Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,

sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

Note și recomandări pentru elaborarea lucrărilor aferente cursului Arhitectură

Comparată, an 5, sesiunea ianuarie-februarie 2019. Criterii de evaluare și avertizări în
ceea ce privește lucrarea.
Acest fișier este organizat astfel:
P. 1: Amendamente la cerințele inițiale și avertizări
P. 1: Criterii de evaluare
P. 2: Norme de citare și redactare a notelor de subsol
P. 3: Norme de citare și redactare a bibliografiei
P. 4: recomandări bibliografice pentru diversele teme alese
Este notată cu 1 orice lucrare preia fără să citeze; orice lucrare concepută ca o simplă
compilație din mai multe surse (chiar și citate) și fără o minimă contribuție proprie nu va fi
notată cu o notă de trecere.
Lucrările trebuie să respecte cerințele inițiale (vezi fișier: Arhitectura Comparata_an
5_s1_2019-2020_RO) cu următoarele amendamente:
1. modul de citare va fi cel detaliat la finalul acestui fișier
2. predarea se va face nu mai în format fizic conform orarului de sesiune
3. redactarea va respecta formatul din fișierul: Format lucrare .doc
4. este obligatorie predarea rezumatului inițial odată cu lucrarea finală

CRITERII DE EVALUARE
1. Contribuția proprie: în structurarea ideilor (coerența acestora) și concluziile personale 2p
2. Relația cu cursul: Evidențierea clară a legăturii cu ideile discutate la curs și răspunsul la
recomandările făcute asupra rezumatelor 2p
Chiar dacă prin alegerea subiectului se poate subînțelege asocierea cu ideile / temele / alte
exemple discutate la curs, aceste legături trebuie enunțate în scris, într-un mod cât mai clar
(aceasta reprezintă recomandarea de clarificare a legăturii cu ideile cursului în cazul anumitor
rezumate). În notele făcute asupra rezumatelor am subliniat în mod expres dacă nu exista o
relație între studiul de caz și curs (situațiile au fost foarte rare)
3. Studiul de caz: înțelegerea și detalierea studiului de caz; punerea corectă în context a studiului
de caz 2p
4. Alegerea bibliografiei: bibliografia inițială, preluarea recomandărilor, alegerea unor referințe
noi 1,5p
Nu se ia în considerare bibliografia formată doar din articole de popularizare (inclusiv
wikipedia, case de epocă, adevărul…). Cu toate acestea, dacă vreți să puneți în discuție, spre
exemplu, felul în care este astăzi privită / descrisă / asumată o clădire / un ansamblu,
suscitarea interesului public pentru o anumită clădire/ansamblu în mediul online atunci se
admit și surse din publicații de popularizare, dar trebuie să apară remarcile/aprecierile voastre
în text în acest sens.
5. „Aparatul critic”: Folosirea și trimiterea către sursele bibliografice: trimiterea către surse,
combinarea surselor, înțelegerea a ceea ce înseamnă surse primare / surse secundare; referințe
colaterale 1,5p
6. Aspecte formale: diacritice, cursivitatea textului, mod de citare: folosirea pe parcursul lucrării
a modului de citare recomandat (vezi mai jos) 1p

1
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

NORME DE CITARE ȘI REDACTARE A NOTELOR DE SUBSOL

Referințele bibliografice și explicațiile se vor realiza numai cu opțiunea „footnote” și vor fi numerotate automat
consecutiv cu cifre arabe.
Când se va cita o sursă pentru prima oară, se va nota referința bibliografică completă: numele autorului, titlul
lucrării (cu caractere cursive), ediția (între paranteze; dacă e o altă ediție decât prima), editura, locul publicării,
anul publicării și numărul paginii. Dacă locul publicării nu se cunoaște se va înlocui cu [f.l.]. În mod similar,
dacă nu se cunoaște anul publicării, acesta se va înlocui cu [f.a.].
Pentru citări imediat următoare ale unei surse se va folosi Ibidem („tot acolo, în același loc”). Pentru alte citări
neconsecutive ale aceleiași surse se vor scrie numele autorului, primele cuvinte din titlu urmate de trei puncte
(...) și pagina/paginile.
După fiecare notă de subsol se va pune punct.

