SISTEMUL CARDIO-VASCULAR :

1.Fibrele cardiace contractile atriale si ventriculare se caracterizeaza prin :

A. Sunt fibre cu raspuns rapid
B. Au functie de pacemaker latent
C. Au asigurata sursa de Ca2+ pentru contractie integral de tubii L (la nivelul cisternelor)
D. Au un numar mare de legaturi de tip gap junction
E. Prezinta contractie tetanica la stimuli cu frecvente foarte mari

2.* Celulele pacemaker din NSA si NAV se caracterizeaza prin :

A. Sunt fibre cu raspuns rapid
B. Conduc impulsurile cu viteza cea mai mica
C. Conduc impulsurile cu viteza cea mai mare
D. Au cel mai mare numar de legaturi de tip gap junction

3. corespund cu faza de platou a PA in fibrele miocardice de lucru :

A.Ca2+ este maxima (in interiorul celulei) –| nu sunt 100% sigura…e destul de confuz raspunsul |
B. Na+este egala cu cea pentru Ca2+
C. actioneaza blocantele canalelor de Ca2+
D. actioneaza beta-agonistii
E. actioneaza tonicardicele glicozidice (digitale)

4. Excitarea SNVS (simpatic) va determina urmatoarele :

A. Accelerarea pantei (scurtarea pantei) DLD (depolarizarea lenta diastolica)
B. Scurtarea perioadei refractare effective (PRE) si prelungirea perioadei refractare relative(PRR)
C. Prelungirea efluxului de K+ in faza 3
D. Cresterea influxului de Na+ si Ca2+ in faza 4
E.Cresterea influxului de Ca2+ in faza 0, cu aparitia overshoot

5. Nodul sino-atrial (NSA)

A. Sub actiunea simpatica atinge frecventa cardiaca intrinseca (100-110 batai/minut)
B. nodul AV poate prelucra functia nodului SA
C. markerul fiziologic al inimii (pacemaker, nu marker)
D. conducerea excitatie prin fibra miocardica
E. rapida panta de depolarizare lenta diastolica

6. nodul atrio-ventricular sunt urmatoarele :

A. singura cale fiziologica de legatura intre atrii si ventricule
B. intarzie conducerea excitatiei la ventriculi cu 0,12 sec
C. zona de automatism cardiac
D. protejeaza ventriculele de stimuli prea rapizi generati din centrii ectopici atriali
E. descarcare a impulsurilor mai mare decat nodul sino-atrial

7. * Care dintre urmatoarele faze ale ciclului cardiac urmeaza imediat dupa inceputul complexului QRS
A. Relaxarea izovolumetrica (RIV)
B. Ejectia ventriculara
C. Sistola atriala
D. Diastazis
E. Contractia izovolumetrica (CIV

8.Performanta cardiaca :
A. este crescuta de presarcina care creste viteza de scurtare
B. este caracterizata prin cresterea vitezei de scurtare si a fortei de contractie
C. optima la o lungime a sarcomerului de peste 2,4 micrometrii
D. crescuta de agentii inotropi pozitivi prin cresterea
9. Factorii care determina cresterea presarcinii sunt :
A. FC
B. intoarcerii venoase
C. compliantei ventriculare
D. tonusului miocardului ventricular
E. volemiei

10.* Cel mai important parametru pentru evaluarea performantei ventriculului stang este :
A. Fractia de ejectie
B. Debitul cardiac
C. Volumul sistolic
D. Indexul cardiac
E. Tensiunea arteriala

11.* Ciculatia capilara este adaptata pentru schimburile cu tesuturile prin urmatoarele :
A. Presiunea hidrostatica mai mica decat presiunea oncotica (Ph<Ponc), pentru a asigura (reabsorbtia)
B. Suprafata de sectiune maxima la nivelul capilarelor (2500 cm2)
C. Presiunea hidrostatica mai mare decat presiunea oncotica (Ph>Ponc) , pentru a asigura (filtrarea)
D. Viteza de circulatie a sangelui este maxima
E. Fluxul sanguin este turbulent

12. In vasele de sange, debitul sanguin :

A.Este direct proportional cu raza vasului la puterea a patra (r4)
B. Este invers proportional cu raza vasului la puterea a patra (r4)
C. Este invers proportional cu vascozitatea sangelui
D. Este direct proportional cu vascozitatea sangelui
E. Nu este influentat de lungimea vasului

