Sunteți pe pagina 1din 76

TESTE LICENTA SEPTEMBRIE 2018

Tema 1.
Substanțe anestezice utilizate în anestezia locală
( pag. 6-16)

1. În circulație α1 glicoproteina circulantă transportă și alte substanțe ABC pag.6


medicamentoase, cum sunt:
A. Blocante de calciu
B. Betablocante
C. Antiaritmice
D. Antidiabetice
E. Statine
2. Amina terțiară din structura anestezicului local : AB pag. 6
A. Favorizează puterea anestezică a substanței
B. Conferă caracterul lipofil
C. Realizează mediul alcalin
D. Face posililă traversarea membranei perinervoase
E. Conferă caracter hidrofil
3. *La copiii sub 15 ani doza maximă de mepivacaină este de: C pag. 11
A. 3-4 mg/kg-corp
B. 4,5mg/kg.-corp
C. 0,5 mg/kg-corp
D. 1mg/kg-corp
E. 1,5mg/kg-corp
4. Articaina este contraindicată la: ABCD pag. 13
A. Pacienții cu deficit de colinesterază plasmatică
B. Pacienții cu tulburări de conducere atrio-ventriculară severe
C. Pacienții epileptic fără tratament
D. Pacienții cu porfirie acută recurentă
E. La pacienții hipertensivi
5. Lidocaina comparativ cu procaina are: ABDE pag. 8
A. Putere anestezică de 2 ori mai mare
B. Instalare mai rapidă
C. Toxicitate de 3 ori mai mare
D. Toxicitate de 2 ori mai mare
E. Durata anesteziei eficiente relativ redusă
6. Agentul vasoconstrictor din preparatele anestezice locale permite: ABCD pag. 15
A. Resorbție mai lentă a anestezicului în circulație
B. Efect anestezic semnificativ crescut
C. Risc mai scăzut de toxicitate sistemică
D. Diminuarea sângerării locale
E. Risc crescut de toxicitate sistemică

Tema 2.
Tehnici folosite în anestezia loco-regională
(pag. 19-34)

1
7. Anestezia locală prin infiltrație se realizeză prin următoarele tehnici: ABC pag.20
A. Anestezia intradermică
B. Anestezia subcutanată ,,în straturi,,
C. Anestezia plexală
D. Anestezia plexului cervical superficial
E. Anestezia plexului cervical profund
8. Reperele pentru anestezia tonculară periferică la tuberozitate sunt: BCD pag.24
A. Arcada zigomatică
B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobilă
D. Creasta zigomato-alveolară
E. Rebordul orbitar inferior
9. Puncția pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanată se ACD pag. 24
face:
A. În obraz înaintea mușchiului maseter
B. În obraz înapoia mușchiului maseter
C. Sub marginea inferioară a osului zigomatic
D. Distal de creasta zigomato-alveolară
E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic
10. Prin anestezia tronculară periferică la gaura infraorbitară se insensibilizează : ABE pag. 28
A. Dinţii frontali superiori de partea anesteziată.
B. Mucoasa vestibulară și periostul
C. Peretele posterior al sinusului maxilar şi mucoasa care îl tapetează
D. Jumătate din buza inferioară
E. Aripa nasului.
11. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevărate următoarele afirmații: ABCD pag. 29
A. Locul de puncţie este între creasta temporală şi plica
pterigomandibulară
B. Direcția acului este sagitală antero-posterior
C. La 1 cm în profunzime se anesteziază nervul lingual, apoi la 1,5-2
cm nervul alveolar inferior situat mai posterior
D. Vizează anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual şi bucal
E. Este o anestezie tronculară bazală.
12. *Următoarea afirmație cu referire la anestezia nervului nazopalatin este E pag.25,
adevărată : 26
A. Cele două canale au o direcție oblică în jos, înapoi și înafară
B. În medicina dentară se efectuează cel mai frecvent pe cale exoorală
C. Este nedureraosă datorită inervaţiei slabe de la nivelul papilei și
aderenţei reduse a fibromucoasei palatine
D. Puncţia se efectuează la nivelul papilei interdentare
E. Determină insensibilizarea 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine,
demarcaţia posterioară fiind o linie transversală de la canin la canin.
13. *Următoarele greșeli de tehnică duc la neinstalarea anesteziei la spina Spix cu C pag. 29
o excepție:
A. Puncția efectuată mai sus
B. Puncția efectuată mai jos
C. Puncție la 1,5cm deasupra crestei edentate
D. Puncție efectuată prea lateral
E. Puncție efectuată prea profund

2
Tema 3.
Indicatiile extractiei dentare
( 1, pag.64-65 )

14. Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de: ACD Pag. 64
A. Starea dintelui respectiv
B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă
C. Patologia structurilor adiacente
D. Afecțiuni asociate
E. Vârsta pacientului
15. Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt: ABE Pag. 64,
A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți 65
B. Dinți temporari cu procese carioase complicate
C. Dinți temporari cu macrodonție
D. Dinți temporari cu procese carioase meziale
E. Dinți temporari fracturați
16. In cadrul tratamentului preprotetic indicatiile de extractie sunt: CD Pag. 64
A. Dinti cu macrodontie
B. Dinti care impiedeca eruptia dintilor permanenti
C. Dinti mult extruzati
D. Dinti egresati
E. Dinti cu microdontie
17. Indicatiile de extractie legate de patologia traumatica oro-maxilo-faciala sunt: BCE Pag. 64
A. Dinti cu distructii coronare intinse
B. Dinti cu fracturi radiculare oblice
C. Dinti cu fracturi transversale in treimea cervicala
D. Dinti in malpozitie
E. Dinti care impiedica reducerea corecta a unei fracturi
18. Exractia dentara este indicata in urmatoarele situatii : CD Pag. 64
A. Fracturi radiculare in treimea apicala
B. Sinuzite maxilare rinogene
C. Dinti care au determinat sinuzite maxilare odontogene
D. Dinti cu fracture radiculare oblice
E. Dinti cu parodontopatie marginala superficiala
19. *Printre indicatiile de extractie a dintilor temporari nu se numara: C Pag. 65
A. dinti temporari care impiedica eruptia dintilor permanenti
B. dinti temporari care determina eruptia malpozitionata a dintilor
permanenti
C. dinti temporari care, in urma iritatiei locale cronice, au dus la
aparitia unor leziuni hiperplazice
D. dinti temporari fracturati sau prezenti in focare de fractura, care
impiedica reducerea fracturii sau intretin procese supurative
E. anodontia dintelui permanent succesional
20. Indicatie a extractiei dintilor permanenti, din punct de vedere a patologiei AB Pag. 64
dento-parodontale, nu sunt:

3
A. dinti cu gangrene complicate cu parodontita apicala cronica(
granuloame periapicale), la care tratamentul chirurgical endodontic
sau conservator(rezectie apicala) are indicatie
B. dinti cu parodontita marginala cronica profunda si mobilitate grad
II/III la care tratamentul parodontal conservator are indicatie
C. dinti cu distructii corono-radiculare intinse care nu mai pot fi
restaurati cu ajutorul unor obturatii sau prin mijloace protetice
D. dinti care au determinat sau intretin procese supurative sinusale
E. dinti care au determinat complicatii supurative grave

Tema 4.
Contraindicatii in extractia dentara
(1, pag. 65-67)

21. Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt: AE Pag. 65


A. Leucemia acută
B. Hipertensiunea arterială controlată
C. Diabetul zaharat tip 2
D. Tratamentul cronic cu aspirina
E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni
22. Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt: ACE Pag. 65
A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)
B. Plăgi ale buzelor
C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial
D. Tumori benigne de mici dimensiuni
E. Sinuzita maxilară rinogenă
23. *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: B Pag. 66
A. Formula eritrocitara
B. Hemostaza
C. Formula leucocitara
D. Cresterea VSH-ului
E. Scaderea hematocritului
24. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : ADE Pag.66
A. Transplante
B. Afectiuni cardiovasculare
C. Diabet insulinodependent
D. Reactii de hipersessibilitate
E. Boli autoimune
25. *Pacientii cu diabet zaharat si risc moderat prezinta : C Pag. 66
A. Control metabolic bun
B. Multiple complicatii ale bolii
C. Putine complicatii ale diabetului
D. Glicemie a jeune sub 200 mg/dl
E. Hb A1c mai mica de 7%
26. *Pacientii cu diabet zaharat si risc crescut prezinta : D Pag 66
A. Glicemie a jeune sub 250mg/dl
B. Hb.A1c mai mare de 7%
C. Simptome ocazionale

4
D. Frecvente episoade de hipoglicemie
E. Echilibru metabolic rezonabil

Tema 5.
Extractia dentara cu separatie interradiculara
( 1, pag 81 )

27. *In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara : B Pag.81


A. In „V”
B. In „ T „
C. In „ L „
D. In „ H „
E. In „ H „ culcat
28. *In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara : B Pag.81
A. In „V”
B. In „ Y „
C. In „ L „
D. In „ H „
E. In „ H „ culcat
29. *In cazul molarilor inferiori se va practica o separatie radiculara: E Pag. 81
A. Mezio-distala
B. Disto-vestibulara
C. In „T”
D. In „ L „
E. Vestibulo- orala
30. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata : CD Pag 81
A. La dinti cu distructie coronara limtata
B. Molari temporari cu rizaliza
C. La „dintii barati „
D. Dinti cu o radacina divergenta
E.Pluriradiculari fracturati sub limita osului alveolar
31. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata : CD Pag 81
A. La dinti cu distructie coronara de mici dimensiuni
B. Molari temporari cu rizaliza
C. La „dintii barati „
D. Dinti cu o radacina curba
E. Pluriradiculari fracturati sub limita osului alveolar
32. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata : BCD Pag 81
A. La dinti cu distructie coronara doar la nivelul smaltului
B. Molari temporari fara rizaliza cu risc de smulgere a dintelui
permanent
C. La „dintii barati „
D. Dinti cu o radacina curba
E. Pluriradiculari fracturati mult sub limita osului alveolar

5
Tema 6.
Accidente si complicatii ale extractiei dentare
( 1, pag 92-102)

33. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori ABD Pag. 92
legati de:
A. Leziuni patologice preexistente
B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. Starea generala a pacientului
D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
E. Starea de igiena a cavitatii orale
34. In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: ACDE Pag.92
A. Radacini curbe,cudate,in”baioneta”
B. Creasta zigomato-alveolara
C. Anchiloza dento-alveolara
D. Sept interradicular gros
E. Os alveolar dens
35. Accidentele sinusale constau in: ACD Pag. 96
A. Deschiderea sinusului maxilar
B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar
C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala
D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala
E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara
36. *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: E Pag. 98
A. 3 minute
B. 5 minute
C. 8 minute
D. 10 minute
E. 15-20 minute
37. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: ABD Pag. 99
A. Fractura procesului alveolar
B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)
C. Mesarea alveolei
D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola
E. Sutura plagii postextractionale
38. *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A Pag. 99
A. Tratamentele citostatice
B. Accidentele ischemice cerebrale
C. Starea de grviditate
D. Hipotensiunea arteriala
E. Infarctul miocardic

Tema 7.
Tulburari associate eruptiei si/sau incluziei molarului de minte inferior
(1,pag 141-145)

6
39. *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt: B Pag.
A. Poziţia mezio-angulară 141
B. Poziţia disto-angulară
C. Clasa II după Pell şi Gregory
D. Rădăcini scurte
E. Clasa B după Pell şi Gregory
40. Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: ABCD Pag. 141
A. Complicaţii septice
B. Complicaţii trofice
C. Complicaţii tumorale
D. Complicaţii mecanice
E. Complicaţii osoase
41. Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt: ADE Pag.
A. Poziţia mezio-angulară 141
B. Poziţia disto-angulară
C. Clasa II după Pell şi Gregory
D. Spaţiu parodontal larg
E. Os elastic
42. Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face: ACDE Pag.
A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o 141
comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucala
B. de la o gangrena simpla a dintilor vecini
C. de la un focar de osteomielita
D. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila
E. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase
43. Molarul de minte inferior este responsabil si pentru declansarea sau agravarea CDE Pag.14
patologiei ortodontice cum ar fi: 4
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in regiunea frontalilor
superiori
B. deplasari dentare cu rotatie palatinala sau vestibulara
C. factor de blocare a evolutiei molarului doi
D. malocluzii datorita incongruentei dento-alveolare
E. factor de recidiva a proalveoliilor
44. Tulburarile senzitive /tulburari nervoase care apar in cursul eruptiei molarului BCD Pag
de minte inferior sunt: 144
A. trismus
B. algii cervico-faciale
C. otalgia
D. nevralgii dentare
E. sialoree

Tema 8.
Odontectomia molarului de minte inferior
(1, pag.147-151)

45. *Principial ca ordine a timpilor operatori odontectomia cuprinde: A Pag.


A. Incizia si decolarea unui lambou mucoperiostic 147

7
B. Luxarea si extractia dintelui
C. Degajarea coroanei de tesutul osos
D. Trepanarea osului
E. Sutura mucoasei
46. *In odontectomia molarului de minte inferior se pot practica urmatoarele tipuri D Pag.
de incizie: 148
A. Incizia trapezoidala
B. Incizia in „L”
C. Incizia trapezoidal modificata
D. Incizia „ in baioneta”
E. Incizia triunghiulara
47. *In odontectomia molarului de minte inferior se pot practica urmatoarele tipuri D Pag.
de incizie: 148
A. Incizia trapezoidala
B. Incizia in „L”
C. Incizia trapezoidal modificata
D. Incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi”
E. Incizia triunghiulara
48. *Incizia „ in plic”porneste de la : C Pag.
A. Papila gingivala meziala a premolarului 2 148
B. Papila gingivala meziala a premolarului 1
C. Papila gingivala meziala a molarului 1
D. Papila gingivala meziala a molarului 2
E. Papila gingivala meziala a molarului 3
49. *Incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi” este o varianta a lamboului : D Pag.
A. Trapezoidal 148
B. Triunghiular
C. In anvelopa
D. In „baioneta”
E. In „plic”
50. In odontectomia molarului de minte inferior se descriu urmatoarele accidente : CDE Pag.
A. Fractura partiala a coroanei molarului de minte 151
B. Fractura totala a coroanei molarului de minte
C. Fractura radacinilor molarului de minte
D. Luxatia sau fractura molarului de 12 ani
E. Fractura mandibulei

Tema 9.
Tipuri de lambouri pentru rezectia apicala
(1, pag . 176-179)

51. Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: AC Pag.177


A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un
inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de
localizat
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere

8
C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce
la delabrarea lamboului la capete
D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
E. Incizie şi decolare facile
52. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: ABD Pag.179
A. Accesul chirurgical este foarte bun
B. Tensiunea în lambou este minimǎ
C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ
D. Radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
E. Igiena orala este mai dificil de intretinut
53. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: CDE Pag.178
A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata
C. Colţurile lamboului se pot necroza
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire
54. Avantajele lamboului gingival” in plic” sunt: CD Pag.
A. Decolarea lamboului este dificilǎ 179
B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Insertia gingivala poate fi modificata dupa necesitati
E. Igiena orala este mai dificil de intretinut
55. Dezvantajele lamboului gingival” in plic” sunt: ADE Pag.179
A. Decolarea lamboului este dificilǎ
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
D. Accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime
E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi
56. Avantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: AB Pag.178
A. Accesul este favorabil, dupǎ decolarea lamboului
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata
C. Colţurile lamboului nu se pot necroza
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire
57. Avantajele lamboului intrasulcular triunghiular sunt : ACE Pag.178
A. Ofera un acces favorabil pentru chirurgia parodontala
B. Irigatia lamboului esre deficitara
C. Irigatia lamboului este maxima
D. Este indicat pentru dinti cu radacini dinti lungi
E. Este indicat pentru dinti cu radacini dinti scurte

Tema 10.
Principii generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala
(1,pag. 180-181)

58. In crearea unui lambou incizia se va realiza: ABD Pag.


A. Printr-o miscare ferma 180

9
B. Printr-o miscare continua
C. Lama bisturiului nu va fi permanent in contact cu osul
D. Lama bisturiului va fi permanent in contact cu osul
E. Lama bisturiului nu va urmari relieful osos
59. Baza lamboului trebuie sa fie: CD Pag. 181
A. Egala cu marginea sa libera
B. Mai mica decat marginea sa libera
C. Mai larga decat marginea sa libera
D. De doua ori mai larga decat marginea sa libera
E. ½ fata de marginea sa libera
60. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa : ABD Pag.180
A. In unghiul diedru dintre suprafetele dentare
B. Mezio-vestibular
C. Mezio – mezial
D. Disto – vestibular
E. Mezio- distal
61. Inciziile verticale : AD Pag.180
A. Trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare
B. Trebuie practicate pe eminentele radiculare
C. Se vor extinde in mucoasa mobila
D. Nu se vor extinde in mucoasa mobila
E. Se vor extinde mult palatinal
62. *Inciziile de descarcare vor fi: B Pag 181
A. Verticale
B. Divergente
C. Convergente
D. Orizontale
E. Perfect paralele intre ele
63. La edentatiile protezate conjunct lamboul va fi: AD Pag.181
A. Limitat pana la dintii stalp a puntii
B. Intotdeauna de tip semilunar cu convexitatea superior
C. Intotdeauna de tip semilunar cu convexitatea inferior
D. Tip Ochsenbein- Luebke
E. Tip anvelopa

Tema 11.
Plastia santurilor periosoase
(1, pag. 208-210)

64. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand: CD Pag 208
A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm
B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara
C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a
musculaturii
D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm
E. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale
65. *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de: C Pag
A. Trauner 208

10
B. MacIntosh
C. Kazanjian
D. Obwegesser
E. Valerian Popescu
66. *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare C Pag
supraperiostală se prepară: 209
A. lambouri totale vestibulare
B. lambouri totale linguale
C. lambouri parțiale vestibulare și linguale
D. lambouri parțiale jugale
E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare
67. *Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje: AD Pag
A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din 208
cauza bridelor cicatriciale
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual
D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare
68. In cazul vestibuloplastiei maxilare Obwegesser, avem urmatoarele BCDE Pag.
caracteristici : 210
A. este indicata in extractia a doi sau mai multi dinti consecutivi
maxilari
B. este indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru
C. indicata in cazul insertiilor musculare inalte pe procesul alveolar
D. impune ca si conditie clinica obligatorie o lungime a mucoasei
mobile labiale satisfacatoare
E. permite repozitionarea mucoasei vestibulare la periost
69. Caracteristicile plastiei santului pelvilingual sunt : ABE Pag.
A. utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale 209
B. este indicata atunci cand osul alveolar are un contur corespunzator
protezarii si o inaltime de cel putin 15 mm
C. se indica realiazrea acestei tehnici sun anestezie locala
D. utilizeaza lambouri totale geniene
E. necesita la final aplicarea unui conformator chirurgical

