Planeta noastră,

viitorul nostru
Să combatem
împreună schimbările
climatice

Combaterea
Schimbărilor
Climatice
„
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari
provocări cu care se confruntă omenirea în prezent.
Nu este o problemă pe care să o putem amâna până când
vom avea mai mult timp sau mai mulți bani. Suntem datori
cu toții să acționăm pentru a opri înrăutățirea climei.
De măsurile pe care le luăm acum depinde cum va arăta
lumea noastră peste 10, 20 sau 50 de ani. Pentru o climă
mai bună și un viitor mai bun va fi necesar să facem cu
toții un uriaș efort comun: oamenii, guvernele, companiile,
școlile și alte organizații.”
Miguel Arias Cañete, comisarul UE pentru politici climatice și energie

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:
• un singur exemplar:
pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• mai multe exemplare/postere/hărți:
de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm),
de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE
(http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm)
sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm)
la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).
(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele
cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Printed by Imprimerie Centrale in Luxembourg

Nici Comisia Europeană și nici orice alte persoane care acționează în numele Comisiei nu sunt responsabile pentru modul în care
ar putea fi utilizate informațiile oferite în continuare.

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

© Uniunea Europeană, 2018

Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.
Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).
Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE, trebuie să
se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Drepturi de autor: Coperta: Sunny studio, Shutterstock – Ixpert/NASA, Shutterstock; coperta interioară: Comisia Europeană;
p. 2: Comisia Europeană; pp. 2-3: Sergoua, iStock, Thinkstock; p. 5: Shutterstock – ESA/ATG medialab; p. 6: A-R-T-U-R, iStock,
Thinkstock – Wesley Jenkins, iStock, Thinkstock – ECMWF Copernicus Climate Change Service; pp. 6-7: Jan Wil, iStock,
Thinkstock; p. 7: Comisia Europeană; p. 8: Gilitukha, iStock, Thinkstock; p. 9: de fun, iStock, Thinkstock; p. 10: tolokonov,
iStock, Thinkstock; p. 11: GvendalFournier, iStock, Thinkstock – neosummer, iStock, Thinkstock; p. 12: Siebe Swart/ Hollandse Hoogte/
Photo News – gkuna, iStock, Thinkstock – Heiko Küverling, iStock, Thinkstock – gkuna, iStock, Thinkstock; p. 13: eugenesergeev, iStock,
Thinkstock – Monia33, iStock, Thinkstock; pp. 14-15: taraki, iStock, Thinkstock – CommONEnergy project; p. 16: IG_Royal, iStock,
Thinkstock – omada, iStock, Thinkstock – dell640, iStock, Thinkstock; p. 18: Lukassek, iStock, Thinkstock – DutchScenery, iStock,
Thinkstock; pp. 18-19: ESN, iStock, Thinkstock; p. 19: Rawpixel, iStock, Thinkstock; p. 20: Verbio Ethanol Schwedt GmbH & Co KG;
p. 21: Regionförbundet i Kalmar län – Kalmar Länstrafik – Volkmar Wagner, iStock, Thinkstock; p. 22: Shigapov, iStock, Thinkstock;
pp. 22-23: IakovKalinin, iStock, Thinkstock; p. 24: Fotografie ONU de Rick Bajornas; pp. 24-25: narloch-liberra, iStock, Thinkstock; p. 26:
christingasner, iStock, Thinkstock – Artenex OÜ, iStock, Thinkstock – Photopalace, iStock, Thinkstock; p. 27: FatCamera, iStock,
Thinkstock; pp. 28-29: Stefano Lapasini

Print ISBN 978-92-79-73330-7 doi:10.2834/371227 ML-06-17-093-RO-C

PDF ISBN 978-92-79-73352-9 doi:10.2834/220644 ML-06-17-093-RO-N
Cuprins

3 Un subiect fierbinte

4 Partea științifică

8 Lumea se transformă

14 Ce putem face

24 Combaterea schimbărilor
climatice în întreaga lume

26 E rândul tău!

ec.europa.eu/clima facebook.com/EUClimateAction twitter.com/EUClimateAction

youtube.com/EUClimateAction pinterest.com/EUClimateAction
 Descoperă de ce ar putea
schimbările climatice să aducă
insecte noi la tine în țară
Citește pagina 9

ă exact
Ce însealmdne seră?
efectu u a afla
tr
pagina 4 pen
Deschide la Salut! Vino cu mine să afli care sunt
schimbările climatice și cum te poți
adapta la noile condiții.

Care va fi contribuția
Acordului de la Paris privind
schimbările climatice?
Poți să afli la pagina 24

2
 Un subiec
t f ierbint
e

S
chimbările climatice reprezintă una dintre cele mai
dificile provocări cu care se confruntă lumea noastră
în prezent. Planeta noastră trece prin niște schimbări
climatice semnificative și accelerate, care au început cu peste
un secol în urmă.
Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că planeta se încălzește
mai rapid ca oricând din cauza cantității uriașe de gaze cu efect de
seră eliberate în atmosferă de activitățile oamenilor. Astfel de activități
includ, de exemplu, arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol
și gaz), utilizarea autovehiculelor și tăierea pădurilor.
Mulți dintre noi au văzut – și poate chiar au simțit – efectele
schimbărilor climatice. Nu este vorba însă numai despre condiții
meteorologice extreme, ca inundațiile, secetele și uraganele.
Transformările mai lente și mai greu de observat prin care trece
clima pot schimba complet modul în care trăim.
Din fericire, la Paris, în decembrie 2015, 195 de țări (practic întreaga
lume) au căzut de acord asupra primei înțelegeri obligatorii pentru
combaterea schimbărilor climatice. În UE și în întreaga lume,
guvernele, companiile și oamenii iau deja măsuri pentru a combate
cauzele acestui fenomen și pentru a se adapta la schimbările produse
de acesta. Cu toții avem un rol, pentru că schimbările climatice sunt
o problemă globală, care ne poate afecta pe fiecare.
Trăim împreună pe aceeași planetă, iar schimbările pe care le
producem într-o anumită zonă pot afecta și oamenii din zone
îndepărtate. Am putea spune că modul în care ne comportăm lasă
o impresie de durată, ca o amprentă. Așadar, prin propriile acțiuni
și alegeri, fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a-și reduce
amprenta și a ajuta la combaterea schimbărilor climatice.

