Sunteți pe pagina 1din 104

CAIETE DE SARCINI

pentru lucrarea

MODERNIZARE STRĂZI ÎN LOCALITĂŢILE


VIIŞOARA ŞI URCA, COMUNA VIIŞOARA,
JUDETUL CLUJ

BENEFICIAR: COMUNA VIISOARA, JUDETUL CLUJ


1. T erasamente

2. Strat de fundatie din balast

3. Strat de fundatie superior din piatra sparta amestec optimal

4. lmbracaminti bituminoase realizate la cald

5. Cofraje

6. Elemente prefabricate, Montaj si monolitizare

7. Dispozitive de colectare şi scurgere a apelor pluviale

8. Semnalizare orizontala

9. Semnalizare verticala
§o
CAIET DE SARCINI NR. 1

TERASAMENTE

CUPRINS

GENERALITATI

ART. 1. DOMENIU DE APLICARE


ART.2.PREVEDERIGENERALE

MATERIALE FOLOSITE

ART. 3. PAMANT VEGETAL


ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
ART. 5. APA DE COMPACTARE
ART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART. 8. PICHETAJUL LUCRARILOR


ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE
ART.10. MISCAREA PAMANTULUI
ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
ART.12. EXECUTIA DEBLEELOR
ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR
14.1. Prescriptii generale
14.2. Modul de executie a rambleelor
14.3. Compactarea rambleelor
14.4. Controlul compactarii
14.5. Profile si taluzuri
14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire
14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stâncos
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor
14.1 O. Protectia impotriva apei
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
ART.18. DRENAREAAPELOR SUBTERANE
ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

RECEPTIA LUCRARILOR

ART.21. RECEPTIA PE FAZE


ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.23. RECEPTIA FINALA

GENERALITATI

ART.1. DOMENIU DE APUCARE


Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie îndeplinite la
debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul
conditiile de receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare,
asura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului!Consultantului verificari
suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
"Beneficiarui/Consultantul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PAMANT VEGETAL
Pamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente.
Toatele taluzele de la lucrare vor fi acoperite cu pamant vegetal si plantate cu iarba imediat dupa
terminarea lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de lucrari de terasamente dat de Consultant va
detaila masurile luate pentru pamantul vagetal existent.
Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partile locului, adecvat vegetatiei.
ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pamânturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date in tabelul1.a si 1.b.
Materiale pentru lucrari de terasamente
Tabe/1a

Denumirea si caracteristicile pricipalelor tipuri Simbol Continutul de granule Coeficient de Indicele de Umfla re Calitate ca
de pamanturi fine in % a masei totale neuniformitate plasticitate libera material pentru
0.005mm Un pentru fractii sub UL% terasamente
0.05mm 0.5mm

Pamanturi necoezive Cu foarte putine parti fine, 1a <1<10<20 >5 o - Foarte buna
grosiere (fractiunea neuniforme (granulozitate
mai mare de 2mm continua); insensibile la
reprezinta mai mult de inghet-dezghet si la
50% variatiile de umiditate
ldem 1a, insa uniforme 1b ~5 Foarte buna
(granulozitate discontinua)
Pamanturi necoezive Cu parti fine; neuniforme 2a <6<20<40 >5 <10 - Foarte buna
medii si fine (granulozitate continua )
(fractiunea mai mica sensibilitate mijlocie la
de 2mm reprezinta inghet-dezghet insensibile
mai mult de 50% la variatiile de temperatura
ldem 2a, insa uniforme 2b ~5 Buna
(granulozitate discontinua)
Pamanturi necoezive Cu mai multe parti fine; 3a ~6~20~40 >10 ~40 Mediocra
medii si fine foarte sensibile la inghet-
(fractiunea mai mica dezghet; fractiunea fina
de 2mm reprezinta prezinta umflare libera
mai mult de 50%) cu (contractie) redusa;
liant constituit din ldem 3a insa fractiunea 3b >40 Mediocra
pamanturi coezive. fina prezinta umflare libera
Nisip cu pietris, nisip medie sau mare
mare, mijlociu sau fin
cu liant prafos sau
argilos ------ ----~
fJ

5
Tabe/1b

Denumirea si caracteristicile principalelor Simbol Granulozitate Indicele de Umfla re Calitate ca


tipuri de pamanturi plasticitate libera material
pentru fractii U1% pentru
Conform cu Casagrande sub 0.5mm terasament
Nomogram e

1. Pamanturi Anorganice cu 4a <10 <40 Mediocra


coezive: nisip compresibilitate si umflare
prafos, praf libera redusa, sensibilitate
lp=O. 73(Wc-20)
nisipos, nisip mijlocie la inQhet-dezQhet
argilos, praf, praf Anorganice, cu 4b 70 <35 <70 Mediocra
argilos nisipos,
praf argilos, argila
compresibilitate mijlocie,
umflare libera redusa sau
60 \
prafoasa medie, foarte sensibile la 50 \ /
nisipoasa, argila ing het-dezghet 40 '4d /
nisipoasa, argila organice, (M0>5%) cu 4c @:b) ~ ~10 ~40 Mediocra
prafoasa, compresibilitate si umfla re
30 /
argila,argila grasa libera reduse sau medie, 20 ./
/
sensibilitate mijlocie la
ing het-dezghet
10 -~ V r)._ ,....__

anorganice, cu 4d o / ~ â"
~
1 >35 >70 Rea
compresibilitate si umflare 1o 20 30 40 50 60 70 80 9(
libera mare sau medie, STAS 1243/88 -~~

sensibilitate mijlocie la
inghet-dezghet
organice, (M0>5%) cu 4e <35 <75 Rea
compresibilitate mijlocie si
umflare libera reduse sau
medie, sensibilitate mare la
ing het-dezghet
organice, (M0>5%) cu 4f - ~40 Foarte rea
compresibilitate mare si
umfla re libera mare sau
·;~·~;;_~;>\
.~·#-

medie, sensibilitate mare la


,/-
inQhet-dezQhet
-~~;~\l
.~-~ .•.. \..r· v
!if
4.2. Pamânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidr~li;~i .
11

la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. '" \


4.3. Pamânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climater"
hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitând o tehnologie adecvata.
4.4. Pamânturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul când conditiile hidra gice
locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1. 09-
privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamânturi argiloase cu
simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in
stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc}, vor fi in locuite cu pamânturi corespunzatoare, pe o grosime de
minimum 20 cm in cazul pamânturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamânturilor foarte rele.
Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului
drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Consultant.
Pentru pamânturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o
grosime de minimum 15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamânturi simbol4d (anorganice)
si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe
de laborator pe considerente tehnica-economice.
4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamânturile organice, mâluri, namoluri, pamânturile turboase si
vegetale, pamânturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si
pamânturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari
de pamânt inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi,
etc).
4.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamânturi pot fi combinate la cererea Consultantului cu
masuri specifice destinate a aduce pamântul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in
opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
ART.5. APA PENTRU COMPACTARE
5.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul "Consultantului" in afara de terasamentele din
spatele lucrarilor de arta.
5.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decât cu aprobarea Beneficiarului/Consultantului in care se vor preciza si modalitati de utilizare.
ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie
sa aibe calitatile pamânturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamânturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
7.1. Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul 2.
NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu respectarea
conditiilor din tabelul de mai jos.
Tabel2
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt verifica determinare
conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamântului 1913/5-85


2 Limita de plasticitate utilizat insa cel putin 1913/4-86

3 Coeficientul de o incercare la 5.000 mc 1243-88


neuniformitate
4 Caracteristicile de Pentru pamânturile folosite in rambleele din 1913/13-83
compactare spatele zidurilor si pamânturile folosite

5 Umflare libera la protectia rambleelor 1913/12-88

6 Sensibilitate la inghet, o incercare la fiecare 1.000 mc. 1709/3-90

5
dezghet
Umiditate Zilnic si la fiecare 500 mc 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de


laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJULLUCRARILOR
8.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de
beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi
de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin câte doi reperi pe km.
8.2. In cazul când documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de
executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi si a reperilor de pe
teren.
8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si
completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in
cazul situatiei de la pct.8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin
tarusi si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii in ax;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata decât dupa ce obtine aprobarea Consultantului in
scris, cu cel putin 24 de ore in devans.
8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
ART.9. LUCRARI PREGATITOARE
9.1. 1nainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamântului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adâncime;
demolarea constructiilor existente;
aprobarea de catre Consultant a Procedurilor tehnice de Executie pentru lucrarile de
terasamente.
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile.
Doborârea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe
cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m
precum si la deblee.
9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
9.4. Decaparea pamântului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor
de imprumut.
9.5. Pamântul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv,
evitând orice amestec sau impurificare a acestora. Pamântul vegetal va putea fi pus intr-un depozit
provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.

6
!h ,,''
9.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre ramble6Î sal1 ;â~~~~~~
drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apc;~ :in 1~fa~
amprizei drumului. \ ' \. ':; '
9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pâna la adâncimea de 1,00 m s~b:nive.
platformei terasamentelor. ,
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija pentru a fi reutilizate conform indic
precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica c
apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc.
vor fi umplute cu pamânt bun pentru terasamente conform prevederilor art.4 si compactate metodic
pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Consultantul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
ART.10. MISCAREA PAMANTULUI
10.1. Miscarea pamântului se efectueaza prin utilizarea pamântului provenit din sapaturi in
profilele cu rambleieri a proiectului.
10.2. Excedentul de sapatura ca si pamânturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee
in sensul prevederilor din art.4 precum si pamântul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
înlocuite in sensul art.4 vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamânt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
10.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii Consultantului.
10.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamânturilor provenind din deblee si gropi
de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
special relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze
Consultantul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamântului pentru
umplutura.
10.6. La lucrarile importante Beneficiarul daca considera necesar de a preciza, completa sau
modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini special
"Tabloul de corespondenta a pamântului" prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamântului
provenit din deblee sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamântului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor- "Tabloul miscarii
pamântului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din
groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a
pamântului" stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale
itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini special. Acest plan este supus aprobarii
Consultantului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare Consultantului in termenul specificat in Caiete
de sarcini, Specificatii Generale.
ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
11.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a
depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii Consultantului. Acest acord va
trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a
depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca Consultantul considera ca este necesar, de:
o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini,
in ce priveste gropile de imprumut, cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina
antreprizei;
acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamânt din gropile de
imprumut dat de proprietarul terenului.
11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Consultantului, sa
fie la o departare mai mare de 1O m de limitele zonei drumului;
Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia ca
fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din
precipitatii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit executate.
Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in
profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
In albiile majore ale râurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajând o
bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1... 3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

7
1

;~1;\ s~
lialuzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
~1):1 ,5 ... 1:3, când
intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un
::: f~l de banchete, tai uzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
:.>/ 11.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
· fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform
prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel
mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
fie la mai mult de 1O m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive,
pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in
intregime raspunzator de aceste pagube.
11.5. Consultantul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie
de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamânturi ca si celor necesare gropilor de imprumut ramân in sarcina Antreprenorului.
ART.12. EXECUTIA DEBLEELOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini special sa fi fost verificat si recunoscut
ca satisfacator de catre Consultantullucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Adancimea
stratului rutier existent trebuie sa fie verificata pe santier in timpul lucrarilor de terasamente iar adancimea
sapaturii de-a lungul drumului va fi ajustata pentru a se garanta ca stratul rutier existent este drenat
adecvat.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi in debleu. In cazul când in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Consultantullucrarii si pe
cheltuiala Antreprenorului.
12.4. In cazul când terenul intâlnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta dorita, Consultantul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala
Beneficiarului.
12.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile
proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Consultantului care va putea eventual dispune o
modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
12.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.

8
!î .·
Tabel3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
Pamânturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri
argiloase sau prafuri argiloase
Pamânturi marnoase
Pamânturi macmporice (loess si parnânturi ioessoide) O,i ... i ,O
Roci stâncoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de 1,0:1,5 ... 1,0:1,0
adâncimea debleelor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce de la 1,O: O, 1 pâna la pozitia
priveste stabilitatea verticala sau chiar in consola

In deblee mai adânci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adâncimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate.
12. 7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamânt care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12.8. Daca apare ca stabilitatea pamânturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebuie sa ia de
urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat Consultantul.
12.9. Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa
maniera in cât sa se obtina pe o adâncime de 30 cm un grad de compactare de 100% Proctor normal
conform prevederilor din tabelul 5.
12.1 O. Excavarea prin explozie nu este permisa si taierea roci lor se va face prin spargere. Daca
este absolut necesara folosirea explozibilului, si dupa aprobarea Consultantului, trebuie tinut cont de
urmatoarele:
degaja rea la gabarit a taluzelor si platformei
cea mai mare fractionare posibila a rocii evitând orice risc de degradare a lucrarilor proiectului.
12.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de
roca care ar putea sa fie dislocate de exploziile ulterioare sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod obligatoriu ca adâncimea necesara este peste tot
atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
care este necesara.
12.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabelul 4.
Tabel4
Profilul Tolerante ADMISE

Roci necompacte Roci compacte


Platforma cu strat de forma +!- 3 cm +!- 5 cm

Platforma fara strat de forma +!- 5 cm +!- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +!- 10 cm variabil in functie de natura rocii

12.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stâncoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentara, apoi de a completa,
pe cheltuiala sa, cu un strat de pamânt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat
in art.14.
12.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la umezire
Consultantul va prescrie:
in perioada ploioasa: extragerea verticala
dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pâna la orizontul a carui continut in apa va fi
superior cu 10 procente umiditatii optime Proctor normal.
12.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa
maniera ca pamânturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau

9
···~.~
"Q'e;·~pele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a
r Pn?.tl,lului in lung.
ba'qaltopografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa
i'<{f>Jnta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari
• i 6i·ne6esare evacuarii apelor in timpul excavarii.
L~"~;·ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art.8 lucrari care sunt comune atât sectoarelor de
leu cât si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari pregatitoare
dupa cum urmeaza:
13.1. Când linia de cea mai mare panta a terenului este superioara valorii de 20% Antreprenorul
va trebui sa execute trepte de infratire având o inaltime de 0,20 m si distantate la maximum 1,00 m pe
terenuri obisnuite si cu înclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Consultant.
13.2. In completarea pregatirilor prevazute la art.9, pamântul din terenul de sub rambleu, va fi
compactat pe o adâncime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal
conform tabelului 5 Gradul de compactare verificându-se cu frecventa de 3 determinari la 250 m de banda
de drum.
ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Consultant. Aceasta
acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calitatile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decât dupa un timp fixat de Consultant sau reprezentantul sau la
propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleelor
14.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale recunoscute de Consultant o impun, straturile elementare pot fi
executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate
care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu
trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
14.2.2. Pamântul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in
grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel
cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a
asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste pante vor fi de minimum
5%.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamânt
asigurarea tasarilor in timp
realizarea unei umpluturi omogene din pamânt de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
14.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru
aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasând pamântul sa
se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cât mai aproape de cea optima, sau din
contra, udarea stratului asternut pentru a-1 aduce la valoarea umiditatii optime.
14.3. Compactarea rambleelor
14.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5.
Tabel5
Pamânturi i
Zonele din terasamente la care se necoezive Coezive !
prescrie gradul de compactare
imbracaminti imbracaminti imbracaminti imbracaminti 1
permanente semipermanete permanente semipermanent1
1

10
a. Primii 30 cm ai terenului natural
sub un rambleu cu inaltimea h de h: 100 95 97
::=_2,00 m 95 92 92
h: > 2,00 m

b. In corpul rambleelor la adâncimea


(h) sub patul drumului: h:::: 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h: ::: 2,00 m 100 97 97 94
h: > 2,00 m 95 92 92 90
c. In deblee pe adâncimea de 30 cm
sub patul drumului 100 100 100 100
14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Consultantului" cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamânt pentru a obtine
dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 5 cu utilajele folosite pe santier.
In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza câte un tronson de incercare de minimum
30 m lungime pentru fiecare tip de pamânt. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta
Antreprenorul va trebui sa ralizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare
grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de
santier.
In cazurile când nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive
nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata prin supravegherea Consultantului pe masura executiei in
urmatoarele conditii:
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 6 care
vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.
Tabel6
Denumirea incercarii Frecventa minimala a Observatii
incercarilor

Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de


pamânt

Determinarea continutului de apa 1 la 250 mi de platforma pe strat

Determinarea gradului de compactare 3 la 250 mi de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind
incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat decât daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu
mentionata in registrul de santier.
14.5 Profile si taluzuri
14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incât dupa cilindrare profilele din proiect
sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale
prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale ram bleu lui.
14.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pâna la inaltimile maxime pe verticala -date in tabelul 7.
Tabel?
Natura materialului in rambleu H
maxm

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

11
~i~ipuri argiloase sau praf argilos
"J
7
., J

/
N'isipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

14.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decât cele aratate in tabelul 7 dar pâna la 12,00
m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de
1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza ram bleu lui, inclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. In ramblee mai inalte de 12,00, precum si la cele situate in albiile majore ale râurilor, vailor
si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va
determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 .... 1,5, conform STAS
2914-84 si tinand cont de tabelul 8.
14.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1: 1,5 pâna la inaltimi le maxime h max. pe verticala date in tabelul 8, in functie de
caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel8
Caracteristicile terenului de fundatie

Panta a) Unghiul de frecare interna in grade


terenului 50 10° 15°
de fundatie b) coeziunea materialului KPa \

30 60 10 30 60 10 30 60 80
lnaltimea maxima a rambleului, hmax, in m
o 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
14.5.6. Tolerantele de execut1e pentru suprafatarea platformei s1 a taluzunlor sunt urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 1O cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de+ 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire
14.6.1. Când la realizarea rambleelor sunt folosite pamânturi sensibile la umezire si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Consultantul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamânturilor din gropi de imprumut
la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.
Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;
Tratarea pamântului cu var pentru reducerea umiditatii;
Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de
apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamânturi Consultantul va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale in ce
priveste evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stâncos
14. 7.1. Descarca rea materialului derocat in ram bleu si nivela rea lui va fi organizata de maniera de
a obtine un material omogen si pe cât posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa
depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. In cei 0,30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror
dimensiune cea mai mare va depasi 0,20 m.
Blocurile de stânca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. Consultantul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite
definitive.