Tema 12.
Extractia alveoloplastica
(1, pag.211-214)

70. Principiile alveoplastiei sunt: ACE Pag


A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei 211
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului
trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă
71. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: ACD Pag 211

11
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare
B. Se realizează fără conservarea osului alveolar
C. Se realizează cu conservarea osului alveolar
D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate
și/sau a septurilor interradiculare
E. Se realizează fără regularizare osoasă
72. *Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii : C Pag
A. Cunoașterea exactă a anatomiei fibromucoasei zonei 211
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului
trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie maxima
73. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: ABD Pag
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare 211
B. Se realizează cu conservarea osului alveolar
C. Se realizează doar cu conservarea periostului
D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate
și/sau a septurilor interradiculare
E. Se realizează fără regularizare osoasă
74. *Regularizarea osului se efectueaza cu : C Pag.
A. Dalta si ciocanul 211
B. Pile fine de os
C. Instrumentar rotativ
D. Chiurete alveolare drepte
E. Chiurete alveolare curbe perechi
75. *Marginile in exces ale lamboului mucozal se indeparteza : B Pag.
A. Fara papilele interdentare 211
B. Cu papilele interdentare
C. Impreuna cu periostul
D. Impreuna cu o parte din fibromucoasa mobila
E. Doar cu o parte din papilele interdentare

Tema 13.
Principii generale de tratament în supurațiile oro-maxilo-faciale
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 245-247

76. *Selectați afirmația adevarată privind tratamentul supurațiilor oro-maxilo- C p. 245


faciale:
A. În alegerea locului de incizie se ține cont strict de criteriul estetic
B. Inciziile de drenaj trebuie să aibă dimensiuni minime
C. Incizia nu se practică în zonele centrale ale tumefacţiei slab
vascularizate
D. Disecţia practicată pentru drenaj este ascuțită
E. Spălăturile antiseptice efectuate sunt bidirecţionale

12
77. *Tratamentul radical al dintelui cauzal în infecțiile OMF: E p. 246
A. Presupune chiuretajul periapical cu rezecţie apicală şi sigilarea
suprafeţei de secţiune a rădăcinii
B. Presupune detartrajul și chiuretajul parodontal
C. Se practică în cursul episodului inflamator acut
D. Nu este necesar niciodată în cazul supurațiilor de spații fasciale
secundare
E. Se referă la extracţia dintelui cauzal şi îndepărtarea prin chiuretaj a
leziunii periapicale
78. *Anestezia loco-regională în cazul supurațiilor OMF este indicată în B p. 246
următoarele situaţii:
A. Pacienţi necooperanţi, inclusiv copii cu vârste sub zece ani
B. Abcese periosoase fără implicarea spaţiilor fasciale secundare
C. Abcese de spaţii fasciale
D. Supuraţii cu evoluţie extensivă şi rapidă, când este necesară
explorarea spaţiilor fasciale învecinate
E. Flegmonul planșeului bucal
79. * Antibioterapia de primă intenţie în tratamentul infecțiilor OMF: B p. 246
A. Se instituie în urma rezultatului antibiogramei
B. Utilizează antibiotice uzuale, de preferinţă în asociere eficace pe
flora aerobă şi anaerobă
C. Este o formă de antibioterapie țintită
D. Utilizează antibiotice puțin folosite, cu spectru larg
E. Se administrează ca substituent al tratamentului chirurgical în cazul
colecțiilor supurate
80. Selectați afirmațiile adevarate privind tratamentul supurațiilor oro-maxilo- BDE p. 245
faciale:
A. Incizia se practică în zonele centrale ale tumefacţiei slab
vascularizate
B. Disecţia practicată pentru drenaj este boantă
C. Tratamentul conservator al dintelui cauzal constă în efectuarea
detartrajului
D. Spălăturile antiseptice efectuate sunt unidirecţionale
E. Incizia se practică în zone declive pentru a permite drenajul
gravitaţional
81. Următoarele afirmații sunt adevărate privind tratamentul cauzal- al dintelui ce a AB p. 245
determinat procesul supurativ din sfera OMF:
A. Poate fi conservator sau radical
B. Se decide în funcţie de amploarea procesului supurativ şi de starea
dintelui cauzal
C. Este întotdeauna conservator
D. Se decide în funcţie de dorința pacientului
E. Se decide în funcție de posibilitatea de protezare ulterioară

Tema 14.
INFECȚII PERIOSOASE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
13
Pag. 247-249

82. *Supuraţiile spaţiului vestibular sunt consecinţa exteriorizării infecţiilor B p. 247


periapicale prin erodarea corticalei osoase:
A. Sub inserţia m. mental la mandibulă în zona anterioară
B. Deasupra inserţiei m. buccinator la mandibulă în zona posterioară
C. Sub inserţia m. buccinator la mandibulă în zona posterioară
D. Deasupra inserţiei m. milohioidian la mandibulă în zona anterioară
E. Sub inserția m. milohioidian la mandibulă în zona posterioară
83. * Faza subperiostală a supurației spațiului vestibular se caracterizează prin: A p. 247
A. Este dominată de dureri intense, continue, date de distensia
periostului
B. Durerile scad în intensitate, tumefacţia capătă un caracter localizat
C. Este dominată de dureri scăzute ca intensitate, discontinue, date de
erodarea periostului
D. La palpare se decelează o zonă de fluctuenţă
E. La palpare se decelează crepitații gazoase
84. * Spaţiul corpului mandibular: B p. 249
A. Este un spaţiu virtual plasat între marginea bazilară şi mucoasa
acoperitoare
B. Este un spaţiu virtual plasat între marginea bazilară şi periostul
acoperitor
C. Este un spaţiu virtual plasat între procesul alveolar mandibular şi
periostul acoperitor
D. Este situat în interiorul spongioasei mandibulare
E. Este un spaţiu virtual plasat între procesul alveolar mandibular şi
mucoasa acoperitoare
85. *Incizia şi drenajul abceselor palatinale sunt grevate de riscul lezării: C p. 248
A. A. palatine și a. maxilare
B. N. alveolar superior și posterior
C. A. palatine și a. incisive
D. A. incisive și a. maxilare
E. N. median palatinal
86. Infecţiile periosoase pot fi cantonate în următoarele spaţii: ACE p. 247
A. Spaţiul palatinal
B. Spațiul pterigomaxilar
C. Spaţiul vestibular
D. Spațiul infratemporal
E. Spaţiul corpului mandibulei
87. Diagnosticul diferențial al abceselor palatinale se poate face cu: CD p. 248
A. Sinuzita cronică maxilară
B. Formaţiuni tumorale ale vălului palatin
C. Chistul maxilar suprainfectat cu evoluție palatinală
D. Formaţiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale
E. Parodontita marginală cronică profundă

14
Tema 15.
SUPURAȚII DIFUZE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 270-273

88. *Dispneea din cadrul anginei Ludwig: B p. 271


A. Este iniţial de cauză centrală şi apoi prin agravarea fenomenelor
toxico-septice de cauză obstructivă
B. Este iniţial de cauză obstructivă şi apoi prin agravarea fenomenelor
toxico-septice de cauză centrală
C. Tulburările respiratorii se datorează unor procese septice
pulmonare concomitente
D. Tulburările respiratorii se datorează afectării musculaturii peretelui
toracic
E. Tulburările respiratorii se datorează afectării centrilor respiratori
cerebeloși
89. *Agravarea stării toxico-septice în angina Ludwig este marcată de: B p. 271
A. Prezența febrei (39-40°C)
B. Discordanţa între puls şi temperatură
C. Apariția crepitațiilor gazoase
D. Prezența leucocitozei
E. Prezența fluctuenței
90. *Flegmonul difuz hemifacial interesează în evoluţia sa următoarele spaţii, cu D p. 272
excepția:
A. Bucal
B. Maseterin
C. Infratemporal
D. Palatinal
E. Submandibular
91. Caracteristicile supurațiilor difuze sunt reprezentate de: BCDE p. 270
A. Flora cauzală este monomorfă
B. Se asociază cu o necroză tisulară marcată
C. Au o tendință extensivă
D. Este absentă o colecţie supurată bine delimitată
E. Flora cauzală este polimorfă
92. Factorii favorizanţi ai apariţiei supuraţiilor difuze sunt reprezentaţi de: BCD p. 270
A. Sialadenita submandibulară cronică
B. Virulenţa crescută a florei microbiene
C. Scăderea rezistenţei organismului
D. Antibioterapia incorect condusă
E. Flora microbiană monomorfă
93. Următoarele afirmații sunt false privind angina Ludwig: BE p. 271
A. Debutează cel mai frecvent sub forma unei supuraţii a spaţiului
sublingual
B. Debutează cel mai frecvent ca o supurație a spațiului submentonier
C. La palpare tumefacţia are o duritate „lemnoasă"
D. Prezintă crepitaţii gazoase în fazele avansate
E. La palpare prezintă fluctuență

15
Tema 16.
INFECȚIILE NESPECIFICE ALE OASELOR MAXILARE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 281-284

94. *Osteoperiostita se caracterizează prin: D p. 281


A. Este o reacţie inflamatorie pulpară
B. Este o reacție inflamatorie parodontală
C. Este o reacţie inflamatorie osoasă multifocală
D. Este o reacţie inflamatorie osoasă localizată
E. Este o reacţie inflamatorie mucozală
95. *Formele anatomo-patologice ale osteomielitelor sunt următoarele, cu excepția: E p. 282
A. Stadiul de necroză osoasă
B. Stadiul de reparaţie osoasă
C. Stadiul de supuraţie osoasă
D. Stadiul de congestie osoasă
E. Stadiul de displazie osoasă
96. *Imaginea radiologică clasică în osteomielita supurată acută este reprezentată B p. 282
de:
A. Imagine de „sare și piper”
B. Imaginea “în sarcofag”
C. Imagine în „fagure de miere”
D. Imagine de „sticlă mată”
E. Imagine de „baloane de săpun”
97. Clasificarea osteomielitelor după Laskin cuprinde: ACE p. 282
A. Osteomielite supurate (acute sau cronice)
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen
C. Osteomielite nesupurate, de tip cronic sclerogen
D. Osteomielite nesupurate (acute sau cronice)
E. Osteomielite după infecţii specifice
98. Aspectele clinice în osteomielita supurată acută cuprind: BCD p. 282
A. În osteomielita maxilarului apare semnul Vincent d’Alger
B. Mobilitatea dintelui cauzal şi deformarea ambelor corticale osoase
C. În osteomielita mandibulei apare semnul Vincent d’Alger
D. Durerea se amplifică rapid, devenind paroxistică şi iradiind la nivelul
hemicraniului
E. Durerea se ameliorează în momentul fistulizării muco-tegumentare
99. Formele clinice ale osteomielitei supurate cronice sunt: BE p. 283
A. Osteomielita supurată cronică a adultului
B. Osteomielita supurată cronică de tip cronic sclerogen
C. Osteomielita supurată cronică neurogenă
D. Osteomielita supurată cronică vasculară
E. Osteomielita supurată cronică a copilului

16
Tema 17.
COMUNICAREA ORO-SINUZALĂ
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 303-308

100. *În cazul comunicărilor oro-sinuzale imediate când deschiderea este mică, sub D p. 304
2 mm se recomandă:
A. Aplicarea unei meşe iodoformate menţinută cu ligatură de sârmă „în
8” pe dinţii vecini
B. Efectuarea zilnică a manevrei Valsalva pentru a favoriza închiderea
C. Efectuarea plastiei comunicării într-un unul sau două planuri, cu
lambou vestibular sau/şi palatinal
D. Evitarea variaţiilor presionale intrasinuzale timp de 3-4 săptămâni
E. Efectuarea curei radicale sinuzale Caldwell-Luc
101. *În cazul comunicărilor oro-sinuzale imediate când deschiderea este mare, de E p. 304
peste 7 mm se recomandă:
A. Sutura marginilor de mucoasă și aplicarea unei meşe iodoformate
menţinută cu ligatură de sârmă „în 8” pe dinţii vecini
B. Efectuarea zilnică a manevrei Valsalva pentru a favoriza închiderea
C. Plastia comunicării într- unul sau doua planuri cu lambou palatinal
și/sau lingual
D. Efectuarea curei radicale sinuzale Caldwell-Luc
E. Efectuarea plastiei comunicării într-unul sau două planuri, cu
lambou vestibular sau/şi palatinal
102. Criteriile de diagnosticare a comunicării oro-sinuzale imediate includ: ABE p. 303
A. Proba Valsalva pozitivă
B. Sângerare mai abundentă din alveolă, uneori cu aspect aerat
C. Proba Dix Hallpike pozitivă
D. Pereții laterali alveolari moi, osteitici
E. Senzaţie de „cădere în gol” la explorarea alveolei cu un stilet butonat
103. În cazul comunicărilor oro-sinuzale imediate când deschiderea este medie, 2-6 AC p. 304
mm se recomandă:
A. Supraalveolar se va aplica o meşă iodoformată menţinută cu ligatură
de sârmă „în 8” pe dinţii vecini
B. Nu este necesar un tratament chirurgical, se recomandă doar evitarea
variațiilor presiunale intrasinuzale
C. Sutura margino-marginală a gingivomucoasei alveolei
postextracţionale
D. Efectuarea curei radicale sinuzale Caldwell-Luc
E. Efectuarea plastiei comunicării într-un unul sau două planuri, cu
lambou vestibular sau/şi palatinal
104. În cazul plastiei în două planuri a comunicărilor oro-sinuzale vechi medii sau CE p. 308
mari, pentru planul sinuzal se poate opta pentru:
A. Lambou „în coleretă”, format din mucoasa palatinală imediat
adiacentă orificiului de comunicare, translată şi suturată în defect
B. Lambou vestibular din vecinătate, răsturnat în defect, cu faţa
sângerândă către sinus şi cea mucozală către cavitatea orală
C. Lambou „în coleretă”, format din ţesuturile imediat adiacente
orificiului de comunicare, răsturnate şi suturate în defect
17
D. Lambou periostal cu grefă mucozală
E. Lambou vestibular din vecinătate, răsturnat în defect, cu faţa
mucozală către sinus şi cea sângerândă către cavitatea orală
105. Variantele de plastie în două planuri pentru comunicările oro-sinuzale vechi ABD p. 308
medii sau mari sunt reprezentate de:
A. Lambou „în coleretă” şi lambou vestibular
B. Lambou vestibular şi lambou palatinal
C. Lambou periostal și lambou palatinal
D. Lambou „în coleretă” şi lambou palatinal
E. Lambou vestibular și lambou lingual

Tema 18.
SEMNE CLINICE COMUNE FRACTURILOR DE MANDIBULĂ
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 322-323

106. *Palparea în cadrul examenului clinic al fracturilor mandibulare urmărește D p. 322-


determinarea următoarelor elemente, cu excepția: 323
A. Înfundări sau proeminenţe osoase
B. Discontinuitatea osoasă
C. Decelarea punctelor dureroase
D. Tuburările de ocluzie
E. Decalaje între fragmente
107. Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase mandibulare includ: ABD p. 322
A. Crepitaţii osoase
B. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
C. Durere spontană sau provocată la mişcările mandibulei
D. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
E. Masticaţie imposibilă, jenă în deglutiţie, fonaţie
108. Următoarele nu reprezintă semne de întrerupere a continuității osoase CE p. 322
mandibulare:
A. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
B. Diminuarea sau absenţa transmiterii mişcărilor în ATM, de partea
lezată
C. Durere spontană sau provocată la mişcările mandibulei
D. Modificări ale raporturilor de ocluzie
E. Masticaţie imposibilă, jenă în deglutiţie, fonaţie
109. Semnele clinice orale asociate leziunii traumatice în fracturile de mandibulă sunt AE p. 322
reprezentate de:
A. Luxaţii sau fracturi dentare
B. Excoriaţii sau plăgi perimandibulare
C. Edemul părţilor moi cervico-faciale
D. Crepitaţii osoase
E. Hematoame şi plăgi ale mucoasei fixe şi mobile orale la nivelul
procesului alveolar şi fundului de sac vestibular
110. Manevrele Lebourg cuprind: ABD p. 323

18
A. La presiune bilaterală verticală pe unghiurile mandibulare, apare
durere la nivelul focarului de fractură în cazul fracturilor de ram sau
condil mandibular
B. La presiune bilaterală transversală către medial pe unghiurile
mandibulare, apare durere la nivelul focarului de fractură în cazul
fracturilor corpului mandibular
C. La presiunea sagitală pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractură în cazul fracturilor de proces alveolar mandibular
D. La presiunea sagitală pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractură în cazul fracturilor unghiului, ramului sau condilului
mandibular
E. La presiune bilaterală verticală pe unghiurile mandibulare, apare
durere la nivelul focarului de fractură în cazul fracturilor de corp
mandibular
111. *Semnele clinice asociate leziunii traumatice în fracturile de mandibulă includ: C p. 322
A. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
B. Modificări ale raporturilor de ocluzie
C. Tulburări de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior
D. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
E. Diminuarea sau absenţa transmiterii mişcărilor în ATM, de partea
lezată

Tema 19.
Atitudinea fata de dintii din focarul de fractura
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

112. *Pentru stabilirea conduitei terapeutice cu privire la dintii din focarul de C


fractura se evalueaza:
A. numarul de radacini
B. rolul dintelui in masticatie
C. rolul fizionomic
D. prezenta sau absenta tartrului
E. prezenta sau absenta leziunilor de smalt
113. *In cadrul tratamentului conservator al dintilor din focarul de fractura cu C
fracturi radiculare in treimea apicala se practica:
A. extractie dentara
B. imobilizare
C. rezectie apicala
D. detartraj
E. tratamentul leziunilor de smalt
114. Dintii din focarul de fractura ce se extrag in momentul imobilizarii sunt: BC
A. dinti cu mobilitate grad I
B. dintii care impiedica reducerea corecta a fragmentelor
C. dinti luxati cu mobilitate grad II
D. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
E. dinti integri in focarul de fractura

19
115. Dintii din focarul de fractura ce nu se extrag in momentul imobilizarii sunt: ADE
A. dinti cu mobilitate grad I
B. dintii care impiedica reducerea corecta a fragmentelor
C. dinti luxati cu mobilitate grad II
D. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
E. dinti integri in focarul de fractura
116. Pentru stabilirea conduitei terapeutice cu privire la dintii din focarul de BC
fractura se evalueaza:
A. numarul de radacini
B. rolul dintelui in contentia fracturii
C. rolul fizionomic
D. prezenta sau absenta tartrului
E. prezenta sau absenta leziunilor de smalt
117. In cadrul tratamentului conservator al dintilor din focarul de fractura cu ABDE
fracturi radiculare in treimea apicala nu se practica:
A. extractie dentara
B. imobilizare
C. rezectie apicala
D. detartraj
E. tratamentul leziunilor de smalt

Tema 20.
Fracturi orizontale ale maxilarului
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