3
 Partea
șt ii n ț i f ic ă Căldura intră…

C
și nu mai
poate ieși!
lima Pământului a suferit transformări de-a lungul istoriei,
încălzindu-se sau răcindu-se treptat pentru perioade
îndelungate. În ultimii un milion de ani au fost aproximativ NICI EU NU MAI POT…
zece ere glaciare, cu perioade mult mai calde între ele. Schimbările
acelea au avut cauze naturale, cum ar fi modificarea înclinării planetei, activitatea solară și curenții oceanici.
Dar schimbările la care suntem martori azi sunt diferite – iar cauza lor suntem noi! Eliberând tot mai multe
gaze care păstrează căldura în atmosferă, determinăm creșterea foarte rapidă a temperaturii pe Pământ.

Efectul de seră Ce cauzează Vremea și clima

Când lumina soarelui atinge
suprafața Pământului, o parte din
această energie se absoarbe și
încălzește solul și oceanele. Restul
energiei se poate întoarce în spațiu,
însă o parte din aceasta este reținută
în atmosferă și încălzește Pământul.
Rezultatul poartă denumirea de
„efect de seră”, deoarece atmosfera
acționează la fel ca sticla care
acoperă o seră – încălzind interiorul.
Efectul acesta de seră are loc
deoarece atmosfera Pământului
conține gaze precum vapori de apă,
dioxid de carbon, metan și protoxid
de azot (acestea poartă denumirea
de „gaze cu efect de seră”). Efectul
de seră menține, în mod normal,
schimbările
climatice?
Schimbările climatice sunt cauzate
de creșterea temperaturii Pământului
(încălzire globală), provocată de
adăugarea unui volum mai mare de
gaze cu efect de seră în atmosferă
decât cel produs în mod natural. Aceste
gaze cu efect de seră suplimentare
rezultă, în principal, în urma arderii de
combustibili fosili pentru a produce
energie, precum și din alte activități
umane – cum ar fi tăierea pădurilor
tropicale, agricultură, zootehnie și
producția de substanțe chimice.
„Vremea” și clima sunt două lucruri
diferite, dar legate unul de altul.
Vremea se referă la condițiile
meteorologice zilnice dintr-un anumit
loc – de exemplu, înnorat și ploios
într-o zi, însorit în ziua următoare.
„Clima” reprezintă media condițiilor
meteo dintr-un anumit loc pe
perioade relativ îndelungate (de
exemplu, 30 de ani). De exemplu,
deșerturile au o climă caldă și uscată,
iar regiunile arctice și antarctice sunt
reci și uscate.

E tot mai cald

o temperatură confortabilă pe
planeta noastră. Cu toate acestea,
activitățile oamenilor măresc În 2016, temperatura Pământului a fost cu aproximativ 1,1 °C mai
cantitatea de gaze cu efect de seră ridicată decât la sfârșitul secolului al XIX-lea și se preconizează că
din atmosferă, iar astfel efectul temperatura medie la nivel global va crește chiar mai mult în secolul
de seră este sporit și temperatura
nostru. 1,1 °C poate părea puțin, dar gândește-te:
Pământului crește.
‡‡Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs în ultimele
decenii, prin urmare temperatura crește într-un ritm accelerat.
‡‡Nu uita că aceasta este creșterea medie: unele locuri au
devenit mult mai calde, iar altele, mai reci. De exemplu, regiunea
Știai că…
arctică s-a încălzit substanțial în ultimii 60 de ani, iar până în
2040 s-ar putea ca în timpul verii să dispară complet gheața.
ioxid de
r e z e n t e x istă mai mult d Europa se încălzește mai rapid decât alte zone din lume.
în p
(C O ) în a t m osferă decât
carbon 2
8 00 000 de ani? Conform unor studii, temperatura Pământului în timpul celei
n d în u lt im ii ‡‡
oricâ mai recente epoci glaciare a fost doar cu aproximativ 4 °C
mai scăzută decât la sfârșitul secolului al XIX-lea.
4
Circuitul carbonului:
mereu în mișcare
Carbonul este pretutindeni și în toate organismele vii –
inclusiv în corpul tău! Carbonul nu rămâne însă în
același loc, ci se mișcă mereu dintr-o parte a planetei
în alta, schimbându-și forma. De exemplu, carbonul este
prezent în aer mai ales sub forma unui gaz (dioxidul
de carbon sau CO₂), pe care îl absorb plantele, inclusiv
copacii, și oceanele.
Pe uscat, animalele (inclusiv noi) consumă carbon când
mănâncă plante și îl elimină apoi prin respirație. Când
plantele și animalele mor, rămășițele lor se descompun,
creând carbon, care se absoarbe înapoi în sol. Circuitul
carbonului a menținut până acum mai mult sau mai puțin
stabilă proporția dioxidului de carbon în atmosferă
pe parcursul a mii de ani.
Acest echilibru sensibil este amenințat, însă, de activitățile
umane, care fie eliberează CO2 mai rapid decât poate
fi îndepărtat acesta în mod natural, fie reduc depozitele
naturale de carbon, prin acțiuni precum defrișarea
pădurilor tropicale. Astfel, cantitatea de CO2 din atmosferă
crește și, deoarece CO2 este un gaz cu efect de seră,
temperatura Pământului crește.
Gaura din stratul de ozon
este responsabilă de
schimbările climatice?
Nu! Ozonul, un gaz foarte util situat la altitudini mari
ale  atmosferei Pământului, absoarbe radiațiile solare
ultraviolete dăunătoare. Când oamenii de știință și-au dat
seama că gazele produse de om și utilizate în frigidere
și aerosoli distrug stratul de ozon, comunitatea
internațională a decis renunțarea treptată la aceste gaze.
S-a semnat un acord, numit Protocolul de la Montreal,
pentru reducerea treptată a utilizării acestor substanțe,
numite clorofluorocarburi (CFC).
Eforturile au dat rezultate atât de bune, încât stratul
de ozon își va reveni până la mijlocul secolului al XXI-lea.
Din păcate, CFC – și substanțele care le-au succedat – au
fost înlocuite în cele din urmă cu gaze fluorurate, numite
gaze F. Acestea nu afectează stratul de ozon, dar au un
puternic efect de seră. Se iau din nou măsuri la nivel
global: în octombrie 2016, cele 195 de țări care au
semnat Protocolul de la Montreal au căzut de acord
asupra limitării utilizării acestor gaze nocive. UE este acum
lider mondial în ceea ce privește restricționarea utilizării
acestora și găsirea unor alternative. Până în 2030, emisiile
de gaze F din UE se vor reduce cu două treimi față de
nivelurile din 2014.