Note de subsol – exemple de citare:

Carte cu un singur autor:

1
Jean Louis Cohen, The Future of Architecture. Since 1889, Editura Phaidon, New York, 2012, p. 50.

Carte cu doi autori:

1
Luminița Machedon și Ernie Scoffman, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-1940,
MIT Press, Cambridge Massachusetts și Londra, 1999, pp. 285-295.

Carte cu trei sau mai mulți autori: se va trece numele primului autori urmat de et al. („și alții”)
1
Nicolae Lascu et al., Horia Creangă. O monografie, Editura Universitară „Ion Mincu”, București, 2019, pp.
144-159.

Editor sau coordonator în loc de autor:

1
Ákos Moravánszky (ed.), Competing Visions. Aesthetic Invention and Social Imagination in Central European
Architecture 1867-1918, MIT Press, Cambridge Massachusetts și Londra, 1997, p. 155.

Editor sau traducător în completarea autorului:

1
Kenneth Frampton, Arhitectura modernă: o istorie critică, coord. trad. Magda Teodorescu, Editura
Universitară „Ion Mincu”, București, 2016, p. 30.

Prefață, cuvânt înainte introducere sau altă parte similar dintr-o carte: În notele de subsol se vor trece doar
paginile consultate sau pagina de unde a fost extras citatul. În lista bibliografică se vor trece paginile între care
este cuprinsă partea de lucrare consultată.
1
Ana Maria Zahariade, „Descifrări în palier intermediar”, prefață la Locuirea între proiect și decizie politică.
România 1954-1966, de Miruna Stroe, Editura Simetria, București, 2015, pp. 10-13.

Capitol într-un volum colectiv: În notele de subsol se vor trece doar paginile consultate sau pagina de unde a
fost extras citatul. În lista bibliografică se vor trece paginile între care este cuprins capitolul consultat.
1
Carmen Popescu, „Modernitatea în context”, în (Dis)continuități. Fragmente de modernitate românească în
prima jumătate a secolului al 20-lea, de Carmen Popescu (coord.), Editura Simetria, București, 2010, p. 13.

Articol într-un periodic tipărit: Titlul articolului va fi scris între ghilimele, iar numele periodicului va fi scris cu
caractere cursive. În nota de subsol se va specifica doar pagina (paginile) consultate, dacă este cazul. În
bibliografie se vor specifica paginile la care poate fi găsit articolul.
1
Krystyna Januszkiewicz, „Modern Architecture in Poland after the Communist Era. A New Way Forward
Through a Critical Regionalism”, în Architecturae et Artibus, nr. 2/2014, p. 8.

Articol într-un periodic online: Se va include DOI (Digital Object Identifier) dacă este precizat în periodical
citat. DOI este un ID permanent care, atunci când este anexat la http://dx.doi.org/ în bara de adresă a
browserului de internet, va conduce la sursă. Dacă DOI nu este disponibil se va include sursa URL și data de
access.

2
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

1
Dijana Milašinović Marić, „Housing Development in the 1950s in Serbia – Typical Examples of Residential
Blocks Built in Belgrade”, în SPATIUM, nr. 28/2012, p. 34, DOI: 10.2298/SPAT1228030M.

Recenzie de carte:
1
Andreea Udrea, recenzie la Political Landscapes of Capital Cities, de Jessica Joyce Christie, Jelena
Bogdanović, Eugenio Gunzmán (editori), în sITA – Politics. Too Much or Not Enough, Vol. 6/2018, p. 208.

Teză sau disertație:

1
Irina Băncescu, Problematica frontului la apă. Aspecte ale evoluției litoralului românesc în perioada
comunistă, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, 2012, p. 84.

Lucrare prezentată la o conferință, un simpozion sau alte evenimente similar:

1
Diana Mihnea, „Centru civic pentru Alba Iulia”, comunicare susținută la sesiunea națională de comunicări
științifice „Locuri ale memoriei în spațiul urban” organizată de Academia Română – Comisia de Istorie a
Orașelor din România și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Bistrița, 28-29 mai 2016.

Pagină web:
Pentru pagini web se vor indica adresa URL complete și data accesării site-ului.
1
https://www.citylab.com/design/2019/04/jadwiga-grabowska-hawrylak-woman-architect-poland-
brutalism/587848/, accesat la 12.10.2019.

Documente din surse inedite (arhive, colecții private sau publice etc.):
Sursele primare se vor nota într-o secțiune separate a bibliografiei. Deoarece arhivele pot diferi foarte mult în
funcție de modul de inventariere a documentelor, nu există o formă exacta de citare a acestora. Trebuie trecute
toate elementele de identificare a sursei citate (fond, colecție, dosar, filă, recto/verso, an etc.)