13. In pozitie ortostatica efectul gravitatiei asupra circulatiei sanguine este :

A.Nesemnificativ
B. Gravitatia favorizeaza intoarcerea venoasa din regiunea cefalica
C. Gravitatia favorizeaza intoarcerea venoasa din regiunea membrelor inferioare
D. Circulatia arteriala este favorizata de forta gravitationala la nivelul membrelor inferioare
E. Sistemul valvular venos din zona cefalica ajuta intoarcerea venoasa

14. Efectele stimularii mecanoreceptorilor atriali includ :

A. Scaderea frecventei cardiace
B. Stimularea secretiei de ADH
C. Stimularea secretiei de ANP (peptid atrial natriuretic)
D. Inhibarea secretiei de ADH
D. Inhibarea secretiei de ANP (peptid atrial natriuretic)

15. In timpul unui antrenament de baschet :

A. Creste necesarul de O2 in muschii scheletici
B. Scade intoarcerea venoasa, scade debitul cardiac si tensiunea arteriala
C. Creste sinteza de cataboliti : adenozina, ac lactic (H+) , K+ care produc vasodilatatie musculara
D. Este inhibat sistemul nervos vegetativ simpatic
E. Este stimulat sistemul vegetativ simpatic, care produce mobilizarea sangelui

16. Care dintre urmatoarele substante au efect vasoconstrictor :

A. Angiotensina II
B. Prostaciclina
C. ADH (Vasopresina) in doze mari
D. Histamina
E. Bradikinina
17. Inervatia parasimpatica a inimii (nervii vagi) :
A. Inerveaza coronarele mari (cu alfa receptori) si mici (cu beta2 receptori)
B. Inerveaza in special sistemul excitoconductor (NSA si NAV) si miocardul atrial
C. Are ca mediator chimic acetilcolina
D. Are ca mediatori chimici noradrenalina si adrenalina
E. Determina scaderea consumului de oxigen al miocardului (MVO2)

18. La o persoana cu hipervolemie (dupa un pranz bogat in alimente sarate) :

A. Reglarea reflexa a functiei cardio-vasculare se realizeaza prin activarea reflexului presor
B. Reglarea reflexa a functiei cardio-vasculare se realizeaza prin activarea reflexului depressor
C. Reglarea reflexa a functiei cardiac va fi asigurata de activarea nervilor simpatico cardiac
D. Se produce o crestere a TA , care va activa sistemul renina-angiotensina-aldosteron (SRAA)
E. Se produce o crestere a TA , care va induce stimularea baroreceptorilor sinocarotidieni si aortei

19. Marcati afirmatiile corecte referitoare la rolul chemoreceptorilor din sinusul carotidian si crosaaortei
A. Activarea lor are ca rezultat un reflex presor cu ↑FC si ↑RPT , iar in final ↑TA
B. Activarea lor are ca rezutat un reflex depresor cu ↓FC si ↓RPT , iar in final ↓TA
C. Sunt stimulati de modificarile de volum si presiune alea sangelui
D. Sunt stimulati de ↓Po2
E. Activarea lor determina inhibarea nucleului tractului solitar urmata de activarea zonei presoare

20. Asupra unui pacient se efectueaza o manevra de compresiune a globilor ocular. Aceasta manevra :
A. Determina un reflex depresor cardio-vascular
B. Produce un reflex presor cardio-vascular
C. Induce stimularea nervilor simpatici cardiac
D. Produce ↓FC
E. Poate opri o tahicardie paroxistica supraventriculara

21. Compresiunea sinusului carotidian va determina reflex :

A. ↑RPT
B. ↑ Contractilitatii cardiac
C. Raspuns vagal
D. ↓FC
E. ↑DC

22. Sistemul renina-angiotensina-aldosteron (SRAA) va determina la nivelul aparatului cardiovascular :

A. ↑TA prin efectul angiotensinei II
B. ↑ Secretiei de aldosteron prin efectul angiotensinei I
C. Cresterea volemiei si scaderea diurezei prin efectul aldosteronului
D. Cresterea eliminarii de Na+ si apa la nivel renal prin efectul aldosteronului
E. Compensarea modificarilor date de scaderea volemiei ( dupa o hemoragie )