Combustibilii fosili
Știai că…
– de exemplu, cărbun
sunt rămășițele plan ele –
pe telor și animalelor di
t e m p e r a tura medie trecutul îndepărt
at, îngropate adân
n
ă,
tul de ser cul valorii sol timp de milioane c în
fără efec r fi de –18 °C în lo fi mult prea de ani și transforma
te
Pământ a u a le d
r
e 15 °C? A ntele și în substanțe care
pot avea rol de
bile a c t i pla
conforta p o a t ă s upraviețu combustibili.
frig ca să alele, inclusiv noi!
anim

Știai că…
Uniunea Europeană
are propriul său pr
de sateliți pentru ogram
observarea Pământ
ului?
Programul se numeșt
e Copernicus și este
avansat sistem de cel mai
monitorizare a plan
Copernicus include et ei din lume.
șase familii de sate
„Sentinel” – care tr liți – sateliții
ansmit imagini cu re
ale uscatului și apel zoluție înaltă
or. Imaginile pot fi ut
de către oricine și ili zate gratuit
în multe scopuri, incl
monitorizarea schi usiv pentru
mbărilor climatice și
de mediu.

5

Amprenta noastră de carbon
măsoară impactul pe care
îl avem asupra planetei din
punctul de vedere al
cantității de gaze cu efect
de seră pe care o producem în
viața de zi cu zi: de exemplu,
cât carburant și câtă energie
folosim sau ne trebuie pentru
a face lucrurile de care avem
nevoie. La pagina 26 găsești
câteva sfaturi pentru a-ți
reduce amprenta de carbon.
Cu mult sub 2 °C
Guvernele au convenit că, pentru
a preveni impacturile cele mai grave
ale schimbărilor climatice, creșterea
temperaturii globale trebuie limitată
la sub 2 °C față de nivelul din perioada
preindustrială (dinaintea revoluției
industriale). Aceasta deoarece oamenii
de știință consideră că, dacă se
depășește valoarea menționată, crește
dramatic riscul unor schimbări de
amploare ireversibile. De asemenea,
țările au convenit să încerce să
limiteze încălzirea la 1,5 °C. Astfel,
riscurile și impacturile schimbărilor
climatice ar fi reduse semnificativ.
Aceste obiective au fost stabilite prin
Convenția-cadru a Organizației
Națiunilor Unite privind schimbările
climatice (CCONUSC) – acordul
internațional pentru abordarea
provocării climatice (vezi pagina 24).
6
Măsurarea schimbării
Mostrele de gheață luate din Antarctica de la mare
adâncime conțin bule de aer de acum 650 000 de
ani. Acestea ne arată care erau nivelurile gazelor cu
efect de seră în trecut, indicând că metanul și CO2
erau prezente în concentrații mult mai mici
în atmosferă decât acum.
Inelele arborilor sunt mărturii ale creșterii pe durata
unui an. Oamenii de știință studiază inelele din arborii
foarte bătrâni pentru a afla cum s-a modificat clima
de-a lungul timpului. De exemplu, inelele sunt mai
subțiri când vremea este rece sau uscată.
Observatorul de pe Mauna Loa din Hawaii (SUA)
măsoară încă din 1958 nivelurile de CO2 din
atmosferă. Măsurătorile efectuate în acest loc
îndepărtat, unde aerul nu este perturbat, reprezintă
un bun indicator al nivelurilor de CO2 la nivel global.
Imaginile din satelit pot fi utilizate pentru a arăta
modificările banchizei arctice în decursul unei
anumite perioade.
Sortarea
opiniilor
științifice
O dată la șase sau șapte ani, un
organism științific important numit
Grupul Interguvernamental privind
Schimbările Climatice (IPCC) publică
un raport al dovezilor științifice
privind schimbările climatice. La acest
raport contribuie cei mai influenți și
mai respectați climatologi din lume.
Aceștia evaluează zeci de mii de
lucrări științifice pentru a comunica
lumii starea actuală a climei și
opțiunile de combatere a încălzirii
globale și a schimbărilor produse SFAT UTIL
de aceasta.
Convinge-ți părinții să
pără
La cel mai recent raport de evaluare citească eticheta când cum
aer
un frigider sau o unitate de
al IPCC, publicat pe etape în 2013 și
pen tru a se asigu ra
condiționat,
2014, au participat mii de autori și de risipesc ene rgia
că acestea nu
redactori din peste 80 de țări. Raportul
și nu dăunează stratului
indică faptul că există o certitudine de ozon.
de cel puțin 95 % că activitățile
umane reprezintă principala cauză a
schimbărilor climatice. Totuși, în
acesta se afirmă de asemenea că încă
nu este prea târziu să prevenim
schimbările climatice periculoase,
dar lumea trebuie să acționeze rapid
pentru a reduce emisiile de gaze
cu efect de seră.
 Întreabă un
om de știință