NORME DE CITARE ȘI REDACTARE A BIBLIOGRAFIEI

Lucrările vor fi trecute în ordine alfabetică, după numele de familie al autorului.

Bibliografie – exemple de citare:

Carte cu un singur autor:

Cohen, Jean Louis, The Future of Architecture. Since 1889, Editura Phaidon, New York, 2012.

Carte cu doi autori:

Machedon, Luminița și Scoffman, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-1940, MIT
Press, Cambridge, Massachusetts, 1999.

Carte cu trei sau mai mulți autori: se vor trece numele tuturor autorilor, separate prin „;”
Lascu, Nicolae; Zahariade, Ana Maria; Iliescu, Anca; Radu, Florinel, Horia Creangă. O monografie, Editura
Universitară „Ion Mincu”, București, 2019.

Editor sau coordonator în loc de autor:

Moravánszky, Ákos (ed.), Competing Visions. Aesthic invention and social imagination in Central European
Architecture 1867-1918, MIT Press, 1997.

Editor sau traducător în completarea autorului:

Frampton, Kenneth, Arhitectura modernă: o istorie critică, coord. trad. Magda Teodorescu, Editura Universitară
„Ion Mincu”, București, 2016.

Prefață, cuvânt înainte introducere sau altă parte similar dintr-o carte: În lista bibliografică se vor trece
paginile între care este cuprinsă partea consultată.
Zahariade, Ana Maria, „Descifrări în palier intermediar”, prefață la Locuirea între proiect și decizie politică.
România 1954-1966, de Miruna Stroe, Editura Simetria, București, 2015, pp. 10-13.

3
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

Capitol într-un volum colectiv: În lista bibliografică se vor trece paginile între care este cuprins capitolul
consultat.
Popescu, Carmen, „Modernitatea în context”, în (Dis)continuități. Fragmente de modernitate românească în
prima jumătate a secolului al 20-lea, de Carmen Popescu (coord.), Editura Simetria, București, 2010, pp. 11-99.

Articol într-un periodic tipărit: Titlul articolului va fi scris între ghilimele, iar numele periodicului va fi scris cu
caractere cursive. În bibliografie se vor specifica paginile la care poate fi găsit articolul.
Januszkiewicz, Krystyna, „Modern Architecture in Poland after the Communist Era. A New Way Forward
Through a Critical Regionalism”, în Architecturae et Artibus, nr. 2/2014, pp. 5-25.

Articol într-un periodic online: Se va include DOI (Digital Object Identifier) dacă este precizat în periodical
citat. DOI este un ID permanent care, atunci când este anexat la http://dx.doi.org/ în bara de adresă a
browserului de internet, va conduce la sursă. Dacă DOI nu este disponibil se va include sursa URL și data de
access.
Milašinović Marić, Dijana, „Housing Development in the 1950s in Serbia – Typical Examples of Residential
Blocks Built in Belgrade”, în SPATIUM, nr. 28/2012, p. 30-36, DOI: 10.2298/SPAT1228030M.

Recenzie de carte:
Udrea, Andreea, recenzie la Political Landscapes of Capital Cities, de Jessica Joyce Christie, Jelena
Bogdanović, Eugenio Gunzmán (editori), în sITA – Politics. Too Much or Not Enough, Vol. 6/2018, pp. 207-
210.

Teză sau disertație:

Băncescu, Irina, Problematica frontului la apă. Aspecte ale evoluției litoralului românesc în perioada
comunistă, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, 2012.

Lucrare prezentată la o conferință, un simpozion sau alte evenimente similar:

Mihnea, Diana, „Centru civic pentru Alba Iulia”, comunicare susținută la sesiunea națională de comunicări
științifice „Locuri ale memoriei în spațiul urban” organizată de Academia Română – Comisia de Istorie a
Orașelor din România și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Bistrița, 28-29 mai 2016.

Pagină web:
Pentru pagini web se vor indica adresa URL complete și data accesării site-ului.
https://www.citylab.com/design/2019/04/jadwiga-grabowska-hawrylak-woman-architect-poland-
brutalism/587848/, accesat la 12.10.2019.

