Merged PDF

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

ETAPA I – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A IV-A
Varianta 4
 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la întrebările date:
A. Aici, în Târgovişte, şi-a aşezat Mircea-Vodă scaunul domniei către sfârşitul veacului al
paisprezecelea, şi, fiind lunca deschisă şi fără apărare, a făcut şanţuri şi ziduri tari împrejurul
cetăţii, şi 333 de ani a rămas aici capitala ţării. În vremea asta, oraşul a fost bântuit de oştile
turceşti, şi cu toate nenorocirile care l-au învăluit, a mers înainte, s-a ridicat şi s-a îmbogăţit
mereu. Domni după domni l-au înfrumuseţat şi l-au dăruit cu mitropolie, cu biserici, cu tipografie;
subt înţeleapta şi blânda stăpânire a lui Matei Basarab, mulţimea norodului ajunsese la 60.000 de
suflete.
(Alexandru Vlahuţă, România pitorească)
1. În textul dat, este prezentat oraşul:

a. Curtea de Argeş; b. Ţarigrad; c. Târgovişte; d. Veneţia.
2. Mircea-Vodă şi-a aşezat la Târgovişte scaunul domniei:

a. la începutul b. către sfârşitul c. acum 333 de ani; d. către sfârşitul
secolului al deceniului al veacului al
paisprezecelea; paisprezecelea; paisprezecelea.
3. Oraşul Târgovişte a fost, timp de 333 de ani, capitala:

a. Transilvaniei; b. Ţării Româneşti; c. Moldovei; d. României.
4. Oraşul a fost călcat adesea de:

a. moldoveni; b. turci; c. polonezi; d. tătari.
5. În timpul domniei lui Matei Basarab, populaţia oraşului avea:

a. 600.000 locuitori; b. 6.000 locuitori; c. 6.006 locuitori; d. 60.000 locuitori.
6. Cuvântul norod are înţelesul de:

a. cetate; b. prost; c. popor; d. oaste.
7. Cuvântul cu înţeles asemănător pentru cuvântul veac este:

a. deceniu; b. mileniu; c. an; d. secol.
8. Forma literară a cuvântului subt este:

a. sus; b. sut; c. sub; d. supt.
1
9. Substantivele proprii din textul de mai sus se găsesc în seria:

a. Târgovişte, Matei b. Mircea-Vodă, c. Târgovişte, d. Târgovişte, Mircea-
Basarab, Domni; Matei Basarab, Mircea-Vodă, Matei Vodă, Domni.
Domni; Basarab;
10. Substantivul stăpânire este însoţit de adjectivul/adjectivele:

a. tari; b. blânda; c. înţeleapta; d. înţeleapta şi blânda.
B. Baruţu doreşte o viaţă ilegală, prin curte, pe câmp, la raţe, la câini, la găini, la pisici, fără
trei-patru schimburi de primeneli pe zi, fără ochiul ca un scai al măicuţii, lipsit de urmele lui. Să
intre sub pat şi să stea acolo până i-o veni să se urce pe dulap, să intre pe sub lemne; să se joace cu
ciocanul şi cuţitul, să calce în mocirlă până la ciorapi şi apoi să intre în praf. De când e, el nu a
putu încă niciodată să iasă la drum şi să treacă de-a fuga pe dinainte, în momentul când soseşte un
cal sau un automobil. El nu se poate plimba decât însoţit, frânat în toate voinţele lui, să umble încet
când merge repede, să meargă repede când umblă încet, să stea când porneşte, să se mişte când s-a
oprit, sâcâit de toţi.
(Tudor Arghezi, Nu e voie)
11. Fragmentul prezintă:

a. hotărârea lui Baruţu b. dorinţa lui c. hotărârea lui d. hotărârea lui Baruţu
de a respecta regulile Baruţu de a duce o Baruţu de a respecta de a-şi efectua zilnic
impuse de părinţi; viaţă liberă şi indicaţiile temele.
nesupravegheată; învăţătorului;
12. Personajul principal este:

a. mama lui Baruţu; b. Miţu; c. Baruţu; d. tatăl lui Baruţu.
13. Însuşirea care i se potriveşte lui Baruţu este:

a. harnic; b. neascultător; c. ascultător; d. respectuos.
14. Învăţătura desprinsă din text este:

a. Copiii trebuie să b. Copiii nu trebuie să c. În viaţă este bine d. Fiecare lucru trebuie
asculte de sfaturile asculte de sfaturile să ştii o meserie. făcut cu chibzuinţă şi
părinţilor pentru că părinţilor. răbdare.
aceştia îi învaţă ceea
ce este bine în viaţă.
15. Expresia frânat în toate voinţele lui are înţelesul:

a. băiatul făcea tot ce b. părinţii ascultau de c. Baruţu se simţea d. Baruţu era oprit de
dorea; sfaturile lui Baruţu; oprit de către părinţi părinţi să facă lucruri
să facă orice dorea; bune.
16. Expresia Viaţă ilegală are, în text, înţelesul de:

a. viaţă bazată pe b. viaţă lipsită de c. viaţă lipsită de d. viaţă lipsită de
reguli; reguli griji; primejdii.
17. Cuvântul cu sens opus pentru verbul umblă este:

a. merge; b. cutreieră; c. stă; d. se deplasează.
18. Cuvântul praf nu este înrudit cu cuvântul:

a. prăfuit; b. prăfuire; c. prefăcut; d. prăfuşor;
2
19. Verbul doreşte este la:

a. timpul trecut, b. timpul prezent, c. timpul prezent, d. timpul trecut,
persoana a III-a, persoana a III-a, persoana a III-a, persoana a II-a,
numărul singular; numărul plural; numărul singular; numărul plural.
20. În text descoperim comparaţia:

a. „viaţă ilegală”; b. „să intre în c. „ochiul ca un scai d. „să se joace cu
mocirlă”; al măicuţii”; ciocanul şi cuţitul”.
C.
Iarna-i meşter iscusit
Că pe deal şi pe câmpie,
Ţese-o pânză minunată,
Fără iţe, fără spată.
(George Coşbuc, Iarna)
21. Anotimpul înfăţişat în versurile de mai sus este:

a. primăvara; b. vara; c. toamna; d. iarna.
22. Iarna este asemănată cu:

a. o spată; b. un meşter iscusit; c. o pânză minunată; d. o zână.
23. Poetul personifică iarna (îi atribuie însuşiri omeneşti), folosind cuvântul:
a. spată; b. ţese; c. câmpie; d. iţe.
24. Expresia Pânza minunată reprezintă:

a. ţesătură din fire de b. covorul de frunze; c. zăpada; d. iarba.
bumbac;
25. Poetul îşi exprimă faţă de iarnă sentimente de:

a. tristeţe; b. nelinişte; c. admiraţie; d. indiferenţă.
26. Iţele şi spata sunt obiecte folosite de:

a. prisăcar; b. ţesător; c. pescar; d. cizmar.
27. Cuvântul iscusit nu are în text înţelesul de:

a. priceput; b. talentat; c. stângaci; d. îndemânatic.
28. Adjectivul minunată determină substantivul:

a. iţe; b. pânză; c. spată; d. câmpie.
29. În versurile de mai sus se găsesc:

a. 4 substantive; b. 5 substantive; c. 6 substantive; d. 7 substantive.
30. Verbul ţese, din text, are la timpul viitor forma:

a. vor ţese; b. va ţese; c. ţesea; d. v-a ţese.
3

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a IV-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute.
Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
___A. Se zice că vulturul e împăratul păsărilor. Asta fiindcă dintre toate zburătoarele, el este cel
mai mare, el se ridică cel mai sus în zbor, el are ciocul cel mai aprig şi gheara cea mai puternică.
Aripile îi sunt puternice şi late, pieptul mare şi bombat. Mereu îl vezi stând drept şi mândru ca un
soldat. Vulturul munţilor poate ridica în gheare până la un miel mai vârstnic.
Cu aripile lui fumurii, împestriţate cu pene alburii, străbate văzduhul în lung şi-n lat. Trece pe
deasupra câmpiei, a pădurilor şi chiar a munţilor, zboară fără larmă, abia dând din aripi. Numai
capul şi-l roteşte încoace şi-ncolo. De acolo, de sus, ochii lui văd până şi şoarecele cum se
furişează prin iarbă.
Când îşi găseşte prada, coboară drept ca o săgeată deasupră-i. O prinde în gheare şi o ridică
în înălţimi. Zburând, o sfâşie. În urma lui, rotesc prin văzduh asemeni unor scame petice de blană
ori fulgi din penele prăzii sfâşiate.
(Eugen Jianu, Locuitorii pădurii)
1. Pasărea prezentată în text este:

a. rândunica; b. vulturul; c. barza; d. cocoşul de munte.
2. Vulturul este numit împăratul păsărilor pentru că:

a. are ciocul cel mai aprig;
b. se ridică cel mai sus în zbor;
c. are aripile puternice şi late;
d. este cel mai mare, se ridică cel mai sus în zbor, are ciocul cel mai aprig,
gheara cea mai puternică, aripile puternice şi late.
3. Poate ridica în gheare până la:

a. un elefant; b. o cămilă; c. un miel; d. un cerb.
4. Ochii lui văd la distanţe:

a. mici; b. foarte mici; c. mari; d. foarte mari.
5. Vulturul sfâşie prada:

a. pe iarbă; b. în curtea c. în timpul d. pe nisip.
oamenilor; zborului;
6. Expresia coboară drept ca o săgeată are înţelesul:

a. coboară cu b. coboară cu c. coboară cu d. se înalţă ca o
mişcări line; repeziciune; ocolişuri; săgeată.
1
7. Cuvântul cu înţeles opus pentru larmă este:

a. zgomot; b. gălăgie; c. linişte; d. zarvă.
8. Cuvântul prada, din text, este, ca parte de vorbire:

a. substantiv; b. verb; c. adjectiv; d. altă parte
de vorbire.
9. Şirul care conţine numai cuvinte despărţite corect în silabe este:

a. îm-pă-ra-tul, fi-ind-că, vârs-tnic, fu-ri-şea-ză;
b. î-mpă-ra-tul, fi-ind-că, vârst-nic, fu-ri-şea-ză;
c. îm-pă-ra-tul, fi-ind-că, vârst-nic, fu-ri-şea-ză;
d. îm-pă-ra-tul, fiind-că, vârst-nic, fu-ri-şea-ză.
10. Propoziţia care nu are legătură cu conţinutul textului este:

a. Aripile lui sunt puternice şi late.
b. Trece şi pe deasupra câmpiei, a pădurilor şi chiar a munţilor.
c. Vulturul e împăratul păsărilor.
d. Blana lui cea cafenie şi cu pete gălbui îl ascunde în frunzişul copacilor.
___B. Marina se învârtea de colo-colo, prin cameră, şi deodată îşi dădu seama că e singură. Dacă
i-ar spune cineva o poveste, ar fi altfel… Nu se gândi mult şi se apropie de ceasul deşteptător.
— Spune-mi o poveste, ceasule!
— Tic-tac, tic-tac, eu o tot spun întruna, răspunse ceasul… Povestea timpului…
— Dar nu pricep nimic, zise Marina.
— Cine stă degeaba nu poate asculta povestea timpului…
— Ploaie, dragă ploaie, strigă fetiţa, spune-mi o poveste…
— Numai una? Ştiu sute de poveşti. Ascultă-le bine!
— Ce fel de poveşti?
— Poveşti cu nori, cu râuri curgătoare, cu seminţe, cu boabe de grâu, cu poieni, cu boabe de
struguri… Minunate poveşti! Dar, ca să le poţi asculta, trebuie să pricepi vorbele picăturilor de
apă, şi vorbele şi cântecul lor, şi graba cu care se strâng în pârâiaşe şi aleargă, aleargă…
Nici nu-şi sfârşi ploaia cuvintele ei fermecate şi bune, că pe pervazul ferestrei poposi o
rândunică.
(Călin Gruia, O întâmplare deosebită)
11. Locul unde se desfăşoară acţiunea este:

a. în camera Marinei;
b. la şcoală;
c. în parc;
d. în pădure.
12. Personajul principal este:

a. ploaia;
b. ceasul;
c. Marina;
d. rândunica.
13. Personajele cu care vorbeşte Marina sunt:

a. ceasul, norii; c. ploaia, rândunica;
b. ceasul, ploaia; d. ploaia, covoraşul.
2
14. Sfatul primit de la ceas este:

a. să culeagă strugurii;
b. să admire poienile şi râurile;
c. să nu stea degeaba pentru că timpul e preţios;
d. să realizeze ceva util pentru casa ei.
15. Ideea principală, care nu se potriveşte textului, este:

a. Singurătatea Marinei; c. Covoraşul Marinei;
b. Povestea ceasului; d. Povestea ploii.
16. Învăţătura care se desprinde din text este:

a. Bogăţia este trecătoare, dar bunătatea sufletului este veşnică;
b. Cinstea este o calitate preţioasă pe care trebuie să o păstrezi mereu;
c. Munca te ajută să realizezi lucruri frumoase, să nu te plictiseşti;
d. Părinţii vor binele copiilor.
17. În text, cuvântul ceas are înţelesul:

a. interval de timp de o oră;
b. instrument care serveşte la măsurarea intervalelor de timp – ceasornic;
c. moment, clipă;
d. slujbă religioasă săvârşită la anumite ore din zi.
18. Expresia verbală îşi dădu seama, din text, nu se poate înlocui cu verbul:
a. se lămuri; c. ascultă;
b. pricepu; d. constată.
19. S-a folosit repetiţia verbului aleargă în răspunsul dat de către ploaie pentru:
a. a sublinia acţiunea, intensitatea şi viteza cu care se desfăşoară aceasta;
b. a atribui însuşiri omeneşti obiectelor;
c. a evidenţia însuşirile neobişnuite ale lucrurilor;
d. a alătura doi termeni pe baza unor însuşiri comune.
20. Punctele de suspensie s-au folosit în text pentru:

a. a separa cuvinte sau grupuri de cuvinte ce caracterizează pe cineva,
care explică ceva;
b. pentru a separa cuvinte sau grupuri de cuvinte ce completează vorbirea
cuiva;
c. a arăta o pauză, o întrerupere în şirul vorbirii;
d. pentru a separa de restul propoziţiei numele unei fiinţe care este
strigată sau cuvintele care arată o strigare.
___C. Vântul de la miazăzi

Cu zăpadă se hrăneşte,
Într-o noapte şi-ntr-o zi,
El pe dealuri o topeşte.
Şi când suflă şi când trece
Peste gheaţa ce se moaie,
Iarna tristă, iarna rece,
Varsă lacrimi, lungi şiroaie.
(Vasile Alecsandri, Vântul de la miazăzi)
3
21. Fenomenul naturii înfăţişat în poezie este:

a. furtuna; b. vântul de c. bruma; d. tunetul.
la miazăzi;
22. Sensul versurilor Vântul de la miazăzi/Cu zăpadă se hrăneşte este:

a. vântul alungă b. vântul c. vântul de la d. vântul de la
de pe cer norii ciufuleşte părul miazăzi este un miazăzi este un
mititei; copiilor; vânt rece; vânt cald, care
topeşte zăpada.
23. Versul din care ai aflat cât durează topirea zăpezii este:
a. Şi când suflă b. El pe dealuri c. Într-o noapte d. Peste gheaţa
şi când trece; o topeşte; şi-ntr-o zi; ce se moaie.
24. Iarna este tristă pentru că:

a. zăpada cade b. copiii înalţă c. vântul cald d. crivăţul
neîncetat, ca o oameni de topeşte zăpada spulberă zăpada.
pulbere fină şi zăpadă; şi vine
deasă; primăvara;
25. Lacrimile iernii sunt:

a. straturile b. şiroaiele de apă, c. fulgii de nea, d. cojoacele
de zăpadă; care apar după care plutesc în Babei Dochia.
topirea zăpezii; aer;
26. Însuşirea neobişnuită pentru iarnă este:

a. rece; b. tristă; c. lungă; d. geroasă.
27. Sinonimul (cuvântul cu înţeles asemănător) pentru cuvântul miazăzi este:

a. miazănoapte; b. sud; c. răsărit; d. vest.
28. Verbele din poezie sunt la timpul:

a. prezent; b. trecut; c. viitor; d. prezent şi
trecut.
29. Verbul se topeşte are la timpul trecut, persoana a III-a, numărul plural, forma:
a. sau topit; b. se topesc; c. se vor topi; d. s-au topit.
30. Consoanele din cuvântul lacrimi, în ordine alfabetică, sunt:

a. c, r, m, l; b. m, c, l, r; c. c, m, l, r; d. c, l, m, r.
4

EDIŢIA 2012-2013 / ETAPA I – 5 decembrie 2012
COMPER – COMUNICARE, CLASA a IV-a

Citeşte cu atenţie textele, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
I. INIŢIERE
Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a
întins capul cu botul mic, catifelat şi umed pe spatele mamei lui şi cu ochii închişi, se lasă
dezmierdat. Căprioara îl linge şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului.
Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa
fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar
azi, căci vremea înţărcatului venise demult încă. Şi cum se uita aşa, cu ochii îndureraţi, din pieptul
căprioarei scăpă un muget înăbuşit de durere; iedul deschise ochii. Căprioara se îmbărbătează,
sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă, din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit.
Acolo sus, e păzit de duşmănia lupului şi de iscusinţa vânătorului…
(Emil Gârleanu, Căprioara)
1. Textul prezintă:
a. odihna căprioarei şi a iedului; b. pregătirea căprioarei pentru
înţărcatul iedului;
c. năzdrăvăniile iedului; d. hrănirea iedului.
2. Căprioara se pregătea să ducă puiul pe ţancurile de stâncă pentru că:

a. găsea hrană mai bună;
b. îşi puteau găsi un adăpost;
c. iedul era ferit de iscusinţa vânătorului şi de duşmănia lupului;
d. pădurea era mai deasă.
3. Expresia cu înţeles asemănător pentru cuvântul fugarnică este:

a. fuge dintr-un loc în altul; b. aleargă după pradă;
c. sare mereu; d. se caţără în copaci.
4. Referitor la text, cuvântul cu înţeles asemănător pentru cuvântul încolţeşte este:

a. răsare; b. se termină;
c. apare; d. se vede.
5. Căprioara se îmbărbătează… înseamnă:

a. scoate un strigăt trist; b. prinde curaj;
c. se transformă; d. o ia la fugă.
ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a IV-a

1
6. Şirul de cuvinte care nu este format din aceleaşi părţi de vorbire este:
a. gros, cald, mic; b. căprioara, iedul, vânătorul;
c. mama, fugarnică, stăruitor; d. priveşte, deschide, stă.
7. În propoziţia Pe stânci iedul este păzit de duşmănia lupului şi de iscusinţa vânătorului. sunt:
a. patru substantive; b. cinci substantive;
c. şapte substantive; d. şase substantive.
8. Perechea care este formată din părţi de vorbire de acelaşi fel este:
a. dezmiardă – dezmierdat; b. fuge – fugarnică;
c. deschide – deschis; d. duşmănie – duşman.
9. Adjectivul catifelat înseamnă:

a. de culoare maro; b. umed;
c. fin; d. tare.
10. Expresia cu ochii îndureraţi poate fi înlocuită cu:

a. cu ochii trişti; b. cu ochii speriaţi;
c. cu ochii mari; d. cu ochii închişi.
11. În al treilea şi al patrulea enunţ sunt ... pronume personale:

a. patru; b. cinci;
c. şase; d. şapte.
12. Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Transformat
într-o propoziţie simplă, enunţul devine:
a. Căprioara stă jos lângă iedul ei. b. Căprioara stă jos.
c. Pe muşchiul gros căprioara stă d. Căprioara stă.
lângă iedul ei.
13. Descoperă care explicaţie nu este potrivită pentru folosirea cratimei în ortograma să-l:
a. cratima uneşte într-o silabă două cuvinte diferite;
b. ţine locul vocalei î;
c. desparte două cuvinte diferite;
d. uneşte două părţi de vorbire de acelaşi fel.
14. În ce serie cuvintele n-au acelaşi număr de silabe:

a. îmbărbătează, vânătorului, înţărcatului;
b. mătăsoasă, căprioarei, iscusinţa;
c. dezmierdat, fragedă, picioare;
d. umed, cald, păzit.
15. În propoziţia La munte trăiesc urşi, lupi, veveriţe, căprioare... sunt ... părţi secundare de
propoziţie:
a. trei; b. una;
c. patru; d. două.