Dr. Jolene Cook

Știai că… climatolog
ernamental
Grupul Interguv
S c hi m b ă rile Climatice și
p ri v in d al Cât de grave sunt
icepreședinte
Al Gore, fost v schimbările climatice?
preună Premiul
SUA, au primit îm e în 2007
c
Nobel pentru Pa
Planeta noastră se încălzește rapid.
r în domeniul Activitățile umane cauzează această
pentru munca lo
atice? schimbare, iar consecințele încep să se
schimbărilor clim vadă în întreaga lume. Cu cât perturbăm
mai mult clima, cu atât crește riscul unor
schimbări periculoase și cu atât va fi mai dificil
și mai costisitor să limităm schimbările viitoare și
să ne adaptăm la impacturile inevitabile.
CARE ESTE DIFER
ENȚA?. Temperatura medie a suprafeței Pământului ar
Încălzirea globală putea crește cu cel puțin 4 °C față de nivelul din
descrie perioada preindustrială înainte de sfârșitul acestui
creșterea actuală
a temperaturii secol dacă nu luăm măsuri urgente pentru a reduce
Pământului. emisiile de gaze cu efect de seră.
Aceasta este doar
una dintre
caracteristicile sc
himbărilor Cum contribuie știința la combaterea
climatice.
Schimbările climatic schimbărilor climatice?
e se referă la
numeroasele efecte Totul pornește de la știință. Ea ne ajută să înțelegem
diferite ale
încălzirii globale as schimbările pe care le observăm acum și pe cele
upra sistemului care s-ar putea produce în viitor, în funcție de
climatic al Pământul
ui. Printre acțiunile noastre de azi și din deceniile următoare.
acestea se numără
creșterea Știința aduce dovezile concrete care îi orientează
nivelului mării, topi
rea ghețarilor, pe decidenții politici și le permite să ia decizii avizate
schimbarea regimuri privind măsurile optime.
lor de
precipitații, crește
rea
frecvenței fenome
nelor Ce putem face în privința schimbărilor
naturale extreme (c climatice?
um
ar fi viiturile și va
lurile Din păcate, vor exista unele impacturi ale
de căldură), modifi
carea schimbărilor climatice pe care nu le vom putea evita
duratei anotimpuri și la care va trebui să ne adaptăm, dar e important
lor și
schimbarea produc să limităm amploarea impacturilor viitoare. Vestea
tivității
culturilor. bună este că putem face multe. Nu numai politicienii
pot lua măsuri. Responsabilitatea de a acționa le
revine și companiilor, întreprinderilor, comunităților
și indivizilor. În calitate de cetățeni, putem contribui
prin alegeri inteligente, cum ar fi să mâncăm mai
puțină carne și mai multe fructe și legume din
producția locală, să economisim energie și să
alegem mersul cu bicicleta sau pe jos în locul
autoturismului (în special pentru distanțe scurte).
Vestea bună este că multe dintre aceste lucruri sunt
benefice și pentru sănătatea și buzunarul nostru.

7
 Lumea se
trans f o r m ă
E
pa a fost
În august 2017, Euro
fectele schimbărilor climatice se simt pe toate continentele și
l de căldură
se preconizează că ele se vor înmulți și se vor intensifica în afectată de un va
ile urcând la
deceniile următoare. Problemele diferă de la o țară la alta și de intens, temperatur
multe țări.
la o regiune la alta. Aceste schimbări ne pot transforma lumea, afectând peste 40 °C în mai
și secete,
proviziile de hrană și de apă și sănătatea noastră. Cu cât sunt mai mari Au avut loc incendii
decese.
problemele, cu atât mai dificil și mai costisitor va fi să le rezolvăm. precum și mai multe
De aceea, cel mai bine este să luăm cât mai curând măsuri în ceea
ce privește schimbările climatice.

Se simte arșița Temă de gândire

În lume sunt tot mai multe zile fierbinți și tot
mai puține zile reci și se estimează că valurile
de căldură vor deveni mai frecvente și mai
îndelungate. Perioadele lungi cu vreme
neobișnuit de călduroasă pot fi periculoase,
ducând la insolație și la alte probleme de
sănătate sau chiar la moarte. Încălzirea
planetei poate cauza penurie de apă și secete.
Deja ne confruntăm cu asemenea fenomene
în Europa, în special în regiunile sudice. În plus,
dacă nu plouă, copacii și alte plante devin
foarte uscate și iau foc ușor, rezultând astfel
incendii distrugătoare.
Arșița și lipsa apei reprezintă o combinație dezastruoasă pentru culturi
și pentru proviziile de hrană ale lumii. Plantele nu pot supraviețui fără
apă, iar dacă nu există plante, suferă de foame și animalele de fermă,
cum ar fi vitele. Când se usucă stratul de la suprafața solului unei
ferme, acesta se transformă într-o pulbere pe care o duce vântul,
dispărând astfel substanțele hrănitoare vitale de care au nevoie
plantele. Rezultă astfel mai puțină hrană, ceea ce este o mare
problemă: se estimează că populația lumii va crește de la aproximativ
7,5 miliarde, cât este în prezent, la 9 miliarde de oameni până în
2050 – deci vom avea nevoie de mai multă hrană, nu de mai puțină.
Proviziile noastre de hrană sunt amenințate și de efectele nocive ale
schimbărilor climatice asupra albinelor și a altor polenizatori. Toate
acestea înseamnă că trebuie să împiedicăm schimbările climatice
în cea mai mare măsură posibilă, adaptându-ne în același timp
procedurile agricole pentru a face față climei în schimbare.

Știai că…
Organizația Națiunilor Unite pentru
Alimentație și Agricultură estimează că,
dintre cele aproximativ 100 de tipuri de
culturi care asigură 90 % din hrană la nivel
mondial, 71 sunt polenizate de albine?

8
 Exemple de fenomene meteo extreme în 2016

Incendii record în vestul Val de căldură de durată în Temperatură record la nivel

Canadei și Statelor Unite vestul și centrul Europei de țară de 53 °C în Iran

Inundații grave pe întreg

teritoriul de sud al Chinei

Cantitățile mari de
ploaie au provocat
inundații în Maroc și
Libia

Ciclonul Pam
Uraganul Matthew a făcut a lovit Vanuatu
ravagii în Haiti
Cicloanele au provocat
inundații pe suprafețe
mari în Yemen
Secete grave în estul
și sudul Africii
Cea mai secetoasă lună
ianuarie din ultimii 50 de
ani în Chile

Furtuni violente Migrația faunei

Se constată că există legături între
încălzirea globală și furtunile mai
violente, mai devastatoare. Uragan,
taifun, ciclon: acestea sunt denumiri
diferite pentru furtunile violente care
se formează deasupra apelor calde,
ca Oceanul Pacific sau Marea
Caraibilor, când în atmosferă există
mult aer cald și umed. Pe uscat,
vânturile rapide în spirală pot
să smulgă copaci din rădăcini, să
distrugă clădiri și să răstoarne mașini.
Harta de mai sus prezintă câteva
exemple de fenomene meteo extreme
din 2016. În viitor, ne putem aștepta
ca fenomenele de acest tip să
devină mai frecvente ca urmare
a schimbărilor climatice.
Știai că…
între 1900 și 2015 au avut
loc peste 30 000 de
dezastre naturale la nivel
mondial, provocând daune
în valoare de aproximativ
6 mii de miliarde EUR?
Alertă inundații!
Ploile abundente cauzează inundații
când se scurg de pe uscat, făcând
ca râurile și rezervoarele să iasă din
matcă. Impactul poate fi extrem în
orașe, unde apa nu poate fi absorbită
în beton și în asfalt. După ce se
retrag apele, curățenia durează
mult și este costisitoare.
Multe specii terestre și marine s-au
mutat deja în alte locuri. Dacă nu
se iau măsuri pentru limitarea
schimbărilor climatice, unele vor
fi mai amenințate cu dispariția.
Tot ca  urmare a schimbărilor
climatice, unele insecte care au trăit
înainte într-o anumită regiune
invadează acum locuri noi. Mușcătura
anumitor țânțari transmite boli
precum febra galbenă, febra denga,
chikungunya și malaria. Înainte,
aceste insecte trăiau numai în
regiunile tropicale, dar, în prezent,
unele trăiesc și se înmulțesc și
în sudul Europei, ca urmare
a încălzirii climei.

