Sunteți pe pagina 1din 26

CAPITOLUL VI

CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA ARENDEI

1.NOȚIUNEA DE ARENDARE. CONTRACTUL DE ARENDARE

Arendarea reprezintă o varietate a contractului de locaţiune. Astfel art 1778 (1) din
Codul civil precizează: locaţiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare. În ceea ce
privește noțiunea de locațiune aceeași reglementare precizează la art 1777 că locaţiunea este
contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numite locatar,
folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie.

Prin urmare, părțile contractului de arendă sunt arendatorul (proprietarul bunului) și


arendașul (cel care ia bunul în folosință).

Bunurile agricole care pot fi arendate sunt enumerate în în Codul civil în Secţiunea a 3-
a Reguli particulare în materia arendării. Astfel, art. 1836 precizeazăcă pot fi arendate orice
bunuri agricole, cum ar fi:

a) terenurile cu destinaţie agricolă, şi anume terenuri agricole productive - arabile,


viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbuştii fructiferi, plantaţiile de hamei şi duzi,
păşunile împădurite, terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările
piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice, platformele şi spaţiile de depozitare
care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi
folosite pentru producţia agricolă;
b) animalele, construcţiile de orice fel, maşinile, utilajele şi alte asemenea bunuri
destinate exploatării agricole.

Contractul de arendare se încheie între arendator şi arendaş (persoane fizice sau


juridice) pe durată determinată sau nedeterminată.
Dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată
perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul
agricol în care se încheie contractul. (art. 1837 Codul Civil).

Obligațiile arendașului și arendatorului sunt redate în tabelul de mai jos:

ARENDAȘ ARENDATOR
1
OBLIGAȚII
 să depună un exemplar al contractului la  are obligația înregistrării contractului
consiliul local în a cărui rază teritorială se încheiat între părți, precum și a modificărilor
află bunurile agricole arendate, pentru a fi survenite ulterior, în termen de 30 zile de la
înregistrat într-un registru special ţinut de încheierea/producerea modificării acestuia,
secretarul consiliului local. (Cod civil art. la organul fiscal competent, respectiv la
1838(2)). organul fiscal în a cărui rază teritorială își are
În plus, când bunurile arendate sunt situate în domiciliul.
raza teritorială a mai multor consilii locale,
câte un exemplar al contractului se depune la
fiecare consiliu local în a cărui rază
teritorială sunt situate bunurile arendate.
(Cod civil art. 1838(3)).

 cheltuielile legate de încheierea,


înregistrarea şi publicitatea contractului de
arendare revin arendaşului. (Cod civil art.
1838(5)).

 să asigure bunurile agricole pentru riscul


pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din
cauza unor calamităţi naturale. (Cod civil art.
1840).
În plus, legat de pierirea recoltei, Codul civil
prevede la art. 1841*)
(1) Atunci când, pe durata arendării, întreaga
recoltă a unui an sau cel puţin o jumătate
din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere
reducerea proporţională a arendei dacă
aceasta a fost stabilită într-o cantitate
determinată de produse agricole, într-o
sumă de bani determinată sau într-o sumă
de bani determinabilă în funcţie de valoarea
unei cantităţi determinate de produse
agricole.

(2) Dacă arendarea este făcută pe mai mulţi


ani, reducerea nu se va stabili decât la
sfârşitul arendării, când se va face o
compensare a recoltelor tuturor anilor de
folosinţă.

2
2.ASPECTE FISCALE PRIVIND ARENDAREA

2.1. IMPOZITUL PE VENIT

Arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal face parte din categoria
veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor în înţelesul art. 83 din Codul fiscal
(punctul 19 alin.1 din normele metodologice): În categoria veniturilor impozabile din cedarea
folosinței bunurilor, în înțelesul art. 83 din Codul fiscal, se cuprind veniturile din închirieri și
subînchirieri de bunuri mobile și imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor
agricole, din patrimoniul personal.

În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul


personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți
și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în
natură primite.(Cod fiscal art. 84(4)).

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza


prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și,
respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor
direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, hotărâri ce
trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiași
termen, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, pentru a fi comunicate unităților
fiscale din subordine. (Cod fiscal art. 84(5)).
Aceste hotărâri se gasesc pe site-ul ANAF la adresa:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Judete_PreturiAgricole_2018.htm.

Observație: De aici tragem concluzia că în contractul de arendă trebuie să se prevadă


care este venitul brut în lei sau cantitatea brută ce urmează să o primească arendatorul.

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. (Cod fiscal art.
84(7)).

Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară de 40% aplicată la


venitul brut, reprezintă .... eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate,
generate de condiții naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundații, incendii și
altele asemenea. (Cod fiscal art 84 Norme metodologice pct.20 (6)). De asemenea, același punct

3
din Codul fiscal precizează că pentru recunoașterea deductibilității cheltuielii stabilite
forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.

Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către


plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului
net, impozitul fiind final. (Cod fiscal art. 84(8)). Prin urmare:

Impozit pe venitul din arendă = 10% x (Venitul brut prevăzut în contract – 40% x
Venitul brut)

Declararea impozitului reţinut se face de plătitorul venitului în declaraţia 112


Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Ordinului comun al ministrului finanţelor publice
nr.1931/2018).

2.2. CONTRIBUŢIILE SOCIALE OBLIGATORII

Pentru veniturile din arendă NU se datorează contribuţia de asigurări sociale CAS


(art.137).

