinate:

- nu reuşeşte încă să-şi construiască un comportament empatic;

- nu poate rezolva sarcinile şcolare într-un timp optim datorită deficitului de atenţie.

Părinți

Idei de activități:
Responsabilizarea părinţilor prin consiliere. Părinţii vor primi sarcini precise privind modul de
comunicare, de implicare în program şi vor asigura un sprijin minim în evoluţia
copilului. Progresele vizibile înregistrate vor încuraja familia în a oferi un suport afectiv ridicat
copilului.

Strategii de învățare:

- dezbateri

- ședinte

Resurse:

- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin

Evaluare:

- observarea sistematică

- chestionare

- portofolii cu produsele activităților

Cadre didactice

Idei de activități:

- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar

- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;

- activități comune părinți-profesori-elevi

- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.

Strategii de învățare (comune cu alți colegi):

- dezbateri

Resurse:

- materiale didactice adecvate

- profesor de sprijin

Evaluare:
- portofolii cu produsele activităților