118. *Fracturile orizontale ale maxilarului cuprind: B 363


A. Fractură latero-faciala transversală joasă
B. Fractură tip Guerin
C. Fractura Huet
D. Fractura Richet
E. Nici una din cele de mai sus
119. *Traiectul de fractura Guerin nu trece prin: C 364
A. Creasta zigomatoalveolară
B. Apertura piriformă
C. Apofiza ascendentă a maxilarului
D. 1/3 inferioar a apofizelor pterigoide
E. Doar variantele A si B
120. Aspecte clinice ale fracturii tip Le Fort III cuprind: ABE 365-
A. Semnul „şinelor de tramvai” 366
B. Tulburări respiratorii prin obstrucţia căilor aeriene superioare
C. Tulburări de sensibilitateîn teritoriul n. Palatin mare
D. Deformarea etajului mijlociu al feţei, cu înfundarea piramidei
nazale şi a regiunii infraorbitale
E. Exoftalmie şi diplopie - prin prezenţa unor hematoame importante
sub- şi retrobutbare
121. Traiectul de fractura Guerin cuprinde: BC 363
A. Apofiza ascendentă a maxilarului

20
B. Fosa canină
C. 1/3 inferioar a apofizelor pterigoide
D. 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide
E. Septul nazal cartilaginos
122. Care dintre urmatoarele afirmatii despre fracturile orizontale maxilare sunt adevarate: ACE 363-
A. Traiectul de fractura Guerin trece prin 1/3 inferioar a apofizelor 366
pterigoide
B. Traiectul de fractura Le Fort III trece prin septul nazal cartilaginos
C. Traiectul de fractura Le Fort III trece prin oasele nazale la nivelul
suturii naso-frontale
D. Traiectul de fractura Le Fort II trece prin peretele antero-lateral al
sinusului etmoidal
E. Traiectul de fractura Le Fort II trece prin peretele lateral al fosei
nazale
123. Despre fracturile orizontale ale maxilarului se poate afirma: AB 363-
A. Fractura Le Fort I - se produce cel mai frecvent prin traumatisme 364
directe aplicate frontal deasupra apexurilor incisivilor
B. Fractura Le Fort II - se mai numeşte disjuncţie craniomaxilară joasă
sau fractură piramidală a maxilarului
C. Fractura Le Fort II - disjuncţie cranio-maxilară inalta
D. Fractura Le Fort II - mecanismul de producere se datorează unui
traumatism violent aplicat asupra glabelei
E. Fractura Le Fort II - defineşte prin componenta orbito-nazosinuzală
si traiectul său zigomatic

Tema 21.
Semne clinice comune ale fracturilor de maxilar
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

124. *Semnele clinice comune ale fracturilor de maxilar cuprind: E 369


A. Întreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
B. Fracturi coronare sau corono-radicualre
C. Ocluzie încrucişata
D. Emfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare
E. Toate cele de mai sus
125. *Tulburari morfologigce din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de D 369
maxilar sunt:
A. Pareza pleoapei inferioare
B. Epistaxis moderat
C. Ocluzie inversă
D. Înfundarea etajului mijlociu al feţei
E. Nici una din cele de mai sus
126. Tulburari morfologigce din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor AE 369
de maxilar sunt :
A. Prezenţa de hematoame, echimoze, escoriaţii şi plăgi ale
tegumentelor cervico-faciale
B. Exo- sau enoftalmie

21
C. Hematoame palpebrale inferioare, chemosis conjunctivo-bulbar
D. Luxaţii, intruzii, extruzii sau chiar avulsii dentare
E. Mobilitate anormală mai mult sau mai puţin importantă
127. Manifestari neurologice din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de AB 369
maxilar sunt :
A. Rinolicvoree, otolicvoree - sugerează fractura anterioară a bazei
craniului
B. Tulburări de sensibilitate (hipoestezie sau anestezie)
C. Pareza pleoapei inferioare - care denotă leziuni ale nervului facial
D. Emfizem subcutanat
E. Epifora
128. Semnele clinice comune ale fracturilor de maxilar cuprind: BCD 369
A. Semne clinice orale înfundarea etajului mijlociu al feţei;
B. Accentuarea diametreior transversale şi/sau verticale ale fetei
C. Manifestări clinice orbitale- epifora
D. Manifestări clinice neurologice - rinolicvoree, otolicvoree
E. Tulburări morfologice echimoze şi plăgi ale fibromucoasei orale
129. Tulburari ocluzale din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de maxilar sunt: BD 369
A. În plan vertical - ocluzie inversa frontală
B. În plan vertical - ocluzie deschisa frontală
C. În plan vertical - contacte premature la nivelul molarilor unilateral
D. În plan transversal - ocluzieîncrucişată, atuncicand exista si deplasari
laterale
E. În plan sagital - ocluzie inversă la nivelul grupului frontal, datorată
unui fals prognatism maxilar

Tema 22.
Diagnosticul fracturilor complexului zigomatic
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

130. *Semne clinice ale fraturilor anterioare de malar, fara deplasare sunt: E 381-
A. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptularcadei temporo- 382
zigomatice
B. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-zigomatice
C. Limitarea mişcărilor mandibulare
D. Exoftalmie (datorat hematomului retrobulbar)
E. Echimoză palpebrală „în monoclu” şi echimoze ale conjunctivei
bulbare
131. *Investigatia radiologica cu cea mai larga indicatie, in cadrul fracturilor de malar, D 382
este:
A. C.T.
B. Ortopantomografia
C. C.B.C.T.
D. Incidenţa semiaxială Hirtz
E. Radiografia de fata incidenta antero-posterioara
132. Semne clinice ale fracturilor de malar fara deplasare sunt: ABE 381-
A. Edem post-traumatic al regiunii zigomatice 382

22
B. Echimoză palpebrală „în monoclu” şi echimoze
C. Exoftalmie (datorat hematomului retrobulbar)
D. Limitarea mişcărilor mandibulare
E. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptularcadei temporo-
zigomatice
133. Semne clinice ale fracturilor de malar cu deplasare sunt: BC 381-
A. Denivelare „în treaptă” sau „în şanţ”a arcadei fronto-malare 382
B. Perceperea unei discontinuităţiosoase „în treaptă”, „în şanţ” sau „în
V”
C. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar
D. Deschiderea gurii în limite normale
E. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-zigomatice.
134. Incidenta semiaxiala Hirtz: BD 382
A. Cea mai largă indicaţie datorita evidentierii arcadelor dentare
B. Proiecteaza refiefurile osoase în afara contururilor osoase cranio-
faciale
C. Indicata mai ales pentru fracturile de malar vechi, vicios consolidate
D. Se observa liniile de fractură, direcţia şi gradul de dislocare al
fragmentelor ososase
E. Constituie baza diagnosticului fracturilor de malar
135. Fracturile posterioare cu deplasare prezinta: AB 382
A. Înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-z igomatice
B. Perceperea unei discontinuităţiosoase „în treaptă”, „în şanţ” sau „în
V”
C. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-zigomatice
D. Tulburări de sensibilitate: hipoestezia anestezia sau hiperestezie în
teritoriul n. Infraorbital de partea lezată
E. Uneori epistaxis unilateral

Tema 23.
Chistul dermoid
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

136. *Afirmatia falsa legata de chistul dermoid este: D 403


A. Chistul dermoid are o consistenţă fermelastică
B. La presiune lasă godeu
C. Se dezvoltă sub planul m. Milohioidian
D. Se dezvoltă in planul m. Milohioidian
E. Tratamentul chistului dermoid este strict chirurgical
137. *Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal se poate A 404
face cu:
A. Chistul teratoid
B. Chistul canalului tireoglos
C. Adenopatia metastatică submentonier
D. Abcesul lojei submentoniere
E. Nici una de mai sus

23
138. Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal se poate CE 404
face cu:
A. Adenita submentonier - aceleaşi caractere de supuraţie, dar cu
aspect circumscris
B. Adenita submentonier - aceleaşi caractere de supuraţie, dar cu
aspect difuz
C. Supuraţiile lojei sublingual - prezintă semne caracteristice de
supuraţie, evoluţie rapidă, stare generală alterată
D. Histul canalului tireoglos - se mobilizează în deglutiţie
E. Chistul teratoid - consistenţa este mai fermă, uneori se palpează un
conţinut ferm/dur
139. Diagnosticul diferenţial al chistului dermoid cu localizare în planşeul bucal nu se poate BCD 403-
face cu: 404
A. Tumorile glandelor sublingual - situate paramedian, au consistenţă
fermă, se mobilizează odată cu glanda
B. Adenita submentonier - aceleaşi caractere de supuraţie, dar cu
aspect difuz
C. Adenopatia metastatică submentonier
D. Ranula suprahioidiană - consistenţă fluctuenţă
E. Limfangiomul chistic al planşeului bucal - este prezent la naştere
140. Se poate afirma despre chistul dermoid: ABE 403-
A. Localizarea tipică a chistului dermoid este în planşeul bucal, pe 404
linia mediană
B. Se datorează transformării chistice a incluziilor epiteliale restante
de la locul de unire a arcurilor branhiale, pe linia mediană
C. Prezinta un continut seros
D. Conţinutul chistic nu include o mare cantitate de keratină
E. Chistul dermoid se poate localiza extrem de rar la nivelul limbii
141. Afirmatiile false legate de chistul dermoid sunt: BC 403-
A. Prin creşterea sa, ajunge să deformeze planşeul bucal anterior 404
B. Apare datorita transformării chistice a glandelor salivare
C. Conţinutul chistic include o mare cantitate de keratină şi de putine
ori sebum.
D. Chistul dermoid care se dezvoltă sub planul m. Milohioidian duce la
apariţia unei deformaţii submentoniere, care dă aspect de „bărbie
dublă”
E. Practic din acest motiv se poate localiza oriunde pe linia mediană

Tema 24.
Chistul branhial
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

142. *Despre chistul branhial se poate afirma: C 407


A. Chistul branhial are dimensiuni variabile, putând ajunge până la 8-
10 dm
B. Are o consistenţă ferma sau fluctuenţă
C. Nu aderă la planul tegumentar, este nedureros

24
D. Chistul branhial apare în special la copii
E. Două treimi dintre chisturile branhiale apar pe partea dreapta
143. *Afirmatia falsa legata de chistul branhial este: E 406
A. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante branhiale
B. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a treia fante branhiale
C. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante labiale
D. Mecanismul etiologic este diferit de cel al chistului canalului
tireoglos
E. Doar variantele B si C
144. Diagnosticul diferential al chistului branhial: CDE 407
A. Limfangioame cervicale - consistenţă fermă
B. Adenopatii metastatice cervicale - tendinţă de remisie odată cu
creşterea copilului
C. Adenite cronice specifice - examenele paraclinice specifice
D. Tumorile glomusului carotidian (paragangliomul) - au caracter
pulsatil
E. Adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene)
145. Diagnosticul diferential al chistului branhial: ABC 407
A. Limfangioame cervicale - nu sunt bine delimitate şi uneori au
tendinţă de remisie odată cu creşterea copilului
B. Adenite cronice specifice - examenele paraclinice specifice şi
biopsia ganglionară stabilesc diagnosticul de certitudine
C. Tumorile glomusului carotidian (paragangliomul) - au caracter
pulsatil
D. Lipomul laterocervical - evoluţie extrem de lentă, consistenţă moale,
sunt fixate şi infiltrează planurile adiacente
E. Tumorile glomusului carotidian (paragangliomul) - evoluţie extrem
de lentă, consistenţă moale, dar nefluctuentă
146. Afirmatiile false legate de chistul branhial sunt: BC 406
A. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante branhiale
B. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a treia fante branhiale
C. Derivă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic al
celei de-a doua fante labiale
D. Mecanismul etiologic este diferit de cel al chistului canalului
tireoglos
E. Doar variantele A si C
147. Despre chistul branhial se poate afirma: ABDE 406-
A. Tegumentele acoperitoare sunt nemodificate, iar la palpare are o 407
consistenţă moale sau fluctuenţă
B. Când se suprainfectează, palparea acestuia este dureroasă
C. Chistul branhial apare în special la adolescenţi sau adulţi tineri, mai
frecvent la sexul masculin
D. Dezvoltă rapid volumetric, în aproximativ 1-3 săptămâni
E. Extirpat în totalitate, chistul branhial nu recidivează

25
Tema 25.
Ranula
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

148. *Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu: E 413-


A. Dilatatiile chistice ale canalului Wharton 414
B. Chistul dermoid
C. Hemangioame, limfangioame ale planşeului bucal - evoluţie mai
rapida
D. Doar varianta B
E. Variantele A si B
149. Despre anatomia patologica a ranule se poate afirma: ABE 414
A. Stratul intern, format din celule epiteliale cilindrice, poliedrice
B. Conţinutul chistului este un lichid vâscos, clar, similar salivei
C. Stratul periferic alcătuit din celule epiteliale cilindrice, poliedrice
D. Stratul mijlociu, alcătuit din alcătuit din ţesut conjunctiv slab
vascularizat
E. Stratul mijlociu, alcătuit din alcătuit din ţesut conjunctiv bine
vascularizat
150. Despre ranula se poate afirma: ABD 412-
A. Este un termen care defineşte o entitate înrudită cu sialochistul 413
planşeului bucal
B. Rezultă prin transformarea chistică a epiteliului unuia dintre
canalele de excreţie ale glandei sublingual
C. Ranula în bisac va avea forma unei „clepsidre” cu conţinut solid
D. Clinic, ranula „in bisac” , formaţiunea chistică bombează
submentonier sau/şi submandibular
E. Toate variantele sunt false
151. Diagnosticul diferenţial al ranulei sublingual se face cu: ACD 414
A. Tumori benigne/maligne ale glandelor sublinguale (adenom,
adenocarcinom)
B. Hemangioame, limfangioame ale planşeului bucal - evoluţie
accelerata
C. Chistul dermoid - localizare pe linia mediană
D. Chistul teratoid - consistenţă variabilă
E. Chistul gastrointestinal heterotopic consistenţă păstoasă, culoare
gălbuie
152. Despre ranula se poate afirma: BD 412-
A. Ranula „in bisac” (ranula suprahioidiană, ranula plonjantă), în care 414
formaţiunea chistică cu conţinut salivar se afla in regiunea
suprahioidiană
B. Ranula poate ajunge la dimensiuni importante, ocupând în totalitate
hemiplanşeul
C. Formaţiunea chistică, ranula „in bisac” apare ca fiind formată
dintr-un compartimente sub m. Milohioidian, în loja
submentonieră

26
D. Ranula în bisac va avea forma unei „clepsidre” cu conţinut
lichidian
E. Este caracteristica glandelor salivare mici.
153. Diagnosticul diferenţial al ranulei se face cu: BCE 414
A. Chistul teratoid consistenţă păstoasă, culoare gălbuie
B. Hemangioame, limfangioame ale planşeului bucal
C. Celelalte leziuni chistice sau tumorale sau cu fenomenele supurative
ale regiunii submentoniere
D. Chistul dermoid consistenţă variabilă: fermă-fluctuentă, culoare
gălbuie
E. Tumori benigne/maligne ale glandelor sublinguale

Tema 26. Granulomul piogen


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

154. *Epulisul granulomatos apare: B Pag.


A. Interdentar, in special pe versantul lingual 419
B. Interdentar, in special pe versantul vestibular
C. Labial
D. Lingual
E. jugal
155. *Tratamentul granulomului piogen cu alte localizari orale consta in : C Pag.
A. Expectativa 420
B. Extirpare chirurgicala fara margini de siguranta oncologica
C. Extirpare chirurgicala cu tesut adiacent clinic normal
D. Biopsie
E. Chiuretaj
156. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: ABC Pag.
A. Fibrom osifiant periferic 420
B. Granulom periferic cu celule gigante
C. Tumori maligne ale mucoasei crestei
D. Papilom
E. Chistul gingival al nou-nascutului
157. Anatomia patologica in cazul granulomului piogen evidentiaza: ACE Pag.
A. Proliferarea structurilor vasculare 420
B. Focare de osificare
C. Suprafata leziunii este ulcerativa
D. Rare celule gigante multinucleate
E. Infiltrat inflamator perilezional abundent
158. Plaga postoperatorie rezultata in urma extirparii unui granulom periferic: CDE Pag.
A. Se sutureaza 420
B. Se realizeaza 2 lambouri de vecinatate care se avanseaza si se
sutureaza
C. Se vindeca per secundam
D. Se poate folosi mesa iodoformata
E. Se poate folosi cimentul parodontal

27
159. Granulomul piogenic este: AD Pag.
A. Masa pseudotumorala 418-
B. De consistenta dura 419
C. Dureroasa la palpare
D. De aspect pediculat sau sesil
E. De aspect vegetant

Tema 27. Granulomul periferic cu celule gigante


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

160. *Granulomul periferic cu celule gigante este o leziune: C Pag.


A. Localizata preponderent pe mucoasa jugala 421
B. La pacientii dentati este in contact cu dintii si are forma fuziforma
C. La pacientii edentati este localizat pe creasta alveolara si are forma
ovoidala
D. Care nu apare in urma iritatiei cronice
E. Care apare congenital
161. *Radiografic osul afectat de granulomul periferic cu celule gigante are aspect C Pag.
de : 422
A. Os „muscat de molii”
B. „Soare rasare”
C. Os ciupit
D. Os unilocular
E. Os multilocular
162. Granulomul periferic cu celule gigante : ABC Pag.
A. Deriva din periost 421
B. Deriva din structurile ligamentului parodontal
C. Este localizat la nivelul crestei alveolare
D. Este localizat labial
E. Este localizat jugal
163. Anatomia patologica, in cazul granulomului periferic cu celule gigante, ABE Pag.
evidentiaza: 422
A. Proliferarea celulelor gigante multinucleate
B. Celule mezenchimale ovoide sau fuziforme
C. Focare de osificare
D. Proliferarea structurilor vasculare
E. Depozite de hemosiderina la periferia leziunii
164. Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante consta in: BDE Pag.
A. Extirpare in totalitate cu margini in tesut sanatos de aproximativ 1 422
cm
B. Extirpare in totalitate impreuna cu periostul subiacent
C. Indepartarea factorului iritativ nu este obligatorie
D. Indepartarea factorului iritativ este obligatorie
E. Chiuretarea tesutului parodontal
165. Granulomul periferic se caracterizeaza astfel: BDE Pag.
A. Leziune cu contur difuz, infiltrativ 421
B. Leziune nodulara

28
C. Rosu intens, de consistenta moale
D. Rosu violaceu, de consistenta ferm-elastica
E. Sesila

Tema 28. Papilomul


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

166. *Grupa de varsta cea mai afectata de papiloame este: C Pag.


