Femeile \n via]a politic`

Plecându-se de la ideea c` scena politic` este

unul dintre locurile unde se iau cele mai
importante decizii care afecteaz` în mod
deosebit [i femeile [i rupându-se distinc]ia
public/privat prin care rolurile stereotipice de
gen erau clar distribuite, a devenit evident`
nevoia ca femeile s` participe la via]a politic`
[i la luarea deciziilor în general, mai ales c`
supra-reprezentarea b`rba]ilor din pozi]iile
cheie determin` o anumit` desconsiderare a
nevoilor [i aspira]iilor femeilor. În orice demo-
cra]ie reprezentarea tuturor nevoilor (implicit [i
ale femeilor) reprezint` un aspect fundamental.
Printre factorii care determin` ca majoritatea
femeilor s` nu se implice în via]a politic` se
num`r` gândirea de tip patriarhal, stereoti-
purile [i discrimin`rile de gen, recrut`rile [i
sistemele de promovare p`rtinitoare, etc. De
asemenea un alt aspect îl reprezint` divizi-
unea muncii [i a responsabilit`]ilor familiale.
Femeile sunt înc` cele care trebuie s` aib`
grij` de cas`, de copii [i de familie în general,
ceea ce le limiteaz` posibilit`]ile [i alegerile
privind cariera, fie politic`, fie de alt` natur`.
Prin pozi]ie de decizie se poate în]elege acea
pozi]ie prin care se ia sau se influen]eaz` o
anumit` decizie. Procesul general de luare a
deciziilor vizeaz` atât: a) via]a politic`, b) ad-
ministra]ia public` [i instan-
]ele judec`tore[ti, c) via]a
social` [i economic`.
În acest sens, ANES [i-a pro-
pus s` reactualizeze doar
datele statistice privitoare la
prezen]a femeilor din via]a
politic`, analizele referitoa-
re la celelalte medii urmând
s` fie realizate în cel mai
scurt timp posibil.

3
 1. Pre[edin]ie a) [eful Cancelariei Primului-Ministru
Consilieri Preziden]iali – 1 b`rbat;
b) În cadrul aparatului de lucru al [e-
Femei B`rba]i fului Cancelariei Primului-Ministru
2 (28,6%) 5 (71,4%) (vezi Tabel 1);
c) Ministrul delegat pentru controlul
Consilieri de Stat implement`rii programelor cu finan-
]are interna]ional` [i urm`rirea apli-
Femei B`rba]i
c`rii acquis-ului comunitar – 1 b`rbat.
3 (21,4%) 5 (78,6%)
Consilieri Personali ai Pre[edintelui Cabinetul Primului-ministru - Corpul
României: de consilieri ai Primului-Ministru:
– 0 femei Consilieri de stat
2. Parlamentul României Femei B`rba]i
Camera Deputa]ilor 1 (6,2%) 15 (93,8%)

Femei B`rba]i Consilieri personali

37 (11,2%) 294 (88,8%) Femei B`rba]i
10 (71,6%) 4 (28,4%)
Senat
De[i peste 70% din consilierii perso-
Femei B`rba]i nali ai primului-ministru sunt femei
13 (9,4%) 125 (90,6%) doar o femeie este consilier de stat.
Secretariatul General al Guvernului
3. Guvernul României – total angaja]i
– 22 mini[tri din care 3 femei ministre
Femei B`rba]i
(13, 6%)
142 (56,8%%) 108 (43,2%)
Femei B`rba]i
– func]ii de conducere
3 (13,6%) 19 (86,4%)
Femei B`rba]i
Cancelaria Primului-Ministru:
8 (42,1%) 11 (57.9%)
Aceea[i inversare procentual` se pe-
trece [i în cazul Secretariatului Gene-
ral al Guvernului. Ca salariate, femeile
predomin`, îns` conducerea este
asigurat` tot de b`rba]i.