Alte resurse media:

Filme artistice sau filme documentare, cu menționarea numelui regizorilor și a anul realizării acestora

Documente din surse inedite (arhive, colecții private sau publice etc.):
Sursele primare se vor nota într-o secțiune separate a bibliografiei. Deoarece arhivele pot diferi foarte mult în
funcție de modul de inventariere a documentelor, nu există o formă exactă de citare a acestora. Trebuie trecute
toate elementele de identificare a sursei citate (fond, colecție, dosar, filă, recto/verso, an etc.)
(nu cred că este cazul nici uneia dintre lucrări, dar este bine de știut)

NOTĂ! Pentru referințele bibliografice scrise în alte limbi decât cele de circulație internațională (ex: maghiară,
poloneză, sârbă, cehă etc.) se va trece după titlu, între paranteze drepte, și traducerea în limba română a acestuia.
Nu se vor traduce titlurile publicațiilor periodice.

4
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

Recomandări bibliografice pentru diversele teme alese

La recomandările bibliografice de mai jos se adaugă cele deja menționate în rezumatele
cursurilor.

Articolele sau fragmentele de cărți considerate relevante se vor afla la biblioteca UAUIM începând cu
23.01.2020. Nu este permisă copierea materialelor pentru a evita transmiterea lor pe canale de tipul
SCRIBD. Gruparea de materiale puse la dispoziție la biblioteca UAUIM este strict pentru uzul
studenților, în scopul realizării lucrărilor pentru anul de studii 2019-2020, aferente materiei
Arhitectură Comparată, Anul 5 și vor fi disponibile până la finalul sesiunii ianuarie-februarie 2020.
În afara faptului că postarea pe astfel de canale precum cel mai sus menționat încalcă drepturile
autorilor, editorilor și editurilor, motivul acestei limitări are ca scop reducerea preluării materialelor
sub forma „copy / paste”, fără înțelegerea și asumarea textelor.

Recenzie a filmului „Palace for the People”, film documentar (regizori Boris Missirikov și
Georgi Bogdanov) și lucrări ce au ca subiect clădirile prezentate în film sau clădiri similare

Bartmanski, Dominik, „Succesful icons of failed time: Rethinking post-communist nostalgia” în Acta
Sociologica, Vol 54, Nr. 3, 2011, pp. 213-231
Farrar, Margaret „Nostalgia and the Politics of Place Memory” în Political Research Quarterly, Vol
64, Nr. 4, 2011, pp. 723-735
Tismăneanu, Vladimir, „Coming to Terms with a Traumatic Past: Reflections on Democracy,
Atonement and Memory” în History of Communism in Europe. Politics of Memory in Post-
communist Europe, IICCMER (editor), Ed. ZETA books, Vol I, 2010
Todorova, Maria; Gille Zsuzsa, Post-Communist Nostalgia, Ed. Breghahn Books, 2010

Universitatea Lomonosov, Moscova

texte publicate în perioada de referință:
Horia Maicu, „Construcțiile înalte ale Moscovei” în Arhitectura nr. 1, 1950 (sau alte articole similare)
texte critice contemporane:
Åman, Anders, Architecture and ideology in Eastern Europe During the Stalin Era. An aspect of cold
war History, Ed. MIT Press, 1992
Cooke, Catherine, „Beauty as a Route to «the Radiant Future»: responses of Soviet Architecture” în
Journal of Design History, Vol. 10, nr. 2, pp. 137-160
Fitzpatrick, Sheila, „Culture and Politic sunder Stalin: A Preappraisal” în Slavic Review, Vol. 35, Nr.
2, 1976
Fitzpatrick, Sheila, Stalinismul de fiecare zi. Viața cotidiană în Rusia Sovietică a anilor 1930, Ed.
Corint, 2016 (cartea a fost publicată pentru prima oară în 1999)
Groys, Boris, Stalin – Opera de artă totală. Cultura Scindată din Uniunea Sovietică, Ed. Idea Design
Print, Cluj, 2017 (în original, cartea a fost publicată în 1988)
Ioan, Augustin, Arhitectura (Supra)Realismului Socialist, Ed. Paideia, București, 2012
Vasilescu, Sorin, Arhitectura Rusiei Staliniste, Ed. Arhitext Design, București, 2014

Palatul Consiliului Executiv Federal al Iugoslaviei. Belgrad.

text critice contemporane, despre naționalism și iugoslavism și despre subiect:

5
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

Djokić, Dejan, Yugoslavism. Histories of a Failed Idea. 1918-1992, Ed. Hurst & Company, London,
2003
Knapp, Victor, „Socialist Federation – A Legal Means to the Solution of the Nationality Problem: A
comparative Study” în Michigan Law Review, Vol 82, Nr. 5/6, 1984, pp. 1213 – 1228
Kulić, Vladimir, „Architecture and Federalism in Socialist Yugoslavia” în Stiserli Martino; Kulić,
Vladimir (editori), Toward a oncrete Utopia: Architecture in Yugoslavia, 1948-1980, Ed. MOMA,
New York, 2018
Ignjatović, Aleksandar, „Architecture, Urban Development and the Yugoslavization of Belgrade,
1918-1941” în Centropa, vol. 9, nr. 2, 2009, pp. 110-126

Palatul Republicii, Berlin

texte din perioadă:
Holmes, Joan, „Politics and the Arts in GDR” în Die Unterrichtspaxis / Teaching German, Vol. 16,
Nr. 1, 1983
texte critice contemporane:
Betts, Paul, „The Twilight of Idols: East German Memory and Material Culture” în The Journal of
Modern History, Vol. 72, nr. 3, 2000
Cooke, Paul, Representing East Germany since Unification, Ed. Berg, New York, 2005

Palatul Național al Culturii, Sofia

texte critice contemporane:
Kelleher, Michael, „Bulgaria’s Communist-Era Landscape” în The Public Historian, Vol. 31, Nr. 3,
2009, pp. 39-72

Palatul Republicii/Parlamentului, București

și
Recenzie a expoziției URANUS ACUM, curatoriată de Zeppelin și Ideilagram și subiectele
asociate intervențiilor din București, anii ’80 (Palatul Republicii, „Casa Radio”, Ansamblul
Victoria Socialismului etc.)

texte din perioadă:

Numărul 5-6, 1989, Arhitectura
Numărul 1-6, 1990, Arhitectura
Numărul 1-6, 1996, Arhitectura

volume de memorii, arhive orale:

Leahu, Gheorghe, Arhitect în Epoca de Aur, Ed. Fundația Academia Civică, București, 2004
Enescu, Ion Mircea, Arhitect sub comunism, Ed. Paideia, București, 2006
*** (UAR) (editor), Arhitecți în timpul comunismului, Ed. Simetria, 2005
***Proiectul Cultural „Autorul Colectiv”: https://autorulcolectiv.net/cine-este-autorul-colectiv/ și
trailer youtube și https://www.youtube.com/watch?v=21PThOIttXc

texte critice contemporane:

Burakowski, Adam, Dictatura lui Ceaușescu 1965-1989, Ed. Polirom, Iași-București, 2011

6
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

Celac, Mariana, „O analiză comparată a limbajului totalitar în arhitectură” în Lucian Boia (coord.),
Miturile comunismului românesc, Ed. Humanitas, București, 1998, pp. 287-305
Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism și represiune în România, Ed. Polirom, București-Iași,
2006
Cioroianu, Adrian, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului Românesc, Ed. Curtea
Veche, București, 2005
Courtois, Stéphane, Communism și Totalitarism, Ed. Polirom, București-Iași, 2011
Dantan, Darrick, „Ceausescu’s Bucharest” în Geographical Review, Vol. 83, Nr. 2, 1993, pp. 170-182
Ioan, Augustin, Modern Architecture and the Totalitarian Project, Ed. Institutului Cultural Român,
București, 2009
Panaitescu, Andrei, De la Casa Scânteii la Casa Poporului, Ed. Simetria, București, 2012
Păun Constantinescu, Ilinca, Shrinking Cities in Romania / Orașe Românești în Declin, Ed.
DOM/MNAC, Berlin/București, 2019
Ute Gabany, Anneli, The Ceaușescu Cult, Ed. The Romanian Cultural Foundation, , București, 2000
Zahariade, Ana Maria; Celac, Mariana; Ioan, Augustin; Maner, Hans Christian, Teme ale arhitecturii
din România în secolul XX, Ed. Institutului Cultural Român, 2003
***, Catalogul Concursului București 2000, Ed. Simetria, 1997

Perioada interbelică în România

Lascu, Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial, Ed. Simetria, București,
2011
Machedon, Luminiţa, Scoffham, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-
1940, London, 1999
Popescu, Carmen, (coord.), Spațiul modernității românești, 1906-1947, Bucureşti, 2011
***, Bucureşti anii 1920 – 1940: între avangardă şi modernism, Bucureşti, 1994
***, Catalogul Expoziței Centenar Horia Creangă, Ed. Simetria, București, 1992
A se vedea și alte publicații despre autorii proiectelor puse în discuție în lucrări, referințe pot fi
găsite și în cursul AMCR (anul 3).

