Profesor: Bogdan Ștefănescu

Clasa a VIII-a
Istorie
Societatea românească între tradiție și modernitate
Studiu de caz:
Anul 1821 în istoria românilor

Pe plan european au loc, în 1820-1822, mai multe mişcări de eliberare socială şi naţională
(Spania, Italia, Serbia, Grecia). În strânsă legătură cu mişcarea de emancipare a grecilor de sub
stăpânirea otomană, organizată de societatea Eteria, a avut loc mişcarea socială şi naţională
declanşată sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, în Ţara Românească.
Cauzele mişcării sunt de mai multe feluri:
1. economice:
 economie de tip feudal;
 slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;
 populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%)
2. sociale:
 situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;
 lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;
 existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;
 îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;
3. naţionale:
 abuzurile domnilor fanarioţi;
 sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;
 tributul şi rechiziţiile impuse de turci (mucarer, peșcheș);
 monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Desfăşurărea mişcării
 ianuarie 1821 – moare domnul Alexandru Şuţu şi, provizoriu, conducerea este luată de un Comitet
de Oblăduire (marii boieri pământeni).
 Comitetul de Oblăduire îl va numi pe Tudor Vladimirescu să „ridice norodul la arme” pentru
răsturnarea regimului fanariot, pentru înlăturarea stăpânirii otomane și cucerirea independenței
țării;
 programul revoluționar al lui Vladimirescu nu se limita doar la înlăturarea stăpânirii otomane, ci
dorea eliminarea corupției și a fiscalității excesive, abolirea privilegiilor boierești, dreptate și
egalitate. Astfel, T. Vladimirescu intră în conflict cu marii boieri și părăsește Bucureștiul,
îndreptându-se spre zona Olteniei pentru a pregăti revolta;
 Tudor Vladimirescu coopera cu Societatea Eteria.
 în Oltenia îi răscoală pe pandurii nemulţumiţi că au fost puşi să plătească dările;
 el este în legătură cu Comitetul de Oblăduire şi cu eteriştii;
 întăreşte mănăstirile din nordul Olteniei şi îşi aşează tabăra la Padeş, unde dă
cunoscuta Proclamaţie, care are un vădit caracter social;
 de aici îşi deplasează mulţimea de panduri şi ţărani la Țânțăreni, unde stă în februarie şi unde
alcătuieşte „Cererile norodului românesc”, care devine programul mişcării;
 în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă spre Muntenia;
 Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra la Cotroceni;
 la 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri cu Tudor, cei doi îşi
împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de sub munte, iar al doilea, pe cele de
câmpie şi Oltenia;
 în luna mai, turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;
 Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind învinuit de
legături cu turcii, este ucis în noaptea de 26-27 mai;
 pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură lui Ipsilanti;
 la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;
 ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova la Sculeni şi Secu.

Urmări:
 sunt numiţi, în cele două ţări, domni dintre boierii pământeni;
 ele rămân sub ocupaţie militară turcească până în 1822.