Teoria Inteligentelor

Multiple
între teorie şi practică
Şcoala Gimnazială Nr 1
Matca, judeţ Galaţi
 Gardner şi definiţia
Inteligenţei
■ Gardner definea inteligenta ca fiind:
“abilitatea sau setul de abilităţi care
permite unei persoane să rezolve
probleme sau să creeze produse care
sunt preţuite în unul sau mai multe
contexte culturale.”
 Studiind cum rezolvă oamenii
problemele, Gardner a evidenţiat 8
inteligenţe:
• Vizual-spaţială
• Naturalistă
• Muzicală-ritmică
• Logico- matematică
• Verbal-lingvistică
• Intrapersonală
• Interpersonală
• Corporal – kinestezică
■ 1. Inteligenţa verbal – lingvistică –
reprezint capacitatea de al folosi
eficient cuvintele, fie în registrul oral,
fie în registrul scris. Un elev cu tipul
acesta de inteligenţă va agrea în
mod deosebit să citească, să scrie,
să povestească, să facă jocuri de
cuvinte.
■ 2. Inteligenţa logico – matematică – aceasta
include capacitatea de a utiliza raţionamente
inductive şi deductive, de a rezolva probleme
abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre
concepte, idei şi lucruri, deprinderea de a emite
raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale
cunoaşterii. Un elev cu tipul acesta de
inteligenţă are plăcerea de a rezolva probleme,
de a lucra cu cifre; raţionează inductiv şi
deductiv; are un bun discernământ în ceea ce
priveşte relaţiile şi conexiunile; realizează
calcule complexe; are gândire ştiinţifică.
■ 3. Inteligenţa vizual - spaţială – această inteligenţă a
„imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a
percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală,
precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe
vizuale. Aceşti elevi pot vizualiza, pot reprezenta grafic
imagini în spaţiu, pot transfera imagini mentale asupra
unui obiect pe care îl creează ori îl îmbunătăţesc.
■ Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are imaginaţie
activă; îşi formează imagini mentale (vizualizează); se
orientează uşor în spaţiu; are percepţii corecte din
diferite unghiuri; reprezintă uşor grafic prin pictură,
desen.
■ 4. Inteligenţa corporal – kinestezică include
deprinderi fizice speciale precum coordonarea,
echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza,
precum şi deprinderi tactile.
■ Un elev cu tipul acesta de inteligenţă îşi poate
controla în mod voluntar mişcările corpului; îşi
poate programa mişcări ale corpului; face uşor
legătura dintre corp şi minte.
■ 5. Inteligenţa muzical – ritmică - exprimă gradul de
sensibilitate la sunet şi capacitatea de a răspunde
emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi
dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele
acestui tip de inteligenţă.
■ Elevii din această categorie apreciază structura muzicii
şi a ritmului; au “scheme” sau “cadre” pentru auzirea
muzicii; este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale;
recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri,
muzică, tonuri şi vibraţii; apreciază calităţile
caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor.
■ 6. Inteligenţa interpersonală - reprezintă abilitatea de
a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile,
motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Elevii au deprinderi
de comunicare nonverbală, deprinderi de colaborare,
capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru
consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de
a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în
vederea atingerii unor scopuri comune.
■ Elevii din această categorie se recunosc rapid pentru că
lucrează bine în grup, comunică eficient verbal şi non –
verbal, sunt sensibili la sentimentele şi temperamentele
celor din jur, optează pentru lucruri în cooperare dau
dovada de empatie.
■ 7. Inteligenţa intrapersonală presupune capacitatea
de a avea o reprezentare de sine corectă (de a
cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea
conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii,
de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de
asemenea, capacitatea de autodisciplină,
autoînţelegere şi autoevaluare.
■ Elevii din această categorie pot fi recunoscuţi pentru că
au capacitate de concentrare; au tendinţă de a reflecta
asupra realităţii înconjurătoare; sunt conştienţi de
propriile sentimente; au abilităţi de gândire, se
concentrează uşor, învaţă singuri prin metode
individualizate
■ Inteligenţa naturalistă este sesizabilă la copiii care
învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura.
Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer
liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la
ştiinţe naturale.
■ Elevii din această categorie se recunosc pentru că au
dezvoltat simţul de comuniune cu natura; recunosc şi
clasifică elementele naturii; apreciază impactul naturii
asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii. Aceşti copii vor
fi foarte interesaţi de lecţiile de geografie si vor participa
activ la desfăşurarea acestora.
Limba şi literatura română
Clasa a III a D
Subiectul: Textul literar„ La săniuș ”
după Ion Agârbiceanu
GRUPA SCRIITORILOR (inteligența verbal-lingvistică + interpersonală)
Realizați povestirea fragmentului în care Niculăiță și Vasilică au mers la săniuș .
GRUPA MATEMATICIENILOR : (inteligenţa logico - matematică + interpersonală)
Adresați cât mai multe întrebări pentru propoziția : „Locul e larg, așa încât pot
pleca deodată zeci de săniuțe ce vin ca trăsnetul până la poale ” .
GRUPA ACTORILOR (inteligența corporal - kinestezică + interpersonală)
Interpretați personajele textului folosind mimica, gesturile și replicile adecvate
rolurilor .
GRUPA NATURALIȘTILOR : (inteligența naturalistă + interpersonală)
Prezentați în câteva propoziții aspecte din natură in anotimpul de iarnă .
GRUPA CONSTRUCTORILOR: (inteligența vizual - spațială + interpersonală)
Ordonați piesele acestui puzzle. Ce ați obținut ?
■ Limba şi literatura română
Clasa a III a D
Subiectul: Textul literar “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
■ GRUPA SCRIITORILOR (inteligenţa verbal-lingvistică)
Realizaţi povestirea fragmentului în care copiii ajung cu uratul la casa lui nea Vasile Aniţei.
GRUPA MATEMATICIENILOR ( inteligenta logico-matematică)
Compuneţi o problemă care să se rezolve prin două operaţii, pornind de la conţinutul
textului.
GRUPA ACTORILOR (inteligenţa corporal-kinestezică)
Interpretaţi personajele textului folosind mimica, gesturile şi replicile adecvate rolurilor.
■ GRUPA AVOCAŢILOR (inteligenţa interpersonală)
Discutaţi , până vă veţi pune de acord , şi prezentaţi înţelesul următoarelor expresii din
cuvintele scrise în coloana alăturaţă:
Fotbalistul trăgea de timp potrivindu-şi mingea. nu făcea nimic
■ Bătrânul trăgea la măsea. să văslească
■ Băiatul trăgea mâţa de coadă. a lipsi
■ Lui îi plăcea să traga la vâsle. bea