Se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) dacă beneficiarul


veniturilor din arendă estimează pentru anul curent venituri din:
- activităţi independente;
- drepturi de proprietate intelectuală;
- asocierea cu o persoană juridică;
- cedarea folosinţei bunurilor;
- activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
- venituri din investiţii;
- alte surse.
a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la
data de 15 martie a anului în curs pentru care se stabileşte contribuţia(art. 170).

Prin urmare baza de calcul a CASS este echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară.
CASS se stabileşte prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul de mai sus. (art.
170, art. 174)
Pentru anul 2018 suma anuală de plată este de 2.280 lei (1900 lei salariul minim x 12 luni
x 10%).

Există următoarele cazuri în care se poate afla arendatorul ce implică reguli proprii în
ceea ce privește obligația de calcul, reținere și plată a CASS:

4
►Pentru persoanele fizice care realizează venituri din arendă, obţinute de la un singur
plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor venituri, pentru anul
curent, este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se
datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină şi să plătească
CASS, precum şi să depună declaraţia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc veniturile. În contractul încheiat între părţi se desemnează plătitorul de
venit în vederea calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiei prin reţinere la sursă, în anul în
curs. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel
stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei anuale datorate. (art. 174 alin.5, norme pct. 16
alin.1)

►Dacă, veniturile sunt realizate din mai multe surse şi/sau categorii de venituri, iar
veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari
decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuţia, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, plătitorul de venit
care are obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării contribuţiei şi de la care venitul
realizat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară. Nivelul contribuţiei calculate şi
reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa
contribuţiei datorate. Plătitorul de venit desemnat depune declaraţia 112 până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. (art. 174 alin. 6, norme pct. 16
alin.1).

Concluzie: Cu privire la obligațiile plătitorului de venit se disting cazurile:


 nu are obligația să rețină la sursă CASS pentru persoanele fizice care, în anul
2018, estimează venituri sub 22.800 lei de la acest plătitor;
 pentru veniturile estimate de la acest platitor de venit peste 22.800 lei, plătitorul de
venit va reține CASS la sursă doar dacă persoana fizica care obține veniturile îl
desemnează pe acesta, prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare
și să platească contribuția datorată. Și în cazul în care persoana fizică obține venituri cel putin
egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară, de la un singur plătitor aceasta trebuie să îl
desemneze pe plătitorul de venit, prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să
declare și să platească contribuția datorată.

►Dacă nivelul venitului net din categoriile menţionate (activităţi independente, drepturi
de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinţei bunurilor,
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiţii, alte surse) inclusiv arenda, pentru care
impozitul se reţine la sursă, estimat a se realiza este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe
ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, dar venitul net cumulat este cel
puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară, contribuabilul îşi calculează singur
contribuţia datorată prin Declaraţia unică pe care are obligaţia depunerii până la data de
15 martie a anului pentru care se datorează contribuţia. (art. 174 alin. 7, norme pct. 16
alin.1).

Persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate sub nivelul
plafonului minim de 12 salarii minime brute pe ţară pot opta pentru plata CASS în condiţiile
prevăzute la art. 180 din Codul fiscal.
5
2.3. PARTICULARITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Conform art. 270 (1) din Codul fiscal, în sensul TVA, este considerată livrare de bunuri
transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar.
Un caz particular în cazul arendei este schimbul de bunuri sau servicii, care presupune
existența unei operațiuni care implică o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii în schimbul
unei livrări de bunuri și/sau prestări de servicii. Conform art. 272 din Codul fiscal, fiecare
persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii
cu plată. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se prevede că schimbul include
orice livrăă ri de bunuri/prestăă ri de servicii ă căă ror plătăă se reălizeăzăă printr-o ăltăă
livrăre/prestăre, precum:
- plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de
prelucrare/obținere a produselor agricole;
- plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care
constituie o prestare de servicii. (Normele metodologice pct. 9 alin. (1))
Prin urmare, în situaţia în care plata arendei se efectueaza în natură, din punct de vedere al
taxei pe valoarea adaugata, au loc următoarele operaţiuni:
 o prestare de servicii constând în arendarea terenului agricol, efectuată de arendator;
 o livrare de bunuri (produse agricole) reprezentând întreaga contravaloare a arendei sau o
parte a arendei datorate arendatorului, efectuată de arendaş.

Fiecare operaţiune din cadrul acestui schimb este tratată separat, aplicându-se prevederile
Titlului VII din Codul fiscal Taxa pe valoarea adăugată, în funcţie de calitatea persoanei care
realizează operaţiunea, cotele şi regulile aplicabile fiecărei operaţiuni în parte.

În cazul în care arendaşul plăteşte arenda în lei, acesta realizează doar achiziţia unui
serviciu care poate fi:
 scutit de TVA conform art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal;
 sau taxabil, dacă arendatorul a optat pentru taxare. Conform art. 292 alin. (3) din Codul
fiscal, orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) lit.
e).

În ceea ce priveşte stabilirea bazei de impozitare a TVA a arendei, precizăm că, potrivit
prevederilor pct. 36 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Codul fiscal, pentru
livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, respectiv cele care sunt supuse cotei standard de
TVA sau cotelor reduse de TVA, prevăzute de art. 291 din Codul fiscal, taxa colectată se
determină după cum urmează:
 se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care rezultă
că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării; (pct 36 a) Normele
metodologice)

6
 contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca incluzând deja
taxa pe valoarea adăugată, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei mărite în
situația în care:

părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea livrării/prestării (Pct. 36


b)1 Normele metodologice)
sau când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu
privire la taxa pe valoarea adăugată, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului respectiv
este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată colectate pentru operaţiunea supusă
taxei, şi furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea
adăugată care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de
probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa
pe valoarea adăugată, inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a furnizorului.