12
r;·
/~4kr .: .
r.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.ilqtj3r,q;;~lcţr
straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de/go!u~i;/~ld'
este interzisa. \ \\ ,:ţ;/ ·
14.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindrii vibratori de 12-16 tone cel putin, sau e.l.t~tif
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficientâ<p '
facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q- reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare
S- reprezinta suprafata masurata intr-o zi ; utilajul de compactare deplasându-se cu viteza stabilita in
timpul experimentarii.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui poligon de incercare controlat prin incercari cu
placa permitând sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior
lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.
14.7.3. Platforma va fi nivelata admitându-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material
stâncos art.12 tab.4.
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe
jumatate din grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in
scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
14.8.2. Vor fi stropite pâna la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga
grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitându-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamânt care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor la limita lucrarilor de arta
14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini special, rambleele vor fi constituite
din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stâncoase. Pe o latime
minima de 1 metru, plecând de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 1O cm.
14.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor de terasamente, respectând integritatea
lucrarilor permitând obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.5.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii Consultantului sau reprezentantului acestuia care vor preciza
pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
14.10. Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor
provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate in
cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie
pluviometrica.
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se sectiunea,
cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramâna constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi
tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stâncos. Paramentele santului sau ale
rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfârsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectând cetele
din profilul in lung si cel transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cetele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- O, 1O m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi
nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre
marginea acestora. in curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta
transversala de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

13
\
\
·•. ,. 1
1 âhd !acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
'"\9~_(qlaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje
(urpplute cu pamânt vegetaL
:Jerenul vegetal trebuie sa fie farâmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat
de raspândire.
Dupa raspândire pamântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamânt vegetal este in principiu, suspendata pe timp de

ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE


Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decât in masura in care acestea pot fi
evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite
prin dispozitii de santier de catre "Consultant" si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii
speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
ART.19.1NTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa
lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze
tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a
"Consultantului" toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care
antrepriza nu va fi responsabila.
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
-verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
-verificarea calitatii si starii pamântului utilizat
-controlul grosimii straturilor asternute
-controlul compactarii terasamentului
-controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor
efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamântului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
20.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de
executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibila fiind de +1-0, 10 m in raport cu reperii pichetajului generaL
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
20.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat
stratul vegetal si s-a compactat pamântul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea
terenului de fundatie.
20.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
20.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pârghia conform
instructiunilor tehnice departamentale- indicativ CD 31-2002.
20.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m
unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru
portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 20 in 20 m.
20.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitându-
se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului
de fundatie in functie de tipul pamântului de fundatie sunt conform tabelului 9.
20.1 O. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta
scazuta.
20.11. Verificarea calitatii si starii pamântului
Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamântului
conform tabelului 2.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata.
20.12. Verificarea grosimii straturilor asternute

14
c~ .
Grosimea fiecarui strat de pamânt asternut la executarea rambleului va fi verificata, e~ t~eb1 J sa.
corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamânt respectiv si utilajelf? f 1 sit'
la compactare. . ·· . ', /;·/'' ·-·
20.13. Venficarea gradului de compactare ,
ţit'·.
. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pj1 ân
1n opera.
In cazul pamânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza
stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului când
grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamânturilor necoezitive se va preleva o singura proba din
fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3 .
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor
probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
20.14. In cazul când valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul 5 se va
dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
20.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atât timp cât rezultatele verificarilor efectuate
nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
20.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
20.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si
consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul
deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.
20.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt+/- 0,05 m fata de
prevederile proiectului.ln ce priveste suprafatarea platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele
aratate in art.12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect.
20.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu
pârghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul superior al
terasamentelor sub stratul de forma se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina os iei etalon de 91 kN are valori mai mici decât cea
admisa conform tabel 9.
Tabel9
Tipul de pamânt conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa,
argila 450

Atunci când masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Consultantului, se pot
utiliza alte metode de determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul utilizarii
metodelor de determinare a deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4-89) frecventa incercarilor va fi
de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
excutie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
21.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul
caiet de sarcini.
21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre "Consultant" si Antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.

15
\\
! .,.
t1
, . ·., 121.1. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
.. :;}'~sarea si sablona_rea lucrari_i . .
tqecaparea stratuiUI vegetal s1 termmarea lucrarilor pregatitoare
<. 1
terenului de fundatie
' in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inalti mea de umplutura si la realizarea umpluturii sub
1
/,cota stratului de forma
in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cât si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
22.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificându-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie
natura pamântului din corpul drumului
concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini
2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cetele si dimensiunile prevazute in proiect
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzelor, etc.
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
ART.23. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat terasamentele in
perioada de garantie si daca au fost intretinute corespunzator.

CAIET DE SARCINI NR. 2


FUNDATII DE BALAST

CUPRINS
1. MATERIALE

1.1. Agregate naturale


1.2 Apa
2. EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE
2.1. Stabilirea caracteristicilor de compactare
2.2 Sectorul de proba
2.3. Conditii preliminare
2.4. Transportul
2.5. Punerea in opera
3. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
3.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului
3.2. Verificarea compactarii si capacitatii portante
3.3. Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului
3.4. Receptia lucrarilor

PREVEDERI GENERALE

16
Prezentul Caiet de sarcini se aplică la execuţia straturilor de fundaţie din balast din structurile ~G.tief'
cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de materialele folosite, tehnologia de execuţi~)
executiei. \ :,,, \
Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute dJ\p
Caiet de sarcini. · ...
în completarea prezentului Caiet de sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile stand rd'
normelor în vigoare.
Cu cel puţin 14 zile înaintea începerii lucrărilor la stratul de fundaţie, Antreprenorul va prezenta spre
aprobare Consultantului, Procedura de execuţie a statului de fundaţie, care va conţine, printre altele:

o utilajele folosite pentru producerea şi transportul agregatelor;

o utilajele folosite pentru transportul, împrăştierea, udarea şi compactarea amestecului;

o ordinea operatiunilor (transport, asternere, compactare, receptie) ce intervin in executia stratului


de fundare din balast.

Pentru definitivarea procedurii de execuţie, Antreprenorul va executa sectoare de probă, a căror


dimensiuni şi locaţii vor fi stabilite de Antreprenor si anuntate Consultantului.
După executarea sectoarelor de probă, procedura de execuţie va fi completată cu informaţii privind
tehnologia de aşternere şi compactare:

o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor, caracteristici


de vibrare, viteză);

o numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform


prevederilor prezentului Caiet de sarcini;

o numărul de sub-straturi în care se va executa stratul de fundaţie (atunci când gradul de


compactare cerut nu se poate realiza prin aşternerea într-un singur strat);

o grosimea stratului (sub-straturilor) înainte si dupa compactare;

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de
prezentul Caiet de sarcini.
Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma
măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

Antreprenorul va realiza verificări suplimentare, dacă acestea sunt solicitate de Consultant.

1 MATERIALE
1.1 Agregate naturale
Pentru execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast optimal, se va folosi balast natural obţinut din
amestec de sorturi din agregate naturale, care respectă caracteristicile din Tabelul 1.
Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau îngheţ şi fără corpuri străine vizibile
(bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.
Fiecare sursă de agregate (balast natural) va fi propusă de Contractor şi supusă aprobării Consultantului.
Propunerea va fi prezentată Consultantului cu cel puţin 7 zile înainte de deschiderea balastierei sau
începerea aprovizionării, după caz, şi va fi însoţită de:

o raportul asupra calităţii agregatelor, însoţit de rezultatele testelor de laborator, analizelor şi


sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 şi a prevederilor SR EN
13242+A1:2008;

o analiza conformităţii cu prevederile prezentului Caiet de sarcini;

o cantitatea estimată;

o programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, după caz;

o ruta de transport;

o planul de amplasare a depozitelor;

17
"\}(~
\
\
,P[a)1ul de amenajare a zonei, după încheierea exploatării (în cazul balastierei) sau lichidarea
/qe,pozitelor;
;/
> acordul proprietarilor cu privire la ocuparea şi exploatarea terenurilor ;

acorduri, avize, autorizaţii cerute de legislaţia în vigoare>

Toate investigaţiile, testele, chiriile şi taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi suportate de
Contractor>

Balastierele şi depozitele trebuie să nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente şi nici să producă


eroziuni sub efectul apelor de suprafaţă sau subterane> Antreprenorul este responsabil de orice pericole
faţă de persoane şi orice daune aduse proprietăţii publice sau private, ca urmare a execuţiei acestor
lucrări.

Transportul şi depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel încât să se evite
amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel
încât să se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevăzute cu pante si rigole în vederea drenajului
apei. Amenajarea va fi de aşa natură încât să împiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din
stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care să indice sursa şi dimensiunea agregatului.

Antreprenorul trebuie să asigure o zona de depozitare temporară a agregatelor refuzate. În cazul


exploatării balastului de sub nivelul apei, Antreprenorul va asigura suprafeţele necesare pentru depozitare
provizorie, până la pierderea apei în exces.

Agregatele care depăşesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca S0 3 ) pe litru , nu vor fi depozitate sau folosite
ca material de umplutură lângă lucrările care conţin ciment (beton, balast stabilizat); distanţa minima faţă
de acestea este de 1,Om.

Balastul pentru a fi folosit în stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în
tabelul 1- Caracteristicile agregatelor:

Tabelul nr.1
Valori admisibile
Caracteristici STAS
Ba fast

Sort 0-63 -
Conţinutde fracţiuni %: < 0,02 mm max. 3
< 0,2 mm 3-18
0-1 mm 4-38
0-4 mm 16-57
0-8 mm 25-70 4606-80
O -16 mm 37-82
0-25 mm 50-90
O- 50 mm 80-98
O -63 mm 100
1
Granulozitatea Fig. 2 SR 662 4606-80
Coeficient de neuniformitate (Un}, min. 15 730-89
Echivalent de nisip (EN), min. 30 730-89

11
. Las Angeles, %, max. 50 730-89

18
Caracteristicile balastului vor respecta specificatiile standardului de produs SR EN 13242, Tabel
C1:
SR EN 13242:2003

Tabel2- Cerinte generale de granulometrie


Agregat Dimensiune Procent de trecere exprimat ca masa Categorie
G
mm 2Da 1,4D"c ou dce d/2"c

Agregat d=1 100 98 la 100 851a 99 O la 15 O la 5 Gc85-15


grosier
si 0>2 100 981a 100 80 la 99 O la20 O la 5 Gc80-20
Fin d=O 100 981a 100 851a 99 - - GF85
si D= 6,3
100 98 la 100 80 la 99 - - GF80
Amestec d=O - 100 851a 99 - - GA85
agregat si D> 6,3 100 981a 100 80 la 99 - - GA80

100 - 751a 99 - - GA75


SR EN 13242:2003
Tabelul4- Categorii de tolerante ale solicitarii tip declarate de producator pentru agregate fine si
agregate m1xte
Abateri limita Categoria
Procent de trecere exprimat ca masa
Sita D Sita D/2 Sita de 0,063 mm Agregat fin Agregat mixt
GTF GTA
±5 ±10 ± 3a GTF10 GTA 10
±5 ±20 ± 40 GTF20 GTA20
± 7,5 ±25 ± se GTF25 GTA25
Nu se solicita GTFNR GTANR

În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde


prevederilor din Tabelul 1, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea
condiţiilor calitative prevăzute.
După constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobării Consultantului. Verificările asupra
agregatelor dintr-un depozit, vor fi făcute conform Tabelului 2.1

TbiiC1
a eu - Frecven e m1mme a 1e mcercaru
. . tafi1or genera e
pen tru determmarea propne
Caracteristici Paragraf Note/Referinte Metoda de incercare Frecventa
minima a
incercarii
1 Granulozitate 4.3 EN 933-1 1 pe
saptamana
2 Forma agregatului grosier 4.4 Frecventa incercarii se EN 933-3 1 pe luna
aplica la agregatele EN 933A
sfaramate sau sparte.
Frecventa incercarii
pentru pietris de rau

19
depinde de origine si
poate fi redusa
,9'e,ht de particule 4.5 Numai pentru pietris EN 933-5 1 pe luna
r~fnate brut
ontinutul de parti fine 4.6 EN 933-1 1 pe
saptamana

5 Calitatea partii fine 4.7 EN 933-8 1 pe


EN 933-9 saptamana
6 Rezistenta la fra mentare 5.2 EN 1097-2 2 pe an
7 Rezistenta la uzura 5.3 EN 1097-1 2 pe an
8 Densitatea granulelor 5.4 EN 1097-6:2000 1 pe an
articolele 7,8 sau 9

9 Absorbtia de apa 5.5 EN 1097-6:2000


articolele 7,8 sau 9

10 Constituentii care modifica 6.4.1


priza si intarirea
amestecurilor legate
hidraulice:
-hidroxid de sodiu
-acid fulvic {cand hidroxidul EN 1744-1:1998, 15.1 1 pe a(
de sodiu da gres) EN 1744-1:1998, 15.2 1 pe an
-incercarea comparativa
de rezistenta
-timpul de intarire EN 1744-1:1998, 15.3 1 pe an
11 Rezistenta la inghet - 7.3 EN 1097-6
dezghet EN 1367-1 11a 2 ani
EN 1367-2
12 Substante periculoasea C.3.3 Cand se
C.4 solicita, in
a a
In particular: caz de
Emisie de metale grele suspiciune

a Daca nu se specifica altfel, numai cand este necesar pentru scopurile marcarii CE (a se vedea anexa ZA)

Tbl21
a e ee f acu e asupra agrega te1or
- T esti
Actiunea, procedeul de verificare Frecventa minima la STAS
sau caracteristici care se verifica aprovizionare
Certificatul de calitate La fiecare transport -
Granulozitatea 730-89
Echivalentul de nisip O proba pentru fiecare 400 t 4606-80
Neuniformitatea
Rezistenta la uzura cu masina tip O proba pentru fiecare 5000 t 730-89
Los Angeles

1.2 Apa
Apa pentru corectarea umidităţii trebuie să fie limpede, să nu conţină suspensii organice sau anorganice,
să nu aibă miros pronunţat.

2 EXECUŢIA STRATULUI DE FUNDAŢIE


2. 1. Stabilirea caracteristicilor de compacta re
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate
acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte:

dU maxP.M. =greutatea VO!Umică În Stare USCată, maximă, exprimată în g/cm


3

W optP.M. =umiditate optimă de compactare, exprimată în%

20
!(ro,
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevat~ din
lucrare şi anume:
duet= greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm
3

W et = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în% în vederea stabilirii gradului de compactare


gradului de compactare. (/' :
duef
g = · xlOO
c dumaxPM

2.2 Sectorul de probă


Realizarea sectorului de probă are ca scop stabilirea în condiţii de execuţie curentă pe şantier a
componenţei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acesteia, pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin Caietul de sarcini precum şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea
grosimii din proiect şi pentru o suprafaţare corectă.

Antreprenorul va executa câte un sector de probă pentru fiecare sursă de agregate.


Sectorul de probă va avea cel puţin 30 m lungime şi o lăţime de cel puţin 3,4 m (dublullăţimii utilajului de
compactare). Pregătirea, executarea lucrărilor şi măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi
efectuate în prezenţa Consultantului. Controlul compactării se va face prin încercări de laborator.

Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaţie se vor stabili utilizând încercarea
Proctor Modificată în conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83.
Pmax. PM = densitatea maximă în stare uscată (g/cm )
3

Wopt.PM = umiditatea optimă de compactare ( %)

în cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o
nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

încercările pe sectorul de probă au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:


grosimea maximă a stratului de balast pus în operă

condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de


compactare a utilajului)
Partea din sectorul de probă cu rezultatele cele mai bune va servi ca sector de referinţă pentru restul
lucrării.

2.3 Condiţii preliminare


Execuţia fundaţiei de balast poate începe numai după ce lucrările de terasamente din sectorul respectiv,
inclusiv stratul de formă (dacă este cazul) sau substratul de fundaţie şi lucrările pentru drenarea apelor din
fundaţie (drenuri transversale şi longitudinale, rigole, şanţuri), au fost verificate şi aprobate de Consultant.

Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundaţie, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra
nivelului maxim al apei în şanţurile 1 rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor în
timpul execuţiei. Este interzisă aşternerea într-un acelaşi sector de lucru, a balastului provenind din
depozite/surse diferite.

în cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota în Jurnalul de Şantier, limitele sectoarelor şi
sursele folosite.

2.4 Transportul
Antreprenorul va lua toate măsurile ca pe durata încărcării şi transportului la locul de punere în operă,
balastul să nu-şi modifice semnificativ compoziţia (segregare, scăderea sau creşterea conţinutului de apă,
parte fină, etc.).

2.5 Punerea in operă


Aşternerea stratului de fundaţie poate începe numai la aprobarea Consultantului, după ce patul drumului a
fost verificat şi aprobat de acesta. Balastul va fi aşternut pe terasamentul recepţionat, într-unul sau mai
multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilită pe
tmnsonul experimental. Aşternerea şi nivelarea se face ia şabion, cu respectarea lăţimilor şi pantelor
prevăzute în proiect.

21
de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de
1de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.

norul nu va începe execuţia nici unui strat înainte ca stratul inferior să fie terminat, verificat şi
ţ nat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuială, întreţinerea necesară pentru
strcţlfurile recepţionate, până la acoperirea cu următorul strat.

Redepţia oricărui strat va fi refăcută


atunci când între recepţia iniţială şi
acoperirea cu stratul au
trecut mai mult de 7 zile sau când, în interiorul acestui interval, în opinia Consultantului, stratul recepţionat
următor,
nu mai corespunde condiţiilor pentru a fi acoperit.
Compactarea se va face cât mai curând posibil după ce materialul a fost aşternut şi nivelat, în
conformitate cu cerinţele procedurii de execuţie, aşa cum a fost definitivată în urma executării sectorului
de probă.
Caracteristicile efective de compacta re vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:

p ef =densitatea efectivă (g/cm\


W et =umiditatea efectivă pentru compactare (%).

Gradul de compactare gc = ____________E }( 100


P max..PM

Pentru evitarea degradărilor accidentale, Antreprenorul va lua toate măsurile pentru limitarea circulaţiei pe
stratul compactat şi finisat.
Este interzisă aşternerea stratului de fundaţie atunci când:
o balastul este îngheţat sau conţine gheaţă;

o patul drumului este acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă

3. CONTROLUL EXECUŢIEI
Testele din timpul execuţiei stratului de fundaţie, vor fi făcute conform Tabelului 3- Testele de control al
calitatii·
Determinarea, procedeul de verificare sau
Frecventa minimă la locul de punere in operă STAS
caracteristicile care trebuie verificate

Examinarea documentelor de transport la fiecare transport -


-
încercarea Proctor Modificată pentru fiecare sursă şi min. 3 teste la 5000 m3 1913/13-83 ~'

Grosimea stratului 3 determinări la fiecare 2000 m" de fundaţie -


Caracteristicile de compactare Zilnic, in min. 3 puncte pentru suprafetele < 1913/1-82
2
2000 m si in min. 5 puncte pentru suprafetele
- umiditatea 2 1913/5-85
> 2000 m
- densitatea 12288-85
Gradul de compactare Zilnic, in min. 3 puncte pentru suprafetele <
2 1913/15-75
2000 m si in min. 5 puncte pentru suprafetele
(prin determinarea greutăţii volumetrice în 2
> 2000 m 12.288-85
stare uscată)
în câte două puncte situate în profile Normativ
Capacitatea portantă transversale la distanţe de 1O m unul de altul
CD31/2002
pentru fiecare bandă cu lăţimea de 7,5 m

22
,.,.;.''''"-'" •"o",,

ll". ,,,,} 0

pargh1e, m conformitate cu lnstrucţ1umle tehmce departamentale CD 31/2002. \ \':f .. · · / ' /


ţine următoarele evidente privind calitatea stratului executat: <:: :>
1
Laboratorul Antreprenorului va >,_ /)
- compoziţia granulometrică a balastului utilizat ; · · ·· /
caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optimă, densitate maximă uscată)

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă)

3.1 Verificarea elementelor geometrice ale stratului


Grosimea stratului de fundaţie va fi verificată în cel puţin 3 puncte la 2000 m de fundaţie executat;
2

toleranţa admisibilă este de ±2 cm.


Lăţimea stratului se măsoară în fiecare profil transversal din proiect; toleranţa admisibilă este de ±5 cm.
Panta transversală a stratului de fundaţie este aceeaşi cu panta proiectată a îmbrăcăminţii rutiere şi va fi
măsurată în fiecare profil transversal. Denivelările admisibile sunt cu ±0,5 cm diferite de cele admisibile
pentru îmbrăcămintea respectivă.
Cotele stratului se măsoară în fiecare profil transversal la 25 m; toleranţa admisibilă este de ±1 cm.
3.2 Verificarea compactării şi capacităţii portante
Stratul de fundaţie va fi compactat până la atingerea gradului de compactare de 100% Proctor Modificat
pentru cel puţin 95% din punctele măsurate şi a gradului de compactare de minim toate punctele de
măsurare. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de 98%, în fundaţie se consideră realizată
dacă valoarea deformaţiei elastice (măsurate conform prevederile normativului CD 31/2002) este mai
mică de 129 / 100 mm. Uniformitatea execuţiei este considerată satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului
1

de variaţie este sub 35%.