2
II. CONSOLIDARE
Dii, rachetă năzdrăvană,

Cal cu tălpi şi fără coamă!
Dii, racheta mea din lemn,
Zbori aşa cum te îndemn,
Rupe drumuri prin nămeţi,
Poartă fete şi băieţi
Printre dealuri, prin troiene,
Feţi-Frumoşi şi Cosânzene,
Feţi încinşi în hanorac,
Fete cu obraji de mac!
(Daniela Caurea, Săniuţa)
16. Săniuţa este prezentată ca o rachetă năzdrăvană pentru că:

a. zboară prin văzduh; b. scoate fum;
c. alunecă foarte repede prin nămeţi; d. are formă pătrată.
17. Cuvântul zbori înseamnă:

a. să alunece cu viteză; b. să-i crească aripi;
c. să se înalţe în văzduh; d. să nu atingă zăpada.
18. În text, cuvântul poartă înseamnă:

a. loc special de intrare; b. plasă susţinută de un cadru (la
fotbal, handbal etc.);
c. a duce, a transporta; d. a îmbrăca o haină.
19. Fetele şi băieţii sunt asemănaţi cu:

a. rachete; b. fulgi de zăpadă;
c. săniuţe; d. personaje din poveşti.
20. Fete cu obraji de mac. înseamnă:

a. fete cu obrajii dolofani; b. fete cu obrajii acoperiţi cu fulare;
c. fete îmbujorate; d. fete ce discută vesele.
21. S-a folosit semnul exclamării pentru că întreaga poezie este:

a. o chemare; b. un cântec;
c. o urare; d. un îndemn.
22. Perechea nepotrivită cu celelalte este:

a. sanie – alunecă; b. copil – jucărie;
c. rachetă – zboară; d. cal – trage.
23. Cuvântul troiene nu poate fi înlocuit cu:

a. grămezi; b. mormane;
c. troiţe; d. nămeţi.

3
III. STANDARD
— Mamă, coase-mi paltonaşul!

— Mamă, mi s-a rupt rochiţa…
— Prinde-mi, mamă, guleraşul!
S-alinta mereu fetiţa.
Coasă mama, ce să facă?

Mama n-are bucurii
Necăjită şi săracă
Şi c-o droaie de copii.
Şi de treburi câte are,
Nici să doarmă n-are când.
— De mi-ar creşte fata mare,
Să m-ajute mai curând.
(Otilia Cazimir, Fetiţa alintată)
24. Poezia prezentată are:

a. trei alineate; b. trei versuri;
c. doisprezece versuri; d. patru strofe.
25. Titlul potrivit pentru ultima strofă este:

a. Mama şi fiica; b. Copiii unei mame;
c. Dorinţa mamei obosite; d. Ajutorul aşteptat.
26. Seria de cuvinte nepotrivită cu celelalte este:

a. alintă, alintăm, alintată; b. coase, cusutul, cusută;
c. plânge, plânsul, plânsă; d. adoarme, adormitul, adormită.
27. Transcrie corect: coasemiocumnumiamaicusutoniciodatămaicămea!.

a. Coasemi-o cum nu mia mai cusu-to nicio dată maică-mea!
b. Coase-mio cum nu m-ia mai cusu-to nici odată maicăme-a!
c. Coase-mi-o cum nu mi-a mai cusuto niciodată maică-mea!
d. Coase-mi-o cum nu mi-a mai cusut-o niciodată maică-mea!
IV. EXCELENŢĂ
Fiecare îşi poate arăta vrednicia după învăţătură şi pricepere, când e vorba de îndeplinirea
unei promisiuni.
28. Încercuieşte varianta greşită:

a. Învăţătura, ca şi priceperea, a ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
b. Învăţătura ca şi priceperea a ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
c. Învăţătura ca şi priceperea au ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
d. Învăţătura şi priceperea au ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
29. Care formulare este incorectă?

a. Aşteptăm pe profesor la oră. b. Pe profesorul îl aşteptăm la oră.
c. Îl aşteptăm pe profesor la oră. d. Aşteptăm profesorul la oră.
30. Pentru a obţine rezultate bune la învăţătură doi colegi pot să apeleze la:
a. întrajutorare reciprocă; b. a-şi şopti încet;
c. a-şi rescrie din nou notiţele; d. repetarea periodică a materiei.
4

EDIŢIA 2013-2014 / ETAPA I – 27 noiembrie 2013
COMPER – COMUNICARE, CLASA a IV-a

I. INIŢIERE
A fost odată un împărat și o împărăteasă, puternici și bogați, și aveau un palat de aur pe care-l
aprindea în fiecare zi senină soarele, încât de departe părea că a mai răsărit un soare și pe
pământ. Nu aveau la sufletul lor decât o fată, dar ce mai fată, ruptă din soare, nu alta!
(Ion Agârbiceanu, Ciocârlia)
1. Împăratul și împărăteasa trăiau într-un:

a. palat; b. palat de aur; c. palat de cleștar; d. castel însorit.
2. În ultimul enunț sunt:

a. patru substantive; b. trei substantive;
c. cinci substantive; d. două substantive.
3. Primele două virgule din fragment încadrează:

a. un apel; b. o enumerare; c. o explicație; d. două substantive.
4. Propoziția A mai răsărit un soare și pe pământ. este:

a. enunțiativă, simplă, afirmativă;
b. enunțiativă, dezvoltată, afirmativă;
c. exclamativă, simplă, afirmativă;
d. interogativă, dezvoltată, negativă.
5. Cărui cuvânt i se potrivește schema cvcvccvc?

a. răsăriți; b. sufletul; c. soarele; d. puternic.
6. În care dintre enunțuri cuvântul răsărit are același înțeles cu cel din text?
a. Se îndreaptă spre răsărit.
b. Le-a ieșit înainte un băiețel mai răsărit.
c. Soarele a răsărit plin de prospețime.
d. Andrei este cel mai răsărit din clasă la matematică.
7. Seria de noțiuni care nu respectă regula este:

a. rupt, ruptă, rupți, rupte; b. răsărit, răsărită, răsăriți, răsăririle;
c. bogat, bogată, bogați, bogate; d. senin, senină, senini, senine.
ComPer – Comunicare, Etapa I – 2013-2014, Clasa a IV-a

1
8. Sensul expresiei ruptă din soare este:

a. foarte frumoasă, de o frumusețe sclipitoare;
b. rază de soare;
c. în formă de soare, rotundă;
d. desprinsă din solar.
9. Pronumele -l din text înlocuiește substantivul:

a. împărat; b. palat;
c. soare; d. pământ.
10. A avea la suflet are înțeles diferit de expresia din text în enunțul:
a. Bunica nu o avea la suflet decât pe Antonia.
b. Împărăteasa nu o avea la suflet pe Albă-ca-Zăpada.
c. Nu aveau la sufletul lor decât o copilă orfană.
d. Doar pe ea o aveau la suflet vecinii.
II. CONSOLIDARE
— Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut...
Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...
(George Topîrceanu, Balada unui greier mic)
11. Care cuvânt nu denumește mai multe obiecte?

a. vecina; b. furnici; c. toamne; d. piciorușe.
12. Cuvintele subliniate în text sunt, în ordine, ca părți de vorbire:

a. pronume, verb, verb;
b. pronume, adjectiv, verb;
c. numeral, adjectiv, adjectiv;
d. substantiv, pronume, verb.
13. Care dintre substantive denumește o ființă?

a. grăunță; b. picioruș; c. greier; d. baladă.
14. Verbul a aduce se scrie la timpul viitor, persoana a II-a, numărul plural, astfel:
a. vom aduce; b. vei aduce; c. veți aduce; d. va aduce.

2
15. Formularea de-acuș este formată din:

a. șase silabe; b. o silabă; c. trei silabe; d. două silabe.
III. STANDARD
Vântul de la miazăzi
Cu zăpadă se hrăneşte,
Într-o noapte şi-ntr-o zi,
El pe dealuri o topeşte.
Şi când suflă şi când trece
Peste gheaţa ce se moaie,
Iarna tristă, iarna rece,
Varsă lacrimi, lungi şiroaie.
(Vasile Alecsandri, Vântul de la miazăzi)
16. Seria care arată acțiunile făcute de vânt este:

a. se hrănește, zăpadă, topește, trece;
b. topește, suflă, trece, varsă;
c. se hrănește, topește, suflă, trece;
d. suflă, trece, gheața, lungi.
17. Lacrimile iernii sunt:

a. straturile de zăpadă;
b. șiroaiele de apă, care apar după topirea zăpezii;
c. fulgii de nea care plutesc în aer;
d. cojoacele Babei Dochia.
18. Cuvântul cu sens opus pentru însușirea omenească atribuită iernii este:
a. rece; b. tristă; c. harnică; d. veselă.
IV. EXCELENȚĂ
19. Pentru a obţine rezultate bune la învăţătură, doi colegi pot să apeleze la:
a. întrajutorare reciprocă; b. a-şi şopti încet;
c. a-şi rescrie din nou notiţele; d. repetarea periodică a materiei.
20. Alege propoziția redactată incorect:

a. Marcela, supărată, a ieșit din clasă.
b. Marcela a ieșit din clasă supărată.
c. Marcela supărată a ieșit din clasă.
d. Marcela a ieșit supărată din clasă.