Potrivit art. 286 din Codul fiscal, la stabilirea bazei de impozitare a TVA, se utilizează
preţul stabilit de părţi (valoarea de piaţă dacă părţile sunt afiliate) și care poate fi diferit de
prețurile medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv,
ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care sunt utilizate pentru determinarea
impozitului pe venit.
Dacă în contractul dintre arendaș și arendator nu s-a prevăzut niciun preț, părțile pot
utiliza pentru stabilirea bazei de impozitare a TVA și prețurile medii ale produselor
agricole menționate mai sus.

Concluzie: În contractul de arendă trebuie să se menționeze dacă valoarea arendei


achitate în natură include sau nu contravaloarea TVA aferentă livrării de bunuri.
Dacă în contract se menționează că valoarea include TVA sau nu se face nicio referire,
atunci taxa se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.

3. TRATAMENTUL CONTABIL AL OPERAȚIUNII DE ARENDĂRII

Prezentăm în continuare filiera înregistrărilor contabile aferente arendării în cazul în care


arendașul şi arendatorul sunt persoane impozabile pe teritoriul României înregistrate în scop de
TVA, iar arendatorul a optat pentru impozitarea TVA, urmând ca în paragraful destinat
exemplelor practice să tratăm şi alte cazuri particulare.

ARENDAȘ ARENDATOR
a) Înregistrarea recoltei obținute la cost de -
producție:

7
347 = 711 cost de producție
b) Emiterea facturii pentru bunurile livrate ca b) Primirea facturii de la arendaș şi
arendă în natură: recepționarea bunurilor livrate ca arendă în
natură:
4111/arendator = 7017 preţul negociat
4427 371 = 401/arendaș
4426
Și concomitent descărcarea gestiunii pentru
costul de producție:

711 = 347 cost de producție


c) Primirea facturii de la arendator şi c) Emiterea facturii pentru arendă pentru preţul
înregistrarea cheltuielilor cu chiria pentru negociat atât în bani cât şi în natură:
preţul negociat atât în bani cât şi în natură:
4111/arendaș = 472
471 = 401/arendator 4427
4426
Și lunat transferul cheltuielilor în avans la Și lunar transferul venitului în avans la venituri
cheltuieli curente: curente:
612 = 471 472 = 706
d) Compensarea creanțelor cu datoriile: d) Compensarea creanțelor cu datoriile:

401/arendator = 4111/arendator 401/ arendaș = 4111/ arendaș


e) Plata diferenței: e) Încasarea diferenței:

401/arendator = 5121 5121 = 4111/ arendaș

Deși în cazul arendei în momentul livrării produselor agricole putem înregistra


cpmpensarea creanțelor cu datoriile, întrucât am adus în discuție termenul de
“compensare” considerăm util a face câteva precizări privind COMPENSAREA necesare
de luat în seamă și în cazul altor tranzacții decât arenda:

Compensarea reprezintă modalitatea de stingere a datoriilor reciproce până la


concurența celei mai mici dintre ele.
Compensarea creanțelor și datoriilor cu partenerii locali are în vedere următoarele cazuri:
 cazul standard - compensări, indiferent de sumă, pentru creanțe și datorii încă
scadente sau a căror scadență nu a depășit 30 de zile;

 cazul special - compensarea se face pentru sume mai mari de 10.000 lei și a căror
scadență a fost depășită cu mai mult de 30 de zile.

8
I. Cazul standard: Procedurile privind compensarea sunt reglementate de Hotărârea
Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea
datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea
diminuării blocajului financiar și a pierderilor din economie, și a Regulamentului de
compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, cu
modificările și completările ulterioare.

Pentru derularea procedurilor de compensare cu partenerii români se folosesc ordinele de


compensare care reprezintă documente justificative obligatorii cu regim special.

Exemplu: Societatea Alfa are o datorie de 4.000 lei către societatea Beta pentru achiziții
de bunuri de la acesta. Factura a fost emisă în data de 20.08.2018. Totodată, Alfa are de încasat
de la Beta, în urma prestării unui serviciu, suma de 5.000 lei, factura datând din 10.08.2018.
Alfa și Beta decid să își compenseze creanțele reciproce și în acest sens, în data de 30.08.2018,
întocmesc un ordin de compensare. Compensarea se face pentru suma cea mai mică dintre cele
două creanțe reciproce, respectiv 4.000 lei, valoare pentru care se întocmește ordinul de
compensare.

A.În contabilitatea lui ALFA:

a)Înregistrarea compensării:
4.000 lei 401 = 4111 4.000 lei
Furnizori/Beta Clienți/Beta

b)Diferența de 1.000 lei până la concurența creanței în sumă totală de 5.000 lei se va
încasa prin bancă sau în numerar:
1.000 lei 5121 = 4111 1.000 lei
Conturi la bănci Clienți/Beta
în lei
Sau:
1.000 lei 5311 = 4111 1.000 lei
Casa în lei Clienți/Beta

B.În contabilitatea lui BETA:

a)Înregistrarea compensării:
4.000 lei 401 = 4111 4.000 lei
Furnizori/Alfa Clienți/Alfa

b) Diferența de 1.000 lei până la concurența datoriei în sumă totală de 5.000 lei se va
plăti prin bancă sau în numerar:
1.000 lei 401 = 5121 1.000 lei
Furnizori/Alfa Conturi la bănci
9
în lei
Sau:

1.000 lei 401 = 5311 1.000 lei


Furnizori/Alfa Casa în lei

II. Cazul special – facturi cu valori mai mari de 10.000 lei pentru care termenul de
scadență a fost depășit cu mai mult de 30 de zile

Conform art. 3 din HG nr. 685/1999, pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei,
compensarea datoriilor neplătite la termenele scadente se va realiza numai în conformitate cu
prevederile regulamentului de compensare aprobat prin prezenta hotărâre.