3.3 Verificarea caracteristicilor suprafeţei stratufui


Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se consideră necesar,
dar cel puţin:
o în profil longitudinal, în axul fiecărei benzi de circulaţie; denivelările admisibile măsurate sub lată sunt
de ±2 cm;

o în profil transversal, în secţiunile transversale din proiect; denivelările admisibile măsurate sub lată
sunt de ±1 cm;

3.4 Receptia lucrarilor

Receptia pe faza determinanta


Receptia pe faza determinanta, stabilita in Proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/2012 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor
volumul 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse
de Proiect si de Caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in registrul de lucrari ascunse.
Receptia preliminara la terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, apr

Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/2012.

23
CAIET DE SARCINI NR. 3

STRAT DE FUNDATIE SUPERIOR DIN PIATRA SPARTA

GENERALITATI

ART. 1. -OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. - Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra
sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice . El cuprinde
conditiile tehnice care trebuie sa fie îndeplinite de materialele folosite si stratul de fundatie realizat .

ART.2. - PREVEDERI GENERALE

2.1. - Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect conform prevederilor STAS 6400-84.

2.2. - Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de
fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie din
balast de minim 25cm :
Cind stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct. 2.2.
acesta preia si fundatia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea
de drenare si masurile de evacuare a apei .

2.3. - Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini

2.4. - Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini .

2.5. - In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun .

CAPITOLUL!

MATERIALE

ART.3.- AGREGATE NATURALE

24
rf
3.1. - Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate :

Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm


-piatra sparta amestec optimal 0-63 mm .
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cind stratul superior
macadam sau un beton de ciment .

3.2. - Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet . Se
interzice folosirea agregatelor din roci feldspatice sau sistoase .

3.3. - Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de


admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile ( bulgari de
pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate
NISIP- conditii de admisibilitate

Tabel1
Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie
Sort 0-7 3-7
Granulozitate:
-continut de fractiuni sub 0.09mm % max. 12 -
-continut de fractiuni sub 0.02mm % max. 5
-conditii de filtru invers d15<5 d85 -
Coeficient de permeabilitate 6 X 10-5

BALAST- conditii de admisibilitate pentru fundatii

Tabel2
Caracteristici Conditii de admisibilitate

Sort 0-71
Continut de fractiuni, % max.
-sub 0.02mm 3
-sub ... 7.1mm 15... 70
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un) min. 15
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles 50
(LA),% max.

PIATRA SPARTA- conditii de admisibilitate


Tabel3
Cantitatea de granule Piatra
Denumirea Sortul Dimensiunui ce trec prin ciurul necoresp. Forma
curenta mm superior inferior dimens.
% % %max.
Savura 0-8 0-8 95 ... 100 - - Poliedrica
Split 8-16 8... 16 95 ... 100 0... 10 15 raport
16-25 16... 25 95 ... 100 0... 10 15 dintre
25-40 25 .. .40 95 ... 100 0... 10 15 dimens.
min 1:0.5
Piatra 63-90 63 ... 90 90 ... 100 0 ... 100 15 0.25 sau
sparta bla>=0.25

25
/
!
!
' Gc/rpu (straine admise maxim 1%
f \
\ j 3.4.- Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25 ,25-
40,..JI.0-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4 .

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL- conditii de admis.


Tabel4
Caracteristici Conditii de admisibilitate r1
Sort 0-63 J
Continutul de fractiuni, % max. :
-sub 0.02mm 3 1
-sub 0.2mm 4 .... 10
-0 ..... 8mm 30 ... .45
-25 .... 63mm 30 ... .45 1
Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 !
Echivalentul de nisip (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles
30
30
J
(LA)% max. )
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL- granuloz1tate
!
Tabe 5
Domeniu Treceri in %din greutate prin sitele sau ciururile
de Limita cu diametru! de ... in mm
granulozitate 0,02 0,2 8 25 40 63
o ... 63 Inferior o 4 30 55 75 100
Superior 3 10 45 70 85 100

3.5. - Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora . Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele
de laborator au aratat ca este corespunzator .

3.6. - Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii


care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare .

3.7.- Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:


- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor

-intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor,


efectuate de laborator .

3.8. - In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza
cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute .

ART.4. -APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-sa fie limpede si sa nu contina suspensii organice sau anorganice (mii, argila, etc. );
-sa nu aiba gust si miros pronuntat;
-sa corespunda caracteristicilor chimice conform STAS 790-84;
Verificarea se va face la un laborator de specialitate .

26
ART. 5.- CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate


cuprinse in tabelul nr. 6 .

Tabel6
ACTIUNEA,PROCEDEUL DE FRECVENTA MINIMA METODE DE
VERIFICARE SAU DETERMINARE
CARACTERISTICI CARE SE La locul de punere in
La aprovizionare CONF. STAS
VERIFICA opera
1 2 3 4
Examinarea datelor înscrise in
certificatul de calitate sau certificatul La fiecare aprovizionat - -
de garantie
Corpuri straine :
-argila bucati In cazul in care se observa Ori de cite ori apar factori
4606-80
-argila aderenta prezenta lor de impurificare
-continut de carbune
O proba la max 500mc
Granulozitatea sorturilor pentru fiecare sort si - 4606-80
fiecare sursa
' O proba la max 500mc
Aspectul si forma granulelor pentru
piatra sparta
pentru fiecare sort si - 4606-80
fiecare sursa
O proba la max 500 mc
Echivalentul de nisip 730-89
pentru fiecare sursa
-
O proba pe schimb si sort
si ori de eate ori se
Umiditate - observa o schimbare 4606-80
cauzata de cond.
meteorol.
Rezistenta la sfaramare prin O proba la max 500 mc
compresiune pe piatra sparta in stare pentru fiecare sort de - 730-89
saturata la presiune normala piatra sparta si sursa
O proba la max 500 mc
Uzura cu masina tip Las Angeles pentru fiecare sort si - 730-89
fiecare sursa

CAPITOLUL 11

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

ART. 6. - MASURI PRELIMINARE

6.1. - La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de


terasamente, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

6.2. - Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a straturi lor de fundatie.

6.3. - Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatie :
- drenuri transversale de acostament cu latimea de 25-30 cm si adancimea de 30-50 cm situate la
distante de 10-20 m in functie de panta longitudinala a drumului, vor avea panta de 4-5% si se vor executa
normal pe axa drumului cind declivitatea in profilul longitudinal este mai mica de 2% sau cu înclinare de
cca.60°in directia pantei cind declivitatea este mai mare de 2%.
- in cazul in care drumul este situat in debleu sau la nivelul terenului si nu exista posibilitatea
evacuarii apelor prin santuri se prevad drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole cu panta
minima de 0,3%.

27
;.~i 1
)' , M~} - Evacuarea prin taluzurile drumului a apei din stratul drenant sau din drenurile transversale
.Cl'i"fient se face la cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra
Jl;s'au a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. In cazul rambleelor executate din pamanturi
zi\/e sau permeabile nu se prevad masuri de evacuare a apei din fundatie. Prin proiectele de
ex utie se pot stabili si alte masuri de evacuare a apei.
J \
!l 6.5.- In cazul cind sint mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua
masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
s)•dare vor fi consemnate in registrul de laborator.

ART.7.- EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATII

7.1. - Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze experimentarea


executarii stratului de fundatie. Experimentarea se face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de
fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, pe un strat de balast de minim 25 cm.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de minimum 30 mi
si latime de cel putin 3,50 m (dublullatimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier, in conditii de executie curenta, componenta
atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut
prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua,
reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.

7.2. - Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta dirigintelui,


efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de
comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, executantul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
-grosimea maxima a stratului de balast sau piatra sparta optimala pus in opera
- conditiile de compactare ( verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului ).
In cazul cind se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj se
cumuleaza.

7.3. -Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor .

ART.8.- EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL PE UN STRAT DE


BALAST

a.) Executia stratului inferior din balast

8.1. - Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat avand
grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa cilindrare sa se obtina 25 cm grosime .
Asternerea si nivela rea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

8.2. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea locala.

8.3. - Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul


experimental respectandu-se componenta atelierului , viteza utilajelor de compactare, tehnologia si

28
intensitatea Q/S de compactare. Deplasarea utilajelor sa fie liniara, fara serpuiri , iar intoarcerşc§ lbr,·
aiba loc pe portiunile care se compacteaza sau care sunt de curand 'compactate ; fisiile s6cc:~si~
1
compactare sa se suprapuna pe minimum 20 cm latime. ·''
\ ')
'•

8.4. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a "pf ,


acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca ·· ra U.L..d.e
fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a a elor.

8.5. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata grosimea
stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza.

8.6. - Este interzisa executia din balast inghetat .

8.7. -Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de ghiata.

FUNDATII DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

8.8. Asterenerea stratului de piatra sparta optimala 0-63 se face intr-unul sau mai multe straturi
in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimentaL
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

8.9. -Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropirea uniforma
evitindu-se supraumezirea locala .

8.10.- Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul


experimental respectandu-se componenta atelierului , viteza de deplasare a utilajelor de compactare ,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

8.11. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,


acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de
fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor.

8.12 - Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata grosimea
stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza .

8.13. -Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta optimala inghetata.

8.14. - Este interzisa asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.

8.15. - 1n cazurile in care piatra sparta optim ala se obtine prin amestecarea sorturilor in
conformitate cu prevederile de la pct. 3.4. , la preparare se vor utiliza instalatii in amestec continuu si
punerea in opera se va face integral mecanizat .

ART. 9.- CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE


FUNDATII

9.1. - In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, si din piatra sparta amestec optimal se
vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul nr. 7 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel .
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina
prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilitatii drumurilor indicativ CD 31-77.

29
r'ţ\:.!\'1~X Tabel7 ~
::~r:····. tJţeterminarea, Procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de
;
'•, ~~~~ .· /. caracteristicile care se verifica
.~::·/".-'
punere in opera verificare Conf.
STAS \
ncercarea proctor modificata (
-strat balast - 1913/13-83
1 -strat piatra sparta amestec optimal J
~- Determinarea umiditatii de comp. minim 3 probe la o suprafata de l
-strat balast 2000 mp de strat. 4606-80
-strat piatra sparta amestec optimal
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata de
-toate tipurile de straturi 2000 mp de strat - 1
4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q/S zilnic -
-toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru suprafete
determinarea greutatii volumice in stare uscata <2000 mp si minim 5 puncte pentru 1913/15-75
-strat balast suprafete >2000 mp de strat
-strat piatra sparta amestec optimal
6. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 incercari la o suprafata de
incercarea cu p.s. in fata compresorului. 2000 mp. 179-84 f
l
7. Determinarea capacitatii portante la nivelul in eate doua puncte situate in
superior al stratului de fundatie. profiluri transversale la distante Normatt
-toate tipurile de straturi de 1O m unul de altul pentru fiecare C.D. 31-77 l
banda cu latime de 7.5m
;

9.2. - Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
-compozitia granulometrica a agregatelor ;
-caracteristicile optime de compactare obtinute prin metode Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata ) ;
-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta) .

CAPITOLUL III

CONDITII TEHNICE , REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.10.- ELEMENTE GEOMETRICE

10.1. -Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.


Abaterea limita la grosime poate fi de -1 O - +20 mm .
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat .
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei .

10.2. - Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.


Abaterile limita la latime pot fi ± 5cm .
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului .

10.3.- Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este ± 4% fata de valoarea pantei indicate in proiect .

10.4.- Declivitatile in profil longitudinal sint conform proiectului.


Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±1 Omm

ART. 11.- CONDITII DE COMPACTARE

30
11.1.- Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana/la reah
gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV\ s.i \y;i'§ ·
realizeze un grad de compactare de minim 98% din densitatea in stare uscata maxima in cel plitiil.
punctele de masurare si de minim 95% in toate punctele si 98% ........ 100% Proctor modifibaţ u
drumurile din clasele tehnice 1-111 gradul de compactare minim 100% din densitatea in stare lis ata
maxima in cel putin 95% din punctele de masurare si din minim 98% in toate punctele de masura e .

11.2.- Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este
de 250 sutimi de mm .

ART.12.- CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul !atei de 3.00 m lungime


astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai
mari de ± 9 mm ;
- in profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi
mai mari de ± 5 mm ;
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafetei fundatiei .

CAPITOLUL IV

RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 13 -. RECEPTIA PE FAZE

Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5 ,9, 10,11 si 12.

ART. 14. -RECEPTIA PRELIMINARA

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative


impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control .
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal de receptie preliminar".

ART. 15.- RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini .

31
CAIET DE SARCINI NR. 4

CAIET DE SARCINI MIXTURI ASFAL TICE EXECUTATE LA CALD

CUPRINS

PREVEDERI GENERALE

1 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE


2. MATERIALE. CONDITII TEHNICE
2.1 Agregate
2.2. Filer

32
2.3. Lianti
2.4. Aditivi
3. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
4. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDITII TEHNICE
5. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA
6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
7. RECEPTIA LUCRARILOR

PREVEDERI GENERALE
Prezentul normativ stabileşte conditiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice
executate la cald, conditii tehnice prevăzute în Normativul AND 605/2013, care trebuie să fie îndeplinite la
proiectarea, prepararea, transportul, punerea în operă si controlul calitătii materialelor si straturilor
executate.
Caietul de sarcini se aplică la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a străzilor,
precum si la constructia drumurilor de exploatare. Aceste cerinte se aplică pentru toate mixturile asfaltice
care intră în componenta sistemului rutier. Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performante
cu cea din cale curentă.
Modul principal de abordare a specificatiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental
mentionat în SR EN 13108-1/2006/AC:2008, primordială fiind realizarea performantelor mentionate în
normativul AND 605/2013.
Mixtura asfaltică utilizată la executia straturilor rutiere va îndeplini conditiile de calitate din prezentul Caiet
de sarcini şi va fi stabilita în functie de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi studiul tehnica-
economic. Enunturile din tabelele 1, 2 si 3 din Normativul 605 reprezintă nivelul minim de cerinte.
Performantele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele autorizate sau acreditate-
acceptate de către Beneficiarul lucrării. La executia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate
prin următoarele norme europene:
SR EN 13108- 1/2006/AC:2008- Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice;
SR EN 13108- 5/2006/AC:2008- Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtură asfaltică
stabilizată.

1. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Îmbrăcămintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald,
fiind alcătuite,în general, din două straturi si anume:
stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

Nr. Stratul de uzură


Clasa tehnică a drumului
crt. Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 8; MAS 12,5; MAS 16
1 1, 11, III, Mixtura asfaltică poroasă: MAP 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16

Beton asfaltic: BA 8; BA 12,5; BA 16


2 IV, V
Beton asfaltic cu pietriş concasat: BAPC 16
Pentru executia stratunlor de uzura- se vor avea în vedere următoarele t1pun de m1xtun asfalt1ce:
BA- beton asfaltic conform SR EN 13108- 1/2006/AC:2008
MAS- mixturi asfaltice stabilizate de tip stone mastic asfalt SMA conform SR EN 13108-5, cu
schelet mineral robust stabilizat cu mastic
MAP - mixturi asfaltice paroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7
BAR- betoane asfaltice rugoase

33
es,t~~\e 1ptează conform tabelului de mai sus, în functie de caracteristicile curbei granulometrice,
rl i 'ie;~ 'jmaximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
;' :< l

, r tGI intermediar, de legatură:


/ ..,./;'/

Clasa tehnică a Stratul de legătură


drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice

1, 11, III Beton asfaltic deschis: BAD 20; BAD 25


Beton asfaltic deschis: BAD 20; BAD 25
2 IV, V Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat: BADPC 25
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat: BADPS 25

Pentru executia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente şi durabile ale
căror caracteristici vor satisface conditiile prevăzute în acest normativ. Pentru executia stratului de
legătură se prevăd betoane asfaltice de tip BAD conform SR EN 13108-1.
Stratul inferior, de bază:

Mixturile asfaltice prevăzute pentru executia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice performante,
rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface conditiile prevăzute în acest Caiet de sarcini.
Pentru stratul de bază, prezentul Caiet de sarcini prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB
conform SR EN 13108-1.
Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului de mai jos.
Nr. Clasa tehnică a Stratul de bază
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
1 1, 11 Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat si minim 35% criblură
2 III
ABPCC 16, ABPCC 25
3 IV Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC 25
4 V Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25
~

Stratul de baza din m1xtun asfalt1ce se aplică pe un strat de fundatie suport care trebuie să îndeplinească
conditiile prevăzute în STAS 6400.
Nr. Clasa tehnică a Stratul de bază
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
1 1, 11 Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat si minim 35% criblură
2 III
ABPCC 16, ABPCC 25
3 IV Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC 25
4 V Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25
Stratul de bază dm m1xtun asfalt1ce se aplică pe un strat de fundatie suport care trebuie să îndeplinească
conditiile prevăzute în STAS 6400.
2. MATERIALE. CONDITII TEHNICE

2.1 AGREGATE
Pentru îmbrăcăminti bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si
prelucrate care trebuie să îndeplinească, conditiile de calitate în conformitate cu prevederile Normativului
ANO 605 şi SR EN 13043/2013.
Caracteristicile fizica-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelele
1...4.

34
Tabelul 1. Cribluri utilizate la fabrica de mixturi asfaltice
~~ Caracteristica determinantă
'SJ3,$3·1
Conţinut de granule în afara sortului:
1. - rest pe ciurul superior (dmax). %, max 5
- trecere pe ciurul inferior (dm;n). %, max 10

2. Coeficient de formă, %, max 25 SR EN 933-4


3. Coeficient de impurităţi- corpuri străine nu se admit vizual
4. Conţinut în particule fine sub 0,063mm, %, max 2,0 1 1,O l 0,5 SR EN 933-1
5. Calitateapartziculelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9
clasa A 18 SR EN 1097-2
Rezistenţa la fragmentare coeficient LA, %,
6. clasa B 20
max.
clasa C 24
Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.
7. 20 1 -
SR EN 1097-1

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 1 O cicluri de îngheţ­ SR EN 1367-1


dezgheţ 3
8.
-pierdere de masă (F), %, max. 20
- pierdere de rezistenţă (~SLA), %, max.

9. Sensibilitate la acţiunea sulfatului de magneziu, %, max. 3 SR EN 1367-2


Conţinut de particule total sparte, %, min. 90 SR EN 933-5
10.
(pentru cribluri provenind din roci detritice)

Tabelul 2- Nisip de concasaj la fabrica de mixturi asfaltice


Conditii de
calitate nisipul
Nr.
Caracteristica determinată obtinut prin Metoda de încercare
Crt.
concasa rea
pietrei
Conţinut de granule în afara sortului SR EN 933-1
1. -rest pe ciurul superior (dmax). %, max 5

2. Gran u lozitate continuă SR EN 933-1


Conţinut de impurităţi:
3. - corpuri străine, %, max nu se admit vizual

Conţinut de particule fine sub 0,063mm, %max 10 SR EN 933-1


4.

Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9


5.