3

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA I – 16-17 ianuarie 2015
COMPER – COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, CLASA a IV-a

Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
STANDARD
Un orologiu sună noaptea jumătate,

În castel în poartă oare cine bate?
„– Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu și de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată;
Mica mea oștire fuge sfărâmată.
Dar deschideți poarta… Turcii mă-ncongior…
Vântul suflă rece… Ranele mă dor!”
……………………………………………
„– Ce spui, tu, străine? Ștefan e departe;
Brațul său prin taberi mii de morți împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu!”
(D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare)
1. Personajele din text sunt:

a. Ștefan cel Mare; b. Muma lui Ștefan cel Mare;
c. turcii; d. Domnitorul și mama sa.
2. Ștefan cel Mare a fost:

a. sultanul turcilor; b. domnitorul Moldovei;
c. domnitorul Țării Românești; d. un ostaș.
3. Domnitorul revine la castel deoarece:

a. nu avea unde înnopta; b. dorea să-și vadă mama;
c. era rănit și învins de turci; d. începuse războiul.
4. Cuvântul orologiu, în text, are sensul de:

a. oră; b. ceas; c. bijuterie; d. orar.
5. Acțiunea din text se petrece:

a. în timpul luptelor cu turcii; b. în timpul luptelor cu tătarii;
c. în timpul războiului de independență; d. în timp de pace.
6. Alege enunțul în care cuvântul crudă să aibă același înțeles cu cel din text:
a. Îmi place varza crudă. b. Carnea era foarte crudă.
c. Vecina mea este o femeie crudă. d. Ce crudă este prăjitura!
ComPer – Comunicare în limba română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a IV-a
1
7. Substantivul Ștefan poate fi înlocuit cu:

a. pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, nr. singular;
b. pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, nr. singular;
c. pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, nr. plural;
d. pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, nr. plural.
8. Transformat în verb, substantivul rănile devine:

a. rană; b. a răni; c. rănitul; d. raniță.
9. În versul Eu sunt, bună maică, fiul [...] dorit sunt … adjective:

a. două; b. unul; c. trei; d. patru.
10. Formularea mă-ncongior este formată din:

a. două silabe; b. trei silabe; c. patru silabe; d. mai multe silabe.
11. Explicația nepotrivită pentru folosirea cratimei în ortograma nu-ți este:

a. ține locul vocalei î; b. desparte două cuvinte diferite;
c. unește într-o silabă două cuvinte diferite; d. mărește numărul de silabe cu una.
12. Cuvântul cu înțeles opus pentru sfărâmată este:

a. sfârșită; b. zdrobită; c. învinsă; d. învingătoare.
13. Verbul a se întoarce, la timpul viitor, persoana a III-a, numărul plural, are următoarea formă:
a. ne vom întoarce; b. se vor întoarce;
c. vă veți întoarce; d. se va întoarce.
14. Analiza corectă a cuvântului sună din text este:

a. sună = verb, timp trecut, persoana a III-a, nr. plural;
b. sună = verb, timp trecut, persoana a III-a, nr. singular;
c. sună = verb, timp prezent, persoana a III-a, nr. singular;
d. sună = verb, timp prezent, gen neutru, nr. singular.
15. În strofele reproduse sunt pronume de politețe:

a. trei; b. două; c. niciunul; d. unul.
16. Alege enunțul în care cuvântul suflă are sens asemănător celui din text:
a. Noul jucător îi suflă mingea portarului.
b. Crivățul suflă cu putere.
c. Cine suflă răspunsul?
d. Greu mai suflă bătrânelul!
EXCELENȚĂ
17. Alege cuvântul scris corect:

a. lucs; b. ortodocși; c. tics; d. ruxac.
18. Varianta incorectă este:

a. corni, cornuri, coarne; b. chinezi, chineji;
c. capete, capi, capuri; d. creieri, creiere.
ComPer – Comunicare în limba română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a IV-a

2

EDIŢIA 2015-2016 / ETAPA I – 15 ianuarie 2016
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a IV-a

STANDARD
A fost odată ca niciodată un fecior de împărat și feciorul ăsta de crai începu să nutrească de la
un timp dorința de a colinda lumea. Și cum dorința asta îi stăpânea cugetul, plecă el, într-un fapt
de seară de la curte, și nu luă cu sine decât pe slujitorul cel mai de credință.
Merseră ei ce merseră, cale lungă, nu glumă, și-ntr-o bună zi numai ce dădură peste o pădure
mare, de nu-i aflai capătul. Și când se înnopta, căutară în stânga, scotociră peste tot, dar nu fu chip
să găsească un adăpost.
Tocmai când se luaseră de gânduri, că nu știau unde să-și petreacă noaptea, iată că le răsări
în cale o fată. Și fata asta se îndreptă spre un drumeag care ducea la o căscioară.
(Frații Grimm, Ghicitoarea)
1. Fragmentul prezentat face parte dintr-o:

a. descriere; b. poezie; c. scrisoare; d. poveste.
2. Dorința feciorului de crai era:

a. să câștige multe bătălii; b. să fie iubit de supușii săi;
c. să colinde lumea; d. să învingă zmeul.
3. Feciorul de împărat a plecat de la curte:

a. într-un fapt de seară; b. dimineața;
c. într-o zi de sărbătoare; d. la prânz.
4. În călătoria sa a fost însoțit de către:

a. garda lui; b. armata lui; c. tatăl lui; d. slujitorul credincios.
5. Cei doi călători nu găsiră:

a. animale; b. oștirea împăratului; c. un adăpost; d. o altă țară.
6. Se îndreptă spre drumeagul căscioarei:

a. o fată; b. o vrăjitoare; c. zmeul; d. cerbul fermecat.
7. Expresia de nu-i aflai capătul nu are același înțeles cu:

a. imensă; b. uriașă; c. înaltă; d. întinsă.
8. Cuvântul din fragment care are același înțeles cu împărat este:

a. conducător; b. rege; c. crai; d. stăpân.
ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2015-2016, Clasa a IV-a

1
9. Nu are același înțeles ca cel din text cuvântul cale din propoziția:
a. Cristina a cumpărat un buchet de cale.
b. „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă”...
c. Am avut de urcat cale lungă până la Cetatea Poienari.
d. Până la Satu-Mare este cale lungă de străbătut.
10. Cuvântul odată din primul enunț înseamnă:

a. o dată importantă din viața împăratului; b. demult, odinioară;
c. o singură dată, nu de mai multe ori; d. o dată a unei probleme.
11. Șirul care conține numai cuvinte despărțite corect în silabe este:
a. îm-pă-ra-tul, nu-treas-că, în-nop-ta, toc-mai; b. împ-ă-ra-tul, nu-trea-scă, în-nop-ta, toc-mai;
c. îm-pă-ra-tul, nu-treas-că, î-nnop-ta, toc-mai; d. îm-pă-ra-tul, nu-treas-că, în-nop-ta, to-cmai.
12. Cuvântul căscioară are:

a. 4 silabe, 9 litere, 9 sunete; b. 3 silabe, 9 litere, 8 sunete;
c. 3 silabe, 9 litere, 7 sunete; d. 4 silabe, 8 litere, 7 sunete.
13. O propoziție simplă este în exemplul:

a. Și fata asta se îndreptă... b. A fost odată...
c. Merseră ei... d. Și când se înnopta...
14. Verbul a se înnopta s-a format din substantivul:

a. înnoptând; b. înnoptată; c. noapte; d. întunecime.
15. În al doilea enunț din al doilea alineat sunt:

a. 4 verbe; b. 5 verbe; c. 3 verbe; d. 2 verbe.
16. Schema liniară a propoziției: Și fata asta se îndreptă spre un drumeag., este:
S. A.p. P. A.p. A.p. S. P. A.p.
a. ; b. ;
subst.com. adj. verb subst.com. subst.propriu subst.com. verb adj.
S. A.p. P. A.p. S. A.p. A.p. P.
c. ; d. .
subst.com. subst.com. verb adj. subst.com. adj. subst.com. verb
EXCELENȚĂ
17. Verbul a fi nu este scris corect în enunțul:

a. — Să fii cuminte, copilul meu!
b. — Nu fi răutăcios cu prietenii tăi!
c. — Fii ascultător!
d. Dacă nu ar fii fost poveștile, imaginația noastră ar fii fost mai limitată.
18. În textul:
Fiului de crai parcă î-i venise inima la loc văzând o fință omenească în aceea pustietate,
șio întrebă plin de cuviință:
— Copilă dragă, uare near fii îngăduit, mi-e și slujitorului meu, să ne adăpostim peste
nuapte în căsceoara asta?
sunt:
a. 12 greșeli; b. 10 greșeli; c. 11 greșeli; d. 13 greșeli.

2

ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a IV-a
Varianta 2
• Toate subiectele sunt obligatorii

• Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
1. Rezultatul calculului 400 : 10 + 478 este:

a. 418 b. 508 c. 438 d. 518
2. Împărţind numărul 49 la 3 obţinem:

a. câtul 13 şi restul 10 b. câtul 16 şi restul 1 c. câtul 16 şi restul 2 d. câtul 17 şi restul 0
3. Scris cu cifre romane numărul 694 este:

a. DCLXXXIV b. DCXCIV c. DXCVI d. DCXCVI
4. Numărul cu 38907 mai mic decât 40368 este:

a. 1461 b. 11461 c. 79275 d. 2461
5. Un număr cu cifra zecilor de mii 7 este:

a. 56708 b. 708332 c. 73956 d. 123373
6. Rotunjit la sute numărul 378262 este:

a. 400000 b. 378300 c. 378000 d. 378200
7. Într-o cutie sunt 9 creioane. Câte creioane sunt în 34 de cutii de acelaşi fel?
a. 296 b. 43 c. 306 d. 302
8. Numărul de 100 de ori mai mic decât 13000 este:

a. 1300 b. 130000 c. 13 d. 130
9. Două numere naturale cu produsul 378 pot fi numerele:

a. 22 şi 19 b. 27 şi 14 c. 26 şi 17 d. 18 şi 26
10. Dintre numerele: CDLXXII, CMI, DCCCXLIII, CDXLIX, cel mai mare este:
a. CDXLIX b. CDLXXII c. CMI d. DCCCXLIII
Varianta 2 1
11. Câte numere naturale împărţite la 4 dau câtul 19?

a. 5 b. 4 c. 1 d. 3
12. Andrei a cules 50 de alune. Le-a împărţit pe toate, în mod egal, celor 3 fraţi ai lui, iar alunele rămase le-a
păstrat pentru el. Numărul total de alune pe care le are acum Andrei împreună cu unul dintre fraţii lui este
egal cu:
a. 50 b. 16 c. 18 d. 17
13. Dacă a – 3498 – 45 = 8008, atunci numărul a este:

a. 14307 b. 1151 c. 4465 d. 11551
14. Numărul numerelor de forma 3a2ab5 , cu a = 2 + b este:
a. 6 b. 8 c. 9 d. 7
15. Cu cei 70 de lei pe care îi are, Dan poate cumpăra exact 5 maşinuţe de acelaşi fel. Ştiind că un trenuleţ
costă cu 17 lei mult decât maşinuţa, să se afle câţi lei îi rămân lui Dan dacă îşi cumpără 2 trenuleţe.
a. 18 lei b. 8 lei c. 12 lei d. 39 lei
16. La ce exerciţiu nu se obţine acelaşi rezultat cu cel al calculului: 37  15 + 37  5?