A. 20-30 425
B. 30-40
C. 30-50
D. 40-60
E. 50-70
167. *Papilomul are urmatoarele caracteristici: D Pag.
A. Formatiune tumorala infiltrativa 425
B. Are suprafata regulata
C. Are culoare rosu intens
D. Este conopidiforma
E. Intotdeauna are peste 2 cm
168. Papilomul este o formatiune: ABCE Pag.
A. Cu crestere exofitica 425
B. Cu prelungiri digitiforme
C. De dimensiuni mici 0,5-1 cm
D. Dureroasa la palpare
E. Moale sau ferma
169. Papiloamele se caracterizeaza prin: ACE Pag.
A. Suprafata neregulata 425
B. Suprafata regulata
C. Culoare alb-rosiatica
D. Culoare rosu intens
E. Culoare in functie de gradul de keratinizare
170. Localizarea papiloamelor poate fi: ABCD Pag.
A. Mucoasei limbii 426
B. Mucoasei jugale
C. Sinusului maxilar
D. Palatului dur
E. Tegument
171. Papilomul sino-nazal prezinta mai multe variante histopatologice: ABD Pag.
A. Papilomul scuamos 426
B. Papilomul inversat
C. Papilomul cu celule fuziforme
D. Papilomul cu celule cilindrice
E. Papilomul cu celule pavimentoase

29
Tema 29. Keratochistul odontogen
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

172. *Keratochistul odontogen primordial: E Pag.


A. Se dezvolta in jurul unui dinte 452
B. Deriva din epiteliul adamntin redus
C. Are caracter recidivant mult mai marcat
D. Mai este numit si dentiger
E. Se dezvolta in locul unui dinte
173. *Keratochistul odontogen dentiger: E Pag.
A. Se dezvolta in locul unui dinte 452
B. Deriva din resturile Serres
C. Deriva din celulele bazale
D. Mai poate fi numit si primordial
E. Faza primordiala are un caracter recidivand mult mai marcat
174. In ceea ce priveste keratochisturile, liza corticalelor osoase se realizeaza astfel: BDE Pag.
A. La maxilar spre lingual 452
B. La maxilar spre vestibular
C. La mandibula spre lingual in zona anterioara
D. La mandibula spre lingual in zona laterala
E. La mandibula spre vestibula in zona anterioara
175. Keratochistul odontogen dentiger: ABC Pag
A. Apare in jurul unui dinte 452
B. Deriva din epiteliul adamantin redus
C. Faza primordiala are un caracter recidivant mult mai marcat
D. Deriva din resturile Serres
E. Apare in locul unui dinte
176. Tratamentul keratochisturilor implica: BCDE Pag.
A. Incizie, evacuare, drenaj 454
B. Chistectomie
C. Marsupializare
D. Rezectie osoasa marginala
E. Rezectie osoasa segmentara
177. Radiografic keratochisturile pot aparea astfel: ABC Pag.
A. Uniloculare 453
B. Multiloculare
C. Se poate observa resorbtia radacinilor dintilor adiacenti
D. Se poate observa absenta dintelui, sugestiva pentru keratochistul
odontogen dentiger
E. Aspect de os ciupit

30
Tema 30. Chistul folicular
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

178. *Radiografic chistul folicular poate fi: B Pag.


A. Cu contur difuz 456
B. Radiotransparenta uniloculara ce inconjoara coroana unui dinte
semiinclus
C. Intens radioopac
D. Contur neregulat, digitiform
E. Radiotransparenta multiloculara ce inconjoara coroana unui dinte
inclus
179. Chistul folicular are urmatoarele caracteristici: CDE Pag.
A. Reprezinta aproximativ 25 % din totalul chisturilor de dezvoltare 456
B. Inconjoara coroana dintelui neerupt si este intotdeauna atasat la
jonctiunea smalt-dentina
C. Inconjoara coroana dintelui neerupt si este intotdeauna atasat la
jonctiunea smalt-cement
D. Reprezinta aproximativ 20 % din totalul chisturilor de dezvoltare
E. Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
180. Chistul folicular are urmatoarele caracteristici radiologice: BCD Pag.
A. Radiotransparenta multiloculara care inconjoara coroana unui dinte 456
inclus
B. Radiotransparenta uniloculara
C. Radiotransparenta bine delimitata, cu contur net, adeseori discret
radioopac
D. In cazul in care a fost suprainfectat limitele chistului par mai putin
nete
E. Este intens radioopac
181. Diagnosticul diferential al chistului folicular se poate face cu: BCDE Pag.
A. Keratochistul odontogen primordial 457
B. Keratochistul odontogen dentiger
C. Ameloblastom
D. Fibrom ameloblastic
E. Chist odontogen adenomatoid
182. Anatomia patologica a chistului folicular poate evidentia: BCE Pag.
A. Membrana chistica este relativ mai groasa comparativ cu membrana 458
keratochistului odontogen primordial
B. O membrana epiteliala formata din 2-4 straturi de celule
nekeratinizate
C. Insule de resturi epiteliale odontogene aparent inactive
D. Membrana chistica este relativ mai subtire comparativ cu membrana
keratochistului odontogen primordial
E. Membrana chistica este relativ mai groasa comparativ cu membrana
keratochistului odontogen dentiger
183. Tratamentul chistului folicular consta in: CE Pag.
A. Incizia si drenajul chistului 458
B. Chistectomie si odontectomia dintelui de pe arcada
C. Chistectomia si odontectomia dintelui semiinclus
D. Marsupializarea, pentru chisturile foliculare de mici dimensiuni

31
E. Marsupializarea, pentru chisturile foliculare de mari dimensiuni.

Tema 31. Chisturi inflamatorii


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

184. *Chistul radicular se dezvolta din: D Pag.


A. Epiteliul adamantin redus 466
B. Resturile Serres
C. Celulele bazale
D. Resturile epiteliale Malassez
E. Stratul cornos
185. Diagnosticul diferential al chisturilor laterale se realizeaza cu: ABC Pag.
A. Chistul parodontal lateral 470
B. Keratochistul odontogen primordial
C. Parodontita marginala cronica profunda
D. Granulom central cu celule gigante
E. Granulom piogenic
186. Cele mai frecvente chisturi din patologia oaselor maxilare sunt reprezentate de: BCE Pag.
A. Keratochistul odontogen primordial 466
B. Chistul periapical
C. Chistul rezidual
D. Ameloblastomul
E. Chistul lateral
187. Clinic, chistul periapical: CDE Pag.
A. Este simptomatic 467
B. Este tratat endodontic
C. Subtiaza corticala osoasa
D. Se poate suprainfecta
E. Poate ajunge sa perforeze corticala osoasa
188. Radiografic,in cazul chisturilor radiculare se poate observa: ACD Pag.
A. Radiotransparenta bine delimitata 469
B. Radiotransparenta difuza
C. Stergerea laminei dura
D. Uneori contur radioopac datorita fenomenului de scleroza
perichistica
E. Intotdeauna radiotransparent
189. Despre chistul rezidual se pot afirma urmatoarele: BE Pag.
A. Apare in locul unui dinte 470
B. Persista dupa tratamentul endodontic
C. Inconjoara apexul unui dinte
D. Apare la nivelul suprafetei laterale a radacinii
E. Persista dupa extractia dentara

32
Tema 32. Ameloblastomul
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

190. *Diagnosticul diferential al ameloblastomului solid se face cu: E


A. chist osos anevrismal
B. fibrom ameloblastic
C. malformatii vasculare endoosoase
D. keratochist odontogen
E. toate de mai sus
191. Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid este : AD
A. “fagure de miere” cand este de mici dimnesiuni
B. “baloane de sapun” cand este de mici dimnesiuni
C. opacitate multiloculata
D. “baloane de sapun” cand este de mari dimnesiuni
E. radiotransparenta cu margini regulate
192. Rata de recidiva a ameloblastomului dupa rezectie marginala nu este de : ABDE
A. 2%
B. 5-10%
C. 15-20%
D. 50-60%
E. 100%
193. Radiologic, ameloblastomul unichistic se prezinta: ABC
A. asemantor unui keratochist dentiger
B. asemanator unui keratochist primordial
C. in general nu prezinta aspect radiologic multilocular
D. in general prezinta aspect radiologic multilocular
E. toate de mai sus
194. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice ale ameloblastomului sunt: AE
A. ameloblastom folicular
B. ameloblastom spiculiform
C. ameloblastom desmoplasic
D. ameloblastom cu celule granulare
E. ameloblastom plexiform
195. *Rata de recidiva a ameloblastomului dupa rezectie marginala este de : C
A. 2%
B. 5-10%
C. 15-20%
D. 50-60%
E. 100%

33
Tema 33. Tumorile maligne ale buzelor: particularitati clinice, diagnostic
diferential, evolutie
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

196. *Incidenta carcinomului bazocelular la nivelul buzei din totalul cancerelor localizate A
la acest nivel este de:
A. 1%
B. 3%
C. 1-3%
D. 80%
E. 90%
197. *Melanomul mucoasei orale se localizeaza mai frecvent la nivelul: C
A. fetei orale a buzei
B. vermillonului
C. gingivo-mucoasei alveolare
D. mucoasei planseului oral
E. mucoasei jugale
198. Pentru plastia defectului post-operator in extirparea carcinoamelor de buza se opteaza BC
pentru:
A. grefe de piele
B. lambouri locale
C. lambouri de la distanta
D. toate variantele sunt adevarate
E. nici una de mai sus.
199. In plastia reconstructiva buzei se va tine cont de : ABCD
A. distanta intercomisurala
B. deschiderea maxima a gurii
C. adancimea santului vestibular
D. tonicitatea musculaturii periorale
E. frenul labial
200. Reconstructia defectului post-operator rezultat in urma extirparii carcinoamelor de buza ABCD
va urmari:
A. refacerea fantei labiale
B. acoperirea arcadelor dentare
C. obtinerea unei fizionomii aceptabile
D. obtinerea unei fonatii aceptabile
E. obtinerea unei deschideri limitate a cavitatii orale
201. Principiile reconstructive a defectelor postexcizionale ale buzelor sunt: BCE
A. reconstructia se realizeaza din afara inauntru
B. reconstructia se realizeaza dinauntru in afara
C. se refac structurile din profunzime ulterior tegumentul
D. se reface tegumentul si ulterior structurile din profunzime
E. primul fir de sutura este trecut la linia cutaneo-mucoasa

34
Tema 34.
Tumori maligne ale partii orale a limbii si a planseului oral
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

202. *Cele mai frecvente localizari ale tumorilor maligne orale sunt: B
A. limba si mucoasa jugala
B. limba si planseul bucal
C. limba si gingivomucoasa alveolara
D. mucoasa jugala
E. gingivomucoasa alveolara
203. *Cea mai mare incidenta a tumorilor maligne de limba o prezinta: D
A. sarcomul fibroblastic
B. carcinomul adenoid chistic
C. adenocarcinomul
D. carcinomul spinocelulr diferentiat
E. nici una din variante nu este corecta
204. *Formele de debut ale tumorilor maligne la nivelul limbii se localizeaza cel mai B
frecvent la nivelul:
A. varfului limbii
B. marginii laterale a limbii
C. fetei dorsale a limbii
D. toate variantele sunt adevarate
E. toate variantele sunt false
205. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal se poate face
cu: ABCD
A. ulceratiile traumatice
B. aftele bucale
C. sifilisul primar
D. tumori benigne
E. e. mucocelul
206. Adenopatia in tumorile maligne ale limbii si planseului bucal nu este obligatoriu BCD
dependenta de :
A. dimensiunile tumorii
B. localizarea tumorii
C. profunzimea invaziei
D. gradul de diferentiere al tumorii
E. dimensiunile si localizarea tumorii
207. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si mucoasei planseului bucal se ABCD
pote face cu:
A. abcesul limbii
B. litiaza canalului Wharton
C. ulceratia tuberculoasa
D. sifilisul primar
E. actinomicoza
208. Tumorile regiunii post-sulcale a limbii prezinta urmatoarele caracteristici: BDE
A. au un grad mic de malignitate pe plan local
B. au un grad mare de malignitaate pe plan local
C. evolueaza lent
D. evolueaza rapid

35
E. metastazarea este precoce

Tema 35. Tumori maligne ale mucoasei gingivale


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

209. *Tumorile maligne ale mucoasei gingivale sunt localizate predominant in regiunea: B
A. incisiva
B. premolara
C. canina
D. toate variantele sunt adevarate
E. toate variantele sunt false
210. *Tumorile maligne ale mucoasei gingivale reprezinta din totalul tumorilor maligne un B
procent de:
A. 3%
B. 5-10%
C. 15%
D. 25%
E. nici una din aceste variante
211. *Formele cu localizare primara la nivelul gingivomucoasei sunt de tip: A
A. carcinom scuamocelular
B. carcinom adenoid chistic
C. carcinom mucoepidermoid
D. carcinom cu celule mici
E. sarcom
212. Factorii de risc locali si generali implicati in etiologia tumorilor maligne ale mucoasei ABDE
gingivale sunt:
A. fumatul
B. alcoolul
C. varsta
D. sepsisul dentar
E. deficientele nutritive
213. In forma ulcero-distructiva a tumorilor maligne ale mucoasei gingivale extensia BCDE
procesului tumoral este:
A. relativ lenta
B. rapida
C. in suprafata
D. in profunzime
E. invadeaza osul subiacent prin spatiul parodontal
214. Forma ulcero-vegetanta are un urmatoarele caracteristici: ABE
A. aspect exofitic
B. conopidiform
C. fara distructie subosoasa
D. distructia subosoasa subiacenta este rareori prezenta
E. distructia osoasa subiacenta este prezenta
215. Bolnavii cu tumori maligne ale mucoasei gingivale se confrunta cu: ABDE
A. mobilitate dentara accentuata
B. instabilitate la purtarea protezelor orale

36
C. prurit gingival
D. dificultati de masticatie
E. dificultati de fonatie

Tema 36. TUMORILE MALIGNE ALE MANDIBULEI: TUMORI MALIGNE


PRIMARE DE ORIGINE MEZENCHIMALĂ, TUMORI MALIGNE
PRIMARE ODONTOGENE ȘI TUMORI MULTIFOCALE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
Pag. 628- 631

216. *Radiologic, osteosarcomul mandibular poate avea un aspect de: E p. 628


A. „raze de soare” sau „sticlă mată”
B. „raze de soare” sau „în țintă”
C. „triunghiurile tui Codman” sau „baloane de săpun”
D. „triunghiurile tui Codman” sau „fagure de miere”
E. „raze de soare” sau „triunghiurile tui Codman”
217. *Aspectul radiologic în sarcomul Ewing este: B p. 629
A. „în pernă de ace”
B. „în foi de ceapă”
C. „triunghiurile tui Codman”
D. „sarcofag”
E. „sare și piper”
218. Următoarele afirmații sunt adevărate privind sarcomul Ewing: BD p. 629
A. Este cel mai frecvent tip de sarcom mandibular
B. La nivelul oaselor maxilare este localizat cu predilecţie la nivelul
corpului mandibulei
C. Aspectul radiologic este de calcifiere „în pernă de ace”
D. Este o tumoră rară care afectează predominant oasele membrelor
inferioare sau pelvisul
E. Este radiorezistent
219. Carcinoamele odontogene se pot dezvolta prin: ABE p. 630
A. Transformarea malignă a unui ameloblastom
B. Direct din resturile epiteliului odontogen
C. Transformarea malignă a cementomului
D. Transformarea malignă a osteomului
E. Din membrana epitelială a chisturilor odontogene
220. Sarcoame odontogene cuprind: BCD p. 630
A. Cementsarcomul ameloblastic
B. Sarcomul ameloblastic
C. Fibrodentinosarcomul ameloblastic
D. Fibroodontosarcomul ameloblastic
E. Angiosarcomul ameloblastic
221. Limfomul osos non-hodgkinian: ADE p. 631
A. La examenul radiologic se evidenţiază zone osteolitice
B. Este cel mai frecvent tip de tumoră malignă mandibulară
C. Examenul histologic evidenţiază o proliferare vasculară

37
D. Reprezintă cca. 1% din tumorile maligne osoase
E. Localizarea cea mai frecventă este mandibula şi sinusul maxilar

Tema 37. Tumori maligne ale maxilarului: forme anatomo-clinice


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

222. *T2 in clasificarea TNM a carcinoamelor de mezostructura reprezinta: D 644


A. Tumora in situ
B. Tumora invadeaza structuri dincolo de podeaua sinusului maxilar
C. Tumora invadeaza structuri dincolo de peretele medial al sinusului
maxilar
D. Tumora erodeaza sau distruge pereti ososi ai sinusului maxilar
E. Tumora primara nu poate fi evaluata
223. *Tumorile maligne de infrastructura atunci cand au punctul de plecare un C 643
carcinom adenoid chistic, se prezinta initial sub forma:
A. Unei leziuni ulcerative
B. Unei leziuni ulcero distructive
C. Unui nodul bine delimitat
D. Unei pete eritematoase
E. Unei pete leucoplazice
224. Tumorile maligne de mezostructura de tip carcinom prezinta in perioada de ABC 643
stare:
A. Formatiunea tumorala are tendinta de invazie progresiva spre fosele
nazale, orbita, spatiul pterigomaxilar sau baza craniului
B. Hipoestezia nervului infraorbitar
C. Aspect ulcero-vegetant al tumorii
D. Rinoscopie anterioara normala
E. Tumora nu erodeaza peretii ososi ai sinusului maxilar
225. Despre clasificarea TNM a carcinoamelor de mezostructura sunt adevarate AC 644
urmatoarele afirmatii:
A. Tis = tumora in situ
B. T2 = tumora limitata la mucoasa sinusului maxilar
C. T2 = tumora erodeaza sau distruge peretii ososi ai sinusului maxilar
D. T3 = Tumora invadeaza structuri dincolo de podeau sinusului
maxilar
E. T4 = tumora invadeaza peretele posterior al sinusului maxilar
226. Tumorile maligne de mezostructura de tip sarcom in perioada de stare prezinta: AED 644
A. Aparitia unor semne oculare datorita invaziei tesuturilor de
vecinatate
B. Tegumentele nu sunt modificate
C. Tumora nu se exteriorizeaza in cavitatea orala niciodata
D. Epistaxis
E. Deformari ale piramidei nazale
227. Semnele de debut ale tumorii maligne de suprastructura de tip carcinom sunt: ABC 645
A. Sinuzale
B. Oculare
C. Asociate (sinuzale si oculare)