În 2017, inundațiile grave din sudul

Asiei au provocat moartea a peste
1 000 de persoane și milioane de
oameni au fost evacuați din locuințe.

9
 Știai că…
oamenii de știință sunt de păre
re că
oceanele se acidifică mai rapid
în
prezent decât oricând în ultimi
i
300 de milioane de ani?

Crește
temperatura
oceanelor
Schimbările climatice au un impact
puternic și asupra oceanelor lumii.
Oceanele au absorbit peste 90 % din
căldura suplimentară produsă
de schimbările atmosferice cauzate
de activitățile noastre din ultimii
40 de ani. Acest lucru înseamnă
că atmosfera nu se încălzește atât
de tare cât ar putea; în schimb, se
încălzesc oceanele. Apa mai caldă
duce la reducerea numărului de pești
și crustacee și determină speciile să
migreze. De exemplu, creveții mici,
cum este krillul, cu care se hrănesc
unii pești și balenele, se înmulțesc
cel mai bine în ape reci. Dacă apa
se încălzește, populația de krill scade,
reducându-se astfel și numărul
peștilor. Recifele de corali, care
găzduiesc peste 25 % din totalul
vietăților marine și în care își depun
icrele mulți pești, supraviețuiesc și ele
cu greu dacă apa devine prea caldă.
Oceanele absorb aproximativ un
sfert din dioxidul de carbon pe care
îl eliberăm în fiecare an, iar cu cât
crește nivelul de CO2, cu atât crește
și cantitatea de gaz care se stochează
în mări. Acest lucru contribuie la
reglarea climei, dar modifică echilibrul
chimic al oceanelor. Apele devin mai
acide, ceea ce dăunează vieții marine,
în special speciilor cu cochilie,
ca homarii, stridiile și coralii. Acest
lucru este deosebit de îngrijorător,
deoarece reprezintă începutului
lanțului trofic pentru mai multe specii.
Știai că…
oceanele absorb
kg de CO2
aproximativ 4
e zi?
per persoană p
Îți poți imagina cum e să știi că într-o zi ți s-ar putea
scufunda casa? Insulele Marshall din nordul Oceanului Pacific
reprezintă una dintre țările insulare cele mai vulnerabile din
lume, o mare parte a teritoriului fiind cu doar aproximativ
trei metri deasupra nivelului mării. Potrivit oamenilor de
știință, dacă nivelul apei în zonă ar crește cu doar 80 cm,
două treimi din uscat ar fi inundate.
Crește
nivelul mărilor
Din 1901 până în 2010, nivelul mediu scufunda complet. Creșterea nivelului
al mărilor în lume a crescut cu 19 cm. mărilor poate dăuna și unor
Acest lucru s-a întâmplat din două ecosisteme de coastă importante,
motive principale: primul este că, pe cum sunt pădurile de mangrove, care
măsură ce se încălzește, apa se dilată adăpostesc în siguranță peștii tineri și
și ocupă mai mult spațiu. Al doilea alte vietăți, protejându-le de furtunile
motiv este că încălzirea globală care erodează zonele de coastă. În
accelerează topirea ghețarilor și a plus, când apa sărată intră în sol,
calotelor glaciare din Groenlanda și aceasta afectează rezerva de apă
din Antarctica, mărind cantitatea de potabilă și contaminează solul,
apă din oceane. Ca urmare a creșterii făcând imposibilă cultivarea acestuia.
nivelului mărilor, în zonele costiere
joase se produc inundații, iar unele
insule sunt în pericol de a se

10
 Știai că…
orașul Veneția s-a
scufundat cu peste
20 cm în secolul
al XX-lea?
Orașul care
se scufundă
Pilonii de lemn pe care se sprijină
Veneția dispar în nămol în laguna
puțin adâncă din Marea Adriatică.
Apele lagunei cresc cu aproximativ
2 milimetri pe an, ceea ce produce
efectul combinat al unei creșteri
de 4 milimetri pe an a nivelului
mării. Inundațiile frecvente
deteriorează clădirile istorice,
acoperă potecile și afectează
turismul. Există însă un plan de
a monta 78 de porți uriașe din
oțel pentru a proteja orașul de
inundații de până la 3 metri.
Acesta ar trebui să fie finalizat
în 2018. Pe lângă porți, Veneția
va fi protejată suplimentar prin
restaurarea mlaștinilor saline,
care acționează drept bariere
naturale împotriva creșterii
nivelului mării.
Amenințarea
hranei polare
Pentru a supraviețui, cele mai
mari animale de pradă polare,
ca focile-leopard și urșii polari,
au nevoie de alge minuscule care
cresc pe partea inferioară a gheții.
Aceste alge reprezintă punctul de
start al aproape tuturor lanțurilor
trofice polare. Planctonul mănâncă
algele, peștii mici, krillul și alte
creaturi mănâncă planctonul, și tot
așa, putem parcurge lanțul trofic
până ajungem la pești, la pinguini și
la foci. Odată cu împuținarea gheții
antarctice și arctice, aceste lanțuri
trofice încep să piardă verigi.