Purt`torul de Cuvânt al Guvernului

– 1 femeie

4
Tabel 1
Func]ii de Func]ii de Func]ii de
Func]ii de Func]ii de [ef
demnitate director director
director serviciu
public` general adjunct
Femei
3 (10%) 3 11 2 3
294 (58.6%)
B`rba]i
27 (90%) 3 9 2 3
208 (41,4%)
Total
30 (100%) 6 20 4 6
502 (100%)
Interesant este faptul c`, de[i num`rul femeilor salariate (58,6%) din
cadrul aparatului de lucru al [efului Cancelariei Primului-Ministru
este cu mult mai mare decât cel al b`rba]ilor, cu toate acestea
func]iile cheie sunt controlate preponderent de b`rba]i.
4. Ministere

Salaria]i/salariate
la nivel ministerial

Din tabelul al`turat

se observ` cu
u[urin]` c` în 10
ministere din totalul
de 15, femeile pre-
domin`. Ministerul
de Justi]ie (75,42%),
Ministerul S`n`t`]ii
(cu procentul cel
mai mare de
78.86%), Ministerul
Integr`rii Europene
(69,10%) [i
41% Ministerul Muncii,
59% Solidarit`]ii Sociale
[i Familiei (66,

femei 37%) sunt cel mai
Total reprezentare la nivel ministerial
b`rba]i bine reprezentate.
5
 Femei [i b`rba]i în
func]ii de conducere

Ministerul Integr`rii
Europene este singurul
minister în care peste
75% din pozi]iile de
conducere sunt de]i-
nute de femei, urmând
Ministerul Culturii
(61,02%), Ministerul
S`n`t`]ii (60,24%) [i
Ministerul Mediului
(58,72%). În ceea ce
prive[te Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale
datele vizeaz` doar
posturile civile.
Ministerul Afacerilor
Externe are aproape
79% din posturile de
conducere ocupate
38% de b`rba]i, în timp ce
62% în Ministerul Aface-
rilor Interne femeile
sunt slab reprezentate
Total reprezentare
femei în posturile de con-
în func]ii de conducere
b`rba]i ducere (13,12%).

5. Prefecturi 7%
(3 femei)
În ceea ce prive[te administra]ia 93%
(39 b`rba]i)
public` local` femeile sunt în
mod evident sub-reprezentate,
din moment ce, în general peste Prefec]i
80% din pozi]iile de decizie sunt
18%
controlate de b`rba]i. Femeile (15 femei)
prefect sunt de 7%, femeile sub- 82%
(69 b`rba]i)
prefect de sub 20%, femeile pri-
mar doar de 4% iar femeile con-
femei
siliere jude]ene de 16%.
b`rba]i Subprefec]i
6
 Reprezentarea femeilor
în prefecturi

0 femei prefect/subprefect

1 femeie subprefect

1 femeie prefect

7
8
6. Prim`rii
Procentul femeilor
ce ocup` func]ia
de primar

96%
(3141 b`rba]i) 4%
(142
femei)
0%

femei
0-5%
Prim`rii
b`rba]i
5-10%
 7. Consilii jude]ene
Procentul femeilor
în cadrul consiliilor
jude]ene

4%
96% (142
(3141 femei)
b`rba]i)
0-5%
15-20%

femei
5-10%
20-25%

b`rba]i
10-15%
25-30%
Consilieri jude]eni

9
 Concluzii
1. Femeile din România, de[i sunt bine pla-
sate ca salariate atât la nivel central cât
[i local, sunt în general slab reprezentate
în func]iile de decizie.

2. Se remarc` o feminizare a nivelurilor de

mijloc (în special nivelul central) ale
administra]ie publice. Piramida puterii
politice este dominat` atât la vârf (la ni-
vel central) cât [i la baz` (la nivel local)
de c`tre b`rba]i.

3. Este evident` feminizarea unor ramuri

precum justi]ia, s`n`tatea, integrarea
european` [i domeniul muncii.

4. De asemenea, trebuie luat în calcul faptul

c` datele nu sunt segregate [i pe tipurile
de func]ii de conducere, în sensul c`,
spre exemplu, de[i la MIE (cazul cel mai
fericit) avem peste 76% femei în pos-
turile de conducere, func]iile de secre-
tari de stat sunt ocupate doar de b`rba]i.

5. Este necesar` o cercetare calitativ` pen-

tru a eviden]ia [i cauzele structurale ale
acestei reprezent`ri sc`zute la luarea de-
ciziilor. Pe baza acesteia se vor putea
proiecta astfel [i variantele de solu]ii fie
de natur` legislativ` (modificarea regu-
lilor de numire politic` a persoanelor în
func]iile de conducere, amendarea legi-
lor electorale, introducerea unei cote de
participare – spre exemplu sistemul
zipper) fie în termeni de campanii de
informare [i con[tientizare sau prin m`-
suri care s` stimuleze în mod concret
concilierea vie]ii de familie cu cea profe-
sional`.

10