Astfel, în situația în care facturile care intră în procesul de compensare sunt mai mari de
10.000 lei și au depășit 30 de zile de la scadență, operațiunea de compensare se poate efectua
numai în cadru instituțional – la Institutul de Management și Informatică, conform
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea
incapacității de plată, cu modificările și completările ulterioare, și Regulamentului de
compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, aprobat
prin HG nr. 685/1999. Art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a acestui din urmă
act normativ prevede următoarele:

Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligați să se conecteze prin internet sau să folosească
suportul magnetic pentru a transmite în baza de date a Institutului de Management și Informatică
datele privind plățile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 10.000 lei.

Pentru facturile care se încadrează în aceste condiții se transmit următoarele informații:


1. codul fiscal al persoanei juridice raportoare;
2. codul fiscal al persoanei juridice creditoare/debitoare față de care raportorul are de
plătit/încasat;
3. numărul și data emiterii facturii de către persoana juridică creditoare/debitoare;
4. valoarea facturii care urmează să fie încasată de persoana juridică raportoare de la
persoana juridică beneficiară;
5. valoarea facturii care urmează să fie plătită de persoana juridică raportoare persoanei
juridice

În cazul în care se intenționează compensarea creanțelor viitoare cu datorii deja existente,


pentru a evita compensarea prin Institutul de Management și Informatică și numai în măsura în
care operațiunea permite, se pot emite mai multe facturi cu valori care să nu depășească 10.000
lei.

Excepțiile sunt prevăzute la art. 436 alin. (1) din Codul fiscal, decontările între
operatorii economici plătitori de accize și operatorii economici cumpărători de produse
accizabile se fac integral prin unități bancare.
10
Totodată în Normele metodologice de aplicare a codului fiscal se precizează:

În sensul art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, prin încasarea contravalorii livrării de
bunuri sau a prestării de servicii se înțelege orice modalitate prin care
furnizorul/prestatorul obține contrapartida pentru aceste operațiuni de la beneficiarul său
ori de la un terț, precum plata în bani, plata în natură, compensarea, cesiunea de creanțe,
utilizarea unor instrumente de plată. (Secțiunea a 3-a - Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și
prestări de servicii art 25 (7))

În cazul compensării datoriilor aferente unor facturi pentru livrări de bunuri/prestări de


servicii se consideră că furnizorul/prestatorul a încasat, respectiv beneficiarul a plătit
contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau parțial datoriile,
respectiv:

a) În cazul compensărilor între persoane juridice, la data compensării realizate conform


prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru
prevenirea incapacității de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2001, cu modificările
ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice,
în vederea diminuării blocajului financiar și a pierderilor din economie, și a Regulamentului de
compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, cu
modificările și completările ulterioare;

b) În cazul compensărilor în care cel puțin una dintre părți nu este persoană juridică, la
data semnării unui proces-verbal de compensare care să cuprindă cel puțin următoarele
informații: denumirea părților, codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de
identificare fiscală, numărul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe
valoarea adăugată, valoarea compensată, semnătura părților și data semnării procesului-verbal de
compensare. (Secțiunea a 3-a - Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și prestări de servicii art 25
(9))

4.EXEMPLE PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA ARENDĂRII

În prezentarea exemplelor practice privind contabilitatea arendării vom avea în vedere


schema de mai jos:

11
a)Nivelul venitului net estimat de persoana fizică
este sub plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana
juridică nu a fost desemnată prin contractul încheiat
I. Arenda în bani. Arendașul între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să
este persoană juridică platească CASS. (Exemplul 1)
înregistrată în scopuri de TVA, b) Nivelul venitului net estimat de persoana fizică
arendatorul este persoană este peste plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana
fizică. juridică a fost desemnată prin contractul încheiat
între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să
platească CASS. (Exemplul 2)

Produsele care
constituie plata în
natură a arendei
În contractul fac obiectul
dintre părţi s-a taxării inverse.
stabilit că preţul (Exemplul 3)
arendei este
inclusiv TVA, Produsele care
II.Arenda în sau contractul nu constituie plata în
natură. conține natură a arendei
Arendaşul și prevederi cu NU fac obiectul
arendatorul – privire la TVA. taxării inverse
persoane (Exemplul 4)
juridice ambii Produsele care
înregistraţi în constituie plata în
scopuri de TVA În contractul natură a arendei
sau doar dintre părţi s-a fac obiectul
arendaşul. stabilit că preţul taxării inverse.
arendei exprimat (Exemplul 5)
în Kg nu include Produsele care
TVA. constituie plata în
natură a arendei
NU fac obiectul
taxării inverse
(Exemplul 6)

12
a)Nivelul venitului net estimat de persoana fizică
III.Arenda în natură. este sub plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana
Arendașul este persoană juridică nu a fost desemnată prin contractul încheiat
juridică înregistrată în între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să
scopuri de TVA, arendatorul platească CASS. (Exemplul 7)
este persoană fizică
neînregistrată în scopuri de b) Nivelul venitului net estimat de persoana fizică
TVA. este peste plafonul de 22.800 lei astfel încât persoana
juridică a fost desemnată prin contractul încheiat
între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să
platească CASS. (Exemplul 8)

EXEMPLUL 1: ARENDA ÎN BANI. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE


PERSOANA FIZICĂ ESTE SUB PLAFON.