38
D. Labiale
E. Neurologice

Tema 38. Luxatia temporo-mandibulara : luxatia anterioara


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

228. *Luxatia temporo-mandibulara anterioara apare atunci cand : A


A. condilul este deplasat spre inainte, plasandu-se anterior fata de
tuberculul articular
B. condilul este deplasat spre inapoi, plasandu-se anterior fata de
tuberculul articular
C. condilul este deplasat spre inapoi, plasandu-se lateral fata de
tuberculul articular
D. condilul este deplasat spre inainte, plasandu-se lateral fata de
tuberculul articular
E. condilul este deplasat spre inapoi, plasandu-se posterior fata de
tuberculul articular
229. *Dintre factorii etiopatogenici ai luxatiei anterioare deATM fac parte: B
A. traumatism direct la nivelul regiunii tempoarale
B. spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)
C. caderi pe menton cu gura inchisa
D. zambet
E. deschiderea gurii pentru scurt timp
230. *Printre tehnicile folosite pentru reducerea luxatiei anterioare de ATM se D
numara:
A. tehnica Kawasaky
B. tehnica Nelaton-Popescu
C. tehnica ABC
D. tehnica Nelaton
E. tehnica Ritchie
231. Semnele clinice ale luxatiei anterioare de ATM sunt: BCE
A. jena dureroasa
B. cracment intraarticular
C. imposibilitatea inchiderii gurii
D. xerostomie
E. fonatie dificila
232. Dintre factorii etiopatogenici ai luxatiei anterioare deATM fac parte: BDE
A. traumatism direct la nivelul regiunii tempoarale
B. spasme musculare (deschiderea gurii timp indelungat)
C. caderi pe menton cu gura inchisa
D. cascat larg
E. caderi pe menton cu gura deschisa
233. Tehnica Nelaton pentru reducerea luxatiei anterioare de ATM cuprinde CD
urmatorii pasi:
A. aplicarea policelor la nivelul marginii incizale ale incisivilor
B. impingerea mandibulei catre anterior
C. aplicarea policelor la nivelul fetei ocluzale ale molarilor

39
D. impingerea mandibulei catre posterior asociind si o rotatie cu
ridicarea mentonului
E. impingerea mandibulei catre posterior asociind si o rotatie cu
coborarea mentonului.
234. Dupa reducerea luxatie anterioare de ATM se practica: AB
A. ligaturi interdentare tip Ivy
B. bandaj mentocefalic
C. bandajul Desault
D. bandajul Proust
E. bandajul rasfrant

Tema 39. Anchiloza temporo mandibulara


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

235. *Printre factorii etiopatogenici ai anchilozei temporo mandibulare nu se D


numara:
A. factorii traumatii
B. factorii infectiosi
C. poliartritele reumatoide
D. poliartirtele nereumatoide
E. supuratiile oto-mastoidiene
236. *Factorii infectiosi implicati in etiopatogenia anchilozei temporo mandibulare A
sunt:
A. osteita ramului ascendent mandibular
B. supuratiile submandibulare
C. osteomielita ramului orizontal mandibular
D. tumora Warthin
E. fracturile cavitatii glenoide
237. Printre factorii etiopatogenici ai anchilozei temporo mandibulare se numara: ABDE
A. VHB
B. H1A1
C. poliartritele reumatoide
D. poliartirtele nereumatoide
E. factorii imunitari
238. Factorii infectiosi implicati in etiopatogenia anchilozei temporo mandibulare AB
sunt:
A. osteita ramului ascendent mandibular
B. supuratiile oto-mastoidiene
C. osteomielita ramului orizontal mandibular
D. tumora Warthin
E. fracturile cavitatii glenoide
239. Factorii infectiosi implicati in etiopatogenia anchilozei temporo mandibulare BD
nu sunt:
A. osteita ramului ascendent mandibular
B. supuratiile submandibulare
C. osteomielita ramului ascendent mandibular
D. supuratiile localizate la nivelul ramului orizontal mandibular

40
E. artritele gonococicie
240. Semnele clinice pentru anchiloza extracapsulara sunt: ACD
A. limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
B. limitarea partiala, temporara a deschiderii gurii
C. devierea mandibulei spre partea afectata
D. miscarile de protruzie si lateralitate posibile
E. asimetrie faciala absenta

Tema 40. Litiaza glandei submandibulare


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

241. *In abcesul salivar prin ostiumul canalului de excretie se elimina:: E 727
A. Secretie seroasa
B. Saliva cu aspect normal
C. Secretie sero-sangvinolenta
D. Saliva opalescent
E. Puroi
242. *Sialodochita reprezinta: B 725
A. Inflamatia glandei submandibulare
B. Inflamatia epiteliului canalicular
C. Fenomenul de retentie mecanica consecutiv unui calcul
intracanalicular
D. Sclerozarea glandei submandibulare
E. Inflamatia partilor moi adiacente canalului Wharton
243. *Despre colica salivara sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia: C 727
A. Se manifesta prin criza dureroasa si „tumora salivara fantoma”
B. Durerea apare brusc in legatura cu orarul meselor
C. Prin ostiumul canalului Wharton se elimina puroi
D. Apare tumefactia regiunii submandibulare
E. Pacientul sesizeaza uscaciunea gurii si diminuarea perceptiei
gustative
244. Particularitati carora li se datoreaza frecventa crescuta a interesarii litiazice a ABCD 725
glandei submandibulare si canalului Wharton:
A. Secretia salivara este bogata in mucus, favorizand catarul litogen
B. Pozitia decliva a glandei si caracterul antigravitational al excretiei
salivare
C. Canalul Wharton prezinta doua curburi anatomice
D. Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este ingust
E. Cantitatea crescuta a secretiei salivare
245. „Tumora salivara”, una dintre formele clinice din triada salivara din ABC 727
sialolitiaza submandibulara poate avea urmatoarele caracteristici:
A. Reprezinta in fapt o sialadenita cronica
B. Semnele clinice subiective sunt absente sau reduse
C. Obiectiv, glanda este marita de volum
D. Glanda are volum normal
E. Prezinta fluctuenta la palpare
246. Din triada salivara fac parte: ACE 726

41
A. Colica salivara
B. Refluxul salivar
C. Abcesul salivar
D. „hernia” salivara
E. Tumora salivara
247. Curburile anatomice ale canalului Wharton sunt: AC 725
A. La nivelul marginii posterioare a muschiului milohioidian
B. La intersectia cu artera faciala
C. La locul unde „ia la brat” nervul lingual
D. In apropierea orificiului de excretie
E. La iesirea din glanda submandibulara

Tema 41. Tumori benigne ale glandelor salivare


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

248. *Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte parotidiene sunt B 747
urmatoarele cu exceptia:
A. Accelerarea brusca a cresterii tumorii
B. Absenta adenopatiei regionale
C. Fixarea la tesuturile adiacente
D. Instalarea paraliziei nervului facial
E. Transformarea senzatiei de tensiune si presiune in durere
249. *Despre tumora Warthin este adevarata urmatoarea afirmatie: C 748
A. Este o tumora neincapsulata
B. Este imprecis delimitata
C. Poate aparea la un anumit interval de timp la glanda parotida
controlaterala
D. Nu are aspect polichistic septat
E. Riscul de malignizare este ridicat
250. *Despre adenomul pleomorf sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: C 744
A. Este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
B. Afecteaza mai ales sexul feminin
C. Se localizeaza cel mai fecvent la nivelul glandei submandibulare
D. Apare cel mai adesea la varsta adulta
E. La nivelul glandei parotide debuteaza cel mai adesea la nivelul
lobului superficial
251. Despre adenomul pleomorf parotidian sunt adevărate următoarele afirmaţii: ABC 744-
A. Aproximativ ¾ dintre cazuri debuteaza in lobul superficial 746
B. Suprafata tumorala are uneori contur boselat, polilobat, tumora
ramanand mobila
C. Are consistenta ferm elastica, este nedureros
D. Crestere tumorala rapida, fara a se asocia cu durere, tulburari
functionale
E. Dacă tumora debutează în lobul profund parotidian, semnele clinice
sunt mai evidente
252. Despre tumorile benigne ale glandelor salivare se poate afirma: ABCD 745-
A. Adenomul pleomorf apare in special in perioada 40-60 ani 749

42
B. Tumora Warthin reprezinta 5-10 % dintre tumorile de parotida
C. Adenomul cu celule bazale se prezinta ca o masa nodulara bine
circumscrisa nedureroasa, cu crestere lenta
D. Oncocitomul se prezinta sub forma de nodul mobil, nedureros, de
consistenta ferma si care creste lent
E. Adenomul monomorf contine componenta mezenchimala
253. Despre tumora Warthin sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABDE 748
A. Este o tumora beniga cu caracter chistic
B. Este in stransa interdependenta cu fumatul
C. Afecteaza predominant sexul feminin
D. Poate afecta bilateral parotidele
E. Are caracter multifocal
254. Microscopic adenomul pleomorf se caracterizeaza prin: AB 747
A. Structuri epiteliale derivate din epiteliul ductal
B. Structuri mezenchimale reprezentate de componenta mioepiteliala
C. Capsula tumorala este completa
D. Nu prezinta prelungiri digitiforme sau lobulate
E. Structurile epiteliale au continut cu caracter bazofil

Tema 42. Tratamentul tumorilor benigne parotidiene


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

255. *Incizia utilizata pentru abordul chirurgical al tumorilor glandei parotide este: B 761
A. Bicoronala
B. Pre, sub si retroauriculara si continuata de-a lungul muschiului
sternocleidomastoidian
C. Retromandibulara
D. Submandibulara
E. Parietala
256. *Parotidectomia are ca timp operator obligatoriu: C 761
A. Ligaturarea arterei faciale
B. Ligaturarea venei jugulare interne
C. Identificarea trunchiului nervului facial
D. Identificarea arterei carotide externe
E. Identificarea muschiului maseter
257. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate in lobul superfical, dar care se ABCD 762
extind subfacial (in lobul profund) nu se practica:
A. Parotidectomia partiala a lobului superficial cu conservarea nervului
facial
B. Parotidectomia extinsa
C. Parotidectomia totala cu conservarea nervului facial
D. Parotidectomia totala cu sacrificarea nervului facial
E. Parotidectomia partiala a lobului profund cu conservarea nervului
facial
258. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul profund nu se ACDE 762
practica:
A. Parotidectomia extinsa

43
B. Parotidectomia partiala a lobului profund cu conservarea nervului
facial
C. Parotidectomia totala cu conservarea nervului facial
D. Parotidectomia totala cu sacrificarea nervului facia
E. Parotidectomia partiala a lobului superficial cu conservarea nervului
facial
259. Tumora benigna de parotida pentru care este suficienta simpla enucleere este, ACDE 763
cu exceptia:
A. Adenomul pleomorf
B. Tumora Warthin
C. Adenomul canalicular
D. Mioepiteliomul
E. Oncocitomul
260. In functie de atitudinea fata de nervul facial parotidectomiile se clasifica in: AE 762
A. Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial
B. Parotidectomie totala
C. Parotidectomie partiala
D. Parotidectomie extinsa
E. Parotidectomie cu conservarea nervului facial

Tema 43. Tehnici chirurgicale de osteotomie a maxilarului


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

261. *Pentru anomaliile de clasa a III-a cu componenta maxilara, cel mai adesea este B 793
indicata interventia tip:
A. Le Fort II cu retrudarea maxilarului
B. Le Fort I cu avansarea maxilarului
C. Le Fort III cu avansarea maxilarului
D. Le Fort II cu avansarea maxilarului
E. Le Fort I cu retrudarea maxilarului
262. *Osteotomiile tip Le Fort II si III: B 794
A. Sunt contraindicate in anomaliile sau malformatiile faciale severe,
cu hipoplazia intregului etaj mijlociu al fetei
B. Abordul este mixt cutanat si oral
C. Sunt interventiile chirurgicale ortognate cele mai frecvent aplicate
D. Nu prezinta riscul fracturii bazei craniului
E. Abordul este bicoronal
263. Planul de osteotomie tip Le Fort I urmareste: BDE 793
A. Puncte situate la 30mm deasupra varfurilor cuspizilor caninilor
superiori
B. La nivelul 1/3 inferioare a apofizei pterigoide
C. Puncte situate la 20mm deasupra varfurilor cuspizilor primilor
molari superiori
D. Porneste de la apertura piriforma si intereseaza peretele antero-
lateral al sinusului maxilar
E. Puncte situate la 35mm deasupra varfurilor cuspizilor caninilor
superiori

44
264. Osteotomia tip Le Fort I „inalta” are urmatoarele dezavantaje: ABCD 794
A. Fata anterioara a maxilarului este expusa fracturilor necontrolate
fiind uneori foarte subtine
B. Este contraindicata in cazurile de asociere cu anomalii in plan
transversal
C. Pot apare tulburari functionale
D. Se poate modifica conturul aperturii piriforme
E. Se utilizeaza cand deficitul de dezvoltare se intinde in intreg etajul
mijlociu al fetei
265. In cea de a doua zi postoperator osteotomiei de maxilar se vor efectua: ABCE 794
A. Exercitii de inchidere si deschidere a gurii
B. Blocaj intermaxilar elastic pentru 24 de ore
C. Evaluarea ocluziei
D. Aplicarea de pansamente intraorale
E. Verificarea existentei tulburarilor senzoriale
266. Intre saptamanile a 2-a si a 7-a postoperator osteotomiei de maxilar se practica: ABCD 794
A. Indepartarea gutierei ( daca aceasta a fost pastrata)
B. Schimbarea arcurilor si elasticelor
C. Se mobilizeaza arcurile interarcadice
D. Fizioterapie activa
E. Control radiologic

Tema 44. Clasificarea despicaturilor de buza


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

267. *Din clasificarea Valerian Popescu, nu fac parte : E 829


A. Despicăturile parțiale anterioare
B. Despicăturile parțiale posterioare
C. Despicăturile totale unilaterale
D. Despicăturile asociate
E. Despicăturile complexe
268. *Din clasificarea Veau a despicaturilor labiale nu fac parte: C 828-
A. Despicatura labiala cicatriciala 829
B. Despicatura labiala unilaterala
C. Despicatura anterioara incompleta unilaterala
D. Despicatura labiala bilaterala asimetrica
E. Despicatura labiala bilaterala simetrica
269. Despre despicatura labiala bilaterala totala (DLBT) sunt adevarate urmatoarele: ACDE 829
A. Se asociaza aproape intotdeauna cu despicatura palatina bilaterala
totala
B. Prolabiumul este situat lateral
C. Prolabiumul are aspect hipoplazic si sarac in ceea ce priveste
insertiile musculare
D. Procesul alveolar este despicat bilateral
E. Premaxila este situata central
270. Clasificarea Valerian Popescu a despicaturilor contine: ADE 829
A. Despicaturi partiale

45
B. Despicaturi mixte
C. Despicaturi complexe
D. Despicaturi asociate
E. Despicaturi totale
271. In clasificarea LAHSAL sunt corecte urmatoarele codificari: ACDE 831
A. H = palatul dur
B. A = palatul moale
C. S =palatul moale
D. A = procesul alveolar
E. L = hemibuza
272. Din clasificarea Valerian Popescu nu fac parte: ADE 828-
A. Despicatura labiala unilaterala 829
B. Despicaturi partiale anterioare
C. Despicaturi asociate
D. Despicatura labiala centrala
E. Despicatura procesului alveolar

Tema 45. Entitati clinice asociate cu durere oro-maxilo-faciala


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

273. *Doza de menţinere pentru Carbamazepină în tratamentul nevralgiei de B 918


trigemen este de:
A. 1000-1100 mg/zi
B. 1500-2000 mg/zi
C. 800-1300 mg/zi
D. 2200-3200 mg/zi
E. 100-300 mg/zi
274. Diagnosticul diferențial al nevralgiei de trigemen se face cu: ABCD 918
A. Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă
B. Nevralgia trigeminală postherpetică
C. Nevralgia nervului facial
D. Nevralgia occipitală
E. Nevralgia nervului laringeu inferior
275. Infiltrațiile retrogasseriene cu glicerol pentru tratarea nevralgiei de trigemen nu ABCE 918
pot produce:
A. Hipoestezie facială
B. Anestezie dureroasă
C. Disestezii dureroase
D. Conjunctivite
E. Keratite
276. Nevralgia glosofaringiană se caracterizează prin următoarele, cu excepția: ABDE 919
A. Durerea este intensă și paroxistică
B. Originea durerii este la nivelul fosei amigdaliene
C. Cel mai frecvent, durerea este provocată de expir
D. Durerea poate iradia din gât spre ureche, implicând ramura
auriculară a vagului

46
E. Tratamentul medicamentos constă în administrarea de
carbamazepin, gabapentin sau baclofen
277. Despre sindromul Ernst se poate afirma: ABCD 920
A. Simptomatologia seamănă cu cea prezentă în tulburările articulației
temporo-mandibulare
B. Tratamentul este favorabil în aproape 80 % din cazuri
C. Tratamentul constă în infiltrații anestezice
D. Se pot administra corticoizi
E. Se pare că este implicat ligamentul stilohioidian
278. *Care dintre afirmațiile despre nevralgia trigeminală clasică ( idiopatică ) este C 917
falsă:
A. Se caracterizează prin crize dureroase deosebit de intense
B. Este tipic unilaterală, dar poate fi și bilaterală la 4 % dintre pacienți
C. Durerea are un caracter de arsură, cu durată de câteva ore
D. Debutul și sfârșitul durerii sunt bruște
E. Durerea poate declanșa spasmul mușchilor faciali

Tema 46.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
Boboc, Gh. Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare p. 317-347, 350-369, 433-445

279. *Din atitudinile anormale de postura ale corpului si capului, la originea unei D p.434-
relatii prognate (in raport cu maxilarul superior) ar putea sta: 435
A. Angrenaje inverse in zona frontala
B. Dormitul cu capul in hiperextensie
C. Respiratia orala
D. Dormitul cu capul in hiperflexie
E. Dormitul cu capul intrun singur decubitus lateral
280. *Dupa Max muller, dintii ce pot suporta cele mai mari presiuni verticale sunt D p.340
A. Molarii 1
B. Caninii
C. Premolarii 2
D. Molarii 3
E. Grupul incisiv
281. Anomaliile dento-maxilare odata instalate pot micsora eficienta masticatorie BCE p. 345-
prin urmatoarele mecanisme: 347
A. Secretia salivara mai scazuta
B. Reducerea suprafetei de contact ocluzal
C. Absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii
D. Deglutitia infantila
E. Lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist
282. In dezvoltarea unei anomalii dento-maxilare pot interveni urmatoarele obiceiuri ADE p. 434
vicioase:
A. Atitudini de postura ale capului si corpului in timpul somnului sau
in starea de veghe
B. Deglutitia somatica la adult
C. Deglutitia viscerala la nou nascut