23. Stimularea reflexului presor cardiac apare ca urmare a :

A. ↑TA , cu actiune pe baroreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei
B. ↓TA , cu actiune pe baroreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei
C. Compresiunea sinusului carotidian
D. ↑Pco2 ,cu actiune pe chemoreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei
E. Emotiilor placute

24. In fibrele lente (pacemaker) canalele de Na+ de pe sarcolema :

A. Sunt de tip non-gated sau funny channels
B. Sunt deschise in timpul DLD (faza 4)
C. Sunt canale de Na+ rapide ( voltaj-dependente)
D. Sunt deschise in timpul repolarizarii rapide (faza 3)
E. Asigura influx lent de Na+ in timpul DLD (faza 4)
25. In timpul fazei de platou a PA in fibra cardiaca contractila (cu rapsuns rapid ) :
A. Are loc influx lent si prelungit de Ca prin canale-L ( long lasting)
B. Cresterea influxului de Ca are effect inotrop negative
C. Se produce efflux lent de K
D. Blocantele canalelor de Ca au effect inotrop negative
E. Scaderea influxului de Ca are effect inotrop pozitiv

26. Depolarizarea lenta diastolica (DLD) :

A. Este specifica fibrelor miocardice cu rapsuns lent
B. Determina modificarea potentialului transmembranar de la -90 mV la +30 mV
C. Asigura baza automatismului cardiac
D. Se produce prin influx lent de Ca tip-T (transient)
E. Se produce prin influx lent de Ca tip-L (long-lasting)

27. In fibrele miocardice de lucru , inotropismul poate fi influentat astfel :

A. Catecolaminele cresc influxul de Ca si au effect introp +
B. Acetilcolina scade influxul de Ca si are effect inotrop –
C. Beta-blocantele cresc influxul de Ca si au effect inotrop +
D. Beta-blocantele scad influxul de Ca si au effect inotrop –
E. Blocantele canalelor de Ca au effect inotrop +

28. Marcati raspunsurile corecte cu privire la excitabilitatea in fibra cardiac contractila :

A. In perioada refractara relativa, celulele au vulnerabilitate crescuta raspund la stimuli de intensitate
crescuta
B. Celulele sunt normoexcitabile in faza 4
C. Perioada refractara efectiva incepe cu faza 0 si tine pana la jumatatea fazei 3
D. In perioada refractara efectiva, fibra este inexcitabila , nu raspunde nici la stimuli foarte puternici
E. Perioada supranormala corespunde fazei 2, de platou

29. Nodul sino-atrial (NSA) :

A. Este unul dintre pacemakerii latent ai inimii
B. Intarzie transmiterea excitatiei de la atria la ventricule
C. Asigura ritmul sinusal al inimii
D. Are cea mai lenta panta a DLD
E. Are frecventa de descarcare intrinseca de 110-110 batai/minut

30. Dublul blocaj al NSA la o persoana cu frecventa cardiaca de 60 batai/minut determina :

A. Scaderea frecventei cardiae
B. Cresterea frecventei cardiace
C. Blocarea functiei de pacemaker a NSA
D. Preluarea functiei de pacemaker de catre NAV
E. Atingerea frecventei cardiac intrinseci de 100-110 batai/minut

31.La nivelul inimii, efectul cronotrop negativ :

A. Reprezinta scaderea fortei de contractie a miocardului
B. Se produce prin alungirea pantei de DLD in faza 4
C. Se produce prin scurtarea pantei de DLD in faza 4
D. Este produs de activarea nervilor cardiac
E. Este produs de activarea nervului vag
32.* Automatismul cardiac este :
A. Caracteristic celulelor cu cea mai rapida panta de depolarizare a fazei 0
B. Proprietatea celulelor cardiac specializate de a rapsunde la un stimul
C. Proprietatea celulelor cardiac specializate de a genera un stimul
D. Rezultatul actiunii SNVS asupra inimii
E. Rezultatul actiunii vagului asupra inimii

33. Care dintre urmatoarele roluri apartin NAV ?

A. Este unul dintre pacemakerii activi ai inimii
B. Asigura intarzierea fiziologica a conducerii intre atria si ventricule de ≈0.12 s
C. Joaca rol de “filtru electric” datorita perioadei refractare lungi
D. Este pacemaker ectopic
E. Preia functia de pacemaker activ al inimii doar cand NSA este distrus