Societatea Alfa este înregistrată în scopuri de TVA și a încheiat un contract de arendă cu


Ionescu Mariana. În contract se prevede o arendă brută în cuantum de 1.000 lei/ha pe an, iar
suprafața luată în arendă este de 10 ha. Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este sub
plafonul de 22.800 lei astfel încât Alfa nu a fost desemnată prin contractul încheiat între părți să
calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS.

Valoare arendă = 10 ha x 1.000 lei/ha = 10.000 lei


Cheltuieli deductibile = 40% x 10.000 lei = 4.000 lei
Venit net = 10.000 lei – 4.000 lei = 6.000 lei
Impozit pe venitul din arendă = 10% x 6.000 lei = 600 lei
Rest de plată arendă netă = 10.000 lei - 600 lei = 9.400 lei.

Înregistrările contabile efectuate de Alfa sunt:

a) Înregistrarea arendei brute datorate conform contractului:


Ca urmare a faptului că dreptul de utilizare a terenului se acordă pentru întregul an, considerăm
potrivită utilizarea contului de cheltuieli în avans.

10.000 lei 471 = 401 10.000 lei


Cheltuieli în Furnizori
avans
Notă: In locul contului 401 se poate folosi si contul 462 Creditori diverşi.

Lunar se vor recunoaște cheltuielile cu chiria (10.000 lei / 12 luni = 833,33 lei/lună):

833,33 lei 612 = 471 833,33 lei


Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
13
gestiune şi
chiriile

b) Reținerea impozitului:

600 lei 401 = 446 600 lei


Furnizori
Alte impozite,
taxe şi
vărsăminte
asimilate

c) Plata arendei nete:

9.400 lei 401 = 5311 9.400 lei


Furnizori
Casa în lei

EXEMPLUL 2. ARENDA ÎN BANI. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE


PERSOANA FIZICĂ ESTE PESTE PLAFON

Societatea Alfa este înregistrată în scopuri de TVA și a încheiat un contract de arendă cu


Ionescu Theodor. În contract se prevede o arendă anuală în cuantum de 3.000 lei/ha , iar
suprafața luată în arendă este de 20 ha. Nivelul venitului net estimat de persoana fizică este peste
plafonul de 22.800 lei astfel încât Alfa a fost desemnată prin contractul încheiat între părți, să
calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS.

Valoare arendă = 20 ha x 3.000 lei/ha = 60.000 lei


Cheltuieli deductibile = 40% x 60.000 lei = 24.000 lei
Venit net = 60.000 lei – 24.000 lei = 36.000 lei
Impozit pe venitul din arendă = 10% x 36.000 lei = 3.600 lei
CASS = 10% x 22.800 lei = 2.280 lei
Rest de plată arendă netă = 60.000 lei – 3.600 lei – 2.280 = 54.120 lei.

a)Înregistrarea arendei brute datorate conform contractului:

60.000 lei 471 = 401 60.000 lei


Cheltuieli în Furnizori
avans

Lunar se vor recunoaște cheltuielile cu chiria (60.000 lei / 12 luni = 5.000 lei/lună):

5.000 lei 612 = 471 5.000 lei


14
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

b)Reținerea impozitului:

3.600 lei 401 = 446 3.600 lei


Furnizori
Alte impozite,
taxe şi
vărsăminte
asimilate

c)Reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate:

2.280 lei 401 = 4314 2.280 lei


Furnizori
Contribuţia
angajaţilor
pentru asigurările
sociale de
sănătate
d)Plata arendei nete:
54.120 lei 401 = 5311 54.120 lei
Furnizori Casa în lei

EXEMPLUL 3: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI –


PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE
ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT
ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE
PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI ESTE INCLUSIV TVA, SAU
CONTRACTUL NU CONȚINE PREVEDERI CU PRIVIRE LA TVA. PRODUSELE CARE
CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI FAC OBIECTUL TAXĂRII INVERSE.

Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul
în Călărași se precizează:

15
 preţul arendei este 1.000 kg, inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu
privire la TVA.
baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor
agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Călărași.
prețul pentru grâu cod NC 1001 conform art. 331 Cod fiscal, norme metodologice pct.
109 (7) este de 0,62 lei/kg pentru anul 2018.

Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la


dispoziţie a terenului agricol.

a) înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană


juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea
operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal:

Calcul TVA: 1.000 Kg x 19/119=159,66 Kg

521,0108 lei 471 = 401 620 lei


(1.000 Kg - Cheltuieli în avans Furnizori (1.000 Kg x
159,66 Kg) x 0,62 lei/kg)
0,62 lei/kg=
840,34 Kg x 0,62
lei/kg
98,9892 lei 4426
(159,66 Kg x TVA deductibilă
0,62 lei/kg)
Și lunar: 521,0108 lei/12 luni = 43,41 lei:
43,41 lei 612 = 471 43,41 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

sau, în cazul în care arendatorul aplică scutirea de TVA prevăzută la art. 292 alin. (2)
lit. e) din Codul fiscal:

620 lei 471 = 401 620 lei


(1.000 Kg x 0,62 Cheltuieli în avans Furnizori (1.000 Kg x
lei/kg) 0,62 lei/kg)
Și lunar 620 lei/12 luni = 51,66 lei:
51,66 lei 612 = 471 51,66 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile
16
b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în
natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, conform contractelor
încheiate.

