Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea tehnica „Gh.

Asachi”
Facultatea de Arhitectura „G.M. Cantacuzino” Iasi

Caiet de practica

Stud: Rotaru Robert Augustin


AN III Sem. B
Ziua I – Perete din gips-carton

Gips cartonul este o placa rigida din gips turnat intre doua straturi
de carton special. Este folosit pentru constructia de pereti despartitori,
tavane si placari. De obicei se foloseste la interior, dar exista si placi
speciale pentru fatade. Sistemele de gips carton au devenit alternativa
la finisajele traditionale realizate cu zidarie, tencuiala si glet.
Sistemele de gipscarton ajuta constructorii si proiectantii sa
indeplineasca reglementarile pentru rezistenta la foc, izolare fonica,
absorbtie acustica si eficienta termica. De asemenea, ajuta si in zonele
cu umezeala ridicata, prin folosirea placilor speciale.
Peretii din gips-carton pot avea, pe langa rolul de separare a incaperiilor
si rol de protectie contra incendiilor si zgomotelor si in anumite cazuri
de izolare termica. In general, aceste cerinte pot fi rezolvate optim si
rapid din punct de vedere tehnic, o atentie deosebita necesitand insa
imbinarea peretilor si tavanelor, racordul tamplariei la pereti si
includerea instalatiilor in acestia precum si executia rosturilor de
imbinare, orizontale si verticale.
Componentele sistemului
Peretii recomandati pentru utilizare in incaperi cu umiditate ridicata, se
compun din :
- structura de sustinere din profile metalice (montanti) de tip CW si
UW,
- placi de gips-carton pentru incaperi cu umiditate ridicata de culoare
verde
- placile de gips-carton obisnuite
- grund de impermeabilizare a placilor
- banda pentru realizarea racordurilor perete - perete si perete -
pardoseala.
- benzi si chituri de etansare, suruburi si dibluri de fixare.

1. Racordul la pardoseala
In cazul bailor cat si al bucatariilor, este bine sa tinem seama de faptul
ca dupa montarea peretilor din gips-carton se va turna o sapa umeda
(care va ingloba instalatiile de pardoseala). Este indicat sa acordati o
atentie deosebita racodului peretilor cu pardoseala.

Racordul trebuie sa fie etans si sa impiedice infiltrarea apei catre


incaperile de dedesubt. Aceasta se poate realiza prin utilizarea unei
pelicule hidroizolante, care in dreptul imbinarii dintre perete si
pardoseala se va arma suplimentar cu plasa din fibra de sticla.

2. Racordul la tavan
Toate aceste racorduri au in comun etansarea la vapori, la
imbinarea dintre elementele constructive. Se recomanda etansarea
rosturilor de imbinare cu profile decorative (din polistiren, lemn sau
chiar metalice) lipite cu adeziv siliconic. Acest lucru ar trebui sa
impiedice transferul de vapori prin zona de racord, catre exteriorul
camerei.

4. Racordul la tamplarie
Avand in vedere ca discutam despre o solutie de
compartimentare, racordul cu tamplaria inseamna inglobarea usilor de
interior in peretii de gips-carton si etansarea acestei legaturi. Pentru
acesta trebuie sa se stabileasca de la inceput dimensiunea usilor,
urmand ca golul creat din profilele metalice de sustinere a peretilor sa
fie cu maxim 5 mm mai mare decat tocul usii. Pentru etansare, pe
profilele metalice se va monta o banda de neopren care sa impiedice
transferul vaporilor.

5. Finisarea
Peretii de gips-carton permit utilizarea tuturor tipurilor de finisaje
dedicate pentru bai si bucatarii, gresie si faianta, tapete rezistente la
umiditate, vopsele rezistente la umiditate, covoare pvc pentru pereti,
etc. Pentru o protectie mai buna la vapori se recomanda utilizarea
grundului de impermeabilizare si a benzii de etansare, care sa nu
permita trecerea acestora prin placa de gips-carton sau printre
imbinarile dintre acestea. Grundul asigura si o prindere mai buna a
adezivilor pentru finisajele utilizate. In cazul finisajelor de tip covoare
PVC pentru pereti, nu este necesara grunduirea placilor pentru etansare
impotriva vaporilor.

Pentru sustinerea obiectelor sanitare dar si a obiectelor de


mobilier suspendate, este necesar sa luati in considerare utilizarea de
stative sau traverse care sa transmita incarcarea direct catre structura
metalica de sustinere a peretilor. Datorita faptului ca spatiul respectiv
este impermeabil la vapori, se recomanda implementarea unui sistem
de ventilare, in cazul bailor, care sa exhausteze aerul umed. In cazul
bucatariilor ventilarea se poate realiza prin intermediul hotei.

Echipamente:
Ca echipament se recomanda: manusi de bumbac, ochelari de
protectie, bluza cu maneca lunga, masca de protectie, casca de
protectie.
Montajul este recomandat sa se faca in echipe de 2 oameni.

Pentru un montaj usor se recomanda: cuter, boloboc, ruleta, sfoara


de trasare, surubelnita electrica.

