Introducere

Oamenii și medicina sunt inseparabili din cele mai vechi timpuri.Cu

toate că formele fizice ale medicamentelor nu s-au schimbat
radical,atitudinea oamenilor față de medicamente s-a schimbat cu
trecerea timpului.Astfel au fost dezvoltate și sunt în curs de dezvoltare
noi sisteme cu eliberare controlată de medicamente,pentru a depăși
limitarea impusă de sistemele convenționale. Într-un regim terapeutic
tipic, doza de medicament și intervalul de dozare sunt optimizate pentru
a menține concentrația medicamentului în fereastra terapeutică,
garantând astfel eficacitatea, reducând în același timp efectele toxice. În
sistemele de administrare orală convenționale există adesea o
concentrație ineficientă a medicamentului la locul de acțiune, drept
urmare acest tip de doză este imprevizibil, cu efecte secundare. O
eliberare rapidă și necontrolată a medicamentului poate duce la
toxicitate sistemică sau locală. Mai mult, viteza și gradul de absorbție a
medicamentului în acest tip de formulări pot varia foarte mult, în funcție
de factorii fizico-chimici ai medicamentului, însoțind excipienți sau
factori fiziologici. Tehnologiile avansate de eliberare a medicamentelor
pot îmbunătăți aceste produse, atât în probleme intrinseci, cum ar fi
eficacitatea și controlul lor, cât și extrinseci, fie pentru valoarea lor
comercială, fie ca o resursă eficientă pentru concurența comercială.
Sistemele cu eliberare controlată asigură o concentrație uniformă de
medicament la locul de absorbție, prin urmare, după absorbție, acestea
permit menținerea concentrațiilor plasmatice într-un interval terapeutic,
ceea ce reduce la minimum efectele secundare și reduce frecvența
administrării. Cedarea controlată a acestor sisteme este asigurată prin
intermediul unor principii fizico-chimice întâlnite și la preparatele cu
eliberare prelungită (difuziune ,osmoză , îmbibare ,eroziune )prin
metode asistate electric (iontoforetic,sonoforetic ) sau magnetic ,activată
de temperatură, pH, fotoiradiere sau prin autoreglare.Cu toate că
problemele de formulare și tehnologice sunt complexe ,există un număr
semnificativ de sisteme cu eliberare controlată aflate în uz clinic
,destinate căii orale, parenterale, transdermice ,oculare
,vaginale.Obiectivul prezentei teze de licență este studiul sistemelor
osmotice orale și formularea acestora în așa mod încît să determine
creșterea complianței pacienților la modul de administrare și reducerea
frecvenței reacțiilor adverse. Sistemele osmotice orale utilizează osmoza
,respectiv mișcarea naturală a apei printr-o membrană ,pentru a controla
eliberarea substanței medicamentoase în tractul gastrointestinal.
Sistemele osmotice au un design adecvat pentru eliberarea controlată a
medicamentelor, care se bazează pe principiul presiunii osmotice.
Aceste sisteme nu sunt influențate de diferiții factori fiziologici existenți,
de aceea au și o eliberare predictibilă a medicamentului din proprietățile
cunoscute ale medicamentului și forma de dozare, modulând
proprietățile aceluiași sistem. Lucrarea de față va analiza principalele
sisteme osmotice orale de eliberare controlată mai utilizate, cuprinzând
proiectarea, funcționarea și aspectele sale bazate pe formularea sa.