a. (15 + 5)  37 b. 37  (25 – 5) c. 37  8 + 37  12 d. 21  37
17. Suntem în anul 2011. Peste 9 ani Diana va împlini vârsta de 15 ani. În ce an s-a născut Diana?
a. 2007 b. 2004 c. 2006 d. 2005
18. Numărul natural a este cu 3164 mai mic decât numărul 31640. Scris ca sumă de două numere egale,
numărul a este:
a. 14238 + 14238 b. 17402 + 17402 c. 14852 + 13624 d. 14219 + 14219
19. Pentru o petrecere s-au cumpărat 121 de prăjituri cu ciocolată a 4 lei fiecare şi 108 prăjituri cu frişcă a
câte 3 lei fiecare. Câţi lei au fost cheltuiţi în total pentru cumpărarea prăjiturilor?
20. Dacă 2 < a  5 şi 3  b < 7, atunci cea mai mare valoare a sumei dintre numărul a şi dublul numărului b
este:
a. 19 b. 17 c. 8 d. 16
21. Suma a două numere este 41, iar diferenţa lor este 23. Produsul celor două numere este:
a. 316 b. 378 c. 264 d. 288
22. Rezultatul calculului 8  (70 – 35) + 4000 : (56 + 44) este:
a. 680 b. 320 c. 310 d. 430
Varianta 2 2
23. Pe tablă sunt scrise mai multe numere naturale consecutive impare. Ultimul număr este cu 36 mai mare
decât primul număr. Câte numere sunt scrise pe tablă?
a. 19 b. 18 c. 36 d. 37
24. Fie numărul CDLXIX. Schimbând între ele două dintre cifrele romane folosite în scrierea numărului
dat, se poate obţine numărul:
a. 449 b. 494 c. 571 d. 468
25. Dacă 3715 – (a  b + 783) = 2920, atunci suma numerelor naturale a şi b nu poate să fie:
a. 8 b. 7 c. 9 d. 13
26. Care este diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr natural de forma ab , ştiind că: 3a + 5b = 51.
a. 47 b. 48 c. 36 d. 28
27. Andrei a avut de completat pătrăţelele de mai jos cu numerele: 4, 6, 8 şi 9, astfel încât să obţină
rezultatul dat. Andrei a reuşit să le completeze corect, iar în ultima pătrăţică a scris numărul:
( :2+ ) + = 100
a. 9 b. 8 c. 6 d. 4
28. Fie numerele naturale a, b, c. Dacă împărţim numărul a la numărul b sau numărul b la numărul c,
obţinem de fiecare dată câtul 2 şi restul 1. Ştiind că diferenţa dintre numerele a şi c este 15, să se afle
produsul numerelor a, b şi c.
a. 32 b. 684 c. 586 d. 484
29. Fie aranjamentul:

1
3 1 3
5 3 1 3 5
7 5 3 1 3 5 7
……………………
Aflaţi suma numerelor scrise pe al 9-lea rând al aranjamentului dat.
a. 80 b. 127 c. 161 d. 194
30. Răzvan a participat la un concurs de matematică. El a avut de rezolvat 10 probleme. Pentru fiecare
problemă rezolvată corect a primit câte 7 puncte, dar pentru fiecare problemă rezolvată greşit i s-au scăzut 2
puncte. Ştiind că a obţinut în total 52 de puncte, să se afle câte puncte ar fi obţinut dacă ar fi rezolvat corect
cu o problemă mai mult.
a. 61 b. 70 c. 52 d. 59
Varianta 2 3

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I
MATEMATICĂ, CLASA a IV-a
 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
1. Rezultatul calculului 449 + 310 este:

a. 760 b. 139 c. 759 d. 460
2. Cel mai mic număr natural este:

a. 10 b. 0 c. 100 d. 1
3. Scris cu cifre, numărul două sute de mii unsprezece este:

a. 200011 b. 20011 c. 2011 d. 211
4. Produsul numerelor 35 şi 97 este:

a. 3395 b. 132 c. 2395 d. 3385
5. Diferenţa numerelor 1000 şi 51 este:

a. 849 b. 49 c. 1051 d. 949
6. Câtul numerelor 414 şi 9 este:

a. 146 b. 46 c. 405 d. 3726
7. Ordinea descrescătoare a numerelor: 17843, 1799, 17798, 17885, 17099, conţine pe locul al
doilea numărul:
a. 17798 b. 17099 c. 17843 d. 17885
8. Fie numărul 648035. Suma dintre cifra zecilor şi cifra zecilor de mii ale numărului dat este
egală cu:
a. 9 b. 12 c. 7 d. 4
9. Dacă a – 654 = 759, atunci:

a. numărul a are produsul cifrelor 15
b. numărul a este par
c. numărul a are suma cifrelor 9
d. numărul a este mai mic decât 1400
10. Suma numerelor A şi B este:
470 480 490 500 510 520

A B
a. 990 b. 950 c. 900 d. 1000
1
11. Predecesorul numărului treisprezece mii doi este numărul:

a. 13001 b. 1301 c. 13002 d. 13003
12. Într-o operaţie de împărţire:

a. restul este egal cu împărţitorul
b. câtul este mai mic decât împărţitorul
c. împărţitorul este mai mic decât restul
d. restul este mai mic decât împărţitorul
13. Numărul de 1000 de ori mai mic decât 100000 este:

a. 10000 b. 100 c. 1 000 d. 10
14. Un an bisect are:

a. 364 de zile b. 366 de zile c. 356 de zile d. 365 de zile
15. Rezultatul exerciţiului 798005 – 568993 + 11764 este:

a. 217258 b. 240776 c. 217248 d. 24076
16. Un şarpe parcurge 100 m în 44 de secunde. Presupunând că îşi menţine aceeaşi viteză de
deplasare, în cât timp reuşeşte să parcurgă 125 m?
a. un minut şi 5 secunde b. 50 de secunde
c. un minut d. 55 de secunde
17. Pe cartonaşele de mai jos sunt scrise numere cu cifre romane. Un număr care nu se află pe
niciun cartonaş este:
XLVIII DCLI CDIX .
a. 409 b. 48 c. 68 d. 651
18. Din câte cuburi este realizată construcţia de mai jos?
a. 15 cuburi b. 14 cuburi c. 13 cuburi d. 16 cuburi
19. Se adună numerele 784 şi 3995.

Cu cât este mai mare suma obţinută decât triplul numărului 3?
a. 4773 b. 531 c. 4770 d. 4788
20. Suntem în anul 2011. Peste 9 ani Ana va împlini 15 ani.

În ce an s-a născut Ana?
a. 2004 b. 2007 c. 2006 d. 2005
21. Următorul număr din şirul: 372; 387; 402; 417; 432;…, este:
a. 457 b. 447 c. 442 d. 474
2
22. Se dă careul:
A B C D E
A B C D E
Coloanei A îi corespunde codul: 10010.

Coloanei B îi corespunde codul: 00101.
Coloanei C îi corespunde codul: 11010.
Coloanei E îi corespunde codul: 00111.
Ce cod îi corespunde coloanei D?
a. 10111 b. 10001 c. 00111 d. 01110
23. Fie o operaţie de scădere. Dacă adunăm descăzutul, scăzătorul şi diferenţa, obţinem 672.
Descăzutul este egal cu numărul:
a. 336 b. 168 c. 672 d. 236
24. Dacă 7  a = b : 2 = 91, atunci suma numerelor a şi b este:

a. 195 b. 169 c. 205 d. 182
25. Suma a două numere este cu 60 mai mare decât primul număr şi cu 76 mai mare decât al doilea
număr. Suma dintre sfertul primului număr şi jumătatea celui de-al doilea număr este:
a. 49 b. 53 c. 46 d. 43
26. Un trenuleţ costă cu 38 de lei mai mult decât doi ursuleţi.

Dacă trenuleţul costă 194 de lei, atunci trei ursuleţi costă:
27. Câte numere naturale de trei cifre au exact 2 cifre de 2?

a. 17 numere b. 29 numere c. 26 numere d. 18 numere
28. Dacă a = 4028 – (563 – 27  9) : 5  2, atunci:

a. a = 4156 b. a = 3900 c. a = 3996 d. a = 828
29. Miruna a scris, în ordine crescătoare, 17 numere naturale consecutive. Ştiind că suma ultimelor
două numere scrise este 273, aflaţi suma primelor două numere scrise de Miruna.
a. 243 b. 241 c. 256 d. 245
30. Matei a scris toate numerele impare de la 35 până la 177 inclusiv.

Câte cifre a scris Matei?
a. 144 cifre b. 183 cifre c. 71 cifre d. 216 cifre
3

COMPER – MATE 2000, CLASA a IV-a

I. INIȚIERE
1. Rezultatul calculului 50 000 – 2 793 este:

a. 47 217; b. 48 207; c. 47 207; d. 47 307.
2. Cel mai mic număr natural de forma abcd în care a < b < c < d, iar a, b, c, d reprezintă numere
impare este:
a. 1 234; b. 1 357; c. 7 531; d. 1 023.
3. Numărul cu 4 386 mai mare decât 26 754 este:

a. 31 140; b. 30 140; c. 31 130; d. 30 130.
4. Scris cu cifre arabe, numărul MMCDL este:

a. 2 650; b. 2 440; c. 1 950; d. 2 450.
5. Cel mai mic număr natural de şase cifre diferite în care suma numerelor reprezentate de cifrele
sale este 16 este:
a. 101 149; b. 102 346; c. 102 345; d. 102 337.
6. Triplul numărului cu 17 mai mare decât 271 este:

a. 830; b. 864; c. 856; d. 322.
7. Împărţind un număr natural la 9 se obţine câtul 107 şi restul 7. Numărul este:

a. 971; b. 969; c. 963; d. 970.
8. Câtul dintre diferenţa numerelor 845 şi 737 şi cel mai mare număr natural scris cu o cifră este:
a. 12; b. 13; c. 11; d. 14.
9. Suma dintre produsul numerelor 101 şi 4 şi câtul numerelor 303 şi 3 este:

a. 505; b. 404; c. 101; d. 504.
10. Câtul şi restul împărţirii 926 : 5 este:

a. câtul 184 şi restul 1; b. restul 2 şi câtul 185;
c. câtul 185 şi restul 1; d. câtul 185 şi restul 0.
ComPer – Mate 2000, Etapa I, Clasa a IV-a