Știai că…
pe
din apa de
numai 2,5 % pă dulce? Din
te a
Pământ es ate, peste două
antit
această c rezintă ap
a
treimi rep hețari și în
în g
înghețată iare. Așadar,
lac
calotele g a!
lo s e ș t e î nțelept ap
fo

11
 Schimbări în
pas cu clima
Indiferent dacă ne place sau nu,
schimbările climatice fac parte din
viața noastră. Chiar dacă am putea
elimina de mâine toate emisiile,
planeta încă ar trebui să își revină în

Adaptarea
urma gazelor cu efect de seră aflate
deja în atmosferă. Cu alte cuvinte,
trebuie să ne adaptăm la schimbările
care au loc în prezent și să facem
la creșterea
planuri pentru viitor, pentru a preveni
sau a limita daunele pe care le pot
nivelului apelor
provoca schimbările climatice. Case plutitoare: în Maasbommel,
în zonele joase din Țările de Jos,
unii locuitori se pregătesc pentru

Utilizarea
creșterea frecvenței inundațiilor
locuind în clădiri amfibii, ancorate
de țărm, dar concepute astfel încât
să se ridice odată cu nivelul apei.
înțeleaptă a apei
Construirea de bariere: construirea Conservarea apei: unii oameni găsesc
unor ziduri și diguri în mare împiedică modalități noi de a economisi apă;
pătrunderea apei în aceeași măsură de exemplu, ei instalează sisteme
ca dunele de nisip. Pe acestea din de „apă gri” în locuințe și în companii
urmă se pot planta ierburi rezistente, (de exemplu, în hoteluri), prin care
ale căror rădăcini nu lasă dunele apa deja utilizată la spălat poate
să fie risipite de valuri. fi refolosită la toaletă. De asemenea,
agricultorii inovatori folosesc irigarea
Bureții verzi: câmpiile inundabile
nocturnă în cantități mici, astfel încât
(zone naturale din care apa se scurge
plantele să primească apa direct
în râuri) pot îndeplini rolul unor
la rădăcină, fără ca aceasta să
bureți, absorbind excesul de apă
se evapore din cauza căldurii
pluvială. Țările prin care trec Dunărea
din timpul zilei.
și Elba își reabilitează fostele câmpii,
lăsând mai mult spațiu fluviilor.

12

Abordarea
arșiței
Plantarea inteligentă: unii agricultori
plantează mai multe culturi printre
copaci, pentru ca acestea să
beneficieze de umbră și să poată face
față climei mai calde și mai uscate.
În orașe, peisagiștii introduc în parcuri
și de-a lungul străzilor flori și arbuști
care rezistă la secetă și la căldură.
Ziduri și acoperișuri verzi: în mai
multe orașe se cultivă plante pe ziduri
și pe acoperișuri, pentru a absorbi
căldura și a contribui la menținerea
sub control a temperaturii în clădiri
în perioada de arșiță. De asemenea,
aceste plante absorb apa și reduc
scurgerile în timpul furtunilor. În unele
țări, cum ar fi Franța și Danemarca,
legislația impune ca toate clădirile
noi să aibă acoperișuri verzi!
Planuri
de abordare
a schimbărilor
climatice
Multe țări din UE au pregătit deja
planuri naționale vizând impacturile
schimbărilor climatice. Pe măsură
ce diferite regiuni se vor confrunta
cu diferite probleme, va fi necesară
adaptarea acestor planuri la situațiile
regionale și locale. De exemplu, în
zonele agricole, acest lucru ar putea
include investiții în spații de stocare
pentru udarea culturilor în perioada
de secetă, iar în orașe ar putea
însemna amenajarea mai multor
parcuri, pentru ca oamenii să se
poată răcori în perioadele
valurilor de căldură.
Luarea de măsuri pentru
prevenirea inundațiilor
poate salva vieți și
economisi bani: fiecare
euro cheltuit pentru
protecția împotriva
inundațiilor poate
economisi șase euro
reprezentând costuri
de reparații!
Pregătirea
pentru condiții
meteo extreme
în Copenhaga
În iulie 2011, în Copenhaga a plouat –
dar nu a fost o ploaie obișnuită.
În doar două ore, apa adunată pe jos
a atins 15 centimetri. Sistemul de
canalizare al orașului nu a putut face
față volumului de apă, iar clădirile și
străzile au fost inundate în scurt timp.
Două dintre spitalele orașului riscau
să fie închise din cauza inundațiilor și
a întreruperilor alimentării cu energie
electrică. În urma acestui eveniment,
liderii orașului s-au gândit la un plan
pentru a proteja orașul împotriva
altor asemenea fenomene extreme
în viitor.
Drept urmare, s-a elaborat un „plan
de gestionare a ruperilor de nori”, care
nu numai că va contribui la mai buna
gestionare a apei de ploaie în viitor,
dar va spori și calitatea vieții. Planul
include chiar și propuneri pentru
construirea unor noi piste de biciclete,
care să servească și drept canale
de scurgere pentru apa pluvială.
13
 Ce putem face

C
ea mai importantă provocare cu care ne confruntăm azi este
oprirea înrăutățirii schimbărilor climatice. Putem – și trebuie –
să facem multe pentru a reduce consumul de energie și pentru
a proteja clima. Acest lucru presupune găsirea unor soluții care să
contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă Știai că…
faptul că sunt benefice pentru planetă, acestea au efecte pozitive oane de oameni
și asupra sănătății noastre (se reduce poluarea), sporind securitatea mai mult de 4 mili verde al UE?
torul
alimentării cu energie și dezvoltând economia prin crearea mai multor lucrează în sec
locuri de muncă.

