Accidentul vascular cerebral

(AVC)

Profesor Univ. Dr. Docu D.

Masterand: Sotir Alexandra Gabriela
Anul II, Grupa I
 Accidentul vascular cerebral
(AVC)

Un accident vascular cerebral(AVC) apare atunci cand aportul de sange la o

parte a creierului este intrerupt sau redus, privand tesutul cerebral de oxigen si
nutrienti.Fără oxigen, celulele creierului încep să moară după câteva minute. Daca
celulele creierului mor sau sunt deteriorate, simptomele apar in partile corpului pe
care le controleaza aceste celule ale creierului (slabiciune brusca; paralizie sau
amorteala a fetei, a bratelor sau a picioarelor).
Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemice si
hemoragice, ischemicul fiind cel mai frecvent.
Un accident vascular cerebral este o afecțiune gravă care necesită îngrijire de
urgență, acesta putand provoca leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen
lung sau chiar moarte.
Accident vascular cerebral ischemic
Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice.
Tulburarile ischemice apar atunci cand arterele din creier devin inguste sau
blocate, determinand un flux sanguin redus (ischemie). Cele mai frecvente
accidente ischemice includ:

 Infarctul trombotic. Un accident vascular cerebral trombotic apare cand se

formeaza un cheag de sange (tromb) intr-una din arterele care furnizeaza sange
creierului. Un cheag poate fi cauzat de depunerile grase (placile) care se
acumuleaza in artere si determina un flux sanguin redus (ateroscleroza) sau alte
afectiuni ale arterelor;
 Embolism vascularcerebral. Apare atunci cand un cheag de sange sau alte resturi
se formeaza departe de creier - frecvent in inima dumneavoastra - si este trecut
prin sangele vostru pentru a se depozita in artere cerebrale restranse. Acest tip
de cheag de sange se numeste embolus.
Accident vascular hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci cand un vas de sange din
creier scurgeri sau rupe. Brainurile hemoragice pot rezulta din multe afectiuni care
va afecteaza vasele de sange. Acestea includ:

 Tensiunea arteriala ridicata necontrolata (hipertensiune arteriala);

 Suprasolicitare cu anticoagulante (diluanti sanguini);
 Puncte slabe in peretii vaselor de sange (anevrisme).

O cauza mai putin frecventa a hemoragiei este ruptura unei incurcari anormale a
vaselor sanguine cu pereti subtiri (malformatii arteriovenoase).

Kinetoterapia dupa AVC

Posturarile
– sunt folosite pentru prevenirea pozitiilor vicioase si a contracturilor
Se recomanda alternarea periodica a pozitiilor pe spate, pe partea sanatoasa si pe partea
bolnava.
1 În poziția culcat pe spate:
Capul pe perna, gatul usor flectat, umerii se sustin cu perna. Mana paretica se aranjeaza
pe saltea la distanta de corp, indreptata din articulatia cotului si mainii, degetele intinse.
Coapsa paretica se intinde. Pozitia de picior de cal se corecteaza cu o perna mica.
2.În pozitia laterala pe partea paretica:
Capul se stabilizeaza intr-o pozitie comoda, trunchiul putin intors si se sprjina din spate.
Membrul superior paretic se intinde pe saltea, degete intinse. Membrul superior
sanatos aranjat pe corp. Coapsa piciorului paretic intins, articulatia genunchiului
indoit usor. Membrul inferior sanatos usor indoit din articulatia soldului si genunchiului,
se aseaza peste cel paretic.
3. În pozitie laterala pe partea sanatoasa:
Capul in prelungirea trunchiului, trunchiul usor indoit în partea dinainte. Membrul
superior paretic indoit din articulatia umarului la un unghi de 90 gr, cotul intins, mana
cu partea palmara pe saltea, degete intinse. Mana sanatoasa ocupa o pozitie comoda.
 Piciorul sanatos intins din articulatia coxofemurala si a genunchiului. Piciorul paretic
usor indoit din articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului, gamba si
planta asezate pe saltea.
Exista dispozitive ortetice pentru a preveni complicatiile (ca edemul, subluxarea
articulatiilor, aparitia contracturilor). Cea mai des utilizata este o orteza de relaxare a
mainii, pentru a pozitiona incheietura in usoara intindere, pumnul (articulatiile
metacarpofalangiene) in usoara indoire si degetele (articulatiile interfalangiene) intinse,
degetul mare este aranjat intr-o pozite similară de ținere în mâna a unei mingi.