1
11. Câte numere naturale sunt cuprinse între 15 892 şi 17 000?

a. 1 108; b. 1 107; c. 1 106; d. 1 109.
12. Dacă 3 475 + a – 2 643 = 897, atunci a este numărul:

a. 65; b. 165; c. 66; d. 7 015.
13. Andrei a efectuat o împărţire, apoi a verificat-o, scriind: 41 = 9 × 4 + 5. Împărţirea efectuată de

Andrei a avut ca împărţitor numărul:
a. 41; b. 5; c. 4; d. 9.
14. Pentru 9 iepuraşi de pluş s-a plătit suma de 216 lei. Câţi lei costă 11 iepuraşi de pluş?
a. 216 lei; b. 240 lei; c. 264 lei; d. 254 lei.
15. Dacă a = 87 × 9 : 3, b = 26 000 : 100, c = 408 : 3 + 12 × 12, atunci ordinea crescătoare a

numerelor a, b şi c este:
a. a, b, c; b. b, a, c; c. c, a, b; d. b, c, a.
II. CONSOLIDARE
16. Jumătatea produsului dintre suma numerelor 9 şi 7 şi diferenţa numerelor 13 şi 9 este:

a. 34; b. 32; c. 64; d. 20.
17. Suma a două numere este 124 520. Ce sumă se obţine dacă la un termen se adună 53 410, iar la
celălalt 110 215?
a. 278 145; b. 287 145; c. 288 145; d. 288 155.
18. Mihai are 180 lei, Dan are 127 lei, iar Matei are 216 lei. Fiecare dintre cei trei îşi cumpără câte
un joc de acelaşi fel. Acum mai au împreună 214 lei. Cât costă jocul?
19. Suma a şapte numere naturale consecutive este 511. Cel mai mare dintre cele şapte numere
este:
a. 70; b. 76; c. 75; d. 77.
20. Suma a trei numere naturale este 94. Suma primelor două numere este 65, iar cel de-al treilea
număr este cu 7 mai mic decât al doilea. Primul număr este:
a. 29; b. 36; c. 65; d. 35.
21. Un număr adunat cu un sfert din el este 200. Numărul este:

a. 50; b. 40; c. 160; d. 10.
22. Dacă un număr se adună cu dublul şi cu triplul său, se obţine suma 612. Numărul este:
a. 306; b. 102; c. 204; d. 153.
23. Suma numerelor naturale care împărţite la 6 dau câtul 104 şi restul un număr impar este:
a. 1 880; b. 1 872; c. 1 256; d. 1 881.

2
III. STANDARD
24. O carte costă cu 18 lei mai mult decât un penar, iar trei penare costă cât o carte. Cât costă
cartea?
25. Diferenţa a două numere este 95, iar câtul lor este 6. Suma numerelor este:
a. 114; b. 95; c. 133; d. 123.
26. Dacă numerele naturale a, b, c îndeplinesc simultan condiţiile: a + b + c = = 972, a + b = c,

a : 2 = b, atunci b + c este:
a. 648; b. 486; c. 162; d. 324.
27. Numărul x din egalitatea [(x – 1) : 100 + 90] : 10 – 10 = 0 este:

a. 1 000; b. 101; c. 1 001; d. 999.
IV. EXCELENȚĂ
28. Dacă numerele naturale a, b, c sunt astfel încât: a : b = 2, b : c = 2, a – c = = 135, atunci a × c

este:
a. 810; b. 8 100; c. 180; d. 45.
29. Andreea, Radu şi Matei au cules împreună 188 de castane. Radu a cules de două ori mai multe
decât Andreea şi cu 13 mai puţine castane decât Matei. Câte castane a cules Matei?
a. 35; b. 79; c. 70; d. 83.
30. Anca şi Diana au împreună 90 de lei, Anca şi Radu au împreună 79 de lei, iar Diana şi Radu au
împreună 97 de lei. Câţi lei are Radu?
a. 36; b. 43; c. 54; d. 42.

3

COMPER – MATE 2000, CLASA a IV-a

I. INIȚIERE
1. Câte numere naturale sunt de la 99 873 până la 110 010?

a. 10 135; b. 10 136; c. 10 138; d. 10 137.
2. Ce număr este cu 38 129 mai mare decât jumătatea sa?

a. 114 387; b. 76 258; c. 19 064; d. 12 983.
3. Află rezultatul calculului 4 + (2 + 6  2) : 2.

a. 12; b. 9; c. 10; d. 11.
4. Cel mai mare număr natural par, mai mic decât 100 000 este:
a. 99 999; b. 99 998; c. 99 988; d. 99 990.
5. Care dintre enumerări conține un element nepotrivit?

a. linie dreaptă, segment de dreaptă, linie frântă, semidreaptă;
b. lungimea, lățime, înălțime, grosime;
c. sferă, cerc, piramidă, cub;
d. pătrat, dreptunghi, triunghi, romb.
6. Ultima cifră a numărului 1  2  3  4  5  ...  2012 + 2013 este:

a. 0; b. 1; c. 2; d. 3.
7. Trei culegeri identice valorează 369 de lei. Nouă culegeri de același fel vor costa:
a. 1 107 lei; b. 738 lei; c. 1 097 lei; d. 396 lei.
8. Dacă împart deîmpărțitul la împărțitor obțin un cât și restul 10. Care este cea mai mică valoare
posibilă a deîmpărțitului?
a. 10; b. 21; c. 43; d. 11.
9. Într-o scădere, suma dintre descăzut, scăzător și rest este 2 604. Descăzutul este:
a. 2 604; b. 1 302; c. 5 208; d. 0.
10. Semiperimetrul unui teren dreptunghiular este de 56 de metri. Dublul perimetrului terenului
este:
a. 112 m; b. 28 m; c. 224 m; d. 118 m.
ComPer – Mate 2000, Etapa I – 2013-2014, Clasa a IV-a

1
II. CONSOLIDARE
11. Împărțind un număr natural la 9 se obține câtul 23 și restul 5. Numărul este:

a. 212; b. 37; c. 124; d. 252.
12. Suma a trei numere impare consecutive este 369. Numărul „mijlociu” este:
a. 124; b. 122; c. 123; d. 6.
13. Suma numerelor impare mai mari decât 2 500, de tipul 2b 4b , este:
a. 5 494; b. 2 949; c. 2 545; d. 8 241.
14. Pe un platou sunt de 5 ori mai multe prune decât mere. Câte prune sunt, știind că numărul
fructelor de pe platou este cuprins între 85 și 95?
a. 90; b. 75; c. 15; d. alt răspuns.
15. Rezultatul calculului (1 + 2 + 3 + 4 + 5 + ... + 19) : 10 este:

a. 19; b. 1; c. 20; d. 190.
III. STANDARD
16. Suma dintre un număr și succesorul său este cu 909 mai mare decât predecesorul acelui număr.
Dublul numărului este:
a. 1 804; b. 1 814; c. 1 916; d. 1 818.
17. Dacă numerele naturale a, b, c îndeplinesc simultan condițiile:

 a + b + c = 972;
 a + b = c;
 a : 2 = b,
atunci b + c este:
a. 648; b. 486; c. 162; d. 324.
18. Determină-l pe a din egalitatea: 100 – [36 + 6  9 – (a : 3 + 15)] : 3 = 76.

a. 1; b. 0; c. 6; d. 9.
IV. EXCELENȚĂ
19. Sonia cumpără două lalele, trei trandafiri și patru gladiole, plătind 92 de lei. Știind că laleaua
este de două ori mai ieftină decât un trandafir și că prețul unei gladiole întrece cu 3 lei prețul
unui trandafir, află câți lei costă un trandafir.
a. 20 de lei; b. 10 lei; c. 5 lei; d. 13 lei.
20. Ion, Maria și Radu și-au scos banii din pușculițe și au plecat la librăria din colț. Pe drum și-au
declarat „mica avere”. Aveau împreună 287 de lei. Fiecare a cumpărat câte o carte identică cu a
celorlalți. Lui Ion i-au rămas de 3 ori mai mulți bani decât prețul cărții, Mariei cu 32 de lei mai
puțin decât prețul cărții, iar Radu rămâne cu o sumă egală cu dublul prețului cărții și încă 13 lei.
Află câți lei a avut în pușculiță Radu.

ComPer – Mate 2000, Etapa I – 2013-2014, Clasa a IV-a

2

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA I – 23-24 ianuarie 2015
COMPER – MATEMATICĂ, CLASA a IV-a

Citeşte cu atenţie enunțurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
STANDARD
1. Cifra 1 din numărul 174 203 reprezintă ordinul:

a. miilor; b. zecilor de mii; c. sutelor de mii; d. sutelor.
2. Două numere care se pot rotunji la 200 000 pot fi:

a. 148 769, 180 102; b. 159 987, 176 342;
c. 109 657, 154 322; d. 176 890, 149 879.
3. Scris cu cifre arabe, numărul MIV este:

a. 104; b. 1 006; c. 1 004; d. 106.
4. Din suma numerelor 72 162 și 8 493 scade diferența lor. Ai obținut:

a. 80 655; b. 63 669; c. 16 986; d. 15 986.
5. Dacă suma 14 + 5  i este un număr impar, atunci i este o cifră:

a. orice cifră; b. pară; c. diferită de zero; d. impară.
6. Diferența a două numere este 13 268. Scăzătorul este doimea lui 27 486. Care este descăzutul?
a. 13 743; b. 27 011; c. 475; d. 27 111.
7. Dacă primul număr este 83, al doilea este de 12 ori mai mare, iar al treilea cât primele două la
un loc, atunci suma celor trei numere va fi:
a. 162; b. 2 075; c. 1 079; d. 2 158.
8. Ariana și-a cumpărat 2 caiete și 5 creioane, plătind 13 lei. Sora ei a cumpărat 1 caiet și 5 creioane
de același fel, plătind 9 lei. Caietul e de ... ori mai scump decât creionul.
a. 4; b. 3; c. 5; d. alt răspuns.
9. Șase saci plini cu sare cântăresc 324 kg. 8 saci cu sare vor cântări:
a. 54 kg; b. 432 kg; c. 2 592 kg; d. 243 kg.
10. Suma dintre descăzut, scăzător și diferență este 6 428. Triplul descăzutului este:
a. 3 214; b. 1 071; c. 9 642; d. 6 428.
ComPer – Matematică, Etapa I – 2014-2015, Clasa a IV-a