Concluzii:
In functie de cerintele specifice ale proiectului, peretii din gips-
carton constituie o solutie pertinenta de rezolvare a compartimentarilor,
datorita nenumaratelor combinatii existente intre tipul de structuri de
sustinere si tipul si numarul de placi ce pot fi utilizate intr-o solutie. In
cazul incaperilor cu umiditate ridicata trebuie acordata o atentie
deosebita cantitatii de vapori care apare in incaperea respectiva si
modul in care acestia sunt impiedicati sa migreze catre incaperile
adiacente.
Ziua II/ III – Perete cortina

Fatadele din sticla si aluminiu autoportante cu proprietati fono si


termoizolante poarta denumirea uzuala de “pereti Cortina”, acestea
fiind folosite atat pe plan vertical, orizontal, cu panta pozitiva sau
negativa, dar si pentru acoperisuri (luminatoare, cupole).
Peretii Cortina reprezinta o modalitate usoara de “a imbraca in
sticla” o cladire.
Exista mai multe tipuri de pereti cortina, acestia fiind tipul clasic
la care se vede un profil de aluminiu atat pe orizontala cat si pe verticla,
semistructural la care acest profil se vede numai pe orizontala, sau
structural unde pe exterior nu se vede nici un profil.
Peretii cortina sunt fatade moderne cu excelente calitati de izolare
termica si fonica, dar mai ales cu posibilitati infinite de design.
Reprezinta o solutie nu doar pentru constructii de birouri, ci si pentru
inchiderea unor spatii interioare sau constructia de luminatoare.
Sistemele de perete cortina, fatade ventilate si sistemele de umbrire,
sunt toate combinate in exterior intr-o structura, in scopul de a gestiona
functionalitate de lunga durata, protectia impotriva soarelui, apei,
aerului si a obtine o izolare fonica performanta.

Exista mai multe tipuri de pereti cortina, cel mai utilizat este
peretele cel clasic cu profile care acopera vizibil sticla atat pe verticala
cat si pe orizontala, cel semi-structural unde se observa doar un contur
de aluminiu ce rigidizeaza prinderea, si cel structural la care din
exterior se vede numai sticla, aplicata pe profilele de aluminiu prin
sigilare cu un produs siliconic special. In cazul unui perete cortina
structural, sau semi-structural vizibila este numai sticla si garniturile
EPDM inguste dintre ochiurile de sticla, ce dau impresia unui perete in
intregime din sticla, cu un impact estetic deosebit. Evident, acest tip de
perete cortina este si cel mai costisitor.

Peretii cortina pot fi combinati cu placari de fatada din materiale


compozite pe suport de aluminiu de tip bond (alucobond, reynobond,
etalbod, jbond, exalcobond, etc.) avand zone de foc tip shadow-box la
nivelul planseelor ori pe coloane extreme (laterale).

Avantajele peretilor cortina sunt multiple:

 Protectia si infrumusetarea cladirilor.


 Asamblare facila si rapida.
 Rezistenta la factorii de mediu (inclusiv la presiunea vantului cu
intensitate mare).
 Flexibilitate si rezistenta la deformarile cladirilor datorate
vibratiilor, cutremurelor sau altor cauze.
 Izolare fonica si termica.
 Intretinere usoara.
 Greutate redusa.
 Culori diverse si rezistente.
 Adaptare la orice tip de cladire.

La ora actuala, un perete cortina poate fi construit din PVC sau


lemn stratificat, dar materialul cel mai folosit pentru un perete cortina
este aluminiul ce poate fi reciclat pentru acelasi scop de mii de ori. Este
de remarcat faptul ca acest material – aluminiul – nu isi pierde
proprietatile sale unice, ba mai mult, reciclarea necesita doar 5% din
energia initiala de realizare.

Peretii cortina se pot clasifica dupa cum urmeaza:

 Perete cortina clasic


 Perete cortina structural
 Perete cortina semistructural
 Perete cortina modular
 Perete cortina spider

Astfel, au in alcatuirea lor urmatoarele componente:

Sistemul structural propriu constituit din

 montanti (elemente verticale)


 rigle distantier / traverse (elemente orizontale)
Panouri montate pe sistemul structural propriu si care pot fi:

 panouri transparente din sticla (fixe sau mobile)


 panouri opace

Dispozitive de prindere, fixare, etansare si finisare (piese


speciale, garnituri si chituri).

Geamuri termoizolante.
Peretii cortina se impart din punct de vedere constructiv in: standard,
structural, semi-structural.

Aceste sisteme au sticla prinsa de structura cu presoare si capace


(cu diferite forme, de la una clasica, minimala, pana la cele proeminente
tip aripa-oviva), atat pe inaltime cat si pe latime sau numai pe o directie.
Pe cealalta directie se practica o prindere speciala, ascunsa, la exterior
vazandu-se doar sticla si sigilantul dintre sticle.

Exista si varianta in care fatada este numai sticla, toate prinderile


fiind ascunse.

In aceste structuri se insereaza deschideri special concepute


pentru a asigura o izolatie corespunzatoare, dar si pentru a se integra
perfect in conceptul de fatada de sticla. In functie de varianta sistemului
exista deschideri cu rama la vedere sau cu rama ascunsa (de afara se
vede doar sticla).

Montantii si traversele au latimi mici in raport cu sticla (50mm),


diferitele nivele de rezistenta asigurandu-se prin cresterea in adancime
a acestora, fara a modifica suprafata vitrata.

Marea varietate de montanti si traverse pot satisface, constructiv,


toate cerintele arhitecturale.