Miscariile pasive si autopasive

1. Miscariile pasive (miscari efectuate de kinetoterapeut, apoi de apartinator)

Efecte:

 mentinerea amplitudinilor articulare in limite normale;

 conservarea troficitatii structurilor articulare prin stimularea circulatiei sanguine locale,
limitand degenerarea cartilajului; amelioreaza circulatia in membrele paretice;
 cresc amplitudinea miscarilor articulare;
 mentinerea sau cresterea excitabilitatii neuro-musculare;
 limitarea aparitiei contracturiilor musculare;
 declanseaza reflexul muscular de intindere;
 mentine memoria kinestezica – memoria miscarilor segmentelor;
 asupra aparatului circulator are efect de pompaj, prevenind sau eliminand edemele
generate de imobilizare;
 contribuie la scaderea tonusului muscular;
 stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce apare in
muschii si articulatiile membrelor paralizate;

Atentie!
Mobilizarile pasive se incep din articulatiile mari ale membrelor, treptat trecand la cele
mici pentru a diminua hipertonusul muscular.
Miscarile pasive se fac atat pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un ritm lent
(ritmul rapid mareste tonusul muscular pe partea paretica si duce la aparitia sincineziilor
daca se efectueaza rapid pe partea sanatoasa).
Pe fiecare articulatie se fac 5-10 miscari. Miscarile pasive se asociaza cu gimnastica
respiratorie si invatarea bolnavului in relaxarea activa a muschilor.
2. Miscarile autopasive (bolnavul se ajuta singur in efectuarea miscarilor)

Mobilizarea articulara autopasiva se realizeaza prin mobilizarea unui segment de membru

cu ajutorul unei alte parti a corpului, direct sau prin intermediul unor dispozitive
ajutatoare.

Miscarile active

 Exercitii statice, in care are loc contractia tonica a muschilor. In pareze severe gimnastica
activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. Aceste exercitii consta
in mentinerea segmentelor membrelor intr-o pozitie data de kinetoterapeut.
 Exercitii dinamice (efectuarea miscarilor). Exercitiile cu caracter dinamic se efectueaza
in primul rand pentru mușchii ai caror tonus de obicei nu se marește: m. abductori ai
umarului, supinatori, extensorii bratului, mainii, degetelor, m. abductori ai coapsei,
flexorii gambei si plantei.
 In pareze accentuate se incepe cu exercitii ideomotorii (bolnavul la inceput trebuie sa-si
imagineze singur exercitiile date, iar apoi sa le efectueze, comentandu-le verbal) in
conditii necomplicate ( de ex. inlaturarea fortei gravitationale, a fortei de frecare ce
complica efectuarea exercitiilor.) Pentru aceasta, miscarile se fac pe o suprafata
orizontala, neteda, cu ajutorul kinetoterapeutului care mentine segmentele membrelor mai
jos sau mai sus fata de articulatia in miscare.

Incepind cu a 8-10 zi dupa evenimentul ischemic si de la 3-4 sapt. dupa evenimentul

hemoragic daca permite starea generala a bolnavului si hemodinamica, bolnavul se invita
la sezut (intervalul cunoaste limite variabile strictindividuale in functie de starea
pacientului). La inceput de 1-4 ori pe zi pe o durata de 3-5 min. i se permite o pozitie
semisezanda sub un unghi de 30 grade. In decurs de citeva zile sub controlul pulsului se
mareste unghiul si durata. Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa
depaseasca 20 batai/minut. La aparitia unei tahicardii (cresterea pulsului) evidente se
micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului.
Program de exercitii post AVC:

Fiecare sedinta de recuperare incepe cu un simplu exercitiu de respiratie care isi propune
sa relaxeze pacientuldar si de a reface coordonarea respiratiei cu miscarile membrelor
superioare: Din culcat dorsal cu membrele superioare intinse pe langa trunchi, se executa
un inspire profund pen as in timp ce pacientul ridica palmele de pe sol dupa care se
expira profund pe gura concomitant cu revenrea palmelor pe sol.