Energie din surse Reducerea

regenerabile
Una dintre modalitățile de a reduce
emisiile de gaze cu efect de seră este
să folosim mai multă energie din
surse regenerabile, precum energie
eoliană și solară. Aceste surse de
energie sunt inepuizabile, spre
deosebire de combustibilii fosili,
care se vor epuiza într-o bună zi.
În plus, spre deosebire de arderea
combustibililor fosili în centrale
electrice, generarea de energie din
surse regenerabile produce gaze
de seră puține sau chiar deloc.
UE este lider mondial în tehnologiile
energiei regenerabile, iar multe țări
din UE deja generează o mare parte
a electricității lor din asemenea surse.
Obținând mai multă energie din surse
regenerabile, nu numai că se reduc
emisiile, dar se și cheltuiesc mai
puțini bani pe importurile de cărbune,
petrol și gaze din afara UE. În 2015,
aproape 17 % din energia din UE
a provenit din surse regenerabile.
Se are în vedere creșterea acestei
proporții la 20 % până în 2020 și
la cel puțin 27 % până în 2030.
14
subvenționării
combustibililor
fosili
Sprijinul financiar public acordat
producției și utilizării de combustibili
fosili a scăzut considerabil. Acestea
primesc aproape de două ori mai
multe subvenții decât sursele
regenerabile. Energia din surse
regenerabile ar deveni chiar mai
Știai că…
competitivă în eventualitatea în
care s-ar acorda mai puțin sprijin
combustibililor fosili. UE importă mai mult de
jumătate din energia pe
care o utilizează? Aceasta
Idei noi la orizont costă aproximativ 700 de
milioane EUR pe zi!
Identificarea unor soluții durabile
pentru abordarea schimbărilor
climatice necesită cercetări și
descoperiri științifice noi. Orizont 2020, Țările UE iau măsuri pentru
cel mai mare program de cercetare și a reduce emisiile de gaze cu
inovare al UE din toate timpurile, pune efect de seră pentru a ajuta
la dispoziție fonduri de aproape 80 de
UE să își atingă obiectivele
miliarde EUR în perioada 2014-2020
pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii
generale în acest sens: o
să conceapă idei aplicabile în lumea
reducere cu 20 % până în 2020
reală. O mare parte din fonduri (cel și cu 40 % până în 2030
puțin 35 %) se vor cheltui cu proiecte comparativ cu valorile din
din domeniul climei. De asemenea, 1990, obiectivul pe termen
UE sprijină dezvoltarea unor centrale lung fiind reducerea cu cel
electrice inovatoare, cu emisii de puțin 80 % până în 2050.
carbon reduse (vezi pagina 20).
Cumpărături
durabile
În 2016, orașul Modena din Italia
a făcut echipă cu consultanți din
domeniul tehnologiei de mediu pentru
a renova un supermarket de mari
dimensiuni în cadrul unui proiect
finanțat de UE pentru a moderniza
zona și a o transforma într-un loc
durabil din punct de vedere ecologic.
Datorită soluțiilor inovatoare precum
tuburi solare care direcționează
lumina directă (gratuită!) a soarelui
în supermarket, clădirea utilizează în
prezent mult mai puțină energie, iar
costurile de funcționare sunt mai mici.
Știai că…
în perioada 2014-2020,
20 % din bugetul UE – nu
mai puțin de 180 de miliarde
EUR – se va aloca pentru
măsuri legate de climă?
Pistă pentru
biciclete cu
energie solară
În 2014, s-a construit o pistă pentru
biciclete neobișnuită în Țările de Jos:
una care generează energie solară.
Pista de 72 de metri din Krommenie,
de lângă Amsterdam, încorporează
celule solare pentru a transforma
lumina solară în electricitate. În
primul an, peste 300 000 de bicicliști
s-au deplasat pe această pistă de
probă pentru biciclete, care a generat
suficientă energie pentru a alimenta
trei locuințe timp de un an!

Un punct fierbinte
Energia geotermică este cu adevărat
fierbinte! Unele țări pot folosi energia
stocată sub suprafața Pământului
pentru a încălzi conductele care
asigură căldura și apa caldă în
locuințe sau pentru a alimenta un
generator electric. În multe stațiuni
balneare din Ungaria se folosește
energia geotermică pentru a încălzi
apa pentru activități de agrement,
iar UE sprijină și acolo proiecte de
energie geotermică inovatoare.

…
Știai că ă
n s f e r t din toat
u e
aproape ea din lume provin
itat e?
electric urse regenerabil
s
acum din

Sectorul verde: locuri de

muncă legate de protecția
Știai că… și conservarea mediului,
emisiile de gaz cum ar fi cele din domeniul
e cu efect de
seră s-au red gestionării apei și
us cu 23 % în U
în perioada 19 E deșeurilor, din domeniul
90-2016?
reciclării și cel al energiei
regenerabile.
15
 La cârma
schimbării
Ce fel de mijloace de transport
folosești? Autoturismele, trenurile,
autobuzele, ambarcațiunile și
avioanele care ard combustibili fosili
sunt la originea a aproximativ un sfert
din emisiile de gaze cu efect de seră
din UE. Din fericire, există tehnologii
noi care contribuie la ecologizarea
transporturilor. Reducând traficul și
poluarea, acestea fac ca orașele
noastre să devină mai curate.
La nivel mondial, emisiile din
industria navală se ridică
la aproximativ 1 miliard de
tone pe an, reprezentând
aproximativ 3 % din totalul
emisiilor de gaze cu efect
de seră din lume. UE a
adoptat legi pentru
monitorizarea emisiilor
navelor mari care
ancorează în porturile
din UE.
Știai că…
uleiul de gătit, cojile de fructe
și resturile de legume pot fi
transformate în carburant
pentru autovehicule?
16
Pe drumul
către
transporturi
mai curate
În Europa, peste 70 % din
emisiile provenite din
transport sunt generate de
transporturile rutiere, dar,
mulțumită standardelor din UE privind
Autoturismele hibride au un
emisiile de CO2, vehiculele devin mai
puțin poluante. Standardele UE sunt
motor care funcționează
printre cele mai exigente din lume, cu benzină pentru
iar Uniunea are grijă ca acestea să călătoriile lungi, dar și un
devină tot mai exigente. De exemplu, motor electric, care se
în 2021, standardele privind emisiile folosește la călătoriile mai
de CO2 pentru mașinile noi vor fi cu scurte, cu opriri
peste 20 % mai stricte decât în 2015.
frecvente.
Multe țări, inclusiv SUA, Canada,
Japonia și China, au introdus și ele
Autovehiculele electrice
standarde privind emisiile de CO2.
pe baterie nu au deloc un
motor care să funcționeze
cu benzină și, atunci când
sunt alimentate din surse
regenerabile, nu emit CO2.
Știai că…
peste 90 % dint
re europeni
consideră că sc
himbările
climatice repre
problemă gravă
zintă o
au locuitorii din
? Ce părere
aici: https://e
țara ta? Află
clima/citizens/
c.europa.eu/
support_ro
Aviația se numără printre sursele de
emisii cu cea mai accelerată creștere.
UE a introdus legi pentru reducerea
emisiilor produse de toate zborurile de
pe teritoriul Europei și colaborează
cu comunitatea internațională pentru
a dezvolta măsuri la nivel mondial.
 Schimbările climatice și orașul
Orașele sunt factori importanți care contribuie la schimbările climatice – fapt
deloc surprinzător, dacă ne gândim că aproximativ 75 % dintre europeni trăiesc
în orașe. Fiind centre ale activității, orașele sunt și o sursă importantă de emisii.
Zonele urbane reprezintă 60-80 % din consumul de energie la nivel global și
aproximativ aceeași cotă din emisiile de CO2, având astfel o amprentă mare
de carbon. Și zonele urbane sunt în mod special vulnerabile la impactul negativ
inevitabil și din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice, ce include inundații,
valuri de căldură, eroziunea costieră și incendiile forestiere. De exemplu, proporția
mai ridicată de suprafețe artificiale și impermeabile din zonele urbane împiedică
apa de ploaie să se scurgă și să înmagazineze căldura. Dar, pe lângă că reprezintă
o parte din problemă, orașele pot face parte și din soluție. În întreaga UE, orașele
Știai că… se transformă în bine, datorită inovării și viziunii liderilor locali, care contribuie
la reducerea emisiilor și la adaptarea la impacturile schimbărilor climatice prin
UE intenționează să planuri și sisteme inteligente.
reducă emisiile de carbon
din transporturi cu cel
puțin 60 % până în 2050?
Orașe accesibile
Zilele fără autoturisme sunt o modalitate excelentă de a determina oamenii să
exploreze modalități alternative de a se deplasa prin oraș. Acesta este unul dintre
evenimentele desfășurate în numeroase orașe în Săptămâna europeană
a mobilității, o campanie susținută de Comisia Europeană și organizată în luna
septembrie a fiecărui an. În 2016 au participat peste 2 400 de
orașe din mai mult de 50 de țări. În plus, în ciuda denumirii,
au participat și orașe din afara
UE – inclusiv unele din Japonia,
Argentina, Mali și Mexic. Săptămâna
mobilității le oferă oamenilor ocazia
de a încerca forme de transport Știai că…
alternative și încurajează orașele să
introducă măsuri practice. Datorită orașele acoperă
campaniei s-au introdus peste aproximativ 2 % din
8 000 de măsuri permanente, suprafața Pământului, dar
SFAT UTIL cum ar fi utilizarea în comun în ele locuiește peste
Autoturismele a autoturismelor și a bicicletelor. jumătat
noi care se e din populația lumii?
vând în UE au o
etichetă care
indică ef iciența
cons
combustibil și em umului de
Așadar, ajută-ți
isiile de CO .
familia să
2 Primarii în misiune
aleagă un auto
turism cu
consum redus de Orașe din întreaga Europă s-au angajat în mod voluntar să ia măsuri pentru
combustibil. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să se pregătească pentru impactul
schimbărilor climatice. Acestea s-au alăturat Convenției primarilor, un program
prin care Comisia Europeană încurajează orașele să reducă emisiile și să se
adapteze la schimbările climatice. Orașele își sporesc eficiența energetică și
utilizarea energiei din surse regenerabile și, de asemenea, cresc rezistența
infrastructurii la schimbările climatice prin dezvoltarea de zone urbane verzi
și adaptarea protecției civile, printre alte inițiative. În 2016 a fost lansată
Convenția globală a primarilor pentru schimbări climatice și energie în vederea
accelerării acțiunilor locale privind mediul în întreaga lume. În prezent, peste
7 000 de orașe din 119 țări și 6 continente colaborează în numele climei.
Orașul tău – sau orașul cel mai apropiat de tine – face parte din acest program?