34. Care afirmatii cu privire la depolarizarea miocardica sunt adevarate ?

A. Depolarizarea peretilor atriali se produce de la epicard spre endocard
B. Depolarizarea atriilor se produce sub actiunea stimulului initiat de NSA , care se propaga in atriul
drept si apoi in cel stang
C. Depolarizarea atriilor se reflecta pe EKG prin unda P
D. Depolarizarea peretilor ventriculari se produce de la epicard spre endocard
E. Depolarizarea ventriculara se reflecta pe EKG prin complexul QRS

35.* Unda T :
A. Reflecta depolarizarea ventriculara
B. Reflecta conducerea atrio-ventriculara a depolarizarii
C. Reflecta repolarizarea ventriculara
D. Este o unda rotunjita, simetrica si pozitiva in toate derivatiile
E. Este o unda rotunjita, asimetrica , cu panta descendenta mai lenta

36. Daca durata intervalului PQ <0,12 s :

A. Conducerea atrio-ventriculara este normal
B. Este o caracteristica EKG a blocului atrio-ventricular
C. Conducerea atrio-ventriculara este mai rapida, datorita existentei unei cai de conducere aberante,
care ocoleste NAV
D. Frecventa cardiaca este mare
E. Frecventa cardiac este mai redusa

37.* Efectul major al agentilor inotropi pozitivi asupra potentialului de actiune in fibrele cardiace :
A. Accelerarea pantei de DLD (faza 4)
B. Cresterea influxului de Ca in faza de platou (faza 2)
C. Cresterea influxului de Na in faza de depolarizare (faza 0)
D. Schimbarea potentialului prag la aproximativ -40 mV
E. Stimularea pompei Na/K urmata de stimularea sau inversarea functiei antiporterului ……………..

38. Cresterea lungimii initiale a sarcomerului de la 1,8 microni la 2,2 microni va determina pentruinceput
A. Cresterea VEDV
B. Cresterea VESV
C. Cresterea fortei de contractie
D. Activarea mecanismului Frank-Starling ca urmare a cresterii VEDV
E. Scaderea progresiva a debitului cardiac prin cresterea progresiva a VESV
39. Presarcina :
A. Este un parametru systolic (wall stress)
B. Este un parametru diastolic care determina VEDV
C. Nu este influentata de intoarcerea venoasa
D. Este direct proportionala cu intoarcerea venoasa
E. Depinde de complianta vasculara

40. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sistola atriala sunt corecte :
A. Asigura finalizarea umplerii ventriculare ( 20% din VEDV )
B. Coincide cu zgomotul III cardiac
C. Coincide cu relaxarea izovolumetrica
D. Realizeaza zgomotul IV cardiac
E. Este precedata de unda P de pe EKG

41. Debitul cardiac este crescut prin :

A. Cresterea postsarcinii
B. Efectul vagului asupra inimii
C. Cresterea frecventei cardiace pana la 100 bpm
D. Activarea sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS )
E. Cresterea presarcinii

42.* Care dintre urmatorii parametrii scade cand fractia de ejectie creste :
A. Debitul cardiac
B. VEDV
C. VESV
D. Frecventa cardiaca
E. Volumul systolic

43. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sistola ventriculara sunt corecte :
A. Este precedata de unda Q din complexul QRS de pe EKG
B. Corespunde cu zgomotul IV de pe fonocardiograma
C. Asigura ejectia volumului systolic
D.In timpul fazei de ejectie rapida asigura 30% din volumul systolic
E. Se finalizeaza cu faza de contractie izovolumetrica (CIV)

SISTEMUL RESPIRATOR :

1. Clearence-ul muco-ciliar implica :

A. Prezenta unui strat de mucus ciliar pe care se depun particulele din aerul
B. Prezenta unui strat vascos , care favorizeaza miscarea cililor
C. Miscarea cililor este strict spre caile aerifere superioare
D. Bataia cililor asigura dinspre caile respiratorii mari spre cele mici