Tabelul 3- Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice


Nr. Caracteristica determinată Pietriş sortat Pietriş concasat Metoda de
Crt. 4-8 1 8-16 1 16-25 4-8 1 8-16 1 16-25 incercare
Conţinut de granule în afara sortului:
-rest pe ciurul superior (dmax). %, max 5 5
-trecere pe ciurul inferior (dm;n). %, max 10 10
1. SR EN 933-1

2. Conţinut de particule sparte, %, min - 1 - 1 - 90 1 90 1 90 SR EN 933-5

35
nt de formă,%, max. 25 25 SR EN 933-4

1 ,~ " ient de impurităţi nu se admit nu se admit SR EN 933-7


r· ::;.c6rpuri străine
l•~
şi vizual

Conţinut de particule fine sub 0,063mm, 2,0 1,0 0,5 2,0 1,0 0,5
5. %, max SR EN 933-1

Rezistenţa la fragmentare coeficient LA,


6. %. max. 28 24 SR EN 1097-2

Rezistenţă la uzură coeficient micro-


7. Deval, %, max. 25 25 SR EN 1097-1

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ
8. - pierderea de masă (F), %, max.
3 3 SR EN 1367-1
9. Sensibilitatea la acţiunea sulfatului de
magneziu, max. 3 3 SR EN 1367-2

Tabelul 4- Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice


Conditii de calitate
Nr.
Caracteristica determinată pentru nisipul Metoda de incercare
Crt.
natural
1. Conţinut de granule în afara sortului SR EN 933-1
-rest pe ciurul superior (dmax), %, max 5
2. Granulozitate continuă SR EN 933-1
3. Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4. Conţinut de impurităţi:
- corpuri străine, % max. nu se admit SR EN 933-7 şi vizual
-conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO), max. galben STAS4606

5. Echivalent de nisip pe sort 0-4mm, %, min 85 SR EN 933-8


6. Conţinut de particule fine, sub 0,063mm, % max. 10 SR EN 933-1

7. Calitatea particulelor fine, sub O, 125mm (valoarea de 2 SR EN 933-9


albastru) max.

*Coeficientul de neuniformitate se de termină cu relaţia Un= d60 1 d 10 unde :


d60 = diametru! ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii
d 10 =diametru! ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea ranulozităţii
Note:
1. Agregatele vor respecta condiţia suplimentară de conţinut de granule alterate, moi, friabile, paroase şi
vacuolare, max.5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată, moi,
friabile şi vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depăşească procentul de 5% din
masa agregatului formată din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
2. Pentru drumuri de clasa tehnica 1 şi 11 se admit numai cribluri care prezintă rezistenţa la fragmentare
LA max. 18%.
3. Utilizarea pietrişurilor concasate este admisă în proporţie de maxim 65% în stratul de bază la drumurile
de clasa III, iar la stratul de legătura numai la drumurile de clasa IV şi V. În cazuri excepţionale, în care
pietrişul concasat satisface în totalitate cerinţele de calitate pentru cribluri, acesta se poate folosi cu
acordul proiedantului şi al Beneficiarului, la execuţia stratului de legătură la drumurile având clasa III de
trafic.
4. Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate. In
cazul murdăririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.

36
Jf .··
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonaţe,;; ,:' ~- .
având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării/. / /
agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Silozuril~_v~"r_·r__ -_ ...•
acoperite pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute. \ ' \ i:f 1 ·
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt cont. SR EN. 9;,13~~2} 3 •
Fiecare lo~ de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performadJ~~'<~ .•
produsului. f ·. \
Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 5, 6 şi 7, pentru fiecare lot de material
aprovizionat, sau pentru maxim:

500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;


200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră;
1000 t pentru cribluri;
500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră);

2.2 FILER

Filerul care se utilizează la îmbrăcăminti rutiere bituminoase este de calcar, de var stins in pulbere sau de
cretă, conform SR EN 13043 si/sau STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

~ finetea (continutul în parti fine O, 1 mm) min. 80%


~ umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.

Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
La aprovizionare, filerul va fi însotit de Declaratia de conformitate/performanţă cu performantele
produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot sau pentru maxim 1OOt.

2.3 LIANT/

Liantii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul normativ sunt:

-bitum de clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Natională NB


-bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) si clasa 5 (penetratie
40/100), conform SR EN 14023+ Anexa Natională NB.
Liantii se selectează in funcţie de penetraţie, in concordantă cu zonele climatice din anexa A, si anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80
- pentru zonele reci se utilizează bitum urile 70/100 si bitum uri modificate 40/100
- pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 si bitumuri
modificate 45/80.

Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza in straturile de bază si de legătură.


Faţă de cerinţele specificate in SR EN 12591 +Anexa Naţională NB, si SR EN 14023 +Anexa Naţională
NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 250 C (determinată conform SR 61):

·mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100;


• mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
50 cm pentru bitumul 50/70 imbătranit prin metoda TFOT/RTFOT ;
1
• mai mare de
75 cm pentru bitumul70/100 imbătranit prin metoda TFOT/RTFOT ;
1
• mai mare de
25 cm pentru bitumul 35/50 imbătranit prin metoda TFOT/RTFOT ;
1
·mai mare de

lmbătranirea TFOT si RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1.


1
Nota )

Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80%
faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. In caz contrar, se aditivează cu agenţi de
adezivitate.
· Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11.
Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atat prin metoda cantitativă
(conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11) cat si prin metoda calitativă, conform Normativ NE 022-2003
in vigoare. Se va lua in considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.

37
ul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, in
. ·' cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale
e / ixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleasă in funcţie de specificaţiile
9 ului, astfel incat caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul
ră · · ixturii.
. omandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 DC .... 140 [ C iar cel modificat de
mipi um 140 DC si recirculare 20 minute la inceputul zilei de lucru.
Pe~t amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1 si SR
EN 3808. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu performantele
produsului, si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform articolelor (pentru bitum si
bitum modificat) si (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:

- 500 t. bitum/bitum modificat din acelasi sortiment:


- 100 t. emulsie bituminoasă din acelasi sortiment

o
o
:;:;
o
E

....(])
o
c
o
N

CJ)

01
Li::
[])

..;

v
\>-

orn
o (!)
:2 o
o o
-o
c
o ....
(!)

(])
01
o o
(])
c c
_j o o
N N

38
if
/1\/
2.4 ADITIVI /1; Wi/
în vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerintelor, se pot utiliza aditivi, cu . j qJ/'
caracteristici declarate, evaluati în conformitate cu legislatia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugati fiJf l
direct în bitum, cum sunt de exemplu agentii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilitătii, fie îrf
mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.
Conform SR EN 131 08 - 1 art.3.1.12 aditivul este "un material component care poate fi adăugat În cantităti
mici În mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a
modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
Fată de terminologia din SR EN 13108- 1, în acest Caiet de sarcini au fost considerati aditivi si produşii
care se adaugă direct in bitum şi care nu modifica proprietătile fundamentale ale acestuia.
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator
autorizat sau acreditat, agreat de Beneficiar, fiind în functie de realizarea cerintelor de performantă
specificate.
Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement tehnic european
(ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naţional, cum ar fi
agrementul tehnic.
3. CONTROLUL CAUTĂTII MATERIALELOR ÎNAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămintile bituminoase, se verifică în


conformitate cu prescriptiile din standardele specifice fiecărui material.
4. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDITII TEHNICE

COMPOZITIA MIXTURILOR
Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii şi materialele
granulare.
Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in
tabelu15:

Tabelul 5- Agregate naturale utilizate pentru mixturi asfaltice


Nrcrt Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
Criblură sort 4-8, 8-12.5 sau 8-16
1 Mixtura asfaltică stabilizată MAS Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură: sort 4-8; 8-16
2 Beton asfaltic rugos BAR Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură sort4-8; 8-12,5 sau 8-16;
Nisip de concasare sort 0-4
3 Beton asfaltic BA
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16
4 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Criblură sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
5 Beton asfaltic deschis cu criblură BAD
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietriş Nisip de concasare sort 0-4
6
concasat BADPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş sortat sort 4-8; 8-16; 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat
7 Nisip de concasare sort 0-4
BADPS
Nisip natural sort 0-4

39
l
·. ,.. //
!1
·.. . \. IX Filer

... 1\~·
,,
t•.
.. </
,,,
ll
/Mixtura asfaltica poroasa MAP
Criblura sort 4-8, 8-16
Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
r9 Anrobat bituminos cu criblura AB Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de
concasa re)
Filer
Criblura:min.35% sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
Anrobat bituminos cu criblura si pietris Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; 16-25
10
concasat ABPCC 16, ABPCC25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de
concasa re)
Filer

La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de
legătură se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din
amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proporţie de maxim:
-25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16
-50% pentru BAD 20, BAD25 si BAD PC 25, BAD PS 25.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totală de agregate pentru mixturile
destinate straturilor de uzură si legătură sunt conform tabelului 6 pentru mixturile tip beton asfaltic si in
tabelul 8 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer in cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16, AB25,
ABPCC16, ABPCC25, ABPC16, ABPC25, ABPS16, ABPS25 vor respecta următoarele prevederi
generale:
- filer si fracţiuni din nisipuri sub O, 1mm 3 ... 12%
- agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37 ... 66%
Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, va fi
cuprinsă in limitele prezentate in tabelul 7 pentru mixturile tip beton asfaltic, in tabelul 8 pentru mixturile
asfaltice stabilizate, iar in tabelul 9 pentru mixturile asfaltice paroase.
Conţinutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat ţinand cont de recomandările din tabel. In cazul in care din studiul de
reţetă rezultă un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabel, acesta nu va putea fi acceptat decat cu
aprobarea proiectantului si a Beneficiarului.
Limitele recomandate pentru conţinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea
stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 1O si au in vedere o masă volumică medie a
agregatelor de 2.650 kg/m . Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de
3

bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a= 2.650/d, unde "d' este masa volumică reală
(declarată de producător si verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media
ponderată conform fracţiunilor de agregate utilizate la compoziţie), in kg/m si se determină conform SR
3

EN 1097-6.
Raportul filer- liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul normativ este
conform tabel ului termenul filer in acest context reprezentand fracţiunea 0 ... 0, 1mm.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, acestia se utilizează conform agrementelor tehnice
precum si reglementărilor tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de
respectarea conditiilor tehnice precizate în prescriptiile tehnice impuse de Caietul de sarcini.
Studiul îl face Antreprenorul în cadrullaboratorului său autorizat, sau îl comandă la un laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, sustinută de studiile si încercările
efectuate împreună cu rezultatele obtinute se supune aprobării Consultantului.
Reteta de fabricatie va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente, stabilirea
amestecului şi validarea acestuia pe baza testelor initiale de tip.
Formula de compozitie (reteta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură şi va fi sustinută de
studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultatele obtinute. Aceste studii comportă încercări pentru

40
cin~i contin~tu:i de liant repartizate de o_parte şi de alta a continutului de liant recomandat (calc.·u···l·a
nu 1n afara hm1telor recomandate cu ma1 mult de 0,2%. ;
. t/. . ~.·c·:•'·lj{·.·
i.
·.,·: . ·.·.·.·.\ .
·a···
.·.'....•
· .· . . 1
··

În executie, este obligatorie transpunerea retetei pe statie, ceea ce constă în verificarea respedtă'i·ii ret i • ·. . .. 'l
la statie, verificarea compozitiei şi a caracteristicilor mixturii realizate. \ .· \ ../ /'U ·'
\\ (' \.'<~~.<,. ,'. / ,: ' .· . ?'//
J
"~//

41
Tabelul 6- Limitele procentelor de agregate si filer
Nr. Fractiuni de agregate naturale Strat de uzura Strat de legatura
crt. din amestecul total BAS BA12, BA16 MAP16 BAR16 BAPC1 BAD20 BAD25 BADPC2 BADPS25

Filer si fractiuni din nisipuri sub


1. 8 ... 14 7 ... 14 8 ... 13 2-10 8 ... 11 8 ... 13 4 ... 9 3 ... 8 3 ... 8 3 ... 8
0,1mm,%

Cribluri cu dimensiunea sub


2. 5-25
2mm%

Filer si nisip fractiunea


3. Diferenta pana la 100
(0,1 ... 4) mm,%

Cribluri cu dimensiunea peste 22 ... 34 ... 5


4.
4mm,% 44
34 .. .48
8
- 47 ... 61 - 55 ... 72 55 ... 72 - -

Pietris concasat cu dimensiunea


5.
peste 8 mm,%
- - - - - 15 ... 34 - - 39 ... 58 -
i

Pietris sortat cu dimensiunea


6. peste 8 mm,% - - - - - - - - - 39 ... 58

Agregate naturale cu
7.
dimensiunea peste 4mm,%
- - - - - - - - - -

42
Tabelul 7 -Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimata in treceri prin site cu ochiuri patrate

AB16 AB25
Marimea ochiului sitei, BAD25,
BA16; ABPCC16 ABPCC 25
conform SR EN 933-2, BA8 BA12,5 BAR16 BAD20 BADPC25,
BAPC16 ABPC16 ABPC 25
mm BADPS25
ABPS16 ABPS 25

31,5mm - - - - 100 100 - 100

25 - - 100 100 - 90 ... 100 - 90 ... 100

20 - - - - 90 ... 100 - 100 -


16mm 100 100 90 ... 100 90 ... 100 73 ... 90 73 ... 90 90 ... 100 74 ... 97

12,5 - 90 ... 100 - - - - - -


8 90 ... 100 70 ... 85 66 ... 85 61 ... 74 40 ... 60 42 ... 61 52 ... 85 52 ... 85

4 56 ... 78 52 ... 66 42 ... 66 39 ... 53 28 .. .45 28 .. .45 37 ... 66 37 ... 66

2 30 ... 55 35 ... 50 30 ... 50 27 .. .40 20 ... 35 20 ... 35 20 .. .48 22 ... 50

1 22 .. .42 24 ... 38 22 .. .42 21 ... 31 14 ... 30 14 ... 32 11 ... 36 14 ... 39

0,63 18 ... 35 - 18 ... 35 18 ... 25 - 10 ... 30 8 ... 33 10 ... 35

0,20 11 ... 25 - 11 ... 25 11 ... 25 - 5... 20 5... 20 4 ... 22


,..
1..• •

..
0,125 - 8 ... 16 - - 5 ... 10 - - ~;:·:::::~·:- .> 'i'' )

O, 10 8 ... 14 - 8 ... 13 8.... 1f1~ - 3 ... 8 3 ... 12 3 ... 12


<:::~/3C'
0,063 7 ... 11 5 ... 10 7 ... 10 7 ... 9 3 ... 7 2 ... 5 2 ... 7 2 ... 7
·ztJ·''< '".

Tabelul 8- Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate


Nr. Caracteristica Strat de uzură
\~,~' '"·~.. , ,..
1
MAS8 MAS 12,5 MAS 16

1. Fractiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1. Filer şi fractiuni din nisipuri sub O, 1 mm, % 11 ... 14 8... 13 10... 14

1.2. Filer şi nisip fractiunea O, 1... .4 mm, % Diferenta până la 100

1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 45 ... 60 60 ... 73 63 ... 75

2. Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri pătrate, %


Sita de 25 mm - - 100
Sita de 16 mm 100 100 90 ... 100
Sita de 12,5mm - 90 ... 100 -
Sita de 8 mm 90 ... 100 50 ... 70 44 ... 59
Sita de4 mm 40 ... 55 27 ... 40 25 ... 37
Sita de 2 mm 20 ... 30 20 ... 28 17... 25
Sita de 1 mm 15 ... 22 16 ... 22 16 ... 22
Sita de 0,63 mm 13... 20 - 13... 20
Sita de 0,2 mm 12... 16 - 11 ... 15
Sita de O, 125mm - 9... 14 -
Sita de O, 1 mm 11 ... 14 - 10... 14
Sita de 0,063 10... 12 8... 12 9... 12

Tabelul9- Zona granulometrică a mixturilor asfaltice paroase MAP 16


Site cu ochiuri pătrate Treceri,%

16mm 90 ... 100

8mm 10... 20

2mm 5... 25

1 mm 4 ... 15

0,063 mm 2 ... 10

Tabelul10- Continut recomandat de liant


>
' li
c

ul stratului Tipul mixturii asfaltice Continut de liant, % in mixtură

MASS min. 6,5


MAS 12,5 min.6,0
MAS16 min. 5,9
BAR16 5,7 ... 6,2
Uzura (rulare)
BA12,5; BA 16 5,7 ... 6,5
BAS 6,0 ... 7,2
BAPC16 5,7 ... 7,0
MAP16 4 ... 6
Legătura BAD20 Tabelul11-
(binder) BAD25 minim4,5 Raport filer-
BAD PC25 liant
AB 16, AB 25
ABPCC 16, ABPCC 25
R~7:0 min"m Ll 1'\

Tipul stratului G\~1:'!( 1?J.l:~~g~-~.?•.. Continut de liant, % in mixtur


ABPS 16, ABPS 25
Betoane asfaltice rugoase 1.4... 1.S
Betoane asfaltice 1,3.•. 1,S
Uzura (rulare) Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,3 ... 1,S
Mixtura asfaltica stabilizata 1.1 ... 2.3
Mixtura asfaltică poroasa 1.2 ... 2.2
Legătura
Betoane asfaltice deschise 0,7 ... 1,4
(binder)
Bază Anrobat bituminos 0.7 ... 1.5
5. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA

COMPOZITIA MIXTURILOR
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizica-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confectionate din
mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi pe probe prelevate de la
malaxor sau de la aşternere pe parcursul executiei, precum şi din straturile îmbrăcămintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrărilor, precum şi din stratul gata
executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizica-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în
limitele din tabelele de mai jos.
Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34.
Absorbtia de apă se va efectua conform metodei din anexa Bal Normativului AND 605.
Tabelul12- Caracteristici fizica-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall.

Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe


cilindrii Marshall
Clasa
Nr. Tipul mixturii
tehnicăa
crt asfaltice Stabilitate S, Indice de Raport S/1,
drumului Absorbtia de
la 60 oc, curgere, 1, KN/mm,
apăr% voi.
KN, mm, (maxim) (minim)

1 BA 12,5; BA 16 IL .. III 8,0 ... 15 3,0 4,5 1,5... 5


BAR16 Lll 8,5 ... 15 3,0 4,5 2 ... 6
2
III 8,0 ... 15 3,0 4,0 -
3 MAP16 1...11 8,5 ... 15 2,5 5,0 -

4 BAD 20; BAD 25 I..V 5,0 ... 13 3,5 3,5 1,5 ... 6

5 BADPC 25 li LV 4,5 ... 13 3,5 3,0 1,5... 6

AB 16,AB25,
6 ABPCC 16, I..V 6,5 ... 13 3,0 6,0 1,5... 5
ABPCC 25,
ABPC16

Tabelul 13 -Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice

Mixtură asfaltică
pentru stratul de
Caracteristica
Nr. uzură

crt. 1-11 III-IV


1
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 giratii , % maxim 5,0 6,0

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)


-deformatia la 50 oc, 300KPa şi 10000 impulsuri, !Jm/m, maxim 20 000 30 000
1.2.
-viteza de deformatie la 50 °C, 300KPa şi 10000 impulsuri,
1-1m /m/ciclu, maxim 1 2

1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 4600 4100
Caracteristici pe plăci confectionate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte

Rezistenta la deformatii permanente, 60 oc (ornieraj)


0,5 0,7
2.1 -Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri
-Adâncimea făgaşului, % din grosimea initială a probei 4 6

Tabelu114 -Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Mixtură asfaltică
Nr. pentru stratul de
Caracteristica
crt. legătura

1-11 1 III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1. Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim 9,5

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)


1.2. -deformatia la 40 oc, 200KPa şi 10000 impulsuri, IJm /m, maxim 20 000 30000
-viteza de deformatie la 40 oc, 200KPa şi 10000 impulsuri,
IJm /m/ciclu, maxim 2 3

1.3. Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 5000 4500

1.4. Rezistenta la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere 400 000 300 000
indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C

2. Rezistenta la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice 200 250


6 6
Deformatia 8 1a 10 cicluri, 10-6

Tabelul 15- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin încercări dinamice

Mixtură asfaltică
Nr.
Caracteristica pentru stratul de baza
crt.
1-11 1 III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie

1.1. Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim 7,5 8,5

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)


1.2. -deformatia la 40 oc, 200KPa şi 10000 impulsuri, IJm /m, maxim 20 000 30 000
-viteza de deformatie la 40 °C, 200KPa şi 10000 impulsuri,
IJm /m/ciclu, maxim 2 3

1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600
Rezistenta la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere
1.4
indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C 500 000

Rezistenta la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice


2. 6 6 6 100 150
Deformatia C, la 10 cicluri, 10-

Tabelul16- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate


Strat de uzură

Nr. crt. Caracteristica MAS 12,5


MASS
MAS16

1.1 Volum de goluri la 80 giratii % 2,5... 3,5 3... 6

1.2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77 ... 83 77 ... 83

1.3 Test Shellenberg, conform%, maxim 0,2 0,2

1.4 Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A% minim 80 80

Tabelul17- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase


Nr
Caracteristica MAP16
crt.