47
D. Interpozitii heterotrope
E. Interpozitii autotrope
283. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea calitativa si cantitativa a BCD p. 318
curentului de aer inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara datorita:
A. Tesutului arterial erectil
B. Functiilor glandulare
C. Inervatiei
D. Arhitectonicii speciale
E. Functiilor nespecifice ale epiteliului
284. Urmatoarele tulburari ale dexvoltarii aparatului dentomaxilar influenteaza CDE p. 326
negativ asupra respiratiei:
A. Hiperextensia capului
B. Pozitia anterioara a limbii
C. Ocluzia deschisa
D. Retropozitia mandibulei
E. Ingustarea maxilarului superior
285. Fata de alaptarea a san, alimentatia artificiala prezinta unele inconveniente ce AC p. 332
constau in:
A. Aerofagie
B. Copilul este nevoit sa realizeze miscari de propulsie a mandibulei
C. Se reduce secretia salivara
D. Copilul este nevoit sa realizeze un efort mai mare in timpul suptului
E. Nu exista implicatii ale alimentatiei artificiale in dezvoltarea unor
anomalii dento-maxilare
286. Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, dupa E.Costa, sunt adevarate AD p. 334-
urmatoarele afirmatii: 335
A. Stereotipul tocator prezinta dinti cu cuspizi proeminenti si panta
mare si abrupta ale tuberculului articular
B. Stereotipul tocatot prezinta o dezvoltare puternica a musculaturii si
o dezvoltare puternica a aparatului dentomaxilar
C. Stereotipul frecator prezinta dezvoltare musculara mai redusa si
oase maxilare mai gracile
D. Majoritatea subiectilor prezinta stereotip masticator intermediar
E. La stereotipul frecator predomina miscarile orizontale, in special
cele de propulsie

Tema 47.
Anodontia
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p.15-33)

287. Examenul clinic, functie de varsta, conduce la diagnosticul de anodontie, prin ACD pg. 24
urmatoarele elemente:
A. Absenta dintilor permanenti la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa
B. Absenta dintilor temporari la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa
C. Persistenta dintilor temporari mult peste termenul de permutare
dentara
D. Dismorfoze ale dintilor permanenti existenti
E. Tulburari in procesul de eruptie al dintilor temporari existenti

48
288. Anodontia de incisivi centrali inferior antreneaza tulburari functionale complexe, cum ABCD pg. 27
ar fi:
A. Fizionomice
B. Fonetice
C. Ocluzale
D. Parodontale
E. In masticatie
289. In anodontiile de premolari doi, predecesorul temporar nu poate persista pana la ABCD pg. 28
varsta de:
A. 20-25 ani
B. 30-35 ani
C. 35-40 ani
D. 40-45 ani
E. 45-50 ani
290. Anodontia intinsa are ca si caractaristici: ABDE pg. 30
A. Intereseaza ambele maxilare
B. Este simetrica
C. Este asimetrica
D. Tabloul clinic seamana cu cel al edentatiilor partiale
E. Tabloul clinic seamana cu cel al edentatiilor totale
291. Anodontia de premolar doi este: BCDE pg. 28-
A. Simetrica, cu persistenta moalarului temporar in pozitie anormala 29
B. Simetrica, cu persistenta moalarului temporar in pozitie normala
C. Simetrica, cu reincluzia molarului temorar
D. Asimetrica, cu persistenta corespondentului temporar
E. Asimetrica, cu absenta temporarului
292. Anodontiile subtotale si totale declanseaza probleme similare edentatiilor de BDE pg.31
amploare, cum sunt:
A. Etaj inferior marit
B. Etaj inferior micsorat
C. Profil convex
D. Buza inferioara rasfranta
E. Sant labio mentonier accentuat

Tema 48 .
Dinti supranumerari
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p.40-63)

293. Dintii supranumerari se regasesc: ACE Pag. 41


A. Pe ambele maxilare, dar cu predilectie pe maxilarul superior;
B. Pe ambele maxilare, dar cu predilectie pe maxilarul inferior;
C. In regiunea incisiva, mai ales la arcada superioara;
D. In regiunea laterala, mai ales la arcada inferioara;
E. Cu o frecventa mai mare in dentitia permanenta
294. Dintii supranumerari ce se formeaza inainte de aparitia dentitiei normale: ABD Pag. 49
A. Formeaza dentitia predeciduala;
B. Apar in primele luni ale vietii;
C. Sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv superior;

49
D. Sunt atasati simplu la gingie si nu poseda radacini;
E. Prezinta un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat,
acoperit de un strat gros de smalt
295. Semnele clinice particulare pentru prezenta dintilor supranumerari sunt: ABC Pag. 50
A. Existenta unor bombari la nivelul crestelor alveolare;
B. Persistenta unuia sau mai multor dinti temporari peste varsta
obisnuita de permutare;
C. Absenta inchiderii unei diasteme interincisive, dupa eruptia
incisivilor laterali sau caninilor
D. Prezenta distopiilor multiple;
E. Prezenta inflamatiei gingivale de cauza bacteriana
296. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: BD Pag. 51
A. Apare doar la nivel mandibular;
B. Este unicuspidat, uniradicular;
C. Coroana are forma dreptunghiulara;
D. Poate provoca incluzia incisivilor centrali permanenti;
E. Eruptia sa precede intotdeauna eruptia incisivului central permanent
superior.
297. In cazul fuzionarii dentare se disting: BD Pag.
A. Fuzionari coronare – coroane solidarizate corespunzand la doua 59-60
radacini normale si un singur organ pulpar;
B. Fuzionari coronare – coroane solidarizate corespunzand la doua
radacini normale si doua organe pulpare;
C. Fuzionari radiculare – coroane clinic normale, cu radacini atipice;
D. Fuzionari dentare totale – juxtapunere completa a dintilor;
E. Fuzionari dentare totale – formarea concomitenta a coroanei si
radacinii a doi dinti vecini
298. In cazul dintilor supranumerari, sunt utile urmatoarele tipuri de radiografii: ABCE Pag.
A. Ortopantomografie; 61-62
B. Radiografia cu film retroalveolar;
C. Radiografia ocluzala
D. Teleradiografia de profil;
E. Metoda excentrica Clarck.
299. Importanta clinica a depistarii dintilor invaginati este data de: ABD Pag. 58
A. Aparitia cariilor dentare datorita conditiilor de retentie alimentara
B. Existenta unei cai preformate ce favorizeaza progresia cariei in
profunzime
C. Dispunerea tesuturilor dentare ce favorizeaza efectuarea corecta a
tratamentelor endodontice
D. Instalarea necrozei puplare in absenata vreunui proces carios;
E. Inchiderea precoce a apexului dentar
300. “Dens in dente” reprezinta o anomalie caracterizata prin: BE Pag. 56
A. Intereseaza cu predilectie caninul permanent superior;
B. Este o formatiune supranumerara care se dezvolta in interiorul altui
dinte;
C. Este o formatiune supranumerara care circumscrie un dinte deja
format, din seria normala;
D. Anomalie ce se localizeaza de regula la nivelul mai multor dinti;
E. Se mai intalneste sub denumirea de “monstra per evcessum”

50
Tema 49.
INCLUZIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 73-90)

301. In ceea ce priveste fenomenul incluziei, acesta se intalneste cel mai frecvent: BE p. 74
A. La nivelul incisivilor centrali maxilari;
B. La nivelul caninilor maxilari;
C. La nivelul premolarilor II maxilari;
D. La nivelul caninilor mandibulari;
E. La nivelul premolarilor II mandibulari.
302. *In ceea ce priveste incluzia de canin, aceasta este: A p. 75
A. Mai frecvent unilaterala, la sexul feminin, pe partea stanga;
B. Mai frecvent unilaterala, la sexul feminin, pe partea dreapta;
C. Mai frecvent unilaterala, la sexul masculin, pe partea dreapta;
D. Mai frecvent orala;
E. Mai frecvent vestibulara.
303. In etiopatogenia incluziei dentare, micsorarea spatiului pe arcada poate avea drept DE p. 76
cauza macrodontia, relativa sau absoluta, astfel incat:
A. Macrodontia absoluta descrie situatia in care dintii depasesc 1/4 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al pacientului;
B. Macrodontia relativa descrie situatia in care dintii depasesc 1/4 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al pacientului;
C. Macrodontia absoluta descrie situatia in care dintii depasesc 1/3 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al pacientului;
D. Macrodontia relativa descrie situatia in care dintii depasesc 1/3 din
diametrul bizigomatic osos, raportat la aspectul facial al pacientului;
E. Macrodontia absoluta descrie situatia in care incisivii centrali
depasesc 1 cm ca latime mezio-distala.
304. Obstacolele in calea eruptiei dintilor care pot determina incluzia acestora pot fi ABDE p. 77-
reprezentate de: 79
A. Existenta dintilor supranumerari erupti pe arcada;
B. Existenta dintilor supranumerari neerupti pe arcada;
C. Pozitia intraosoasa profunda;
D. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
E. Persistenta caninilor temporari peste termenul de exfoliere.
305. Dintre caracteristicile particulare ale dintelui ramas inclus, incriminate in producerea ABC p.79
incluziei dentare, fac parte:
A. Modificarile de pozitie;
B. Particularitatile conformatiei anatomice;
C. Pierderea potentialului de eruptie;
D. Lipsa exfolierii corespondentului decidual;
E. Existenta obstacolelor pe traseul de eruptie.
306. Dupa gradul de severitate reprezentat de distanta in mm pana la planul de ocluzie, AB p.80
incluzia poate fi:
A. Usoara – distanta mai mica de 12 mm;
B. Severa – distanta mai mare de 15 mm;
C. Usoara – distanta mai mica de 10 mm;
D. Medie – distanta intre 10 si 15 mm;
E. Medie – distanta mai mare de 15 mm.

51
307. Incluzia „à cheval”: DE p.83
A. Este o incluzie in retroversie, cu coroana dintelui orientata invers
sensului de eruptie;
B. Coroana dintelui se situeaza mezial, iar radacina distal;
C. Coroana dintelui se situeaza distal, iar radacina mezial;
D. Este o incluzie vestibulara/vestibulo-palatinala;
E. Coroana dintelui se gaseste vestibular, iar radacina palatinal.

Tema 50.
Reincluzia dentară
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 107-117)

308. Pentru a denumi reincluzia dentară se mai folosesc și alți termeni ca: AB p.107
A. Reintruzie dentară
B. Anchiloză dentară;
C. Incluzie dentară;
D. Involuție dentară;
E. Incluzie parțială.
309. După momentul apariției, reincluzia dentară poate fi: CD p.108
A. Rapidă;
B. Lentă;
C. Precoce;
D. Tardivă;
E. Întarziată.
310. După momentul apariției, reincluzia dentară poate fi: AD p.108
A. Precoce, cand apare cu 4-5 ani înainte de perioada fiziologică de
permutare dentară;
B. Precoce, cand apare cu 6 luni înainte de perioada fiziologică de
permutare dentară;
C. Precoce, cand apare cu 2 ani înainte de perioada fiziologică de
permutare dentară;
D. Tardiva, cand apare la minim 1 an după perioada fiziologica de
permutare dentară;
E. Tardivă, cand apare în dentația definitivă.
311. Reincluzia dentară se întalneste mai frecvent: BCD p.109
A. La sexul masculin;
B. La sexul feminin;
C. În dentiția mixtă;
D. În dentiția temporară la mandibulă:
E. În dentiția pemanentă la mandibula.
312. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt: ABCE p.110
A. Teoria mecanica;
B. Teoria opririi în dezvoltarea osoasa verticală;
C. Teoria tulburărilor metabolismului local;
D. Teoria reincluziei dentare;
E. Teoria anchilotică.
313. Formele clinice ale reincluziei dentare sunt: DE p113
A. Reincluzia coronară;
52
B. Reincluzia vericală;
C. Reincluzia incompletă;
D. Reincluzia totală;
E. Reincluzia parțială.

Tema 51.
ECTOPIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 121-127)

314. *Ordinea descrescătoare a incidenței ectopiei este: (Complement simplu) A p. 121


A. Canin superior, Premolar II inferior, Canin inferior, Premolari
inferiori
B. Canin inferior, Premolar II inferior, Canin superior, Premolari
inferiori
C. Canin superior, Premolari superiori, Canin inferior, Premolar II
inferior
D. Canin superior, Canin inferior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori
E. Canin inferior, Canin superior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori.
315. Care dintre următoarele afirmații despre ectopia dentară sunt adevărate: BD p.122
A. Ectopia evoluează asincron cu incluzia dentară
B. În ceea ce privește caninul, incidența maximă este între 12 și 14 ani
C. Încluziile de canin superior reprezintă ¾ din totalul ectopiilor
D. Frecvența cea mai mare o înregistrează cel superior în poziție
vestibulară
E. Frecvența cea mai mare o înregistrează cel inferior în poziție
vestibulară.
316. Cele mai des întâlnite obstacole în calea erupției dentare sunt reprezentate de ABCD p.122
(pg 122):
A. Persistența dintelui temporar fără rizaliză sau cu un tipar atipic de
rizaliză
B. Existența unui capac osos dens
C. Existența unei fibromucoase dure
D. Prezența unor formațiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse
E. Prezența unei anodonții de incisiv lateral.
317. Reducerea spațiului pe arcadă se poate datora : ABDE p.123
A. Macrodonție absolută sau relativă
B. Dezvoltare insuficientă a maxilarului în plan transversal
C. Microdonție absolută sau relativă
D. Dezvoltare insuficientă a maxilarului în plan sagital
E. Meziopoziție generalizată.
318. Următoarele afirmații despre ectopia dentară sunt false: BCE p.125-
A. Ectopia, în zona frontală, induce tulburări fizionomice prin 126
deformarea buzei
B. Ectopia palatinală, poate determina ulcerații ale mucoase vestibulare

53
C. Erupția anormală antrenează tulburări de ocluzie mai frecvente în
ectopia vestibulară
D. Caracteristic pentru ectopie este întreruperea continuității arcadei
dentare
E. În întreruperea continuității arcadei dentare apare o transmitere
fiziologică a forțelor orizontale.
319. Afirmația adevărată despre ectopia dentară este: ABC p.126
A. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomatologiei clinice
B. Examenele complementare au rol de a conduce către o conduită
terapeutică de elecție
C. Examenul radiologic confirmă o anumită etiologie a ectopiei
D. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenelor complementare
E. Examenul clinic confirmă o anumită etiologie a ectopiei .
320. Examenul radiologic în ectopia dentară nu oferă informații despre: CE p.126
A. Structura osului
B. Existența unei formațiuni supranumerare deviante pentru erupția
dintelui permanent
C. Dintele inclus
D. Lipsa abraziunii sau existența unui tipar atipic de abraziune la dintele
decidual corespunzător
E. Absența dintelui temporar.

Tema 52.
Diastema
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 133-140)

321. Care dintre urmatoarele afirmatii despre diastema sunt adevarate: BCE pag
A. Nu se regaseste niciodata la mandibula 133
B. Se mai numeste si diastema adevarata, diastema interincisiva
C. Reprezinta un spatiu intre incisivii centrali permanenti
D. Reprezinta un spatiu intre incisivul central si incisivul lateral
E. Diastema adevarata este cauzata de dezvoltatea exagerata a frenului
buzei superioare.
322. Diastema secundara sau falsa: ABD pag
A. Poate aparea in cazul anodontiei incisivului lateral superior 133
B. Poate aparea in cazul existentei meziodensului
C. Apare in cazul insertiei joase a frenului labial
D. Poate fi simetrica sau asimetrica
E. Nici una dintre afirmatii nu e adevarata.
323. Diastema primara prezinta ca factor etiologic: ACE pag
A. Existenta unui fren lat care genereaza o diastema cu laturi paralele 134-
B. Fren lat cu insertie joasa care genereaza o diastema convergenta 135
ocluzal
C. Transmitere ereditara de tip recesiv
D. Transimitere ereditara de tip dominant
E. Fren lat cu insertie inalta care va induce o diastema convergenta
ocluzal.

54
324. Diagnosticul diferential al diastemei se face cu: ACDE pag
A. Diastema tranzitorie de eruptie 138-
B. Spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si inghesuire 139
C. Spatierile din dizarmonia dento-alveolara cu spatiere datorata
microdontiei
D. Spatierile interdentare ca rezutat al dezvoltarii exagerate a arcadelor
E. Spatieri datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii.
325. Cauzele aparitiei recidivei dupa tratamentul diastemei sunt: ABCE pg 140-
A. Inserarea foarte joasa a frenului labial 141
B. Prezenta papilei hipertrofiate
C. Spatiul interdentar ocupat de tesut conjunctiv care se comprima
D. Spatiul interdentar ocupat de un sept interdentar
E. Nu s-a indepartat factorul ce a determinat aparitia diastemei.
326. Tratamentul diastemei presupune: ACDE pg 141
A. Indepartarea cauzei ce a determinat aparitia acesteia
B. Nu e necesara contentia dupa obtinerea rezultatului
C. Inchiderea ortodontica a spatiului existent
D. Se opereaza cu forte de intensitate mica
E. Se foloseste principiul actiunii reciproce.
327. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diastemei sunt false: CD pag
A. Se folosesc Aparate cu actiune reciproca a fortelor 141-
B. Trebuie evitata miscarea de rotatie a dintelui in jurul axului sau 142
C. Este necesar sa se foloseasca forte ortodontice mari pentru a inchide
spatiul
D. Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce, indifferent de gradul de
formare al radacinilor
E. Se folosesc tractiuni elastice sau metalice.

Tema 53.
TRANSPOZITIA DENTARA
(Ecaterina Ionescu, Anomaliile dentare, p. 149-154)

328. Majoritatea transpozitiilor se întâlnesc la : AC pag


A. maxilarul superior 149
B. maxilarul inferior
C. la nivelul caninului și premolarului 1
D. la nivelul caninului și incisivului lateral
E. la nivelul incisivului central și incisivului lateral
329. Majoritatea transpozitiilor sunt : DE pag
A. bilaterale 150
B. totale
C. pe partea dreapta
D. unilaterale
E. parțiale
330. Factorii favorizanți in producerea transpoziției sunt: ACD pag
A. poziția intraosoasa a germenilor dentari 150
B. pierderea precoce a caninului temporar
C. persistenta pe arcada a caninului temporar

55
D. cronologia dentară
E. persistenta pe arcada a incisivului central
331. Transpozitia completa presupune : AC pag
A. inversarea totala a doi dinti vecini 151
B. inversarea partiala a doi dinți vecini
C. alinierea dinților in curbura normala a arcadei
D. prezenta celor doi dinti unul in dreptul celuilalt
E. linia arcadei trece printre cei doi dinti
332. Transpozitia incompleta se caracterizează prin : ACDE pag
A. cei doi dinti se afla unul in dreptul celuilalt 152-
B. inversarea totala a doi dinti vecini 153
C. când linia arcadei trece printre cei doi dinti se pot produce blocaje
ocluzo-articulare
D. se pot inversa numai coroanele
E. se pot inversa numai rădăcinile
333. In transpozitia completa canin - incisiv lateral , obiectivele terapeutice sunt : ABE pag
A. slefuiri modelante asupra caninului 153
B. slefuiri modelante asupra incisivului lateral
C. aducerea dinților la locul lor cu ajutorul aparatului ortodontic fix
D. șlefuirea dinților intr-o ședința
E. slefuiri in ședințe succesive
334. In transpozitia canin- premolar 1 , obiectivele terapeutice sunt : ACE pag
A. slefuiri selective in ședințe succesive 153-
B. șlefuire intr-o ședința 154
C. șlefuirea cuspidului palatinal al premolarului 1
D. șlefuirea cuspidului caninului
E. aplicarea de soluții desensibilizante

Tema 54.
Tratamentul cariei dentare
(4; pag. 169-182, 296-302, 311-322)

335. Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt ABCD 4, pag.
următoarele: 177
A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la
forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor şi
crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport
C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în
restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale
D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i
preveni fractura sub încărcătura ocluzală
E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.
336. Toaleta finală a cavităţii include: ABC 4, pag.
A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat 182
B. uscarea cavitătii
C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării

56
D. degresarea cavităţii cu alcool
E. neutralizarea acizilor din cavitate.
337. Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli: BCD 4, pag.
A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei 184
B. au efect toxic
C. au efect iritant
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicaţi doar în coafajul indirect
338. Dezavantajele linerilor sunt: BCDE 4; pag.
A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al materialului 296
de obturaţie coronară
B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale
C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei de
priză a răşinilor acrilice sau compozite
D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative
E. izolarea termică necorespunzătoare.