2. Miscarea de inspir a unei personae care este asezata in clinostatism si … :

A. Este un process pasiv datorat fortelor inertiale de la nivelul aparatului respirator
B. Este un process care necesita si contractia diafragmului
C. Este un process care necesita si contractia muschilor intercostali interni
D. Este un process care necesita si contractia muschilor intercostali externi
E. Este un process care necesita si contractia muschilor inspiratori accesori
3. Care dintre urmatoarele modificari sunt prezente la un nou-nascut prematur, la care
surfactantulalveolar este deficitar ?
A. Tensiunea superficiala la suprafata alveolelor este scazuta ceea ce favorizeaza deschiderea alveolelor
in inspir
B. Tensiunea superficiala la suprafata alveolelor este crescuta ceea ce favorizeaza inchiderea alveolelor
in expri
C. Creste efortul inspirator
D. Creste efortul expirator
E. Alveolele se destind exagerat in inspir

4. VEMS este un parametru ventilometric carcaterizat prin :

A. Reprezinta volumul de aer expirat intr-un minut
B. Este un parametru efort- independent
C. Reprezinta volumul de aer expirat in prima secunda a unui expir fortat
D. Reprezinta 4/5 din capacitatea vitala
E. Scade doar in disfunctiile ventilatorii restrictive

5. Raportul ventilatie/perfuzie (V/Q) =0,6

A. Este carcateristic zonei varfurilor pulmonare
B. Este caracteristic zonei mediopulmonare
C. Este carcateristic zonei bazelor pulmonare
D. Determina aparitia hipoxiei alveolare cu vasocontrictie consecutiva
E. Determina aparitia …………………………….. cu bronhoconstrictie consecutiva

6. Difuziunea oxigenului prin membrana alveolo-capilara este asigurata de :

A. Coeficientul de solubilitate mai mare pentru O2 decat pentru CO2
B. Caracteristicile membranei alveolo-capilare ( suprafata mare , grosime mare
C. Gradientul de presiune de aproximativ 60 mmHg
D. Timpul de pasaj al sangelui prin capilarele pulmonare de minim 0,3 secunde
E. Inspir deoarece in expir schimburile gazoase nu se produc

7. Colabarea alveolelor in expir este impiedicata de :

A. Prezenta surfactantului pe suprafata interna a alveolelor
B. Prezenta unui strat de mucus seros pe suprafata interna a alveolelor
C. Fibrele elastice din parenchimul pulmonary
D. Clearence-ul muco-ciliar
E. Macrofagele din structura peretelui alveolar

8. Conditionarea aerului inspirat la nivelul cailor respiratorii presupune :

A. Incalzirea aerului la temperatura atmosferica
B. Clearence-ul muco-ciliar care are loc de la nivelul bronhiolelor terminale
C. Evaporarea apei din aer
D. Saturarea in vapori de apa
E. Curatirea complete a cailor aerifere in 6-12 ore

9. Difuziunea gazelor prin membrane alveolo-capilara :

A. Asigura cresterea Po2 de la 40 mmHg in vena pulmonara , la 100 mmHg in artera pulmonara
B. Asigura scaderea Pco2 de la 47 mmHg in artera pulmonara , la 40 mmHg in vena pulmonara
C. Asigura procesul de hematoza
D. Este crescuta daca grosimea membrane alveolo-capilara este crescuta
E. Este mai redusa pentru Co2 , deoarece gradientul de presiune pt CO2 este de ….
10. Curba de disociere a oxihemoglobinei este caracterizata prin :
A. La valori mari ale Po2 saturatia in O2 a hemoglobinei este scazuta
B. Este deplasata la dreapta in tesuturile active
C. Cresterea Pco2 determina cresterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
D. Cresterea concentratiei ionilor de hydrogen determina scaderea afinitatii hemoglobinei
E. Cresterea cantitatii de 2,3-DPG determina deplasarea la stanga a curbei

11. Centrii respiratori bulbar :

A. Nu au activitate automata , fiind stimulate doar prin mecanisme nervoase sau umorale
B. Stimularea neuronilor expiratori se face doar in expirul fortat
C. Stimularea vagului determina stimularea neuronilor inspiratori
D. Stimularea neuronilor expiratori este data de centrul pneumotaxic ??
E. Distrugerea centrilor respiratori bulbari este compatibila cu viata .