Pentru lucrările care au ca studii de caz extrase din arhitectura românească din perioada
comunismului este recomandată consultarea articolelor din perioada în cauză (revista
Arhitectura), dedicate studiilor de caz alese. Apoi cărțile autorilor: Gheorghe Curinschi,
Grigore Ionescu, Mircea Lupu din perioada în cauză, pentru înțelegerea felului în care era
văzută arhitectura perioadei. De asemenea, în ceea ce privește textele critice contemporane
referitoare la arhitectura românească din perioada comunistă sunt recomandați următorii
autori Ana Maria Zahariade, Augustin Ioan, Irina Tulbure, Andrei Panaitescu și colecțiile
revistelor Arhitectura, Arhitext, Zeppelin, Urbanismul (serie nouă), SITA (disponibilă integral
online).

Pentru lucrările care au ca subiect arhitectura post 1990 sunt recomandate colecțiile revistelor
Arhitectura, Arhitext, Zeppelin, Urbanismul (serie nouă), SITA (disponibilă integral online),
Alături de acestea:

Barbalet, Jack; Possamai, Adam; Turne, Bryan, „Church, State And Society In Post-Communist
Europe” în Religion and the State. A Comparative Sociology, Ed. Anthem Press, 2011
7
Acest fișier este realizat pentru uzul studenților, pentru cursul Arhitectură Comparată an 5,
sesiunea ianuarie - februarie 2020. Distribuirea lui pe rețele de tipul SCRIBD sau alte asemenea
nu este permisă.

Coleman, John, „Spiritual Resistance in Europe” în Procedeedings of the Academy of Political

Science, Vol. 38, Nr. 1, 1991, pp. 113-128
King, Robert, „Religion in the Soviet Union and Eastern Europe” în Brigham University Studies, Vol.
15, Nr. 3, 1975, pp. 323-347
Müller, Tim; Neundorf, Anna, „The Role of the State in the Repression and Revival of Religiosity in
Central Eastern Europe” în Social Forces, Vol. 91, nr. 2, pp. 559-582

Alte recomandări, pentru studii de caz particulare și pentru înțelegerea unor perspective
generale:

Brown, Archie, The Rise and Fall of Communism, Harper Collins e-book
Anders, Peter, „The Lenin Institute: Leonidov’s Icon of the Future” în JAE, Vol. 31, Nr. 1, 1983, pp.
20-26
Péteri, György, „Introduction: Sites of Convergence: The URSS and Communist Easten Europe at
International Fairs Abroad and at Home” în Jornal of Contemporary History, Vol. 47, Nr. 1, 2012, pp.
3-12
Hopfengärtner, Judith, Introducere la volumul Re-Humanizing Architecture, East West Central, Vol.
1, Ed. Birkhäuser, Basel, 2017
Lange, Torsten, Introducere la volumul Re-framing Identities. Architecture’s Turn To Hisotry, 1970-
1990 East West Central, Vol.3, Ed. Birkhäuser, Basel, 2017
Lizon, Peter, „East, Central Europe: The Unhappy Heritage of Communist Mass Housing” în JAE,
Vol. 50, nr. 2, 1996, pp. 104-114
Loomis, John, Revolution of Forms. Cuba’s forgotten art School, Princeton Architectural Press, New
York, 1999
Mallgrave, Harry Francis, An introduction to Architectural Theory. 1968 to the Presenti, Ed. Wiley –
Blackwell, 2011
Molnár, Virág, „Cultural Politics and Modernist Architecture: The Tulip Debate in Postwar Hungary”
în American Sociological Review, Vol. 70, nr. 1, 2005, pp. 111-135
Moravánszky, Ákos, Intoducere pentru volumele: East West Central, Ed. Birkhäuser, Basel, 2017
Skilling, Gordon, „The Crisis in Eastern Europe Communism: National And International” în
International Journal, Vol. 39, Nr. 2, 1984, pp. 429-455
Catalogul Expoziției Lifting the Courtain. Central European Architectural Networks, expoziție care a
grupat manifestări deopotrivă din vest și est.