Tema 55.
Etiopatogenia cariei dentare
(4, pag. 52-61)

339. Grupa bastonașelor gram pozitive prezente în placa bacteriană cuprinde ACE 4; pag
membrii din genul: 53
A. Corynebacterium
B. Fusobacterium
C. Nocardia
D. Selenomonas
E. Actinomyces
340. Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: CD 4; pag
A. formarea materiei alba 54
B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare
C. aderarea iniţială a micoorganismelor din salivă la peliculă
D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale
E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe
341. Componenţi adiţionali ai placii bacteriene sunt: ABCD 4; pag
A. celule epiteliale 55
B. protozoare
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. microorganisme
342. Din punctul de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă AB 4; pag
următoarele proprietăţi importante: 57
A. acidogeneza
B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari
C. producţia de lipide
D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare
E. producţia de amilază

57
343. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE 4; pag
rezidă în: 57-58
A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă
mică
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidraţi de carbon
C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare
D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de
hidraţi de carbon prin alimentaţie
E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic
de 5,5

Tema 56:
Forme anatomo clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
(5, P 68-93)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

344. Cea mai judicioasă clasificare a pulpitelor este cea care ţine seama de: BCE p 68
A. gradul de afectare a ţesuturilor periapicale
B. evoluţia clinică
C. aspectul modificărilor morfologice respective
D. starea de vitalitate a ţesutului pulpar
E. întinderea leziunii în profunzimea ţesutului pulpar.
345. În clasificările pulpitelor “pulpoza” este un termen folosit de unii autori când: ABDE p 68
A. califică starea de degenerescenţă hialină
B. califică starea de degenerescenţă calcară
C. califică starea de degenerescenţă grăsoasă
D. semnalează formarea de corpi duri coronari
E. semnalează formarea de corpi duri intraradiculari
346. Referitor la caracterele pulpitelor se poate afirma: ABE p 68
A. debutul se face întotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie ce
poate trece neobservată clinic
B. debutul se face întotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie,
excepţie făcând inflamaţiile de origine termică sau chimică cu
acţiune brutală când se instalează direct necroza pulpară
C. finalul oricărei pulpite netratate este gangrena pulpară
D. între hiperemia preinflamatorie şi necroza pulpară succesiunea
diferitelor faze inflamatorii poate să includă pulpita cronică deschisă
E. pulpita seroasă coronară poate să evolueze spre pulpită seroasă
totală, pulpită purulentă parţială sau pulpită cronică
347. *Modificarile morfologice, în hiepremeia preinflamatorie nu sunt caracterizate de: C p 70-71
A. prezenţa de vase sangvine dilatate, sinuoase, pereţi dilataţi si cu
fenomene de marginaţie leucocitară
B. odontoblaşti şi fibroblaşti măriţi de volum
C. indivizi microbieni în canaliculii dentinari şi pulpă
D. mitocondrii mai mari, rotunjite, cu creste proeminente

58
E. mai mulţi ribozomi şi lizozomi
348. In pulpita seroasă totală la nivel celualr se observă fenomene de tipul: ABDE p75
A. degenerescenţă
B. fragmentarea membranelor celulare
C. depolimerizarea substanţei fundamentale
D. preluarea unor funcţii odontoblastice de către celule mezenchimale
primitive
E. preluarea unor caractere morfologice ale odontoblaştilor de către
cellule mezenchimale primitive
349. Pulpita seroasă totală are ca indicaţii de tratament: BC p 76
A. amputaţia devitală
B. extirparea devitală după calmarea durerilor prin pansament calmant
C. extirparea vitală
D. coafaj pulpar direct
E. coafaj pulpar indirect

Tema 57.
Necroza si gangrena pulpara
(94-102)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală, Bucureşti,
2007.

350. Afirmatiile care nu se verificã pentru necroza pulparã sunt: ABD 99


A. se tratează ca o pulpită cronică închisă;
B. extirparea devitală este de elecţie;
C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie
radiculară corectă;
D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptică;
E. se tratează ca o gangrenă pulpară.
351. Care din urmatoarele afirmaþii sunt false despre devitalizarea cu preparate pe BC 98
bazã de arsenic:
A. se produce o necroză de coagulare;
B. se produce o necroză de colicvaţie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;
D. pulpa necrozată are aspect uscat;
E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.
352. Care din urmãtoarele afirmaþii sunt false despre examenul radiologic în BE 101
gangrena pulparã:
A. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular
B. poate releva o radiotransparenţă periapicală;
C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular;
D. poate evidenţia existenţa denticulilor;
E. este elocvent;
353. *Care din afirmatiile de mai jos nu este caracteristica necrozei de coagulare: E 98
A. pulpa uscata;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;

59
C. apare adesea dupa arsenic.
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. consistenta pulpara este redusa;
354. Elementele ce nu apar in diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare sunt: BCD 98
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;
D. însămanţare bacteriană pozitivă.
E. teste de vitalitate negative;

Tema 58.
Parodontitele apicale acute şi cronice
(pg.103-125)

Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală, Bucureşti,
2007.

355. *Trăsătura reprezentativă a parodontitei apicale cronice condensante este: E 124


A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
C. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
D. percuţia în ax este pozitivă
E. îngustarea spaţiului periapical
356. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: CDE 106
A. percuţia laterală este pozitivă
B. percuţia în ax este negativă
C. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
D. percuţia în ax este pozitivă
E. este diferită in funcţie de factorii etiologici
357. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: BCDE 109
A. parodontite apicale cronice
B. foliculita acută a dinţilor incluşi
C. pulpite acute totale
D. parodontita apicală acută supurată
E. nevralgia de trigemen
358. Precizaţi afirmaţiile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale ABCD 108
acute seroase:
A. pe canal este prezentă o secreţie seroasă
B. durerea are caracter acut
C. durerea este prezentă la percuţia în ax
D. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor
E. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari
ale stimulului

60
TEMA 59.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (pag 158-173; 198-202)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

359. *In gangrena pulpara simpla, tratamentul mecanic se efectueaza: D 166


A. pana la foramenul apical
B. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
C. pana la ½ canalului
D. pana la constrictia apicala
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
360. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: B 166
A. pana la foramenul apical
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la ½ canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
361. Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi ABCD 165
clasificate astfel:
A. analogice
B. audiometrice
C. digitale
D. de inalta frecventa
E. radiologic
362. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele AD 162
instrumente:
A. ace Miller
B. ace tire-nerf fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. ace Kerr fine si foarte fine
E. freze globulare mici

Tema 60.
Obturarea canalelor radiculare
(pg.214-238)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

363. Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt E 232


reprezentate de:
A. nu necesita instrumente speciale
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor
C. nu necesita mult timp
D. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
E. asigura o obturatie omogena a canalelor

61
364. Cat timp este necesar pentru ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului de D 225
gutaperca, prin introducerea lui in cloroform,:
A. 2 minute
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 3-4 secunde
E. 20 minute
365. Ce criterii trebuie sa avem in vedere la alegerea acului Lentulo: ABCE 215
A. volumul canalelor
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor
366. Ce aspecte nedorite pot surveni in tehnica de sigilare a canalului radicular BDE 219
prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,:
A. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
B. solubilitatea sigilantilor
C. dezobturare dificila in caz de necesitate
D. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali

Tema 61.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(pg 249-260)
Bibliografie:
M. Gafar, A. Iliescu – Endodonţia clinică şi practică, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2007.

367. *Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta un factor care sa conditioneze E 251-
severitatea manifestarilor clinice in cazul depasirilor apicale: 252
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. tipul de reactivitate individuala
E. forma pe sectiune a canalului radicular
368. *Atunci cand persista o secretie seroasa moderata in canalul radicular, nu se C 258-
indica: 259
A. paste cu antibiotice
B. tratamentul medicamentos cu antiseptice
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. cauterizarea electrica
E. cauterizarea chimica
369. *Care dintre urmatoarele variante reprezinta schema de administrare a D 252
ampicilinei pentru tratamentul parodontitei apicale acute seroase la adulti:
A. 0,500g o data pe zi
B. 0,500g de 2 ori pe zi
C. 0,250g de 4 ori pe zi

62
D. 0,250g de 6 ori pe zi
E. 0,200g de 5 ori pe zi
370. Care dintre urmatoarele variante reprezinta etape din schema de tratament a BDE 257
parodontitelor apicale acute purulente in stadiul endodosos:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
C. extractie si replantare
D. drenaj alveolar prin extractia dintelui
E. medicatie analgetica, tranchilizante
371. Care dintre urmatoarele variante sunt indicate in cazul secretiei seroase ABDE 259
abundente pe canal din parodontita apicala cronica:
A. lasarea deschisa a dintelui
B. drenaj endodontic
C. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. crearea unei fistule artificiale medicamentoase

Tema 62.
Morfofiziologia parodontiului marginal
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viața Medicală Românească,
București (pg. 40-46)

372. *Gingia marginală liberă are următoarele caracteristici cu o excepție: C 42


A. Este partea cea mai coronară a gingiei
B. Corespunde peretelui extern al șanțului gingival
C. Continuă spre apical gingia atașată
D. Grosimea marginii gingivale libere variază între 0,5 și 2mm
E. Conturul marginal este neted, ascuțit, fără neregularități sau
depresiuni
373. *Gingia interdentară (papila) are următoarele caracteristici cu o excepție: A 42-43
A. Forma papilelor interdentare nu variază cu vârsta sau morfologia
osului alveolar subiacent
B. Ocupă spațiul interentar (ambrazura gingivală)
C. Are o formă piramidală în regiunea frontală
D. Are aspectul unui cort în zona laterală
E. Papilele sunt înguste, hipertrofice și hiperplazice atunci când dinții
prezintă înghesuiri
374. Poziția gingiei față de dinte depinde de: ABDE 46
A. Anomalii dentomaxilare
B. Efectul unor iatrogenii
C. Prezența sau absența liniei muco-gingivale
D. Parafuncții și obiceiuri vicioase
E. Inflamația bacteriană supraadâugate
375. Forma și volumul papilei interdentare variază în raport cu: BC 43
A. Morfologia osului zigomatic
B. Vârsta
C. Diastema și tremele produse prin deplasările patologice ale dinților

63
D. Înălțimea gingiei atașate
E. Poziția liniei muco-gingivale

Tema 63.
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viața Medicală Românească,
București (pg. 109-111, 137-155)

376. *In compozitia tartrului supragingival se găsesc: C 140


A. Florură de staniu
B. Hipoclorit de sodiu
C. Fosfat de magneziu
D. Iodoform
E. Clorhexidină
377. *Este obicei vicios ce favorizează apariția parodontitelor marginale: A 149
A. Respirația orală
B. Edentația netratată
C. Bruxismul
D. Încleștarea dinților
E. Folosirea periuțelor de dinți soft
378. Dintre deficiențele de nutriție ce favorizează apariția parodontitelor marginale BCE 155
fac parte:
A. Diabetul zaharat
B. Hipovitaminoza A
C. Hipovitaminoza C
D. Cirozele hepatice
E. Hipovitaminoza PP
379. Ritmul de formare al tartrului depinde de: ACDE 141
A. Natura alimentelor
B. Greutatea indvidului
C. Particularitățile masticației
D. Variațiile individuale ale fluxului saliar
E. Localizarea dintelui

Tema 64.
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale
Parodontologie - Dumitriu H.T, Dumitriu S., Dumitriu A.S., 2009, Ed Viața Medicală Românească,
București (pg. 189-199)

380. *La bolnaii cardiaci netratați cu inhibitori ai canalelor de calciu, mucoasa C 193
gingivală nu prezintă:
A. Zone întinse de edem
B. Disjuncții între epiteliu și corion
C. Prezența unui important infiltrat trombocitar în corion

64
D. Vasele din corion prezintă o îngroșare a pereților și reducerea
lumenului
E. Fibroblaștii prezintă semne de suferință și degradare
381. *Din următoarele, specia microbiană cel mai frecvent întâlnită în parodontitele B 192
agresive este:
A. Fusobacterium nucleatum
B. Porphyromonas gingivalis
C. Eikenella corrodens
D. Campylobacter rectus
E. Micromonas micros
382. *Bolanvii cardiaci tratați cu nifedipin și diltiazem nu prezintă: E 193
A. O matrice fibroasă bine dezvoltată
B. Fibroblaști cu aspect de miofibroblaști
C. Material extracelular asemănător laminei bazale
D. O matrice organizată sub forma unei rețele de benzi groase de
colagen
E. Important infiltrat plasmocitar in corion
383. Diagnosticul pozitiv în parodontologie este rezultatul coroborării între: ACD 189
A. Anamneza pacientului
B. Aprecierea subiectivă a stării parodonțiului marginal
C. Utilizarea examenelor complementare
D. Examinarea obiectivă a parodonțiului marginal
E. Urmărirea evoluției post tratament
384. Criteriile secundare de diagnostic ale parodontitelor agresive includ: BE 196
A. Debutul bolii apare înainte de 30-40 de ani
B. Cantitatea de placă bacteriană este redusă în raport cu distrucția
parodontală
C. Titrul de anticorpi contra S.mutans este crescut
D. Pacientul este în general sănatos
E. Se remarcă anomalii de structură și comportament ale fagocitelor

Tema 65.
Forme clinice și simptomatologie în gingivite și parodontite marginale
(6, pag. 221-245, 254-269, 274-278)

385. *În afectarea gingivo-osoasă a bifurcațiilor și trifurcațiilor dinților laterali se B 265


descriu următoarele grade:
A. Gradul 0: leziunile sunt incipiente și afectează în principal gingia,
care se retrage și pune în evidență zona de furcație fără ca sonda să
pătrundă interradicular
B. Gradul I: leziunile sunt incipiente și afectează în principal gingia,
care se retrage și pune în evidență zona de furcație fără ca sonda să
pătrundă interradicular
C. Gradul II: Sonda exploratoare pătrunde adânc interradicular, dar nu
trece pe versantul opus
D. Gradul IV: Sonda exploratoare pătrunde adânc interradicular, dar
nu trece pe versantul opus

65
E. Gradul IV: sonda exploratoare pătrunde interradicular pe o distanță
de 1-3mm
386. După localizare și întindere, gingivita cronică poate fi: BDE 224
A. Gingivita generalizată – cuprinde gingia liberă și fixă la unul sau un
număr mic de dinți
B. Papilita, inflamația papilei dentare
C. Gingivita difuză – cuprinde doar papila interdentară și marginea
gingivală liberă
D. Gingivita marginală, care afectează extremitatea liberă a marginii
gingivale și mai puțin sau deloc gingia fixă
E. Gingivita generalizată – cuprinde gingia din întreaga cavitate
bucală
387. În gingivita cronică sunt prezente următoarele semne: ABC 224-
A. Sângerarea gingivală 225
B. Culoarea roșie deschisă a gingiei
C. Pungi false
D. Pungi adevărate
E. Recesiune gingivală
388. Principalele medicamente implicate în producerea, ca efect secundar, a ADE 237
hiperplaziilor gingivale sunt:
A. Hidantoina
B. AINS
C. Doxiciclina
D. Ciclosporinele
E. Nifedipin

Tema 66.
Evoluție, prognostic și complicații ale parodontopatiilor
(6, pag. 282-286)

389. *Complicațiile loco-regionale ale parodontitelor includ următoarele, mai puțin: D 286
A. Celulite
B. Sinuzita maxilară
C. Adenite
D. Septicemie
E. Tromboflebita sinusului cavernos
390. Complicațiile locale ale îmbolnăvirilor parodontale sunt: ABD 283
A. Lacunele cuneiforme
B. Necrozele pulpare
C. Adenopatia cervicală
D. Hiperestezia dentinară
E. Gingivo-stomatita ulcero-necrotică
391. Următoarele afirmații referitoare la abcesul parodontal sunt adevărate: CE 283-
A. Mucoasa acoperitoare este boselată 284
B. Abcesul parodontal marginal situat între doi molari superiori se
poate însoți de fenomene de celulită ale buzei superioare
C. Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent vestibular

66
D. Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent lingual sau
palatinal
E. Uneori apar microabcese multiple
392. Obiectiv, în cadrul abcesului parodontal se poate observa: BDE 284
A. Mucoasa acoperitoare este lucioasă, de culoare gri
B. Consistența abcesului situat palatinal, in primele faze, este mai
fermă
C. Percuția verticală a dinților limitrofi abcesului este, de regulă, mai
dureroasă decât cea transversală
D. Testele de vitalitate a dinților limitrofi sunt pozitive, în general la
intensități mai mari ale stimulilor folosiți
E. Adenopatiile loco-regionale sunt frecvente

Tema 67.
Tratamentul gingivitelor și parodontopatiilor marginale
(6, pag. 288-292, 305-336, 342-360)

393. *Faza inițială a tratamentului parodontal NU include: E 289


A. Tratamentul complicațiilor acute
B. Igienizarea efectuată de medic
C. Desființarea microulcerațiilor din pungile parodontale false
D. Instruirea pacienților privind igiena bucală
E. Proceduri chirurgicale
394. *Printre acțiunile tetraciclinei NU se numără: B 348-
A. Acțiune antiinflamatorie 349
B. Concentrare moderată în structurile osoase, în general
C. Acțiune reparatorie și regenerativă
D. Condiționare a suprafețelor radiculare
E. Acțiune antimicrobiană
395. Tratamentul parodontal de corectare morfofuncțională include: ABCD 289
A. Proceduri chirurgicale
B. Restaurări odontale
C. Restaurări protetice
D. Tratament ortodontic
E. Tehnici de igienizare la domiciliul pacientului
396. Instrumentele de netezire fină a suprafețelor dentare după detartraj includ: CD 309
A. Sonde exploratorii
B. Săpăligi
C. Perii rotative
D. Benzi abrazive
E. Seceri

67
Tema 68.
Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si
parodontite
(Dumitriu HT 2009/pg 465-477)

397. Tratamentul gingivitei de sarcină se face cu următoarele precauții: BD 467


A. Administrare profilactică de antibiotic
B. Ședințe scurte cu schimbarea poziției șezând în clinostatism ușor
oblic
C. Gingivectomie gingivo-plastică a zonelor hiperplaziate
D. Evitarea tratamentelor în trimestrul al III-lea de sarcină
E. Evitarea tratamentelor în trimestrul al II-lea de sarcină
398. Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta în: BE 466
A. Aplicații de perhidrol cu spatula în șanțul gingival
B. Aplicații locale de extracte vegetale cu acțiune antimicrobiană și
antiinflamatoare
C. Gingivectomie gingivo-plastică
D. Modularea gazdei prin administrarea de metotrexat
E. Îndepărtarea și prevenirea acumulării de tartru și placă bacteriană.
399. *La bolnavii cu epilepsie tratați pentru hiperplazii gingivale hidantoinice, în D 468
cazul declanșării unei crize epileptice se administrează intravenos sau
intramuscular:
A. O fiolă de 5 ml Sulfat de Calciu
B. 0,3 ml de Epinefrină
C. 5 ml Dexametazonă
D. Diazepam 0,010 g
E. O fiola de Rodilemid care se poate repeta la fiecare ora.
400. *După H.T. Dumitriu, tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: E 470
A. Administrarea de antibiotic
B. Vitaminoterapie:c, b1, b2, e
C. Aplicații de colutorii cu antibiotice
D. Aplicații locale de orthochrome
E. Decapușonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte
incomplet erupt
401. În formele acute de gingivită și gingivo-stomatită micotice, tratamentul constă BCE 472
în:
A. Administrarea de Amfotericină B,
B. Spălături bucale cu soluție apoasă de bicarbonat de sodiu 10%
C. Administrarea de Nistatin (suspensie)
D. Administrarea de hiposufit de sodiu 1-2g/zi
E. Atingerea leziunilor cu soluție de violet de gnețiană 1% zilnic, timp
de 7 zile .
402. În parodontita marginală cronică superficială, tratamentul constă în: ABE 472
A. Tratament antimicrobian și antiinflamator ca în gingivita simplă
B. Bioterapie de reactivare
C. Reechilibrare ocluzală
D. Antibioterapie țintită, pe baza antibiogramei
E. Debridare gingivală, detartraj.