12. Cresterea Pco2 sanguin are urmatoarele efecte asupra respiratiei :

A. Apare in acidoza respiratorie si determina cresterea frecventei si amplitudinii
B. Stimuleaza doar chemoreceptorii centrali
C. Stimuleaza mai rapid chemoreceptorii centrali deoarece traverseaza rapid b…
D. Stimuleaza doar chemoreceptorii periferici
E. Apare in acidoza metabolica si determina scaderea amplitudinii respiratiei

13. Modificarea Po2 sanguin are urmatoarele efecte asupra respiratiei :

A. Scaderea marcata a Po2 determina cresterea frecventei si amplitudinii resp .
B. Orice modificare a Po2 modifica respiratia , deoarece O2 este “ hormonal respiratiei “
C. Stimuleaza doar chemoreceptorii centrali
D. Stimuleaza doar chemoreceptorii periferici
E. Scaderea Po2 determina aceleasi modificari ale respiratiei ca si scaderea …

14.* Expirul de repaus :

A. Se realizeaza prin largirea cutiei toracice , pentru a scadea presiunea pleural
B. Este asigurata intotdeauna de contractia activa a muschilor expiratory
C. Este asigurata pasiv de reculul elastic pulmonar si de relaxarea diafragmului
D. Asigura iesirea din plamani a volumului expirator de rezerva
E. Determina ca plamanul sa ajunga in pozitia expiratorie maxima

15. Elasticitatea sau reculul elastic pulmonar :

A. Favorizeaza distensia pulmonara in inspir
B. Se opune distensiei pulmonare
C. Tinde sa readuca plamanul la dimensiunile de repaus
D. Nu face parte din foitele opozante ale miscarilor respiratorii
E. Nu include foitele elastice determinate de tensiunea superficiala de la suprafata alveolelor

16. Volumul expirator maxim pe secunda (VEMS) :

A. Reprezinta volumul de aer expulzat din plamani in prima secunda a expiratiei maxime fortate ,dupaun
inspire maxim
B. Scade in astmul bronsic
C. Creste in disfunctia ventilatorie restrictiva
D. Are valori normale ≥ 80% din valoarea ideala corespunzatoare varstei, taliei si sexului subiectului
E. Reprezinta volumul de aer eliminate de plamani in cursul unui expir maxim care urmeaza unui ….
17. Spatiul mort fiziologic :
A. Reprezinta teritoriul respirator total care nu participa la schimburile gazoase
B. Este format din spatiul mort anatomic si spatiul mort alveolar
C. Reprezinta diferenta dintre spatiul mort anatomic si spatiul mort alveolar
D. Cuprinde numai aerul inspirat care ramane in caile respiratorii si nu participa la schimburile gazoase
E. Cuprinde numai alveolele hyperventilate si alveole ventilate dar neirigate

18. Parametrii hemodinamici in circulatia pulmonara au urmatoarele caracteristica :

A. Presiunea in artera pulmonara este 15-20/7-12 mmHg (sistola/diastola)
B. Debitul sanguin pulmonar este 5-6 litri/minut in repaus
C. Presiunea in artera pulmonara este 130/80 mmHg (sistola/diastola) in efort
D. Presiunea hidrostatica in capilare este mai mica decat presiunea oncotica, ceea ce nu permite …
E.Presiunea hidrostatica in capilare este mai mare decat presiunea oncotica , ceea ce favorizeaza ….

19. Raportul ventilatie/perfuzie la nivel pulmoar :

A. Este identic in toate zonele plamanului
B. In repaus, la adultul normal are valoarea ideala de 0,8
C. In repaus, la adultul normal are valoarea ideala de 1,2
D. Este egal cu 0 in teritoriile cu alveoli neventilate dar bine irrigate
E. Poate atinge valoare de 3,3 in teritoriile cu alveoli neventilate dar bine irrigate

20. Difuziunea gazelor respiratorii prin membrane alveolo-capilara :

A. Este d.p. cu proprietatile fizico-chimie ale gazului
B. Este d.p. cu grosimea membranei
C. Este d.p. cu suprafata membranei
D. Este i.p. cu grosimea membranei
E. Este i.p. cu gradientul de presiune partiala a gazului

21. Factorii care cresc afinitatea hemoglobinei pentru O2 :

A. Favorizeaza fixarea O2 pe hemoglobin
B. Deplaseaza la stanga curba de formare a oxihemoglobinei
C. Inculd scaderea ph-ului
D. Include temperatura mai scazuta la nivel pulmonary
E. Include cresterea tisulara a Pco2