620 lei 4111 = 7017 620 lei


(1.000 Kg x 0,62 Clienţi Venituri din vânzarea (1.000 Kg x
lei/kg) produselor agricole 0,62 lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție:


711 = 347
Venituri aferente Produse agricole
costurilor stocurilor de
produse

d) Compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole
către proprietarul de teren:
620 lei 401 = 4111 620 lei
Furnizori Clienţi

Concluzie: Din exemplul de mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a
arendei este de 1.000 kg de grâu, inclusiv TVA, arendatorul va primi 1.000 kg de grâu datorită
aplicării taxării inverse.
Observație:
Pentru TVA = 1.000 Kg x 9% = 90 Kg, arendatorul va înregistra:

55.8 lei 4426 = 4427 55,8 lei


(90 Kg x 0,62 TVA deductibilă TVA colectată (90 Kg x 0,62
lei/kg) lei/kg)

EXEMPLUL 4: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI –


PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE
ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT
ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE
PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI ESTE INCLUSIV TVA, SAU
CONTRACTUL NU CONȚINE PREVEDERI CU PRIVIRE LA TVA. PRODUSELE CARE
CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI NU FAC OBIECTUL TAXĂRII INVERSE

Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul
în Alba se precizează:
 preţul arendei este 1.000 kg, inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu
privire la TVA.
baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor
agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Alba.
17
prețul pentru roșii este de 3 lei/kg pentru anul 2018.

Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la


dispoziţie a terenului agricol.

a)înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană


juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea
operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal:

Calcul TVA: 1.000 Kg x 19/119=159,66 Kg

2.521,02 lei 471 = 401 3.000 lei


(1.000 Kg - Cheltuieli în avans Furnizori (1.000 Kg x 3
159,66 Kg) x 3 lei/kg)
lei/kg= 840,34
Kg x 3 lei/kg
478,98 lei 4426
(159,66 Kg x 3 TVA deductibilă
lei/kg)
Și lunar: 2.521,02 lei / 12 luni = 210,08 lei:
210,08 lei 612 = 471 210,08 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

sau, în cazul în care arendatorul aplică scutirea de TVA prevăzută la art. 292 alin. (2)
lit. e) din Codul fiscal:

3.000 lei 471 = 401 3.000 lei


(1.000 Kg x 3 Cheltuieli în avans Furnizori (1.000 Kg x 3
lei/kg) lei/kg)
Și lunar 3.000 lei/12 luni = 250 lei
250 lei 612 = 471 250 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în


natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, conform contractelor
încheiate.

Calcul TVA = 1.000 Kg x 9/109 = 82,56 kg


18
3.000 lei 4111 = 7017 2.752,32 lei
(1.000 Kg x 3 Clienţi Venituri din vânzarea (1.000 Kg -
lei/kg) produselor agricole 82,56 Kg ) x
3 lei/kg) =
917,44 Kg x
3 lei/kg
4427 247.68 lei
TVA colectată (82,56 Kg x 3
lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție:


711 = 347
Venituri aferente Produse agricole
costurilor stocurilor de
produse

d) compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole
către proprietarul de teren:
3.000 lei 401 = 4111 3.000 lei
Furnizori Clienţi

Concluzie: Din exemplul de mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a
arendei este de 1.000 kg de roșii, inclusiv TVA, arendatorul va primi 917,44 Kg de roșii ca
urmare a reţinerii TVA aferentă.
Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de
produse ca urmare a reţinerii TVA.

EXEMPLUL 5: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI –


PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE
ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT
ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE
PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI EXPRIMAT ÎN KG NU INCLUDE TVA.
PRODUSELE CARE CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI FAC OBIECTUL
TAXĂRII INVERSE

Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul
în Călărași se precizează:
 preţul arendei este 1.000 kg; această cantitate nu include TVA.
baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor
agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Călărași.
prețul pentru grâu cod NC 1001 conform art. 331 Cod fiscal, norme metodologice pct.
109 (7) este de 0,62 lei/kg pentru anul 2018.

Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la


dispoziţie a terenului agricol.
19
a) Înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană
juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea
operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal:

Calcul TVA: 1.000 Kg x 19% =190 Kg


Prin urmare, preţul arendei este în total de 1.000 kg + 190 Kg = 1.190 Kg

620 lei 471 = 401 737,8 lei


1.000 Kg x 0,62 Cheltuieli în avans Furnizori (1.190 Kg x
lei/kg 0,62 lei/kg)
117,8 lei 4426
(190 Kg x 0,62 TVA deductibilă
lei/kg)
Și lunar 620 lei/12 luni = 51,66 lei:
51,66 lei 612 = 471 51,66 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în


natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, în cazul în care arendatorul a
optat pentru taxarea arendei, conform contractelor încheiate.