Exercitii din culcat dorsal pentru membrul superior:

Inaintea fiecarui exercitiu executat singur de catre pacient, acestuia I se cere sa-si
imagineze miscarea, apoi sa o execute cat mai fidel ce cea mental.

Artculatia metacarpo-falangiana:

- Mobilizari active: flexie-extensie tinand palm ape sol aprox. 8 repetari; flexie extensie
simultan cu degetele de la mana sanatoasa.

- Streching: 2 serii in extensie a cate 20 de secunde mentinere si 10 secunde

pauza.

Articulatia pumnului:

- Mobilizari active: flexie extensie aprox 8 repetari; flexie extensie simultan cu

palma sanatoasa; incinatie radial cubitala aprox 10 repetari; inclinatie radial
cubitala simultan cu mana sanatoasa; circumductie; circumductie simultan cu
mana sanatoasa.

Articulatia cotului:

- Mobilizari active: lexie-extensie; flexie-extensie cu rezistenta din partea

KT;flexie-extensie simultan cu membrul sanatos; pronatie-supinatie; pronatie
supinatie simultan cu membrul sanatos.

Articulatia umarului:

- Mobilizari active: flexia m.s. pe trunchi; abductee-adductie;

- Streching: 2 serii a cate 20 secunde mentinere si 10 secunde pauza;
- Diagonalele Kabath: diagonal 1 si 2 de extensie.

Exerciti de asezat pentru membrul superior:

- Ambele palme pe genunchi cu ducerea celei afectate pe celalalt genunchi si

revenire.
- Cu ducerea palmei afectate pe umarul opus s revenire;
- Ducerea antebratului pe spate si ducerea palmei dupa ceafa;
 - Inaintea pacientului se mentine un baston de KT iar, acesta din urma incearca
sa apuce succesiv palma peste palma bastonul pana sus dupa care revine in
aceeasi maniera din locul din care a plecat;
- Pacientul ia o minge de dimensiunea unei mingi de tenis de camp, o fixeaza
intre palme tinand degetele intinse apoi misca palmele in sens opus, mingea
ruland intre palme.
- Pacientul arunca mingea dintr-o palme in alta cu mentiunea ca aceasta sa aiba
destula inaltime pentru a putea fi vizibila cat mai bine pentru pacient.
- Pacientul arunca mingea si incearca sa o prinda cu aceeasi mana;
- Pacientul ramane in sezut incercand sa prinda mingea aruncata de catre KT;
(prinderea acesteia se face numai cu mana afectata)

Exercitii din culcat dorsal pentru membrul inferior:

- Articulatia soldului: flexia coapsei pe bazin cu genunchiul extins; abductia si

adductia membrului;
- Articulatia genunchiului: flexie dorsal-flexie plantar; inversie-eversie;
circumductie.
- Articulatia metatarso-falangiana: flexie-extensie;

Exercitii pentru mers si echilibru din ortostatism:

- Din stand usor departat latero-lateral, executa usoare balansari stanga-dreapta

trecand greutatea alternative de pe un picior pe celalalt;
- Din stand usor departat latero-lateral, executa usoare balansari inainte- inapoi
trecand greutatea alternative de pe varfuri pe calcaie;
- Executa pas incrucisat pe aceeasi distanta;
- Mers simplu correct 24m;

Sportul: Mersul controlat, plimbarile, mersul pe bicicleta terapeutica, stepperul,exercitiile

cu benzi elastic, voleiul,dansul sunt activitati recomandate la limita de effort in cazul
persoanelor care au in istoric un AVC.