68
Tema 69.
Ocluzia dentara
Surse bibliografice:
7. Protetica dentara vol 1, coord. Norina Forna, 2011, pg25-76

403. In miscarea de deschidere a gurii se realizeaza rotatie pura la o amplitudine de:


A. 15 mm
B. 25 mm 7, Pg
AB
C. 30 mm 59
D. 35 mm
E. Nicio valoare anterioara
404. Insertia maseterului se realizeaza la nivelul:
A. Arcadei zigomatice
B. Scizurii sigmoide
AD 7, 39
C. Apofizei coronoide
D. Unghiului mandibular pe fata externa
E. Condilului mandibular
405. Alinierea dintilor pe arcada este influentata de:
A. Musculatura manducatoare
B. Musculatura linguo-oro-faciala 7, 25-
BCD
C. Unele instrumente muzicale de suflat 26
D. Obiceiuri vicioase ca sugerea degetului
E. Toate de mai sus.

Tema 70.
Restaurari unidentare intracoronare
Surse bibliografice:
Forna N., De Baat C., Bratu D.,Mercut V., Petru Al., Plopsor S.,Traistaru T. Protetica Dentara Vol. I,
Editura Enciclopedica Bucuresti, 2011

406. Dupa complexitate inlay-urile se pot clasifica in: ACD 172


A. Inlay cu crampoane
B. Inlay onlay de substitutie
C. Inlay cu glisiera
D. Inlay cu pivot radicular
E. Inlay multifatetat
407. Bizotarea marginilor cavitatii pentru inlay clasa I Black: ACD 178
A. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 35
grade pentru inlay metalic
B. se face bizotare si pentru inlay-ul ceramic sau compozit
C. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 15
grade in functie de extinderea cavitatii
D. nu se face bizotare pentru inlay-ul ceramic
E. nici un raspuns corect
408. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a pentru inlay presupune: BE 181

69
A. Peretii vestibulari so orali sa fie convergenti catre ocluzal
B. In cavitatile mai mari se prefera tehnica Ward
C. Peretii vestibular si oral sa fie diverganti spre dintele adiacent
D. Dimensiunile cavitatii ocluzale sunt dictate in special de procesul
carios
E. Dimensiunile cavitatii proximale sunt dictate de procesul carios si
de profilaxie

Tema 71.
Restaurari extracoronare
Surse bibliografice:
Forna N., De Baat C., Bratu D.,Mercut V., Petru Al., Plopsor S.,Traistaru T. Protetica Dentara Vol. I,
Editura Enciclopedica Bucuresti, 2011

409. *Pragul cervical pentru onlay ¾: A 248


A. Va fi un prag semicircular
B. Va fi plasat supragingival
C. Va fi continuu pe toate suprafetele dintelui
D. Va fi ingust de 0,8-1 mm
E. Se uneste cu santurile de retentie
410. *Dintre instrumentele necesare prepararii pentru coroanele partiale nu face C 303
parte:
A. Sonda parodontala
B. Pietre de finisare
C. Discuri pentru finisare din hartie sau plastic
D. Freza con invers
E. Instrument diamantat in forma de flacara
411. Prepararea pentru coroana partiala la dintii frontali presupune: DE 314
A. Santuri de orientare pentru reducerea orala care sa permita un
spatiu interocluzal de 0,5 mm
B. Realizarea de santuri proximale pentru forma de retentie
C. Santuri de orientare pentru reducerea axiala care sa permita o
grosime a metalului de 1 mm la margini
D. Reducerea axiala va include si zona de contact
E. Reducerea orala trebuie sa asigure un spatiu de 1-1,5 mm
412. Coroana partial cu crampoane are avantajele: ACD 318
A. Presupune o reducere minima a dintelui
B. Posibilitea de utilizare in caz de implicare carioasa
C. Acces optim pentru finisare marginala si igienizare
D. Implicare gingivala minima
E. Utilizabila si pe dintii devitali

70
Tema 72.
Elemente structurale ale punților dentare
Bibliografie: 7. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S.,
Trăistaru T. – Protetică Dentară Vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2011

413. Corpul de punte suspendat este cunoscut și sub denumirea de: CDE 7,
A. punte oarbă 457;46
B. ֦ridge lap pontic֞ 3
C. corp de punte supramucos
D. intermediar igienic
E. intermediar ֦în arcadă ֞
414. Suprafața de contact între corpul de punte și creasta edentată: ACE 7, 454-
A. trebuie redusă la minim 455
B. trebuie extinsă cât mai mult posibil, pentru a reduce presiunile
masticatorii
C. se indică a se realiza doar pe zona de mucoasă keratinizată
D. se realizează numai pe muchia crestei edentate, în cazul
intermediarilor cu contact tangențial
E. trebuie astfel concepută încât, profilaxia țesuturilor gingivale să
primeze asupra refacerii fizionomice
415. Realizarea unor proteze cât mai estetice necesită: BD 7, 452
A. restaurări protetice cu intermediari cât mai albi
B. proteze care se aseamănă cu dinții naturali
C. un grad cât mai mare de vizibilitate a intermediarilor din zona
frontală
D. respectarea ambrazurilor cervicale
E. așezarea colineară a zenitului gingival

Tema 73.
Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate
Bibliografie: 8. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S.,
Trăistaru T. – Protetică Dentară Vol. II, Editura Enciclopedică, București, 2011
(PG. 116 – 152)

416. *Funcţia de menţinere a croşetelor turnate reprezintă: D Pag.


A. Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale; 129
B. Funcţia prin care acesta nu trebuie să exercite forţe active pe dintele
stâlp ;
C. Funcţia asigurată de pinten ;
D. Funcţie prin care croşetul împiedică desprinderea involuntară a
protezei pe câmpul protetic
E. Nici un răspuns nu este corect.
417. * Funcţia de menţinere a croşetelor turnate: B Pag.
A. Se datorează braţului rigid al croşetului. 129
B. Se datorează braţului retentiv al croşetului.
C. Se datorează pintenului croşetului.

71
D. Reprezintă Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor
orizontale
E. Nici un răspuns nu este corect.
418. *Croşetul R. P. I. (Rest-Proximal-played-I) a lui Kroll este folosit în edentaţiile B Pag.14
parţiale întinse: 7
A. pe dintele ce delimitează distal edentaţia;
B. evită torsiunea spre distal a dintelui stâlp;
C. aplicat pe faţa orală a dinţilor frontali
D. prezintă un braţ elastic şi doi pinteni ocluzali;
E. pe dintele ce delimitează distal edentaţia.
419. *Croşetul continuu (Housset) este: A Pag.14
A. un foarte bun element de sprijin şi stabilizare utilizat adeseori şi ca 7
element antibasculant în edentaţia parţială de clasa I-a Kennedy
B. aplicat în funcţie de linia ecuatorului protetic;
C. aplicat pe faţa orală a dinţilor laterali, supraecuatorial;
D. utilizat în edentaţia clasa a III a Kennedy;
E. toate variantele A-D sunt corecte.
420. *Următoarea afirmaţie este falsă referitoare la Croşetul Ney numărul 1: C Pag.13
A. Se aplică pe dinţii cu linia ghid nr. 1; 9
B. Este format dintr-o parte rigidă, corpul din care porneşte pintenul
ocluzal, cei doi umeri situaţi în conul de sprijin şi două braţe elastice
;
C. Este format dintr-o parte rigidă, corpul din care porneşte pintenul
ocluzal, cei doi umeri situaţi în conul de sprijin , un braţ elastic şi un
brat rigid ;
D. Prezintă o foarte bună încercuire ;
E. Prezintă reciprocitate satisfăcătoare.
421. *Funcţia de menţinere a croşetelor turnate ; A Pag.
A. Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stălp; 130
B. Depinde de adâncimea preparării lăcaşului pentru pintenul ocluzal ;
C. Depinde de numărul braţelor rigide.
D. Este realizată cănd croşetul cuprinde mai mult de 180 0 din
circumferinţa dintelui ;
E. Nici un răspuns nu este corect.
422. *În cazul croşetului R.P.I plăcuţa proximo-linguală are următorele roluri: B Pag.14
A. De realizare a retenţiei; 7
B. de ghidaj a protezei;
C. realizează reciprocitatea cu braţul retentiv;
D. De a evita torsiunea mezială a dintelui pe care se aplică;
E. De a permite torsiunea mezială a dintelui pe care se aplică.
423. * Funcţia de stabilizare a croşetelor turnate reprezintă ; A Pag.
A. Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale; 130
B. Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor vertical în direcţie
mucozală;
C. Funcţia prin care croşetul trebuie să cuprindă mai mult de 180 0 din
circumferinţa dintelui;
D. Funcţia prin care croşetul împiedică desprinderea involuntară a
protezei de pe cămpul protetic;
E. Funcţia prin care croşetul nu exercită forţe active asupra dintelui
stâlp.

72
424. *Croşetul Nally-Martinet are următoarele caracteristici: D Pag.14
A. Nu prezintă pintenu ocluzal; 7
B. pintenul ocluzal situat în foseta distală;
C. este utilizat de obicei pe incisivi;
D. are scopul de a împiedica bascularea dintelui spre edentaţie
E. se aplica in general pe molari.
425. *Croşetul cu acţiune reciprocă al lui Bonwill. C Pag.14
A. este utilizat doar la maxilar; 6
B. este utilizat la doar la mandibulă;
C. prezintă sprijin excelent;
D. pintenul ocluzal nu este susţinut de un conector secundar;
E. pintenul ocluzal este situat în foseta mezială.
426. *Croşetul cu acţiune posterioară : C Pag.
A. Este aplicat în special pe molari; 141
B. Nu prezintă elasticitate, fiind considerat un croşet rigid;
C. pintenul ocluzal nu este susţinut de un conector secundar;
D. conferă rigiditate protezei;
E. Este aplicat pe molari.
427. *Croşetul în formă de săgeată are următoarele caracteristici: D Pag.14
A. Este indicat în edentaţiile terminale clasa III-a Kennedy 9
B. Este indicat în edentaţiile intercalate clasa a IV-a Kennedy
C. Prezintă un conector secundar rigid cu lungime redusă;
D. Prezintă un conector secundar prelungit
E. partea activă se sprijină interdentar deasupra punctului de contact.
428. Sistemul de crosete Roach utilizeaza pentru retentie urmatoarele zone: C Pag.
A. zonele vestibulare ale dintilor stalpi; 142
B. zonele ocluzo-proximale ale dintilor care limiteaza mezial edentatia;
C. zonele proximale ale fetelor laterale ale dintilor;
D. zonele distale ale dintilor limitrofi edentatiei;
E. e) zonele vestibulo-ocluzale ale dintilor care limiteaza distal
edentatia.
429. Funcţia de menţinere a croşetului reprezintă : A Pag.12
A. funcţia prin care croşetul împiedică desprinderea involunară a 9
protezei de pe câmpul protetic în timpul exercitării funcţiilor
sistemului stomatognat.
B. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de distalizare a protezei;
C. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de mezializare a protezei;
D. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de înfundare a protezei
pe câmpul protetic;
E. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de lateralitate a
protezei.
430. Funcţia de stabilizare reprezintă : A Pg. 130
A. funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale;
B. funcţia prin care croşetul împiedică desprinderea involunară a
protezei de pe câmpul protetic în timpul exercitării funcţiilor
sistemului stomatognat.
C. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de înfundare a protezei
pe câmpul protetic;
D. funcţia prin care croşetul nu trebuie să exercite forţe asupra dinţilor
restanţi

73
E. funcţia prin care croşetul se opune miscării de basculare a protezei.

TEMA 74.
Determinarea relaţiilor intermaxilare in edentatia totala (p.550-563)
Bibliografie: 8. Forna N., (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S.,
Trăistaru T. – Protetică Dentară Vol. II, Editura Enciclopedică, București, 2011
(PG. 550 – 563)

431. Stimularea reflexului de ocluzie molară: CE p. 559


A. este o metodă simplă de determinare a relației de postură;
B. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare posturală;
C. este o metodă simpla de determinare a relației centrice;
D. are ca scop inducerea relației de postură;
E. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziţionare centrică.
432. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: ABC p. 550
A. se face în absența pacientului;
B. verifică respectarea indicațiilor date prin șabloane și prin fișa de
laborator;
C. răspunsurile A și B sunt corecte;
D. este o metodă simplă ce utilizează repere preextracționale;
E. toate variantele sunt corecte.

Tema 75.
Noţiuni de dezvoltare a dintelui şi structurilor de suport
(9, pag. 7 - 40) - PEDODONŢIE

433. Despre formarea dentară (odontogeneză) sunt adevărate următoarele afirmaţii: ACD Pag. 8,
A. este specifică fiecărui grup dentar Pedodo
B. nu continuă postnatal nţie,Vo
C. începe în viaţa intrauterină l. 1,
D. continuă postnatal o perioadă variabilă de timp Rodica
E. continuă postnatal o perioadă fixă de timp Luca
434. În funcţie de forma sa la un momemnt dat, se consideră că dintele trece succesiv ABCE Pag. 9,
prin următoarele stadii morfologice: Pedodo
A. mugure nţie,Vo
B. cupă l. 1,
C. lama dentară Rodica
D. folicul Luca
E. clopot
435. Din sacul dentar (folicular) se vor dezvolta: BE Pag.
A. dentina 13,
B. osul alveolar Pedodo
C. pulpa dentară nţie,Vo

74
D. smalţul dentar l. 1,
E. ligamentele periodontale Rodica
Luca

Tema 76.
Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari
(9, pag. 117-148) – PEDODONŢIE

436. Despre coroanele dinţilor temporari sunt adevărate următoarele afirmaţii: ACE Pag.
A. sunt mai globuloase decât coroanele dinţilor permanenţi 121,
B. sunt mai lungi decât coroanele dinţilor permanenţi Pedodo
C. sunt mai scurte decât coroanele dinţilor permanenţi nţie,Vo
D. sunt mai largi la colet l. 1,
E. sunt mai înguste decât coroanele dinţilor permanenţi Rodica
Luca
437. Tuberculul Zuckerkandl se întâlneşte pe: ACDE Pag. 9,
A. jumătatea mezială a suprafeţei vestibulare la colet la nivelul Pedodo
molarului unu temporar superior nţie,Vo
B. jumătatea mezială a suprafeţei vestibulare la colet la nivelul l. 1,
molarului unu temporar inferior Rodica
C. jumătatea distală a suprafeţei palatinale la colet la nivelul molarului Luca
unu temporar superior
D. jumătatea distală a suprafeţei vestibulare la colet la nivelul molarului
unu temporar superior
E. treimea mezială a suprafeţei palatinale la colet la nivelul molarului
unu temporar inferior
438. Despre morfologia incisivilor temporari inferiori următoarele afirmaţii NU sunt BCD Pag.
adevărate: 122,
A. marginea incizală prezintă lobi de creştere Pedodo
B. faţa orală prezintă cingulum nţie,Vo
C. prezintă o proeminenţă pe faţa vestibulară l. 1,
D. prezintă o proeminenţă pe faţa orală Rodica
E. canalul radicular este ingust Luca

Tema 77.
Caria la dinţii temporari: forme clinice şi diagnostic , patologia pulpară şi metode
de tratament în inflamaţia pulpară
(10, pag. 43-82, 99-119, 127-157) – PEDODONŢIE

439. *Printre etapele care fac parte din cea de a 2 şedinţă a pulpotomiei devitale a D Pag.
dinţilor temporari NU se regăseşte următoarea: 157,
A. îndepărtarea în totalitate a tavanuui camerei pulpare Pedodo
B. toaleta canalului nţie,Vo
C. obturaţia de canal l. 2,
D. îndepărtarea parţială a tavanului camerei pulpare

75
E. reperarea orificiilor canalelor radiculare Rodica
Luca
440. Pulpotomia dinţilor temporari este indicată în: BD Pag.
A. necroză pulpară septică 130,
B. inflamaţie pulpară coronară Pedodo
C. inflamaţie pulpară radiculară nţie,Vo
D. eşecul coafajelor l. 2,
E. carie simplă superficială Rodica
Luca
441. Tehnica de lucru din pulpotomia vitală a dinţilor temporari cuprinde următoarele ABCD Pag.
etape : 132,
A. îndepărtarea în totalitate a dentinei alterate Pedodo
B. examinarea pulpei coronare (culoare, consistenţă la palpare, aspect nţie,Vo
general) l. 2,
C. aplicarea peste bontul radicular a unui pansament medicamentos Rodica
D. spălarea cavităşii coronare de resturile de dentină Luca
E. excizia şi exereza pulpei radiculare
442. După clasificarea lui SIMON (1987), pulpitele ireversibile pot fi: BDE Pag.
A. pulpite parţiale 104,
B. pulpite acute Pedodo
C. pulpite cu pulpă sterilă nţie,Vo
D. pulpite cronice l. 2,
E. pulpite subacute Rodica
Luca

76

S-ar putea să vă placă și