737,8 lei 4111 = 7017 737,8 lei


(1.190 Kg x 0,62 Clienţi Venituri din vânzarea (1.190 Kg x
lei/kg) produselor agricole 0,62 lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție:


711 = 347
Venituri aferente Produse agricole
costurilor stocurilor de
produse

d) compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole
către proprietarul de teren:
737,8 lei 401 = 4111 737,8 lei
Furnizori Clienţi

Concluzie: Din exemplul de mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a
arendei este de 1.000 kg de grâu, exclusiv TVA, TVA se adaugă la prețul contractului dacă
arendatorul a optat pentru taxarea arendei,aceasta fiind de 1.190 Kg, iar arendatorul va primi
1.190 kg de grâu datorită aplicării taxării inverse.
Observație:
20
Și pentru TVA = 1.190Kg x 9% = 107,1 Kg arendatorul va înregistra:

66,402 lei 4426 = 4427 66,402 lei


(107,1 Kg x 0,62 TVA deductibilă TVA colectată (107,1 Kg x
lei/kg) 0,62 lei/kg)

EXEMPLUL 6: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI –


PERSOANĂ JURIDICĂ A OPERAŢIUNII DE PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE
ARENDATOR - PERSOANĂ JURIDICĂ, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE AMBII SUNT
ÎNREGISTRAŢI ÎN SCOPURI DE TVA. CAZUL ÎN CARE ÎN CONTRACTUL DINTRE
PĂRŢI S-A STABILIT CĂ PREŢUL ARENDEI EXPRIMAT ÎN KG NU INCLUDE TVA.
PRODUSELE CARE CONSTITUIE PLATA ÎN NATURĂ A ARENDEI NU FAC OBIECTUL
TAXĂRII INVERSE

Presupunem că în contractul de arendă încheiat între cele două persoane juridice cu sediul
în Alba se precizează:
 preţul arendei este 1.000 kg; această cantitate nu include TVA.
baza din punct de vedere a TVA se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor
agricole stabilită de hotarârea Consiliului Județean Alba.
prețul pentru roșii este de 3 lei/kg pentru anul 2018.

Vom evidenţia separat operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la


dispoziţie a terenului agricol.

a) Înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană


juridică, în baza facturii emise de acesta, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea
operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal:

Calcul TVA: 1.000 Kg x 19% = 190 Kg


Prin urmare, preţul arendei este în total de 1.000 kg + 190 Kg = 1.190 Kg

3.000 lei 471 = 401 3.570 lei


1.000 Kg x 3 Cheltuieli în avans Furnizori (1.190 Kg x 3
lei/kg lei/kg)
570 lei 4426
(190 Kg x 3 TVA deductibilă
lei/kg)
Și lunar 3.000 lei/12 luni = 250 lei
250 lei 612 = 471 250 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

21
b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş persoană juridică, ca plată în
natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, în cazul în care arendatorul a
optat pentru taxarea arendei, conform contractelor încheiate.

Calcul TVA = 1.190 Kg x 9/109 = 98,25 kg

3.570 lei 4111 = 7017 3.275,25 lei


(1.190 Kg x 3 Clienţi Venituri din vânzarea (1.190 Kg -
lei/kg) produselor agricole 98,25 Kg ) x
3 lei/kg) =
1.091,75 Kg
x 3 lei/kg
4427 294,75 lei
TVA colectată (98,25 Kg x 3
lei/kg)

c) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție:


711 = 347
Venituri aferente Produse agricole
costurilor stocurilor de
produse

d) Compensarea datoriei privind arenda cu creanța înregistrată din livrarea produselor agricole
către proprietarul de teren:
3.570 lei 401 = 4111 3.570 lei
Furnizori Clienţi

Concluzie: Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a
arendei este de 1.000 kg de roșii, exclusiv TVA, TVA se adaugă la preţul contractului dacă
arendatorul a optat pentru taxarea arendei, acesta fiind de 1.190 de kg, iar arendatorul va primi
1.091,75 kg de roșii dacă se aplică regimul normal de taxare.
Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de
produse ca urmare TVA datorate de arendaş.

EXEMPLUL 7: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI-


PERSOANĂ JURIDICĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA, A OPERAŢIUNII DE
PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR-PERSOANĂ FIZICĂ
NEÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE
PERSOANA FIZICĂ ESTE SUB PLAFONUL DE 22.800 LEI ASTFEL ÎNCÂT PERSOANA
JURIDICĂ NU A FOST DESEMNATĂ PRIN CONTRACTUL ÎNCHEIAT ÎNTRE
PĂRȚI, SĂ CALCULEZE, SĂ REȚINĂ, SĂ DECLARE ȘI SĂ PLATEASCĂ CASS.

Presupunem că în contractul de arendă încheiat se precizează:


 preţul arendei este 1.000 kg
22
prețul stabilit în contract pentru roșii este de 2 lei/kg.

a) Înregistrarea arendei datorate proprietarului de teren persoană fizică, în baza


contractului încheiat, la termenele prevăzute în acesta;

2.000 lei 471 = 401 2.000 lei


1.000 Kg x 2 Cheltuieli în avans Furnizori 1.000 Kg x 2
lei/kg lei/kg
Și lunar 2.000 lei/12 luni = 166,66 lei:
166,66 lei 612 = 471 166,66 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

La stabilirea arendei datorate cantitativ trebuie să se ţină cont că arendatorul va primi mai
puţin cantitatea care constituie contravaloarea impozitului pe venit reţinut la sursă şi a TVA
datorate de arendaş.

b) înregistrarea impozitului reţinut la sursă din drepturile cuvenite proprietarului de teren


persoană fizică, pentru care arendaşul care efectuează plata în natură a arendei este obligat să
reţină la sursă impozitului pe veniturile din arendă

Calculul impozitului pe venit:


Venit brut = 1.000 Kg
Cheltuieli deductibile = 40% x 1.000 Kg = 400 Kg
Venit net = 1.000 Kg – 400 Kg = 600 Kg
Impozit pe venitul din arendă = 600 Kg x 10% = 60 Kg

120 lei 401 = 446 120 lei


60 Kg x 2 lei/kg Furnizori Alte impozite, 60 Kg x 2
tăxe şi lei/kg
văă rsăă minte
ăsimilăte

c) Înregistrarea livrării produselor agricole pentru plata arendei:

Calcule preliminarii:
Debit 4111 = 1.000 Kg – 60 Kg = 940 Kg
TVA = 940 Kg x 9/109 = 77,61 Kg
Credit 7017 = 940 Kg - 77,61 Kg = 862,39 Kg

1880 lei 4111 = 7017 1.724,78 lei


23
(940 Kg x 2 Clienţi Venituri din vânzarea 862,39 Kg x
lei/kg) produselor agricole 2 lei/kg
4427 155,22 lei
TVA colectată (77,61 Kg x 2
lei/kg)

d) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție:


711 = 347
Venituri aferente Produse agricole
costurilor stocurilor de
produse

e) Compensarea datoriei privind arenda (diminuată cu impozitul reţinut la sursă) cu


creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole:
1880 lei 401 = 4111 1880 lei
Furnizori Clienţi

Concluzie: Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a
arendei este de 1.000 kg de roșii, arendatorul va primi 862,39 Kg de roșii ca urmare a reţinerii la
sursă a impozitului pe venit și a TVA aferentă.

Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de


produse ca urmare a reţinerii TVA și impozitului pe venit.

EXEMPLUL 8: EVIDENŢIEREA ÎN CONTABILITATEA ARENDAŞULUI-


PERSOANĂ JURIDICĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA, A OPERAŢIUNII DE
PLATĂ ÎN NATURĂ A ARENDEI CĂTRE ARENDATOR-PERSOANĂ FIZICĂ
NEÎNREGISTRATĂ ÎN SCOPURI DE TVA. NIVELUL VENITULUI NET ESTIMAT DE
PERSOANA FIZICĂ ESTE PESTE PLAFONUL DE 22.800 LEI ASTFEL ÎNCÂT
PERSOANA JURIDICĂ A FOST DESEMNATĂ PRIN CONTRACTUL ÎNCHEIAT
ÎNTRE PĂRȚI, SĂ CALCULEZE, SĂ REȚINĂ, SĂ DECLARE ȘI SĂ PLATEASCĂ
CASS.

Presupunem că în contractul de arendă încheiat se precizează:


 preţul arendei este 15.000 kg
prețul stabilit în contract pentru roșii este de 2 lei/kg.

a)înregistrarea arendei datorate proprietarului de teren persoană fizică, în baza


contractului încheiat, la termenele prevăzute în acesta;

30.000 lei 471 = 462 30.000 lei


15.000 Kg x 2 Cheltuieli în avans Creditori diverși 15.000 Kg x
lei/kg 2 lei/kg
Și lunar 30.000 lei/12 luni = 2.500 lei
2.500 lei 612 = 471 2.500 lei
24
Cheltuieli cu Cheltuieli în
redevenţele, avans
locaţiile de
gestiune şi
chiriile

La stabilirea arendei datorate cantitativ trebuie să se ţină cont că arendatorul va primi mai
puţin cantitatea care constituie contravaloarea impozitului pe venit reţinut la sursă, a CASS şi a
TVA datorate de arendaş.

b)înregistrarea impozitului şi a CASS reţinute la sursă din drepturile cuvenite


proprietarului de teren persoană fizică, pentru care arendaşul care efectuează plata în natură a
arendei este obligat să reţină la sursă impozitului pe veniturile din arendă și CASS, datorate de
arendator:

Calculul impozitului pe venit:


Venit brut = 15.000 Kg
Cheltuieli deductibile = 40% x 15.000 Kg = 6.000 Kg
Venit net = 15.000 Kg – 6.000 Kg = 9.000 Kg
Impozit pe venitul din arendă = 9.000 Kg x 10% = 900 Kg
CASS este plafonată la 2.280 lei
CASS exprimată în Kg = 2.280 lei/ 2 lei/Kg = 1.140 Kg
Total rețineri = 900 Kg + 1.140 Kg = 2.040 Kg

4.080 lei 401 = 446 1.800 lei


2.040 Kg x 2 Furnizori Alte impozite, 900 Kg
lei/kg tăxe şi x 2 lei/kg
văă rsăă minte
ăsimilăte
4314 2.280 lei

Alte impozite, 1.140 Kg


tăxe şi x 2 lei/kg
văă rsăă minte
ăsimilăte

c) înregistrarea livrării produselor agricole pentru plata arendei:

Calcule preliminarii:
Debit 4111 = 15.000 Kg – 2.040 Kg = 12.960 Kg
TVA = 12.960 Kg x 9/109 = 1.070,09 Kg
Credit 7017 = 12.960 Kg- 1.070,09 Kg = 11.889,91 Kg

25.920 lei 4111 = 7017 23.779,82 lei


(12.960 Kg x 2 Clienţi Venituri din vânzarea 11.889,91 Kg
25
lei/kg) produselor agricole x 2 lei/kg
4427 2.140,18 lei
TVA colectată (1.070,09 Kg
x 2 lei/kg)
d) Descărcarea de gestiune a produselor livrate, cu costul lor de producție:
711 = 347
Venituri aferente Produse agricole
costurilor stocurilor de
produse
e) compensarea datoriei privind arenda (diminuată cu impozitul reţinut la sursă) cu
creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole:
25.920 lei 401 = 4111 25.920 lei
Furnizori Clienţi

Concluzie: Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a
arendei este de 15.000 kg de roșii, arendatorul va primi 11.889,91 Kg de roșii ca urmare a
reţinerii la sursă a impozitului pe venit, a CASS și a TVA aferentă.

Recomandare: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de


produse ca urmare a reţinerii TVA, impozitului pe venit și CASS.

26

S-ar putea să vă placă și