1 Volum de goluri la 80 giratii , %minim 14

2 Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A %minim 70

3 Pierdere de material, SR EN 12697-17 %maxim 30

4 Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4

3
5 Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10- m > m/s 0,1-4

Caracteristicile straturilor gata executate


Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
gradul de compactare şi absorbtia de apă

rezistenta la deformatii permanente

elementele geometrice ale stratului executat

caracteristicile suprafetei îmbrăcămintilor bituminoase executate

Gradul de compactare şi absorbtia de apă


a. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice
compactate în strat si densitatea aparentă determinate pe epruvete Marshall compactate în laborator din
aceeaşi mixtură asfaltică.
.•·.··/\
. . . ·i /
.·•..

-~:t:J\t~ta: aparentă se determină conform SR EN 12697-6. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice


rdin stratDensitatea
se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu
echipamente de măsurare adecvate, omologate, la minim 7 zile după aşternere.
/ b. lncercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densitatii
aparente şi a absorbtiei de apă pe plăcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametru! de 100 mm
netulburate.
c. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice,
cuprinse în prezentul Caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 15.
Tabelul 18- Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Nr. Absorbtie Grad de
crt. Tipul stratului de apă*, compacta re,
%voi. %,minim
1. Mixtură asfaltică stabilizată 2 ... 6 97
Beton asfaltic rugos
2. 4 ... 7 97
BAR 16m BAR 16

3. Mixtura asfaltica poroasa MAP 16 - 97

Beton asfaltic
4. 2 ... 5 97
BA 8; BA 12,5; BA 16;
Beton asfaltic deschis
5. 3 ... 8 96
BAD 20; BAD 25; BADPC 25

Anrobat bituminous AB16; AB25; ABPCC16;


6. 2 ... 8 96
ABPCC25; ABPC16; ABPC25; ABPS16; ABPS25

Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice


Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzură executate din mixturi asfaltice se verifică pe
minim două carote cu diametru! de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin 7 zile după
aşternere.
Rezistenta la deformatii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformatie la
ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60°C conform SR EN 12697-22.
Elemente geometrice
a. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească conditiile
din Tabelul19.

Tabelul 19 - Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice
Tabelul 19- Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice.

Tabelul nr.19
Conditii de Abateri limită locale
Nr.
Elemente geometrice admisibilitate admise la elementele
crt.
Cmin. cm\ aeometrice
Grosimea mmrma a stratului
compactat, cm, minim: 3,0 -nu se admit abateri n
- strat de uzură 4,0 minus fata de grosimea
cu granule de maxim 8 mm minima prevăzută în proiect
1 cu granule de minim 12,5 mm pentru fiecare strat
-strat de legătură 5,0 -abaterile în plus nu
cu granule de maxim 20 mm 6,0 constituie motiv de
cu granule de maxim 25 mm respingere a lucrării
-strat de bază 6,0

2 Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50mm

Profilul transversal
în aliniament sub formă acoperiş
3 ± 5,0 mm fata de cotele
în curbe şi zone aferente conform STAS 863
profilului adoptat
cazuri speciale pantă unică

± 5,0 mm fata de cotele


Profil longitudinal profilului proiectat, cu
4
- Declivitate, % maxim conditia respectării pasului
de proiectare adoptat

* Declivitati mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul Beneficiarului şi asigurarea măsurilor de
siguranta a circulatiei.

Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice.


Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice şi conditiile tehnice care trebuie să fie
îndeplinite sunt conform tabelului 20.
Verificări ale uniformitatii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul straturilor de
bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu vor depasi 5mm. Determinarea
caracteristicilor suprafetei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice se efectuează în termen de o
lună de la executia acestora, înainte de receptia la terminarea lucrărilor.
Tabelul20- Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase

Nr. Conditii de
Caracteristica Metoda de incercare
crt. admisibilitate

Planeitatea în profil longitudinal


Reglementări tehnice în
Indice de planeitate, IRI, m/km:
1 <1.0 vigoare privind măsurarea
- drumuri de clasă tehnică 1. .. 11
<1,5 indicelui de planeitate.
- drumuri de clasă tehnică III
Uniformitatea in profil longitudinal
'J.enivelări admisibile măsurate sub
areptarul de 3m, mm:
2 SR EN 13036-7
-drumuri de clasă tehnică 1 şi 11 <3,0
-drumuri de clasă tehnică III <4,0

Uniformitatea în profil transversal, Echipamente electronice


3 mm/m omologate sau metoda
±2,0
- drumuri de clasă tehnică 1... III şablonului.

4 Rugozitatea suprafetei

Aderenta suprafetei.
Încercarea cu pendul( SRT) - unitati PTV
4.1. -drumuri de clasă tehnică 1. .. Il >80 SR EN 13036-4
-drumuri de clasă tehnică III >75

Adâncimea medie a macrotexturii,


metoda volumetrică MTD, (pata de nisip): -
adâncime textura, mm
4.2. -drumuri de clasă tehnică 1. .. 11 >1,2
SR EN 13036-1
-drumuri de clasă tehnică III >0,8

SR EN 180 13473-1
Adâncimea medie a macrotexturii,
Reglementări tehnice în
metoda profilometrică MPD:- adâncime
vigoare, cu aparatul de
medie profil exprimată în coeficient de
4.3. măsura Grip Tester
frecare (!JGT):
Măsurători efectuate la
-drumuri de clasă tehnică 1... 11 >0,45
50 km/h cu un debit de apa
-drumuri de clasă tehnică III >0,41
de 11 litri/min ·

Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces


5 Omogenitate. Aspectul suprafetei
de bitum, fisuri, zone paroase, deschise, şlefuite

NOTA 1. Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2. Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal,
aparitia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.
NOTA 3. Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.

Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT. în caz de litigiu se determină aderenta cu pendulul.
Dacă nu există alte precizări în Caietul de sarcini, aderenta suprafetei se determină cu aparatul cu pendul
alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distanta
de 5 ... 1O m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea
părtii carosabile (pe urma rotii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adâncimii
macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.
Prepararea mixturilor
Mixturile asfaltice se prepară în instalatii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare fortată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionării
instalatiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de
conform unui program de intretinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de
verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control.
Antreprenorul va supune Consultantului la aprobare instalatia de preparat mixturi asfaltice, inainte de
productia mixturilor.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din malaxor se
stabilesc în functie de tipulliantului, conform Tabelului 21 (sau confom specificatiilor producătorului), cu
observatia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la executia îmbrăcămintilor
rutiere bituminoase în zone climatice reci.

Tabelul 21 - Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice


Mixtura asfaltică la
Tipulliantului Agregate naturale Bitum
ieşireadin malaxor
Temperatura, oc
bitum rutier neparafinos 170 ... 180 160... 170 160 ... 175
1 bitum modificat cu polimeri 170... 190 170... 180 170 ... 180

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în conditiile concrete de
transport (distanta şi mijloace de transport) şi conditiile climatice să fie asigurate temperaturile de
aşternere şi compactare conform Tabelului 22.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul de mai sus,
în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantitati de bitum de mai multe
ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitum ului, atunci este
necesară determinarea penetratiei acestuia. Dacă penetratia bitumului nu este corespunzătoare se
renunta la utilizarea lui.
Durata de amestecare, în functie de tipul instalatiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei
anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să
fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transporta obligatoriu cu autobasculante cu
bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.

Lucrări pregătitoare
Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Inainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar dacă este cazul se remediază şi se
reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou
executat trebuie îndepărtat. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata şi se mătură.
Suprafata stratului suport trebuie să fie uscată.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi resturile de lucru cu
o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un
dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în functie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafata curatată şi uscată, în fata finisorului la o distanta maximă de 100 m, în
aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie
să fie de (0,3 ... 0,5) kg/m 2 .
La straturile din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat,' când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, resturile
se acoperă pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.
Punerea in opera (aşternerea mixturii asfaltice)
Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C, pe o suprafata
uscată. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la temperaturi ale
stratului suport de minim 15°C, pe o suprafata uscată.
Lucrările se întrerup pe ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare- finsoare prevăzute cu
sistem încălzit de nivelare automat care asigură precompactare.
Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constanta, pe fiecare strat şi pe toată lungimea
unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
In cazul unor întreruperi accidental care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată
aceasta va fi îndepărtată. Această operatie se face în afara zonelor pe care există, sau urmează a se
aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în functie de tipulliantului, temperaturile
prevăzute în Tabelul 22. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul
repartizatorului.
Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 1ooc mai mari decât cele prevăzute în
Tabelul22:
Tabelul22- Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare

Temperatura mixturii Temperatura mixturii


Tipul liantului asfaltice la aşternere asfaltice la compactare
°C,mm. °C,min.

bitum rutier neparafinos, tip: început sfârşit

35/50 150 145 110


5ono 145 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu polimeri, clasa:
25/55 165 160 120
45/80 160 160 120
40/100 155 160 120

Aşternerea se va face pe întreaga latime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, se
stabileşte prin proiect şi se supune aprobării Beneficiarului latimea benzilor de aşternere şi pozitia
resturilor longitudinale ce urmează a fi executate.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanta de transport şi capacitatea de fabricate a statiei,
pentru a se evita total întreruperile în timpul executiei stratului şi aparitiei crăpăturilor 1 fisurilor la suprafata
stratului proaspăt aşternut. Functie de performantele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2, 5.. .4
m/min.
Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant, dar nu mai
mare de 10 cm.
In buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenta suficientă mixtură, necesară pentru a
se evita o răspândire neuniformă a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebită se va acorda realizării resturilor
de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe
aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente restului de lucru, longitudinal şi/sau transversal,
se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. Resturile de lucru
longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm fata d
stratului de legătură, cu alternarea lor.
Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, resturile de lucru
ale straturilor se vor executa întretesut.Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcămintii
bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic.

Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis,
acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea aparitiei degradărilor.
Compactarea mixturii asfaltice
La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să
asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi
fiecare strat în parte.
Operatia de compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu
rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să
se obtină gradul de compactare conform Tabelului 19.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, numărul
optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în functie de performantele acestora, de tipul şi
grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectiva, utilizând
mixturi asfaltice preparate în conditii similare cu cele stabilite pentru productia curentă.
lncercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub
responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe care le va
considera necesare.
Metoda de compactare propusă va fi considerata satisfăcătoare dacă se obtine pe sectorul experimental
gradul de compactare minim mentionat în tabel.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel mentionat în tabel.
Atelierul de compactare si numarul de treceri se supune aprobarii Consultantului.

Tabelul 23- Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri.

Ateliere de compactare
Tipul stratului
A B

Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri


de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN

Număr de treceri minime


Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Strat de bază 12 4 14

NOTA: In cazul mixturii asfaltice stabilizate cu fibra pentru stratul de uzura nu se folosesc compactoare cu
pneuri!
Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorturi de
protecţie.
Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi
de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de
compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început,
pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor
de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.
s~~rafat •· stratului se controlează în permanenta, iar micile denivelări care apar pe suprafata stratului
executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată
latimea benzii.

6. CONTROLUL CALITATII LUCRĂRILOR

Controlul calitatii lucrărilor de executie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se
efectuează pe faze.

Controlul calitatii materialelor- se face conform prevederilor prezentului Caiet de sarcini.


Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operatii:
1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
functionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: /a inceputul fiecărei
zile de lucru;

functionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.

2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:


temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;

temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.

3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:


pregătirea stratului suport: zilnic, la Începerea lucrării pe sectorul respectiv;
temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare: cel putin de două ori pe zi la compactare
cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;

modul de executie a rosturilor: zilnic;

tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic

4. Verificarea respectării compozitiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator efectuate de
laboratorul de şantier:
granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de
adăugarea liantului - aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranta admise, fata de
compozitia prestabilită (retetă): zilnic sau ori de cdte ori se observă o calitate necorespunzătoare
a mixturi/ar asfaltice;

continutul minim obligatoriu de materiale concasate: /a Începutul fiecărei zile de lucru;

compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrică şi continutul de bitum) prin extractii pe


probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.

5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe
probe de mixtură asfaltică: 1 probă 1400 tone mixtură fabricată in cazul statiilor cu productivitate <80 tlh ,
dar cel putin una pe zi, si minim una pe zi pentru statii cu productivitate ?.80 tlh, in care se vor determina:
compozitia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul Caiet de sarcini
si să corespundă compozitiei stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fata de
reteta aprobată fiind cele indicate în Tabelul 24;

caracteristici fizica-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul Caiet de sarcini


Tabelu124- Abateri fata de compozitie

Abateri admise fata de reteta, %

25 ... 31,5 +5
16 .. .25 ±5
8 ... 16 ±5
Agregate 4 ... 8 ±5
1...4 +4
0,20 ... 0,63 ±3
0,1 ... 0,2 ±2
0.063 ... 0,1 .:!:_1 ,5
0 ... 0.063 .:!:_1,0
Bitum +0.2

6. Tipurile de încercări şi frecventa acestora, functie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului sunt
prezentate în Tabelul25, în corelare cu SR EN 13108-20.

Ta beu A . tun asfa lf1ce


1 125- T1pu1s1. f recven ta mcercan or rea r1zat e pe m1x
Natura controlului/
Nr
incercării şi
frecventa Caracteristici verificate Tipul mixturii asfaltice
crt
încercării

1. Încercari initiale de tip Toate mixturile asfaltice,


Caracteristici fizica-mecanice pe
(validarea în laborator) indiferent de clasa tehnică a
epruvete Marshall.
drumului

Caracteristicile:
Volum de goluri, test Schellenberg
Mixturile asfaltice stabilizate
Rezistenta la deformatii permanente
conform prevederilor din acest
(fluaj dinamic, adâncimea făgaşului,
Caiet de sarcini indiferent de
rata de ornieraj).
clasa tehnică a drumului
Modul de rigiditate, deformatia la
oboseală

Conform Tabel14 Mixturi asfaltice paroase

Volum de goluri determinat cu presa de


compactare giratorie. Mixturile asfaltice destinate
Modul de rigiditate. stratului de uzură conform
Rezistenta la oboseală. prevederilor din acest Caiet de
Rezistenta la deformatii permanente sarcini pentru clasa tehnică a
(fluaj dinamic, adâncimea făgaşului, drumului 1, 11, III
rata de ornieraj)
~~
\.
l
Volum de goluri determinat cu presa de Mixturile asfaltice destinate
V compactare giratorie. Rezistenta la stratului de legătură şi de bază
deformatii permanente (fluaj dinamic). conform prevederilor din acest
Modul de rigiditate. Rezistenta la Caiet de sarcini pentru clasa
oboseală. tehnică a drumului 1, 11, III.

La transpunerea pe statia de
asfalt a dozajelor proiectate în
incercari initiale de tip laborator, vor fi prelevate probe
2 ldem punctul1
{validarea în productie) pe care se vor reface toate
încercările prevăzute la punctul 1
din acest tabel.

Toate tipurile de mixtura


Verificarea
Compozitia mixturii asfaltică pentru stratul de uzură,
caracteristicilor
de legătură şi de bază.
mixturilor asfaltice
prelevate în timpul
3 executiei:
-frecv. 1/400t mixtură
asfaltică în cazul Toate tipurile de mixturi asfaltice
Caracteristici fizica-mecanice pe
statiilor cu destinate stratului de uzură, de
epruvete Marshall.
productivitate<80 tlh; legătură şi de bază

-frecv. cel putin 1


proba 1 zi, în cazul
statiilor cu Volum de goluri, test Schellenberg Mixtura asfaltică stabilizată
prod uctivitate;?:80tlh

Volum de goluri Mixturi asfaltice paroase

Verif. calitatii stratului


executat, carote: Caracteristici le: Toate tipurile de mixtură
4. -1 verificare pentru - absorbtia de apă; asfaltică pentru stratul de uzură,
ţ
2
fiecare 20000m - gradul de compactare. de legătură şi de bază.
executati

Verificarea stratului la
Toate tipurile de mixtură asfaltică
deformatii permanente:
Rezistenta la deformatii permanente destinate stratului de uzură,
5. - frecventa 1 set carote
(adâncime făgaş, rata de ornieraj). pentru drumurile de clasă tehnică
pentru fiecare 20 000
2 1, 11 şi III.
m executati
Verificări suplimentare
în situatii cerute de Rezistenta la deformatii permanente
Mixturile asfaltice destinate
comisia de receptie Caracteristici le:
stratului de uzură, legătură şi
6. (Beneficiar): -absorbtia de apă;
bază, pentru clasa tehnică a
- frecventa 1 set -gradul de compactare
drumului 1, 11, III.
carote pentru fiecare -compozitia mixturii;
solicitare

Controlul calitatii straturilor executate din mixturi asfaltice


Verificarea calitatii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:
carote 0200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj

carote 0100 mm sau plăci de min.( 400 x 400) mm sau carote de 0200 mm (în suprafata echivalentă
cu a plăcii mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si
absorbtiei, precum şi a compozitiei la cererea Beneficiarului.

Epruvetele se prelevează în prezenta delegatului Antreprenorului, al Beneficiarului şi al consultantului sau


a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părtii carosabile, încheindu-se un proces verbal, în care
se va nota grosimea straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ, prin
încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
lncercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea
densitatii aparente şi a absorbtiei de apă, pe plăcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametru!
de 100 sau 200 mm, netulburate.
Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbtiei de apă şi a compozitiei
(granulometrie şi continut de bitum).
Verificarea elementelor geometrice
Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformitătii suprafetei, se face conform STAS 6400 şi
constă în:
- verificarea îndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport şi fundatie, conform prevederilor STAS
6400;

- verificarea grosimii stratului, în functie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la


încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum
două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de bază; verificarea se va face pe
probe ce se iau pentru verificarea calitătii îmbrăcămintii.

- verificarea profilului transversal:- se face cu echipamente adecvate, omologate;

- verificarea cetelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment
sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.

Nu se admit abateri în minus fata de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu conditia respectării
prevederilor prezentului, privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.

Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m. Abaterile limită locale admise la
cetele profilului longitudinal sunt de ±10 mm cu conditia respectării pasului de proiectare adoptat.
Toleranta pentru ecarturile constatate, în raport cu cetele prescrise, este de ±2, 5%.
! ,,,,,IA LUCRĂRILOR

Recepti1~ ~e faze determinante


Receptia\de faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/2012 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor
volumul 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse
de proiecte si de Caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in registrul de lucrari ascunse.
Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură, de legătura şi de
bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii în constructii aprobat cu
HG 273/94 (actualizat) şi conform ORDIN nr. 1370 din 25 iulie 2014 pentru aprobarea Procedurii privind
efectuarea controlului de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea
construcţiilor.
Receptia la terminarea lucrărilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/2012.

Receptia la terminarea lucrărilor de către Beneficiar se efectuează conform Regulamentului de receptie a


lucrărilor în constructii şi instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/1994 (actualizat 2014). Comisia
de receptie examinează lucrările executate fata de documentatia tehnică aprobată şi de documentatia de
control întocmită în timpul executiei.
In vederea efectuării receptiei la terminarea lucrărilor, pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi
constructii noi de drumuri şi autostrăzi, în plus fata de prevederile specificate mai sus se vor prezenta şi
măsurători de capacitate portantă.
In perioada de garantie, urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor, toate eventualele
defectiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.

Receptia finală
Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi constructii noi de drumuri şi autostrăzi, în vederea
Receptiei Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate si capacitate portantă, care se vor
compara cu măsurătorile prezentate la Receptia la Terminarea Lucrărilor.
Receptia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 (actualizat 2014) după
expirarea perioadei de garantie.
NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal,
aparitia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablon ului.
NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.

Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT.


În caz de litigiu se determină aderenta cu pendulul.
Dacă nu există alte precizări în Caietul de sarcini, aderenta suprafetei se determină cu aparatul cu pendul
alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distanta
de 5 ... 1O m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea
părtii carosabile (pe urma rotii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adâncimii
macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.
(oJ

CAIET DE SARCINI NR. 5


COFRAJE

DATE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in
lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise cat si
dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea
realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, întocmite de unitati de proiectare
autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revazute in proiect, pentru
elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE
012-99 Anexa 111.1.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
-sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie.
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o prelare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
-sa permita inchiderea resturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau prag uri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul
- a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea
turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosire, de obicei, la o
singura lucrare.
- cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile
la un anumit numar de turnari;
- cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii
betonului: cofraje glisante sau pasitoare;
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc:
- cofrajele din lemn sau captusite cu lemn;
- cofraje tego;
- cofrajele furniruite de tip DOKA, PASCHAL îmbinate sau tratate cu rasini;
cofraje metalice.
IN AFA REVEDERILOR GENERALE DE MAl SUS COFRAJELE VOR TREBUI SA MAl
INDEPLIN~A~CA SI URMATOARELE CONDITII TEHNICE:
- sa ~ermita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
- sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat
a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.).
-sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care
executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse;
- sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in
conformitate cu prevederile proiectului.
-sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare.
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de !aminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact
cu betonul.
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta
este inscrisa in proiect.
PREGATIREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri,
se vor stabili numai cu acordul Inginerului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in
amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
- tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante,
uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si
sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale, pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse";
MONTAREA COFRAJELOR, PREGATIREA IN VEDEREA TURNARII BETONULUI,
TRATAREA COFRAJELOR IN TIMPUL INTARIRII
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
-verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de in muiere, astfel incat sa
se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor
astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
CAIET DE SARCINI NR. 9

ARMATUR!

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton
armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolele 3,4,5 si 1O.
OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89;
STAS 438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2,3,4-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica NE 012-99.

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare


Otel beton rotund neted 0837 Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive
STAS 438/1-89
Sarma trasa neteda pentru beton armat STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/2-91 constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat SR 438/3- STNB numai sub forma de plase sau carcase sudate
98
Produse din otel pentru armarea betonului. PC 52 Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel
Otel beton cu profil putin C 12/15 (Bc 15)
periodic STAS 438/1-89 PC60 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane
de clasa cel putin C 16/20
(Bc 20)
Armaturi pretensionate SBP 1 si
. sarme netede STAS 6482/2-80 SBP Il Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane
. sarme amprentate SBPA 1 si de clasa cel putin C 25/30
STAS 6482/3-80 SBPAII (Bc 30)
. toroane TBP

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat otelul ssi trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1 ,2,3 - 89,91,98 si
STAS 6482-80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va
putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui
institut de specialitate si dupa aprobarea Inginerului.

LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de
calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un
organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
-denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
-toate informatiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea neta;
ÂIZ
ţ~\~
'•

"~· '
~~:I
\.
:
tvl,
1
l

... ' ,.~:\


.. ..... // \!\0,
- v~~~~
determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare co1J, sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contina:
- ma ca produsului;
-tipul armaturii;
- numarului lotului si al colacului sau legaturii;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine
toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si
depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinta substante care pot afecta armatura si/sau
betonul sau aderenta beton -armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de
practica NE 012- 99.

FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR


Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de
betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a
dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata, îndoita, manipulata astfel incat sa se evite:
-deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:
- eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
- indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
preavzute in standardele de produs.
Otelul - beton livrat in colaci sau barele îndoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la
taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1
mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Se interzice fasona rea armaturilor la temperaturi sub -1 0°C. Barele cu profil periodic cu
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa 11.1. din
Codul de practica NE 012-99.
Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
- se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa
armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare (in special in zona cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii in
conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate
defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta,
etc.).
- suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va
degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de
injectare;
- otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza unor
probe care sa confirme ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice.
- armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi lot;
- zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor utiliza, fiind
interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel
superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10°C.
- pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un
laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605- 78 "Incercarea la tractiune a otelului, a sarmei si
a produselor din sarma pentru beton precomprimat".
- in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe
santier, odata cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS
10111/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3,4,8 si 9 din Codul de practica NE 012-99.
TOLERANTE DE EXECUTIE
In Anexa 11.2. a Codului de practica NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si
montarea armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.

PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE


Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de eate ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantul sau cu
substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
''~\~/
\\~.~.J.~-~1 1!\ 1
// ·•· /\~·{1 . V
/·,/ţ'j)1qcarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile
.... :. / ..
si defo area lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor
se vor efectua conform STAS 438/3-1998.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS
10111/2-87.
INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadi re se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS
10111/2-87. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura
functie de diametrul/tipul barelor; felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale
elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
- suprapunere;
-sudura;
- mansoane metalo - termice;
- mansoane prin presare.
lnnadirea armaturlor prin suprapunere trebuie sa se face in conformitate cu prevederile STAS
10111/2-87.
lnnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudura electrica prin
puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in
semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice
referitoare la sudarea armaturilor din otel- beton (C 28- 1983 siC 150- 1984), in care sunt indicate si
lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de
la nodurile plaselor sudate executate industrial.
la stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile
STAS 10111/1-87.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra cor6zi~ni· sr1
"•• '" '·"

conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armatr sa se realiz ze un
strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului,
categoria elementului, conditiile de expunere, diametru! armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta
la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va
stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu
agresivitate chimica este precizata in reglementari tehnice speciale. In Anexa 11.3. a Codului de practica
NE 012-99 se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri
situate in zona Literalului.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metalice sau din lemn.
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proeict, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime respective maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate
trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90 si STAS 10111/2-87 sau din alte reglementari
specifice.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.

CAIET DE SARCINI NR. 6

ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOUTIZARE

Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un Consultant specializat in acest domeniu si


supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si
care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modul de alcatuire al
structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii
de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ce priveste
asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe
acestea.
lmbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de
poza vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de
aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei 111.1 -
Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat din Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor
prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 8600-79, STAS 7009-79 si STAS 6657/1-89.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni {lungimi, latime si grosime placa) se vor
incadra in prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012-99.

CAIET DE SARCINI NR. 7

DISPOZITIVE DE COLECTARE SI SCURGERE A


APELOR PLUVIALE

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor
de suprafata si anume:
- santuri la marginea platformei;
- santuri de garda;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrari de canalizare;
- canale de evacuare;
- puturi absorbante.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.
1.2. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
"Consultantul" 1 Beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se
impun.
III

PARTEA!
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI
3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
România.
3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conform SR 388-95
- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR 1500-96
- ciment metalurgic M 30 conform SR 1500-96
- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011-96
3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare
saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr.1
pentru betoane si in tabelul nr.2 pentru mortare de ciment.
Tabe/1
Nr CONDITIILE DE EXECUTIE Clasa Clasa TIPUL TIPUL DE CIMENT
crt SAU CARACTERISTICILE betonului cf. beton ului DE P4 Pa35 M3 Hz35
ELEMENTELOR NE 012-99 BETON o o
1 Elemente sau constructii cu c 12/15 BC 15 oricare 1 R u 1
gropi mai mici de 1,5 m C 16/20-C BC20- oricare u R 1 1
25/30 BC30
2 Elemente sau constructii c 12/15 BC 15 oricare 1 R u u
masive avind grosimea egala C 16/20-C BC20- oricare u u 1 R
sau mai mare de 1,5 m 25/30 BC30
3 Elemente sau constructii din c 28/35 BC35 armat u 1 1 1
betoane superioare > c 32/40 >BC40 armat u 1 1 1

NOTA: R- ciment indicat a se utiliza


U - ciment utilizat in locul celui indicat
1- ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice
Tabe/2
Tipul de ciment
Nr. Tipul de mortar indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat
1. Mortar de zidarie sau tencuiala de F25 M30
marca 50
2. ldem de marca 100 M30 Pa35
3. Mortare de completarea rosturilor
dintre elementele prefabricate Pa35 M30

3.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr.3.


3.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in
functie de lucrare.
Tabe/3
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI P40 Pa35 M30 Hz35
Inceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30'
Sfârsitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30'
Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Rezistenta la intindere din incovoiere
minim N/mmp
-la 2 zile 3,0 - - -
-la 7 zile - - - 4,0
5,0 5,5
Marimea volumului < 10mm
Rezistente la compresiune min.
N/mmp
-la 2 zile 17 10
-la 7 zile 15 20
-la 28 zile 40 35 30 35

3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective.
3.7. In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar}, manipularii si depozitarii
pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.
3.1 O. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decât dupa
verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor
fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
3.11. Controlul calitatii cimentului de catre Constructor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.23.

ART.4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale -nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit
la prepararea betonului sau mortarului.
4.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul4.
Tabe/4
CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE OBSERVATII ~.

ADMISIBILITATE
Forma granulelor Agregatele care nu indeplinesc aceste
b/a 0,66 conditii vor putea fi folosite numai dupa o
incercare prealabila a betonului.
ela 0,33

4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din
tabelul5.
Tabe/5
Conditii de admisibilitate
Denumirea impuritatii Nisip natural sau de Pietris sau piatra
concasaj sparta
Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura, Nu se admit Nu se admit
ulei uri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele Nu se admit Nu se admit
agregatelor
Mica, % , max. 1% -
Carbune, %, max. 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbena
Argila in bucati, %, max. 1% 0,25
Parti levigabile, %, max. 2% 1
Sulfati sau sulfuri Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si


pietris verificându-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

4.8. Caracteristicile fizica-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in


tabelul6.

Tabe/6
Caracteristici fizico - mecanice Conditii de admisibilitate
Densitate aparenta, kg/mc, min. 1.800

Densitate in gramada in stare afinata si uscata kg/mc, min. 1.200

Porozitate totala pentru piatra sparta %, max. 2

Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max. 2

Volum de goluri in stare afinata pentru:


- nisip, % max. 40
- pietris, % max. 45
- piatra sparta, % max. 55

Rezistenta la strivire %

- in stare saturata, min. 60


- in stare uscata, max. 15

Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. 0,80

Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri


in stare saturata N/mmp, min. 90

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata


de masa initiala, % max. 10
4.9. Sortunle de agregate trebure sa fie caractenzate pnn granuloz1tate continua, 1ar continutul 1n
granule care trec, respectiv ramân pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce ramân pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1,5 d max.:.
4.1 O. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
4.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 8.

Tabe/7
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
Sortul de nisip
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -
0-3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -
0-7 min. 2 - 20 - 56 100
max. 21 - 70 - 87 100
Tabe/8
Treceri, in% prin sita sau ciurul de:
Balastul pentru betoane
3,15 5 16 20 dmax.
o- 31 min. 20 - 55 - 80
max. 50 - 85 - 100

o- 71 min. 10 - 35 - 80
max. 30 - 65 - 100

o -40 min. - 30 - 55 80
max. - 60 - 85 100

o -63 min. - 25 - 45 80
max. - 25 - 80 100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa
le fereasca de impurificare.
4.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.19.
4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5.APA
5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9
conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS nr.790-84. Verificarea se va face de catre
un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor, acceptat de Consultant.
5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabe/9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/1 max. 4
2
Sulfati gr. S04 1 litru max. 2
Substante organice gr/litru max. 0,5
Cloruri gr.CUiitru max. 0,5
Azotati gr. N03/dm3 max. 0,5
Magneziu gr. Mg2/dm3 max. 0,5
Materii in suspensie gr. max. 3

ART.6. OTEL BETON


6.1. Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate
pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52
conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
438/1-89.
6.2. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
6.3. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
6.4. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau
cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
6.5. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel încât nici un element
sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
6.6. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII
DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE


7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba
continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
7.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul3-7 mm sau savura.

ART.S. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII


8.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia
mineralogica, sa aiba o structura compacta.
8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul10.
Tabe/10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. 80
Rezistenta la inghet - dezghet:
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.
- coeficient de inmuiere pe epruvete % max. 0,3
25

8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

Tabe/11
Caracteristici Conditii de admisibilitate

Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau


de o pana

lnaltimea, mm 140... 180

Dimensiunile bazei, mm: - lungime egala sau mai mare ca inaltimea

-latime 80 ... 150

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max. 15

8.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera având
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
8.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
8.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus in centru pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de
mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1-
dimensiunea celei mai mari.
ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
9.1. Bolovani de râu trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistentele la sfarâmare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11
9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelu112.
Tabel
12
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
- lungime, latime a fetei, mm 80 ... 140

-inaltime 120.. 160


15

9.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80-200 mm.

CAPITOLUL III
MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE
10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip
(En) superior lui 40.
10.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa
aiba o granulometrie continua pentru a preintâmpina contaminarea lui de catre terenul natural prin
antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.
D15>4d85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor
10.3. Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de
adâncime.
10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normelor tehnice privind utilizarea
geotextilelor'' aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.
ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI
11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 667/2-86
tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84
tuburi ondulate riflate perforate din PE N.l. 8500-80 tip IPMP Buzau
11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr.13.
Tabe/13
DIMENSIUNI STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP BUZAU
TUB P.V.C.riQid TUB P.E. riQid TUBPVC
Diametru! exterior mm 75 110,0 75 110,0 65,0 80,5
Grosimea nominala mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
Lungimea mi 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45 (
11.3. Tubunle d1n P.V.C. (N.I 8500-80 t1p Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenun sapate SI la
drenuri forate tubate, invelite in geotextil.
11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 11 O mm se folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor
11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1 ,O x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-
un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe mi de tub.
11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa 0=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80- tabel
15.
ART.12. GEOTEXTIL
12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
12.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.

CAPITOLUL IV
MATERIALE PENTRU CANALIZARI
ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
13.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton
sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform STAS
816-80 aratate in tabelele 14 si 15.
Tabel14
Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza pentru Tuburi circulare cu talpa, cep si buza pentru
imbinarii umede si uscate imbinari umede si uscate
Devierea de Lungi Grosi Devierea de Lungi Grosi
Diametru! D la verticala mea mea Diametru! D la verticala mea mea
Nomi- Limita suprafetei L±1% zidu Nomi Limita suprafetei L±1% zidu
nal devierii frontale pe lui nal devierii frontale pe lui
axa gmm axa gmm
200 ±3 3 1000 26 - - - - -
300 ±4 4 1250 36 300 ±4 4 1000 45
400 ±4 4 1500 42 400 4 4 2500 50
500 ±5 5 2000 50 500 ±5 5 - 58
600 ±6 6 2500 58 - - - - -
Toate d1mens1umle sunt 1n mm.

Table 15
Tuburi circulare fara talpa cu cep si canelura Tuburi circulare cu talpa cu cep si canelura (cu mufa)
(buza)
Devierea Lungi Grosi Devie rea Lungi Grosi La ti
dela mea mea dela mea mea mea
Diametru D perpendic L±1% zidului Diametru D perpendic L±1% zidului talpii
Nomi Limita ulara G Nomi Limita ulara G
nal devierii suprafetei [mm] nal devierii suprafetei [mm]
pe axa pe axa
200 ±3 3 26 200 ±3 3 26 160
300 ±4 4 36 300 ±4 4 36 240
400 ±4 4 1000 42 400 ±4 4 1000 42 320
500 ±5 5 50 500 ±5 5 50 400
600 ±6 6 58 450

Toate dimensiunile sunt in mm.


13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu
talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini
speciale.
13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80
cu diametru! de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul16.

Tabe/16
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
INTERIOR
Tubul interior la care se
racordeaza canalul 500 1085 60 Fig. 19
Tubul superior 700
500 900 60 Fig.20
1000
200 26
200 315 26

Toate dimensiunile sunt in mm.


13.4. Pentru caminele de vizita re se vor folosi tuburi prefabricate cu diametru! de 1000 si 800mm
conform STAS 816-80 precizate in tabelu117.
Tabe/17
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
Tubulla partea superioara 1000 1000 140 Fig.22
Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig_.23
Tubul racord 800 500 120 Fig.24
1000

Toate dimensiunile sunt in mm.


13.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform
precizarilor din caietul de sarcini speciale.
13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton
nesclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta
asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max.200g sa se obtina un sunet clar, nedogit.
9. 7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind
valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu
trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.

Tabe/18
PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H20)
DIAMETRUL NOMINAL
DMM CMC/M LUNGIME (LA TUBURI CMC/DM2 SUPRAFATA DE
INTREGI) MAX. INCERCARE
200 120 1,9
300 160 1,7
400 210 1,6
500 270 1,5
600 300 1,5 (

13.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816-80, va fi de
maximum6%.
13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, având o vechime de 28 zile,
încercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
13.1 O. In cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca
minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie
sa aiba cel putin clasa C 16/20 (BC20).
Tabel19
DIAMETRE NOMINALE D MM INCARCAREA MINIMA P, N/M
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000

13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie. ferindu-le de lovituri si socuri.


13.12. Se interzice cu desavârsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor
agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu cârlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre
ele sau de alte obiecte.
13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu
mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.
' / //~ '. ' '

. ;\ .:/te
• '······ ! ·~./ll!
'-,] ! ·::

13.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai m~'l!;i:d:
suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive ~cum si
;///

alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.