■ El trăgea chiulul la ore. întârzia

GRUPA PICTORILOR: (inteligenţa vizual spaţială)
Redaţi printr-un desen vizita copiilor la nevasta lui nea Vasile Aniţei.
Educaţie civică
Clasa a III a D
Subiectul: Siceritate şi minciună
GRUPA SCRIITORILOR (inteligenţa verbal-lingvistică)
Găsiţi un alt sfârşit întâmplării din poezia “Nicu a spart o cană”.
GRUPA MATEMATICIENILOR ( inteligenta logico-matematică)
Aflaţi câturile următoarelor împărţiri:
15: 5 =
30:3 =
27:3=
40:5=
28:4=
30:5=
Scrieţi în dreptul fiecărui cât cuvântul corespunzător pentru a obţine un proverb:
10 8 6 3 7 9
recunoscută, pe, iertată, Greşeala, jumătate, este.
Transcrieţi proverbul!
GRUPA ACTORILOR (inteligenţa corporal-kinestezică)
Interpretaţi personajele textului folosind mimica, gesturile şi replicile adecvate
rolurilor din poezia “Nicu a spart o cană”.
GRUPA PICTORILOR: (inteligenţa vizual spaţială)
Redaţi printr-un desen versurile poeziei:

Nelu a spart o cană: plici! Vine mama. -Ce- i cu tine?

Neatent! Ce poţi să zici?
Nimeni însă nu-l zări,
S-o ascundă, bine-o fi?
Se gândeşte, se gândeşte,
Cana nu se mai lipeşte.
Ce stai supărat, copile?
Lacrimi mici îi dau sub geană:
-N-am nimic.Am spart o cană!
-Rău, dar nu pot să te cert.
Ai spus drept şi eu te iert.

GRUPA MUZICIENILOR: ( inteligenţa muzical ritmică)

Găsiţi o melodie potrivită următoarelor versuri
Nelu a spart o cană: plici! Vine mama. -Ce- i cu tine?
Neatent! Ce poţi să zici? Ce stai supărat, copile?
Nimeni însă nu-l zări, Lacrimi mici îi dau sub geană:
S-o ascundă, bine-o fi? -N-am nimic.Am spart o cană!
Se gândeşte, se gândeşte, -Rău, dar nu pot să te cert.
Cana nu se mai lipeşte. Ai spus drept şi eu te iert.
 CONCLUZII
TEORIA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE ne ajută să ne cunoaştem mai
bine elevii şi, să alegem pentru aceştia
cele mai bune metode pentru a eficientiza
procesul de predare – învăţare - evaluare.
Bibliografie:

■ Gardner, H. 2005. – “Mintea disciplinată”,

Editura Sigma;
■ Păcurari, O. (coord.) 2003 – “Strategii didactice
inovative”, Ed. Sigma;

Material realizat de:

Prof.înv primar Cojocariu Georgiana