1
11. După colind, Andrei și Yanis au în total în trăistuțele lor 54 de covrigi. După ce mănâncă
fiecare câte trei covrigi, constată că Yanis rămâne cu de 3 ori mai mulți covrigi decât Andrei.
La câți colegi poate oferi Yanis câte 3 covrigi din cei rămași în trăistuța lui?
a. 12; b. 15; c. 5; d. 39.
12. Suma dintre jumătatea unui număr și pătrimea sa este 624. Numărul este:
a. 832; b. 208; c. 416; d. 104.
13. La o florărie s-au adus 230 trandafiri albi și roșii. Dacă s-ar mai aduce 40 trandafiri albi,
atunci numărul trandafirilor roșii ar fi de două ori mai mare decât al celor albi. Câte buchete de
câte 5 trandafiri albi se pot face?
a. 15; b. 10; c. 20; d. 36.
14. Următoarele trei numere ale șirului: 8, 23, 53, 113, , , sunt:
a. 233, 353, 473; b. 173, 233, 293; c. 233, 473, 953; d. 226, 452, 904.
15. Cu ocazia zilei onomastice, Ioana a invitat la petrecere 12 colege de clasă. Când s-au întâlnit,
fiecare a dat mâna cu toate celelalte. Câte strângeri de mână au avut loc?
a. 66; b. 132; c. 78; d. 144.
16. Mihai, Andrei și Vlad sunt frați și au împreună 28 de ani. Cei mari sunt gemeni și vârsta lor
este exprimată printr-un număr impar de două cifre diferite. Care este vârsta mezinului, Vlad?
a. 8 ani; b. 2 ani; c. 10 ani; d. 6 ani.
EXCELENȚĂ
17. Diferența celor două sume (1 + 2 + 3 + … + 56) – (1 + 2 + 3 + … + 36) este:

a. 1 540; b. 930; c. 630; d. 2 170.
18. Suma a trei numere naturale este 141. Al treilea este jumătate din primul, iar diferența dintre al
doilea și primul împărțită la suma dintre primul și al treilea dă câtul 3 și restul 1. Care este
ultima cifră a produsului celor trei numere?
a. 0; b. 2; c. 4; d. 6.
ComPer – Matematică, Etapa I – 2014-2015, Clasa a IV-a

2

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.
Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsurile corecte:
STANDARD
Motocel umbla înainte pe o cărare ce ducea într-o râpă. Deodată, s-a oprit în neclintirea
pădurii pustii şi a dat un strigăt de bucurie. A înălţat braţul şi a arătat spre crengile unui fag:
— O veveriţă!
Noi ne-am oprit pe cărare şi am căutat cu privirile minunea pe care o descoperise copilul.
Era într-adevăr o veveriţă, un ghem de blăniţă de culoarea flăcării, cu coada stufoasă adusă
pe spinare spre urechi, c-un căpşor minuscul în care licăreau ochişorii, ca două boabe de ploaie
ori de lacrimi.
La exclamaţiile noastre s-a mişcat brusc şi a trecut în partea cealaltă a trunchiului ca să se
ascundă de privirile noastre. Apoi, a apărut mai sus, pe altă creangă.
Am tăcut. Ea era tot mai neîncrezătoare. S-a furişat pe o ramură subţire, apoi s-a desprins de
acolo şi a trecut pe un fag mai bătrân. A făcut o săritură de pe o creangă joasă la înălţime, fără
nicio sforţare, ca şi cum puful ei de flacără s-a desprins de acolo şi a plutit în sus. În vârful fagului
bătrân, s-a oprit puţin, cercetându-ne atât cât am putut să-i observăm cravata albă. Apoi, a
dispărut iar în partea opusă. De acolo, nu ne vedea ea şi-şi închipuia cu grăunciorul ei de
înţelegere, că nu o vedeam nici noi.
Îndată ce m-am lăsat iarăşi la vale, am văzut-o din nou.
(M. Sadoveanu, Veveriţa)
1. Autorul textului este:

a. Motocel; b. Mihail Sadoveanu; c. Mihai Eminescu; d. Ion Creangă.
2. Fragmentul prezentat face parte dintr-o:

a. poezie; b. scrisoare; c. descriere; d. scenetă.
3. Acţiunea textului se petrece:

a. în pădure; b. în parc; c. în grădină; d. în stradă.
4. Motocel se opri în neclintirea pădurii pustii şi dădu un strigăt:

a. de spaimă; b. de bucurie; c. de uimire; d. de îngrijorare.
5. Veveriţa era:
a. roşcată şi bătrână; b. sprintenă şi prietenoasă;
c. roşcată şi sprintenă; d. prietenoasă şi bună.
6. Ochişorii veveriţei erau:

a. ca două mărgele; b. ca două picături;
c. ca două boabe de piper; d. ca două boabe de ploaie ori de lacrimi.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte. 1
7. Conform textului citit, veveriţa era:

a. veselă; b. neîncrezătoare; c. blândă; d. tristă.
8. Veveriţa a făcut o săritură:

a. de pe un fag pe un stejar; b. de pe o creangă jos;
c. de pe o creangă joasă la înălţime; d. de pe o creangă pe pământ.
9. Expresia cu grăunciorul ei de înţelegere înseamnă:

a. cu mintea ei; b. cu ochii ei; c. cu simţul ei; d. cu mirosul ei.
10. Cuvântul nou din ultimul enunț are acelaşi înţeles cu cel din text, în propoziţia:
a. Mihai are un penar nou. b. Am îmbrăcat paltonul cel nou.
c. Ieri, am mers din nou la medic. d. Un nou coleg a venit în clasa mea.
11. Șirul care conține numai cuvinte despărțite corect în silabe este:
a. blă-ni-ţă, flă-că-ri-i, ochi-şo-rii, ob-ser-văm; b. blă-ni-ţă, flă-că-rii, o-chi-şo-rii, ob-ser-văm;
c. blă-ni-ţă, flă-că-rii, ochi-şo-rii, ob-serv-ăm; d. blă-ni-ţă, flăc-ă-rii, o-chi-şo-ri-i, ob-ser-văm.
12. Cuvântul grăunciorul are:

a. 4 silabe, 10 litere, 10 sunete; b. 3 silabe, 11 litere, 10 sunete;
c. 4 silabe, 11 litere, 11 sunete; d. 4 silabe, 11 litere, 10 sunete.
13. Verbul a tăcut s-a format din substantivul:

va. tăcând; b. tăcută; c. tăcere; d. linişte.
14. În enunţul subliniat sunt:

a. 2 verbe; b. 3 verbe; c. 4 verbe; d. 5 verbe.
15. În primul enunţ sunt:

a. 4 substantive; b. 5 substantive; c. 3 substantive; d. 2 substantive.
16. O propoziţie simplă este în exemplul:

a. S-a furişat pe o ramură. b. A făcut o săritură.
c. Apoi, a apărut. d. Motocel umbla.
EXCELENȚĂ
17. Verbul a fi nu este scris corect în enunțul:

a. — Nu fi supărat pe Andrei!
b. — Să fii ascultător, dragul mamei!
c. Dacă n-ar fii fost, nu s-ar fii povestit!
d. — Fii atent!
18. În textul:
Baba la convins pe moş s-ăşi alunge fata şi el ia zis:
— Draga tatei, mama ta î-mi spune că no asculţi, că eşti rea de gură şi că nu m-ai poţi sta
la casa mea. Dute unde te v-a îndrepta Dumnezeu. Şi nu uita să fi supusă, blajină şi harnică!
sunt:
Notă: Se vor număra doar greşelile de scriere, textul neavând greşeli de punctuaţie!
a. 8 greșeli; b. 9 greșeli; c. 10 greșeli; d. 11 greșeli.

Total: 100 de puncte. 2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE


Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsurile corecte.
„În revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici, sfărmături de
oglinzi, colo, plăci de oţel; comori de galbeni între trestii. În nuferi, ca-n nişte potire plutitoare, curg
raze de aur. Un colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte neclintită, de rai.
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subţiri ca nişte
lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul; uneori se opreşte de se uită,
ispititor, în fundul apei, ca şi cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, şi răcoarea îl
încântă. Nu simte nicio altă dorinţă decât să-şi scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori
până subt aripi.
Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr o broscuţă se bucura şi
ea de frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit pe picioruşele de
dinapoi; cu ochii mari deschişi căta la cumplitul duşman. În spaima ei îl vede uriaş, cu capul
atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta şi, dimpreună cu balta, pe ea. Inima
i s-a oprit. Îşi aşteaptă sfârşitul.
Cocostârcul o vede şi o înţelege. Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi, i se pare atât de mică,
atât de neînsemnată această vietate a bălţii, că, de la o vreme, parcă o pierde din ochi în fundul apei
şi nici n-o mai zăreşte. Ridică piciorul, păşeşte dispreţuitor şi trece, măreţ, mai departe.
Broscuţei nu-i veni să creadă. Mai stă aşa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă frunză;
şi-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea, cea dintâi, tăie tăcerea dimineţii.
— Oaac!”
(Emil Gârleanu – Mărinimie)
STANDARD
1. Acţiunea se petrece:
a. pe baltă; b. pe lac; c. pe râu; d. pe mare.
2. Alege seria care indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din textul dat:
1. Broscuţa se bucura şi ea de răcorea dimineţii.

2. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea în cap.
3. Acesta a intrat în baltă.
4. Ea îl răsplăteşte cu un „Oaac!”.
5. Cocostârcul trece măreţ mai departe.
6. Broscuţa rămâne încremenită.
a. 3, 2, 1, 6, 5, 4; b. 2, 1, 3, 6, 5, 4; c. 2, 3, 1, 6, 5, 4; d. 2, 3, 1, 4, 5, 6.
3. Broscuţa îl priveşte pe cocostârc:

a. cu admiraţie; b. ca pe un duşman; c. ca pe un cumplit duşman; d. cu bucurie.
ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2018-2019, Clasa a IV-a

1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE
4. Cocostârcul o înţelege pe broscuţă, pentru că:

a. dimineaţa este încântat; b. dimineaţa este încordat;
c. dimineaţa este somnoros; d. dimineaţa este mărinimos.
5. Ce a făcut broscuţa de bucurie?
a. a sărit pe o altă frunză; b. a plâns;
c. a tăiat tăcerea dimineţii; d. a chemat celelalte broscuţe.
6. Broscuţa este:
a. norocoasă; b. importantă; c. curajoasă; d. mărinimoasă.
7. Mesajul textului este:
a. viaţa cocostârcului; b. descrierea bălţii; c. generozitatea; d. spaima broscuţei.
8. Despărţirea incorectă la capăt de rând a cuvântului dispreţuitor este:
a. dispre-ţuitor; b. disp-reţuitor; c. dispreţu-itor; d. dispreţui-tor.
9. Sensul din text al cuvântului colb este:
a. vâltoare; b. pulbere; c. mişcare; d. noroi.
10. Cuvântul căta are, în text, sensul de:
a. se străduia; b. se uita; c. se îngrijea; d. se interesa.
11. Seria în care nu se află un substantiv la genul neutru este:
a. nufăr, broscuţă, duşman, plisc; b. picior, cap, lumină, lujer;
c. inimă, baltă, apă, vietate; d. comoară, noapte, trup, clipă.
12. În text, cuvântul sare este ca parte de vorbire:
a. substantiv; b. adjectiv; c. verb; d. pronume.
13. Câte forme sunt scrise greşit în grupurile de cuvinte: v-a citi, va văzut, va felicitat, va dat, v-a reuşi?
a. 2; b. 3; c. 4; d. toate.
14. S-a folosit semnul exclamării după cuvântul Oaac! pentru a reda:
a. uimirea; b. un ordin; c. sunetul scos de broască; d. un îndemn.
15. Textul are  alineate.
a. 4; b. 5; c. 3; d. 6.
16. Formula de încheiere care poate fi utilizată în cadrul unui dialog este:
a. Mulţumesc!; b. Interesant!; c. Fii amabil!; d. Ce surpriză!.
EXCELENŢĂ
17. Forma literară a cuvintelor subt, ici, colo, căta este reprezentată de seria:
a. supt, aci, coloşa, căuta; b. sub, aici, acolo, căuta;
c. sub, aci, coloşa, căuta; d. supt, aici, acolo, căuta.
18. Cuvântul vii poate fi:
a. substantiv şi verb; b. verb şi adjectiv;
c. substantiv şi adjectiv; d. substantiv, adjectiv şi verb.
Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare. Total: 100 de puncte.

2
EDITURA
CARTEA ROMÂNEASCĂ
EDUCAŢIONAL


STANDARD
Un şoarece înfumurat de la oraş veni în ospeţie la un şoarece de rând. Acesta locuia în câmp
şi îşi ospătă musafirul cu ce-i era la îndemână – nişte boabe de grâu şi de mazăre. Şoarecele cel
înfumurat ronţăi ce ronţăi la ele şi spuse:
— De asta şi arăţi atât de jigărit, fiindcă trăieşti în sărăcie. Să vii pe la mine ca să vezi cum
trăim noi.
Şi şoarecele de rând veni la el. Aşteptară amândoi sub duşumele până căzu noaptea. Oamenii
cinară şi se retraseră.
Şoarecele cel înfumurat îşi introduce oaspetele printr-o deschizătură din duşumea în
sufragerie şi amândoi se urcară pe masa. Şoarecele de rând nu văzuse de când se ştia pe lume
atâtea bunătăţi şi nu se hotăra de care să se apuce mai întâi. El spuse:
— Ai dreptate, traiul nostru este sărăcăcios. Am să vin să locuiesc şi eu la oraş.
Abia de rosti aceste cuvinte că masa se cutremură – un om cu o lumânare în mână dădu
buzna în sufragerie şi porni să prindă şoarecii. Abia izbutiră cei doi să se facă nevăzuţi în
deschizătura din duşumea.
— O, nu, spuse după asta şoarecele de rând, tot mai bun este traiul nostru. Deşi n-am bucate
alese, nici spaime dintr-astea nu cunosc.
(Şoarecele de rând şi şoarecele de oraş, de Lev Tolstoi)
1 Autorul textului este:

a. Grigore Alexandrescu; b. Fraţii Grimm;
c. Lev Tolstoi; d. Ion Creangă.
2 Este un:
a. text liric; b. text narativ; c. text informativ; d. text funcţional.
3 Textul are:
a. 7 alineate; b. 4 linii de dialog; c. 6 alineate; d. 5 linii de dialog.
4 Şoarecele înfumurat locuia:

a. la oraş; b. în pădure; c. la câmp; d. lângă o baltă.
5 Şoarecele de rând îşi ospătă musafirul:

a. cu caşcaval; b. cu boabe de grâu şi mazăre;
c. cu boabe de porumb; d. cu boabe de secară.

1
EDITURA
CARTEA ROMÂNEASCĂ
EDUCAŢIONAL
6 Dădu buzna în sufragerie şi încercă să prindă şoarecii:

a. un pisoi; b. un căţel; c. un om; d. un lup.
7 Cei doi se fac nevăzuţi:

a. în cutie; b. într-o groapă;
c. într-un sertar; d. în deschizătura din duşumea.
8 Sensul asemănător al cuvântului oaspete este:

a. musafir; b. oaste; c. coaste; d. gazdă.
9 În perechea şoarece înfumurat, cuvântul înfumurat este:

a. adjectiv, numărul singular, gen feminin;
b. adjectiv, numărul singular, gen masculin;
c. substantiv comun, numărul singular, gen masculin;
d. verb, numărul singular.
10 În text, cuvântul vii este:

a. substantiv comun; b. adjectiv; c. verb; d. pronume.
11 Cuvântul cu sens opus pentru sărac este:

a. amărât; b. bogat; c. sărman; d. nevoiaş.
12 Seria următoare: spaimă, sufragerie, oaspete, şoarece conţine doar:

a. substantive comune, numărul singular;
b. substantive proprii, numărul singular;
c. substantive comune, numărul plural;
d. pronume personal.
13 Dintre substantivele următoare, este la genul neutru substantivul:

a. sufragerie; b. deschizătură; c. câmp; d. şoarece.
14 Verbul din propoziţia Şoarecele locuia la câmp. este la:

a. timpul prezent; b. numărul plural; c. persoana I; d. timpul trecut.
15 Substantivul ce provine din verbul a hotărî, este:

a. zicere; b. hotărâre; c. hotărât; d. hotar.
16 Alege răspunsul scris greşit:

a. Îşi ospătă musafirul cu ce-i era la îndemână.
b. Sunt cei mai buni covrigi.
c. Spune ce-i place.
d. Ce-i de la poartă sunt colegii mei.

2
EDITURA
CARTEA ROMÂNEASCĂ
EDUCAŢIONAL
EXCELENŢĂ
17 Care dintre cuvintele următoare nu conţine 7 sunete?

a. şoarece; b. mazăre; c. sărăcie; d. xerox.
18 În enunţul subliniat în text sunt … cuvinte care au aceeaşi formă, dar pot avea înţelesuri
diferite:
a. unul; b. două; c. trei; d. patru.
Total: 100 de puncte.

3

Merged PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Merged PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

 Toate subiectele sunt obligatorii

1. În textul dat, este prezentat oraşul:

2. Mircea-Vodă şi-a aşezat la Târgovişte scaunul domniei:

3. Oraşul Târgovişte a fost, timp de 333 de ani, capitala:

4. Oraşul a fost călcat adesea de:

5. În timpul domniei lui Matei Basarab, populaţia oraşului avea:

6. Cuvântul norod are înţelesul de:

7. Cuvântul cu înţeles asemănător pentru cuvântul veac este:

8. Forma literară a cuvântului subt este:

9. Substantivele proprii din textul de mai sus se găsesc în seria:

10. Substantivul stăpânire este însoţit de adjectivul/adjectivele:

11. Fragmentul prezintă:

12. Personajul principal este:

13. Însuşirea care i se potriveşte lui Baruţu este:

14. Învăţătura desprinsă din text este:

15. Expresia frânat în toate voinţele lui are înţelesul:

16. Expresia Viaţă ilegală are, în text, înţelesul de:

17. Cuvântul cu sens opus pentru verbul umblă este:

18. Cuvântul praf nu este înrudit cu cuvântul:

19. Verbul doreşte este la:

20. În text descoperim comparaţia:

21. Anotimpul înfăţişat în versurile de mai sus este:

22. Iarna este asemănată cu:

24. Expresia Pânza minunată reprezintă:

25. Poetul îşi exprimă faţă de iarnă sentimente de:

26. Iţele şi spata sunt obiecte folosite de:

27. Cuvântul iscusit nu are în text înţelesul de:

28. Adjectivul minunată determină substantivul:

29. În versurile de mai sus se găsesc:

30. Verbul ţese, din text, are la timpul viitor forma:

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

 Toate subiectele sunt obligatorii.

1. Pasărea prezentată în text este:

2. Vulturul este numit împăratul păsărilor pentru că:

3. Poate ridica în gheare până la:

4. Ochii lui văd la distanţe:

5. Vulturul sfâşie prada:

6. Expresia coboară drept ca o săgeată are înţelesul:

7. Cuvântul cu înţeles opus pentru larmă este:

8. Cuvântul prada, din text, este, ca parte de vorbire:

9. Şirul care conţine numai cuvinte despărţite corect în silabe este:

10. Propoziţia care nu are legătură cu conţinutul textului este:

11. Locul unde se desfăşoară acţiunea este:

12. Personajul principal este:

13. Personajele cu care vorbeşte Marina sunt:

14. Sfatul primit de la ceas este:

15. Ideea principală, care nu se potriveşte textului, este:

16. Învăţătura care se desprinde din text este:

17. În text, cuvântul ceas are înţelesul:

20. Punctele de suspensie s-au folosit în text pentru:

___C. Vântul de la miazăzi

21. Fenomenul naturii înfăţişat în poezie este:

22. Sensul versurilor Vântul de la miazăzi/Cu zăpadă se hrăneşte este:

24. Iarna este tristă pentru că:

25. Lacrimile iernii sunt:

26. Însuşirea neobişnuită pentru iarnă este:

27. Sinonimul (cuvântul cu înţeles asemănător) pentru cuvântul miazăzi este:

28. Verbele din poezie sunt la timpul:

30. Consoanele din cuvântul lacrimi, în ordine alfabetică, sunt:

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

 Toate subiectele sunt obligatorii.