13.15. Tuburile cu diametrul500 mm se pot transporta si in pozitia verticala.
13.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
13.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data când au fost fabricate, iar in cazul când au
fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele când se realizeaza rezistentele betonului la 28
zile.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

ART.14. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR


14.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
14.2. Incercarilor preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din
fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sint efectuate
sint aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de
sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
14.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decât cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual
de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara
santierului prin grija Constructorului.
Tabe/23
Metode Frecventa incercarilor
Incercari sau caracteristici care
Materialul conform Incercarea de Incercarea inainte
se verifica
STAS informare de utilizare
1 2 3 4 5
Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -
de calitate
o determinare la -
Constanta de volum 227/3-86 fiecare lot
aprovizionat, dar nu
mai putin de 1OOt pe
-
1- Timpul de priza 227/4-86
z o proba medie
w o proba la 1OOt sau
~
o Rezistente mecanice la 2 (7) zile
Rezistente mecanice la 28 zile
227/6-86
227/6-86
la fiecare siloz la
care s-a depozitat
-
lotul aprovizionat
Starea de conservare numai daca doua determinari
s-a depasit termenul de 227/6-86 - pe siloz sus si jos
depozitare sau au intarziat factorii
de alterare
Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -
de calitate aprovizionat
Parte levigabila 4606-80 - o determinare pe
lot de 100 mc
Humus 4606-80 la schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in bucati, 4606-80 - o determinare pe
w argila aderenta, continut de lot de 100 mc
~ carburanti, mica
C9
w o proba la maxim o determinare pe
0::: Granulozitatea sorturilor 4606-80 500 mc pentru lot de 100 mc
C9
<( fiecare sort si sursa
Echivalentul de nisip 730-89 o determinare pentru o determinare pe
fiecare sursa lot de 50 mc
Rezistenta la uzura cu masina tip o determinare la
LosAngeles 730-89 maxim 500 mc -
pentru fiecare sort si
sursa
Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -
U5w
<(<(=>-0<( de calitate aprovizionat
0:::1-0:::0:::=o::: Rezistenta la compresiune a rocii 6200/5-71 - o incercare pe lot
1-=>1-=>o:::l-
<(o:::ZW<(<( pe epruvete in stare uscata de 100mc
a::coWO:::oa..
O..W-
o_N Rezistenta la ing het- dezghet 6200/15- - o incercare pe lot
83 de 100mc
Examinarea abaterilor din - la fiecare lot -
z:=>w= certificatul de calitate aprovizionat
<( 0:::0:::
>O:::w<( Rezistenta la sfaramare prin 730-89 - o incercare pe lot
0 1-wo
.....~[io:::N compresiune de 100 mc
Oo_W- Rezistenta la uzura cu masina 730-89 - o incercare pe lot
co 0..(1)
Deva! de 100mc
pentru apa potabila
nu este cazul; ori de eate ori se
<( Analiza chimica 730-89 pentru apa care nu schimba sursa sau
0.. provine din reteaua cand apar condtiii
<( publica de apa de poluare
potabila; o analiza
pentru fiecare sursa
1' '\,' ,/

\L
'
<' '

i / :'' '

51 '_::·' 'l 1
':0/
2 3 4 "'······"·"

.-

Examinarea datelor din certificatul - la fiecare cantitate -


....~z
de calitate aprovizionata
~8
Om

Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -


....lf-
<(z de calitate aprovizionat
il::<( Echivalentul de nisip 730-89 o determinare pentru o determinare pe
wz
1-UJ fiecare sursa lot de 100 mc
<(0::::
~o Granulometrie 4606-80 o proba pentru o determinare pe
fiecare sursa lot de 100 mc
-::J ::Jil::
Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -
0:::<( O:::::J de calitate aprovizionat
::JOOwf-z
~()O...ZUJ trei determinari pe -
f->
o...
wo:::
o...o
Suprafata activa - fiecare lot
aprovizionat
z Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -
o1- UJ
de calitate aprovizionat
W::JO:::: determinari
OJ <( obligatorii daca o determinare pe
zO::::N Dimensiuni (diametre si grosimi},
-f-::J 816-80 cantitatea este mai lot de 100 mc
oz<( ecarturi
-wz mare de 100 mc si
O::: o...<(
ffi () Examinarea vizuala a suprafetelor 816-80
pentru fiecare sursa
la fiecare lot -
::J
f- interioare aprovizionat
Examinarea datelor din certificatul - la fiecare lot -
de calitate aprovizionat
z
w- incercari obligatorii
o o
-UJZ daca cantitatea este o incercare pe
o:::: o::: o Dimensiuni 1139-87
::J<(f- mai mare de 500 mc fiecare lot de 500
O::JUJ pentru fiecare sursa mc
O::::f-OJ
oeno:::o incercari obligatorii
f- daca cantitatea este o incercare pe
Rezistenta la încovoiere 1139-87
mai mare de 500 mc fiecare lot de 500
pentru fiecare sursa mc

MODUl DE EXECUTIE A lUCRARilOR

PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURilOR

ART.17. PICHETAREA lUCRARilOR


17.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor
repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
17.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta
intocmai si se aproba de catre "Consultant" consemnându-se in registrul de santier.
ART.18. EXECUTIA SAPATURilOR
18.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate "Bun
pentru executie". Ele vor fi duse pâna la cota stabilita de "Consultant" in timpul executiei lucrarilor.
18.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a
amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.
18.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a
inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
18, . Sapaturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad
in sarcina Pl. treprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
18.5. Pamântul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de "Consultant" la o
distanta, care nu va putea depasi 1 km decât in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii
speciale.
18.6. In cazul canalizarilor,daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita
ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizând sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de
natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublullatimii medii a elementelor de sustinere.
18.7. Pamântul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15
centimetri.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va
depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima
uscata, Proctor Normal.

COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR


19.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
Mortar M 50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani având un dozaj de 300 kg
ciment la mc de nisip;
Mortar M1 00.- Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, resturilor de zidarii de piatra sau prefabricate
umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de
nisip.
ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana
si orizontala din scânduri sau panouri metalice pâna la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod
progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua,
pâna când mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framântat cu mina, sa
formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru
protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.
20.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va
incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr.24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabe/24
Clasa Clasa Marca REZISTENTA CANTITATEA
beton ului betonului beton ului DESTINATIA CARACTERISTICA MINIMA DE
cf. NE conf. BETONULUI RbK N/mmp CIMENT mc
!l 012-99 C140-86
c 2,8/3,5 BC3,5 B50 Beton de umplutura 3,5 115

c 4/5 BC5 B75 Beton in fundatii 5 150


masive
c 6/7,5 BC7,5 B 100 7,5 180
Beton in fundatii sau
c 8/10 BC 10 B 150 elevatii
10,0 240
Beton simplu in elevatii
c 12/15 BC15 B200 si beton slab armat 15,0 300

c 16/20 BC20 B250 Beton armat 20,0 350

~ C20/25 BC25 B 300 Beton armat 25,0 >400


prefabricat
·,.. ···:(}·'.··.··
i /{f
..

i .il·
. ·}J
!Jj L·2~\
ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR
22.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii d agresare
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de
sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre Antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7,5 (BC 7,5};
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca "Consultantul" accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte "Consultantului" pentru acceptare, intr-un
termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul
compozitiei si justificarile necesare.
22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile " Codului de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea beton ului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabe/25
Nr. MIJLOC DE LUCRABIUTATE
TIPULDEELEMENTEDEBETON
crt TRANSPORT NOTARI TASARE-cm
1. Fundatii din beton simplu sau slab armat,
elemente masive basculante L2 3+/-1
2. ldem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi
pereti autoaQitator L3 8+/-2
3. Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni
reduse idem L4 12+/-2

Tabe/26
Clasa betonului cf. Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
Clasa betonului
NE 012-99 l2 L3 L4
.c c
2,8/3,5 ... 6/7,5 BC 3,5 ..... BC 7,5 160 170 -
11 C 8/10 ... C 20/25 BC 10 ..... BC 25
170 185 200

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul

22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sint dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2%
- pentru apa totala +/- 5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de "Consultant" in
momentul betonarii.
22.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.
TABEL 27
% TRECERI IN MASA PRIN SITE SAU CIURUL DE:
02 1 3 7 16 26 31 40 71
AGREGATE

A. PENTRU BETOANE DE CLASA sC 6n,5 (Bc 7,5)


max. 10 25 42 60 80 - 100 - -
o- 31
min. 2 16 32 50 70 - 95 - -
max. 10 28 38 52 74 - 90 100 -
o-40
min. 2 16 28 42 64 - 82 95 -
·····~~
)

'

~;/f~
·........ 1 . . ·
max. 8 18 32 45 16 70 77 84 100
-
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. PENTRU BETOANE DE CLASA ::; C 12115 (Bc 15)
max. 8 22 37 55 76 - 100 - -
o- 31
min. 1 14 27 45 66 - 95 - -
max. 8 20 33 47 69 - 88 100 -
o-40
min. 1 12 23 37 59 - 80 95 -
max. 8 18 32 45 61 70 77 84 100
o-70
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. PENTRU BETOANE DE CLASA ,? C16120 (Bc 20)
max. 7 18 32 50 72 - 100 - -
o- 31
min. 1 10 22 40 62 - 95 - -
max. 6 16 28 42 64 - 86 100 -
o-40
min. 1 8 18 32 54 - 78 95 -
Tabe/28
Vârsta Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 (BC 10) C 12/15 (BC 15) C 16/20 (BC 20) C 18/22,5 (BC 22,5)
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0

COFRAJE
ART.23. COFRAJE
23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
23.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
23.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de+/- 1 cm.
Latimile sau grasimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai
mari de 5 mm.
23.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie îmbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in
planul unui parament intre doua scânduri alaturate de 3 mm.

OTEL DE ARMATURA
ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII
24.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj.
24.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decât cu autorizatia "Consultantului" si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametru! de cel mult 12 mm.
24.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
24.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de "Consultant" sau de delegatul
acestuia inainte de betonare. "Consultantul" poate ordona tinând seama de importanta lucrarii ca betonarea
sa nu aibe loc decât dupa aceasta verificare.

BETON
ART.25. PREPARAREA BETONULUI
25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
-cimentul;
-nisipul;
!3!
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
-apa.
25.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 1O tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
25.3. La betoanele de clasa C 8/10 (BC 10}, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi
determinata tinând cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o
data pe zi.
25.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art.22 pct.22.4.
25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii "Consultantului" inainte de
executie.
ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETON ULUI
26.1. Betoanele curente sint puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de
sarcini speciale.
26.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, "Consultantul" va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in
intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
26.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.
26.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
26.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita deca este cazul si bine curatata.
Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul
proaspat.
26.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport
de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu
aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin
vibra re.
26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, "Consultantul", se va stabili tinind seama
de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului
este interzisa sau nu este autorizata decât sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn
degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier
cu acordul "Consultantului", trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10°
timp de 72 de ore.
Când este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se
demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct.20.5.
26.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest
scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°, "Consultantul" va
intrerupe betonarea.
26.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. "Consultantul" va
stabili durata tratarii penru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.
ART.27. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
27.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, "Consultantul" poate, in orice moment,
sa ordone incercari de control.
27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat,
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data când
"Consultantul" o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
-intindere 3 3
27.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei
virste "Consultantul" va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor
materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua
lucrarile de betonare.
Ramâne la latitudinea "Consultantului" de a decide daca, tinând seama de rezultatele obtinute, de
destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel
executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii
sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
27.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, "Consultantul" va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
27.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-
1 ,O din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata
pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de câte ori "Consultantul" o va considera necesar.
ART.28. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
28.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii
sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr.29.
Tabe/29
Dimensiuni in m Tolerante in cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,50 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3

28.2. Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie
de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabe/30
lnaltimea in m Tolerante in cm:
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4
10 3,3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau
nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1" a acestei
muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru.

ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI


29.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
29.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma
de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat
prin adaugiri de apa.
29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mâna pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a resturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate
resturile. Resturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sint umplute cu aschii de piatra infipte si strânse astfel
ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar.
Resturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si
se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei
brute.
'!'2~··'.,,.·.·
;.;,) .. '
·· ...

ase~~
29.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine ·., ..
29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseas ' pietre
care sa cuprinda intrega grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
29.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.
Cind paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si
bine netezit cu mistria.
29.7. Când paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata resturile, inainte de a face priza
mortarul, pe 3 cm adâncime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele
rostuite sunt adincite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.
29.8. Când rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea resturilor se face
pe o adâncime pina la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin
procedee mecanice.
29.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
29.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul
va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamânt sau nisip de 1O cm grosime cel putin. La
reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
29.11. Când se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

CAPITOLUL XIII
AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE


30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai
de catre Antreprenor.
30.2. Extrem de important este sa se respecte cetele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
- 0,25% in teren natural
- O, 1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamintului.
30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabe/31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMINTURI PANTA MAXIMA ADMISA%
Pamânturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamânturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- arg_ile prafoase si nisipoase 3
Pamânturi necoezive grosiere:
- pietris (2 - 20 mm) 3
- bolovanis (20- 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pamânturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:
- nisip fainos si fin (0,05 ... 0,25 mm) 0,5
-nisip mijlociu mare (0,25 ... 2,00 mm) 1
- nisip cu pietris 2

30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabe/32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA%
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind: -clasa C 6/7,5 (BC 7,5) 10
12
-clasa C 8/10 (BC 10)
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale
15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment
sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul 67
taluzului

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate in tabelul 32, se vor
amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3 ... 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
30.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
30.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului
debleului, iar când este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre
piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
30.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si
realitatea dupa teren privind natura pamântului si panta de scurgere situatia va fi semnalata "Consultantului"
lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin
dispozitii de santier.
ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afânat, de aceeasi calitate, in care se aseaza
pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afânat, unele lânga altele, batându-se deasupra si
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine strânsa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu
rosturile tesute.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea
pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1 ,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu
periile in golurile dintre pietre pâna le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pâna la refuz.
31.3. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitându-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facându-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub
aceasta.
ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art.31 cu exceptia ca dupa prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pâna la refuz
inainte de a incepe priza mortarului.
32.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
ART.33. EXECUTIA PEREULUIIN MORTAR DE CIMENT
33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se
implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturi lor si o
refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin
pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.
33.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu
rogojini sau saci timp de 7 zile.
33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct.31.2.
ART.34. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
34.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment C 6/7,5 (Bc 7,5) si pâna sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului
din piatra bruta sau bolovani si colmata rea rosturi lor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la
pct.33.1.
34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct.31.3.
ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
35.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamânt stratul de beton C 8/1 O (BC 1O) sau C
12/15 (BC 15) in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 mi cu rosturi de 2 cm.
11r Jd
35.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii începând din momentuf~~nd
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atât cât este nevoie,·
in functie de conditiile atmosferice.
ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 6/7,5 {Bc 7,5) conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de "Consultantul" lucrarii.

INCARCARI SI CONTROALE

ART.40. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR


Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art.16 al prezentului fascicul se va
proceda la:
A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sint
efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa
specificate in tabelul nr.33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfârsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in
momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr.33, completate prin dispozitiile
caietului de sarcini speciale.

Tabe/33
Categoria
Denumirea
Natura incercarii de control Frecventa
lucrarii
A B c
- Studiul compozitiei -pentru betoane de clasa > Bc1 O
Betoane > Bc 1O - Incercari la compresiune (C8/10)
(C 8/10) - Incercari la intindere - pe parti de lucrare
Betoane < Bc 1O - Incercare la compresiune - pe parti de lucrari la cererea dirigintelui
(C 8/10) - Incercare de plasticitate - pe parti de lucrari la cererea dirigintelui
- Controlul dimensiunilor de - inaintea betonarii fiecarui element
Cofraje
amplasare si soliditate
Armatura - Controlul pozitiei armaturilor - inaintea betonarii fiecarui element
Lucrarile - Controlul dimensiunilor si - la fiecare lucrare
executate din incadrarii in tolerante
beton sau - Controlul corectarii finisarii a - la fiecare lucrare
zidarie din piatra fetei vazute
bruta sau
bolovani
Lucrari de -Am plasamentul lucrarilor - la fiecare lucrare
protejare a - Dimensiunile si calitatea - la fiecare lucrare
santurilor lucrarilor
rigolelor si - Profilul longitudinal sectiunea - la fiecare lucrare
casiurilor si grosimea protejarii
Drenuri - Amplasamentul si inclinarea
transversale de - Dimensiunile
acostament - Posibilitatea de scurgere in - la fiecare lucrare
sant
-Amplasament
- Cotele radierului
Drenuri - Realizarea corecta a filtrului - la fiecare lucrare
longitudinale -Amplasarea camerelor de
vizita re
- Controlul functionarii
- Amplasament
- Cotele radierului
- Pozarea corecta a tuburilor si
realizarea imbinarii intre ele
- Realizarea corecta a
Canalizare umpluturii - la fiecare lucrare
- Asezarea si executia corecta a
gurilor de scurgere si a
caminelor de vizitare
- Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
- Controlul functionarii
Borduri de -Amplasament
trotuar - Realizarea corecta a fundatiei - la fiecare lucrare
- Res ectarea cotelor

A Incercari preliminare de informare


B Incercari de control de calitate
C Incercari de control de receptie
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii
preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si
receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a.
acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
ART.41. RECEPTIA PE FAZE
41.1. In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de
prezentul caiet de sarcini.
41.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
41.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre "Consultantul" lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
41.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a. Pentru drenuri:
- tasarea si amplasarea caminelor;
-executarea sapaturii la cota;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b. Pentru canalizari:
- tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;
- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala.
c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
-trasarea;
- executia sapaturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armaturii.
d. Drenuri transversale de acostament
-la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cit si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
ART.46. RECEPTIA PRELIMINARA
46. 1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificându-se:
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de
executie;
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei
de catre organele de control (Client, Consultant, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la
modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
ART.42. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au
functionat bine si daca au fost bine intretinute.
CAIET DE SARCINI NR. 8
SEMNALIZARE ORIZONTALA

CUPRINS

PRESCRIPT/1 PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR

GENERALITATI

CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE

CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA

TIPURI DE MARCAJE

PREZENTAREA MASINII DE MARCAJ

PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ

EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ

RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ

EXECUTIA PREMARCAJULUI

VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI


/35
PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR

GENERALITATI
Prezentul caiet cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu
prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.

CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE


Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate intr-un singur component realizând pelicula prin
uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile.
Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia, a
microbilelor de sticla. Pulverizarea cu microbile se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru
a asigura o buna fixare a microbilelor. Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa practic
concomitent, cu aceeasi masina de marcaj.
Calitatea vopselei si peliculei de marcaj se apreciaza pe baza datelor din anexele 1 si 2.

CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA


Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla, tratate la suprafata.
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de
omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

TIPURI DE MARCAJE
1. Marcaje longitudinale care la rândullor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Dimensiuni si moduri de pozare a marcajelor longitudinale functie de diverse situatii sunt prezentate
in plansa nr. 1 a, b, c, d.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie
discontinua simpla iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua mod
prezentat in plansa nr. 1 a, c.
Marcaje longitudinale de delimitare se executa când latimea unei benzi de circulatie este de
minimum 3,0 m prin linii discontinue simple având segmentele si intervalele aliniate in profil transversal pe
sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectii lor se aplica linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrtare, in
exteriorul limitei partii carosabile:
linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;
linii discontinue simple pe drumuri publice sau in intersectii.
Acest tip de marcaje sunt prezentate la fig. 2 din plansa nr. 1 a.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum cu
vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau
dubleaza liniile discontinue atunci când distanta de vizibilitate d min este inferioara valorilor date in plansa nr.
1 C.
Pe drumurile cu cel putin patru benzi de circulatie, marcajul se executa ca si in cele curente.
Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila marcajele se executa conform plansei nr.
1 b.
2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua având latimea de 0,40 m, astfel încât locul de oprire sa fie asigurata
vizibilitatea in intersectie (vezi plansa nr. 1 d fig. 7)
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi cu
dimensiunile din plansa nr. 2
- de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm iar
lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 60 km/h nu mai
mare de 60 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate
sageti indicând semnele de traversare.
- de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte având dimensiuni conform
plansei nr. 2 b fig. 11.
3. Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o linie continua
realizate conform plansei nr.2c
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de axa sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marginea caii;
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de
reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m conform plansa nr. 3 a fig. 19.
4. Marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o anumita localitate,
limitari de viteza etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere care
poate fi mai mare de 60 km sau mai mica sau egala cu 60 km/h.
Dimensiuni si tipuri de sageti sunt date in schitele plansei nr. 3 b, c, d, e.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti,
inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor
corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata iar
temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15°C astfel incât sa se asigure functionarea dispozitivelor de
pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vântului sa fie suficient de redusa incât sa nu perturbe jetul
de vopsea.

