Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN

BUCURESTI

Facultatea de Științele Comunicării


Introducere în teoria comunicării

Modelul comunicării lui Roman Jakobson și modelul


Catherine Kerbrat-Orecchioni
Ianoș Nicușor-Alin
Anul I , Licență, IFR

1
Modelul de comunicare Jakobson

Roman Ossipovich Jakobson a fost un gânditor rus și este considerat unul dintre cei mai
influenți lingviști al secolului XX care a ajutat la analiza structurală a limbajului, comunicării,
poeziei și a artei.

În 1960, Jakobson dezvoltă un model lingvistic împărțit în șase funcții de bază. Acest model va
purta numele de „schema lui Jakobson”.

 Functia expresivă (sau emotivă) constă în


evidențierea atitudinii emițătorului față
de un anumit aspect despre care se
vorbește.
 Funcția referențială, avizează cadrul
situațional și referința mesajului. (numită
și semiotică1).
 Funcția poetică. Centrată pe mesaj, pune
accentul pe modul de exprimare și forma creativă.
 Funcția fatică (emaptică) are în vedere caracteristicile care ajută la deschiderea și
menținerea unei bune funcționări ale comunicării, legăturile care mențin contactele
dintre interlocutori. Acestea pot fi simple forme de salut sau limbaj non-verbal.
 Funcția metalingvistică se manifestă atunci când este necesară atragerea atenției asupra
codului folosit. Se identifică ca funcția care traduce nefamiliarul în familiar, paranteze
pentru explicare, note de subsol.
 Funcția persuasivă se îndreaptă către receptor de la care se doreste obținerea unui anumit
tip de răspuns.

Cele șase funcții coexistă în orice comunicare iar un mesaj poate aparține mai multor astfel de
funcții, însă una dintre ele va fi cea dominantă.

„Deşi distingem şase aspecte fundamentale ale limbii, am putea totuşi cu greu să găsim mesaje
verbale care să îndeplinească numai o funcţie. Diversitatea constă nu în monopolul uneia

1
Semiotică – def. Lui Saussure : știința care ar putea să studieze sistemele de semne.„Ea ar putea să ne spună
în ce constau semnele, ce legi le guvernează. Deoarece nu există încă, nu putem spune ce anume va fi; totuși
are dreptul la existență și locul ei determinat de la bun început”

2
dintre aceste câteva funcţii, ci în ordinea ierarhică diferită a funcţiilor. Structura verbală a
unui mesaj depinde, în primul rând, de funcţia predominantă.”2

Modelul de comunicare Catherine Kerbrat-Orecchioni

Modelul de comunicare Orecchioni este o completare adusă asupra modelului de


comunicare sugerat de Jakobson. Se consideră că nu erau puse în evidență și reversabilitatea
rolurilor de emițător și receptor și nu era luat în calcul dinamismul comunicării.

Să presupunem că emițătorul transmite informații către receptor, acesta din urmă va avea mai
multe cunoștințe asupra subiectului și astfel pot apărea schimbări de atitudine și mentalitate,
ceea ce poate afecta cursul unei discuții.

Orecchioni a completat schema lui Jakobson cu termenul de competență și l-a definit drept
„ansamblul aptitudinilor care-i permit subiectului vorbitor să comunice în mod eficace în
situaţii culturale specifice”3. Asta presupune ca interlocutorii să cunoască normele sociale sau
pe cele ale grupului și să le
respecte astfel încât să nu
fie transmise mesaje greșite.

Aceste competențe sunt


mentite pentru a evidenția
diferențele dintre emițător
și receptor și disting
procesul de producere a
mesajului și interpretarea
acestuia. Modelul de
comunicare Orecchioni se
apropie mai mult de analiza
interacțiunilor verbale și aduce în atenție calitatea mesajului, nu doar volumul și transmiterea
liniară a acestuia, ca in cazul modelului de comunicare Jakobson.

2
Mihai Dinu, Comunicarea, Iaşi, Ed. Institutului European, 1999, p.43.
3
Catherine Kerbrat-Orecchioni, Les Interactions verbales,Tome I, Paris, Ed Armand Colin, 1990, pg. 30.

3
Catherine Kerbrat-Orecchioni ne pune în vedere faptul că între receptor și emițător pot exista
competențe lingvistice, paralingvistice, ideologie, culturale sau psihice diferite iar precum două
persoanele sunt diferite, așa și o discuție diferă față de o alta.

Astfel, exista un mod de producere a mesajului și altul de interpretare, ceea ce înseamnă că


informația nu este transmisă mecanic și trebuie ținut cont de competențele menționate mai sus.