APLICAREA MECANICA

Vopselele cu un continut mic de solvent se aplica cu masini de marcaj capabile sa realizeze


performantele înscrise in anexele 1 si 2.

PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ

- Se stabileste itinerariul de marcaj si se caracterizeaza suprafata


- bituminoasa
- beton de ciment
- Suprafetele de marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen.
-Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, având calitati tehnice conform Capitol 2.
La inceperea lucrului si pe parcurs de câte ori se considera necesar, se fac verificari ale dozajelor de
vopsea proaspat aplicata si microbile, corelat cu masuratori de grosime de film ud.

EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER

La executia marcaj ului rutier, se va tine seama de urmatoarele:


Tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei
Cartea marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului
Grafic de executie
Tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea)
Dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile
Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel:
Presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei
Asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masini de marcaj, viteza de lucru
corespunzatoare
Pozare conuri pentru protectia vopselei ude
Autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pâna la darea in
circulatie si apoi recupereaza conurile
Esalonul semnalizeaza cu indicatoare si mijloace de avertizare luminoase
marcaj
Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze continuitatea
traficului rutier
Fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/7-85
In timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea si microbile
Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbi le repartizate uniform pe
lungimea si latimea benzii de vopsea
In timpul efectuarii marcajului pot apare defecte de pelicule. Aceste defecte de pelicula
obliga personalul care executa marcajul, sa treaca la remedierea imediata a cauzelor care
le genereaza.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ


Utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in conformitate cu caietele
de sarcini.
Probele martor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de viata in ambalaj,
recomandat de fabricant. In caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un laborator neutru, pentru
obtinerea unui buletin de analiza necesar lamuririi litigiului.
Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de Consultant.
Antreprenorul va trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii, precizând
organizarea mijloacelor materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea controlului.
Controlul calitatii vopselei si a microbilelor trebuie efectuat de un laborator calificat desemnat de
Beneficiar iar plata va fi suportata de Constructor.
In caz de nerespectare a conditiilor impuse de caietele de sarcini, materialele (vopseaua,
microbi lele} vor fi refuzate fara ca Antreprenorul sa pretinda vreo indemnizatie.
De altfel, Consultantul va putea efectua controlul calitatii materialelor in orice moment, cheltuielile
intrând in sarcina Antreprenorului.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, corectata in functie de trafic,
tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul de vopsea utilizata si conditiile de mediu. laboratorul
desemnat se va alatura controlului dozajului la fata locului.
In caz de nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie si
in conditiile impuse de Consultant.
Consultantul este responsabil pentru calitatea controlului.

RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ


- Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pâna la 2 ani, se face in 2 faze:
Persoana responsabila desemnata de Beneficiar va verifica reteta pentru vopsele, microbile si
grosimea stratului de vopsea executata.
Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-85. Se verifica
constatarile privind dozajele de vopsea si microbile si grasimile peliculei ude, facute in timpul
executiei
Se determina Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminanta, Coeficient SRT si grad de uzura,
care trebuie sa corespunda cu CEN/TC 226 WG-2
Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea si microbile, se propun
pentru remediere

EXECUTIA PREMARCAJULUI

Premarcajul va fi efectuat in conditiile urmatoare:


-pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii
Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat in raport cu marginile drumului, apoi se va
face un control vizual al axului determinat. In cazul aliniamentelor lungi, daca metoda vizuala nu este
satisfacatoare se vor folosi metode topografice.

VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI


'-, _,- H'
,,,\

'\
1
'
i

remarcajul va fi efectuat de Antreprenor in conditiile prevazute la Cap. 1O si va fi verificat de


Consultant. In cazul respingerii premarcajului de catre Consultant, Antreprenorul va trebui sa-I refaca pe
cheltuiala proprie.
Executia marcajului va incepe numai dupa acordul Consultantului privind executia premarcajului.
lf3
ANEXANR.1
FISA TEHNICA
1. Subiectul:
Vopsea de marcaj rutier alba monocomponenta, in solvent organic, pe care se
pulverizeaza microbile de sticla, aplicabila pe beton bituminos sau beton de ciment
2. Denumire vopsea:
3. Caracterizare vopsea lichida
Tip liant ....................................................................acrilic
Densitate ................................................................ min. 1,5 kg/1
Substante nevolatile ............................................... min. 75%
Vâscozitate (sec or UK) la 20°C ............................ .Valoarea determinata a
vopselei cu 75%
substante nevolatile
Temperatura de inflamare ...................................... (-7°C ... +2°C)
Continut de cenusa la 450°C .................................. min. 54%
Timp de depozitare in ambalaj inchis ermetic ....... 12 luni

4. Caracteristici peliculogene
4.1 Buletin de omologare Bast pentru grosimi de film ud de min. 300 si
rulaj de pâna la 0,6 MiO
2
* Retroreflexie (mcd/1x.m ) .......................... min. 150
* Factor de luminanta (B) ............................. min. 0,30
*Coeficient SRT ........................................... min. 45
*Uzura .......................................................... min. 85%
* Dozaje vopsea uda (gr!m\ .............. conform grosime film ud la
omologare
2
* Dozaje microbi le (gr/m ) ................... conform grosime film ud la
omologare
*Tip microbi le .. ........................ .. .... .conform fisa tehnica a
producatorului
4.2 Coordonate cromatice X Y Z ............ corespunzatoare CEN/TC-226 WG2
4.3 SpectruiiR al vopselei de marcaj
4.4 Timp de uscare (functie de grosime film,
la 20°C- 25°C si cea. 65% (HR) ................................ max. 30 minute
4.5 Asigurarea verificarii identitatii vopselei
de marcaj ....... ..................... .. ................... Buletin LLOYD sau LGA

5. Conditii de aplicare:
Temperatura de aplicare
*aer ............................................................. min. +5°C
* sol ............. .. ... ........... ... ............ .......... min. +5°C
Higrometrie (HR %) .......................................... max. 85%
Dilutie
*Tip diluant ............................................... Toluen
* Cantitate in functie de temperatura
mediului ambiant ... ........................ ..... max. 3%
Masina de marcaj
*Tip masina
* Presiune pistol vopsea
* Presiune pistol microbile
*Viteza masinii de marcaj la aplicare de vopsea si microbi le

6. Toxicitate ............................................. . In conformitate cu HGR 340/1992

7. Reguli de siguranta la transport, pentru vopsea, diluant


depozitare si aplicare si microbile

8. Expediere .......................................... . Tip de ambalaj si capacitate


netto, mijloc de transport
ANEXANR.2
FISA TEHNICA
1. Obiectul:
Vopsea de marcaj rutiera alba, monocomponenta, diluabila cu apa, pulverizata cu microbile de
sticla, cu uscare la aer, aplicabila pe beton bituminos sau beton de ciment
2. Denumire vopsea:
3. Caracterizare vopsea lichida

Tip liant .......................................................................acrilic


Densitate .............................................................. ...... min. 1,6 kg/1
Substante nevolatile ....................................................... min. 75%
Vâscozitate (sec)....................................... ... .Valoarea determinata a
(cupa cu diametru 5 mm sau 6 mm) vopselei cu 75% substante
nevolatile la 20°C
Depozitare in ambalaj la temperaturi
mai mari de 0°C ............................................................ min. 6 luni

4. Caracteristici peliculogene
4.1 Buletin de omologare Bast pentru grosimi de film ud de min. 300 si
rulaj de pâna la 0,6 MiO
2
* Retroreflexie (mcd/1x.m ) ....................................... min. 150
* Factor de luminanta (B) .......................................... min. 0,30
*Uzura.................................................... .. .......... min. 85%
*Coeficient SRT ........................................ ............ min. 40
* Dozaje micro bile (gr/m2 )......... .... . .... conform grosime film ud la
omologare
*Tip microbi le ............. .......... .......... conform fisa tehnica a
producatorului
4.2 Coeficient X Y Z .................................corespunzator CEN/TC-226 WG2
4.3 SpectruiiR al vopselei de marcaj
4.4 Timp de uscare (in functie de grosime)
conform ............................................. Buletin Bast la grosimi de 300 -400 timp de uscare
de max. 4 minute. La grosimi de 600 timp
de uscare de maximum 1O minute
4.5 Rezistenta la ploaie ................................ Rezista, daca pelicula se lasa dupa uscare inca
20-30 minute inainte de a fi udata
5. Conditii de aplicare:
Temperatura de aplicare
*aer ................................................................. min. +5°C
*sol ................................................................. min. +5°C
Higrometrie (HR %) ..................................................... max. 85%
Dilutie ..........................................................calitatea apei de dilutie
cantitate%
Masina de marcaj
*Tip masina
* Viteza de marcaj
* Presiune la pistol vopsea si microbile

6. Asigurarea verificarii, identitatea,


vopselei livrate................................................... Buletine LLOYD sau LGA

7. Toxicitate .............................................. In conformitate cu HGR 340/1992

8. Reguli de siguranta la transport, pentru vopsea, diluant


depozitare si aplicare si microbile

9. Expediere ..................................................... .Tip de ambalaj, capacitate


netto si mijloc de transport
GENERALITATI

ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri. forme, prescriptii tehnice precum si alte
conditii ce trebuie sa fie îndeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera a
drumurilor europene ce urmeaza a se reabilita.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor
respective aflate in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele
prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune
refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

TIPURI DE INDICATOARE
CONFORM STAS 1848/1-85

ART.1. FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR


A. Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale si de
dreptunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentând o figura desenata in culoarea neagra pe fond
alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferite prezentând pe fond alb sageti rosii care indica sensul virajului
sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
B. Indicatoare de reglementare
* de prioritate
Formele cele mai variate sunt întâlnite la acest tip de indicatoare:
sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu;
triunghi echilateral alb cu chenar rosu;
octogon de culoare rosie având inscrisa inscriptia STOP;
patrat galben prezentând un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
indicator circular cu chenar rosu având pe fondul alb reprezentate doua sageti una rosie si alta
neagra;
patrat pe fond albastru având reprezentate doua sageti rosie si alba.
* de interzicere sau restrictie
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri sunt de forma circulara
cu chenar rosu, in marea lor majoritate afisând diverse inscriptii, desene pe fond alb sau albastru.
* de obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentând sageti albe, reprezentari schematice, valori
pentru viteze de circulatie.
C. Indicatoare de orientare si informare
Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata,
majoritatea având fond albastru pe care sunt înscrise cu diverse caractere, denumiri de localitati, etc., cu
culoare alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care
sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european, cum ar fi: treceri pietoni,
punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service si altele.
D. Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu câteva exceptii si pe cea patrata, sunt
montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii autovehiculelor asupra
unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
ART. 2. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
lndicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel încât sa se realizeze cu precizie formele si
dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
lndicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,O m si cele in forma de
sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, având conturul ranforsat prin
dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panouri le dreptunghiulare sau patrate având latura cea mai mica de cel putin 1 ,O m se executa din
profile speciale îmbinate pe verrticala.
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Falia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum
urmeaza:
degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de
aproximativ 25°C;
inlaturarea urmelor de praf cu o cârpa moale curata si stergerea cu o cârpa inmuiata in alcool;
dupa zvântare se aplica falia reflectorizanta.
Aplicarea foliei reflectorizante
Falia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (tip high intensity grade). Foliile trebuie sa corespunda
calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci când se foloseste folie cu adeziv la presiune sau "la
cald" atunci când se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
ART. 3. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile Comunitatii Europene.
Dimensiunile date in continuare sunt cele considerate "mari" in legislatia romana.
A Avertizare. reglementare si obligare
a) Indicatoare triunghiulare
Indicatorul "Cedeaza trecerea" fig. 34
latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
latura= 900
latimea chenarului = 75
b) Indicatoare circulare
diametru! = 800
latimea chenarului = 75
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
latimea chenarului = 12
d) Indicator de forma patrata
latura= 650
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator "Curba periculoasa" fig. 5a
lungime = 1200
latimea = 650
Indicator 'Trecere la nivel cu CF" fig. 31
lungime = 1000
latimea = 300
B. Indicatoare de orientare (si informare)
a) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Aceste indicatoare sunt fig. 82a, 82b, 82c, 82e, 86, 92a, 92b, 93, 94, 95b, 96a, 97a, 98a, 98b, 99,
100, 101, 102, 103a, 103b.
Forma poate varia intre un patrat si un dreptunghi cu raportul lungime/latime cuprins intre 2 si 2,5.
b) Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.
Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga" fig. 85.
lungime =650
latime= 500
Indicatorul "Banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in comun" fig.86.
"Presemnalizarea traseului de urmat pentru anumite categorii de vehicule" fig. 88 "Selectarea
~ir~ulatiei" fig. 89, 90, 91
\J lungime = 650
latime= 500
Indicator "Identificarea drumurilor'' fig. 97a
lungime =550
latime= 330
Indicator "Deschis traficului international" fig. 98a
lungime =550
latime= 330
Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni" fig. 106, "Politia" fig. 107 si "Post de prim ajutor'' fig.
109.
lungime = 650
latime= 500
Indicatoare "Autostrada" fig. 112 si 113
lungime =650
latime= 500
Indicatoare "Post depanare" fig. 117, "Telefon" fig. 118, "Statie de benzina" fig. 119, "Hotel sau
Motel" fig. 120, "Restauranf' fig. 121,"Bufet sau Coetarie" fig. 122, "Teren pentru camping" fig. 123, "Teren
pentru caravane" fig. 124, "Teren pentru camping si caravane" fig. 125, "Cabana pentru turisti" fig. 126,
"Parcarea" fig. 127a.
lungime = 650
latime= 500
"lndicarea lungimii unui sector periculos" fig. g si "Trecerea la nivel cu calea ferata" fig.s
lungime =600
latime= 200
"Directia drumului cu prioritate" fig. n si o
lungime = 600
latime= 600
ART. 4. METODE DE TESTARE A FOLIE! REFLECTORIZANTE
1. Prezentul caiet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii reflectorizante inainte de a fi
folosite la confectionarea indicatoarelor de circulatie rutiere permanente si temporare, precum si pentru
indicatoarele de circulatie retroreflectorizante, instalabile pe drumuri europene.
2. Generalitati
Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
2.1 Materiale din clasa 2 (high intensity grade)
Feliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt
constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la
exterior.
2.2. Clasificarea vizuala
Feliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode
fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului si
numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina
retroreflectata, când suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
3. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante
constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si metode de
testare la medii agresive. Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare
separat, pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
4. Folii retroreflectorizante
Feliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie
retroreflectorizante se pregatesc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform
urmatoarelor proceduri:
4.1 Pregatirea mostrelor
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea
de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu AI 2 MG 2Mn03 .
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie
in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-
reflectorizanta.
4.2 Conditionarea mostrelor
Mostrele de felii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona
ore la temperatura de 23°C ± 2°C si 50 RH + 5%.
4.3 Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei
mostre testate in conditii asemanatoare.
4.4 Analize fotometrice
4.4.1 Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe tim~
2
de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M
si se masoara cu aparate special denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la
unghiuri de incidenta r., a sursei luminoase de 5°, 30°, 40° in raport cu normala si la unghiuri de receptie a de
0,2°- 0,33°, 1°, 2°, in raport cu fascicolul incident.
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe
toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta.
4.4.2 Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre având dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe
placute de aluminiu (pct.4.1 }.
Masurarea culorii se face cu Colormeter, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard
D65, sub un unghi de 45° fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0° (Geometrie de
masurare 45/0}.
4.5 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
4.5.1 Adeziunea la suport
Feliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire
neputând fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane având dimensiunile de 10x15 cm, conditionate
conform 4.2.
4.6 Teste de verificare a rezistentei la mediu
4.6.1 Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35°C ± 2°C, a unei solutii de 5
parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de testat au dimensiunile
de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min. doua cicluri de câte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi
separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare,
mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o pâsla in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate nu prezinta
defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc.
4.6.2 Rezistenta la intemperii
Mostrele de felii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone
climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45°.
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu cârpa moale sau burete si apoi se spala cu
apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii, intinderi
sau desprinderi de suport
4.7 Suprafata total uda- Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in laborator.
Mostrele de testat având dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata de sus in jos,
acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim 90% din
valoare.
ART. 5.1NDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA
5.1 Generalitati
5.1.1 Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit instalarea de indicatoare
de circulatie rutiera retroreflectorizante optime si durabilitate in timp, pentru a fi utilizate pe drumuri.
5.1.2 Foliile retroreflectorizante din materiale destinate indicatorului de circulatie rutiera, vor fi testate
de catre un laborator specializat.
5.1.3 La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retroreflectorizante, foliile retroreflectorizante
trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat.
Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile producatorului de materiale
retroreflectorizante.
5.1.4 lndicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu
urma oarele date:
Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vânzatorului;
Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;
Luna si anul de asamblare a panoului.
5.2 Metode de testare fotometrica
5.2.1 Determinarea coeficientului de retroreflexie
2
5.2.1.1 Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.M , se poate determina cu
retroreflectometre fixe in laborator.
Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul:
Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru panouri de semnalizare
retroreflectorizante;
Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp;
5.2.1.2 Pentru testare se aplica metoda prezentata la punctul 4.4. Citirea se face in mai multe puncte
ale suprafetei indicatorului de circulatie.
5.2.2 Culoarea
Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii descrise la
punctul 4.4.2.
5.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
5.3.1 Adeziunea la suport
Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre falia retroreflectorizanta si
suportul indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport nefiind posibila decât prin distrugerea foliei.
5.3.2 Rezistenta la soc
O mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de circulatie este asezata
pe o rama având laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametru! de 51 mm,
având greutatea de 540 gr.
Testul se considera corespunzator daca falia nu se separa de suport sau nu prezinta crapaturi.
5.3.3 Rezistenta la caldura uscata
Mostrele de testare, având dimendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la temperatura de
71°C ± 3°C. Se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se interpreteaza testul. Testul este
considerat corespunzator, daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
5.3.4 Rezistenta la frig
Mostrele de testare având dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in congelator, la
temperatura de -35°C ± 3°C. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul.
Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
5.4 Teste de verificare a rezistentelor la intemperii
lndicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante trebuie sa reziste 1O ani.
Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de Consultant in care scop ofertantul trebuie sa prezinte
un certificat de calitate eliberat de un laborator specializat.

CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE


CONFECTIONARE
Stâlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa
cum urmeaza:
a) Pentru stâlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele
in forma de patrat sau dreptunghi având latura cea mai mica sub 1,O m, se foloseste teava de otel
cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm
Se pot utiliza si alte tipuri de stâlpi daca acestea sunt aprobate de Consultant.
b) Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava
sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului.

Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.


VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in
culoare gri.

CONTROLUL CALITATII PANOURILOR

Verificarea va fi facuta de Consultant.


Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
17Î
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu. Cheltuielil~·vor
integrate in costul Antreprenorului. /
Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinzând )6ate
testele ce se vor efectua in uzina.

CONTROLUL CANT/TA TI LOR

Controlul cantitatilor va fi facut de Consultant care va avea ca sarcina:


receptia marfii
verificarea prin sondaj in depozit inainte de instalare
controlul testelor furnizate odata cu panou riie
respectarea programului de instalare si verificare a conditiilor de calitate dupa instalare.