17
 Să economisim
energie și bani
Clădirile și aparatele mai eficiente pot
economisi cantități uriașe de energie,
reducând emisiile și banii cheltuiți.
În UE, o mare parte a consumului UE s-a angajat să
energetic al locuințelor este pentru sporească eficiența
încălzire. Ferestrele cu geam triplu energetică cu 20 % până
care păstrează căldura înăuntru, în 2020 și vizează un
izolația corespunzătoare și procent de cel puțin 30 %
acoperișurile cu plante, care
până în 2030.
păstrează apa pluvială și contribuie
la păstrarea răcorii în locuințe sunt
doar câteva dintre modalitățile de

Știai că…
a reduce amprenta de carbon
a locuințelor, a școlilor și a birourilor
noastre. Până în 2020, se estimează până la sfâr
șitul anului 2
că locuințele europene vor clădirile noi 020, toate
din UE vor t
economisi aproximativ 465 EUR pe un consum e rebui să aib
nergetic ap ă
an la factura de energie datorită roape de ze
aparaturii mai eficiente, cum sunt ro?
frigiderele și mașinile de spălat.

Capitalele verzi
ale Europei
Premiul Capitala verde a
Europei se acordă orașelor
care își demonstrează
angajamentul de a deveni mai
sustenabile. Pentru 2017,
premiul i-a revenit orașului
Essen din Germania, iar în 2018
acest titlu îi revine orașului
Nijmegen din Țările de Jos. Se
dorește recompensarea orașelor
care au atins standarde ecologice
înalte pe termen lung, încurajarea
orașelor să se dedice unor
obiective ambițioase și motivarea
altor orașe prin crearea unui spațiu
în care orașele să se inspire
reciproc și să facă schimb de idei
Nijmegen
și de experiențe.

Sustenabil: capabil să asigu

re că avem și
că vom avea în continuar
e resursele de
bază pentru a supraviețui,
precum apa,
hrana și energia. A fi sust
enabil
înseamnă a avea grijă de pla
netă și a trăi
în limitele a ceea ce ne po
ate oferi ea.
Essen

18
 Atenție la deșeuri
Data viitoare când arunci ceva la coșul de gunoi,
gândește-te puțin. În medie, fiecare dintre cei
500 de milioane de locuitori ai UE aruncă aproximativ
o jumătate de tonă de deșeuri menajere pe an! Deși
crește cantitatea deșeurilor reciclate, o mare parte
ajunge în continuare în depozitele de deșeuri. Deșeurile
în putrefacție emană în aer cantități uriașe de metan –
un gaz cu un puternic efect de seră –, contribuind la
schimbările climatice. În prezent, datorită gestionării mai
bune a deșeurilor, se recuperează mai multă energie,
iar legislația UE privind depozitele de deșeuri contribuie
substanțial la schimbarea situației. Prevenirea risipei
devine tot mai importantă pe măsură ce populația lumii
crește, iar noi ne consumăm resursele naturale finite.

Ce risipă!
Imaginează-ți că te întorci acasă de la supermarket și
arunci direct la gunoi o treime din ce ai cumpărat. Cam
aceasta este proporția din alimentele produse la nivel
global care se pierde sau se aruncă în fiecare an.
Comisia Europeană depune eforturi pentru a contribui
la sensibilizarea publicului cu privire la realizarea
înțeleaptă a cumpărăturilor, la semnificația informațiilor
de pe etichetele alimentare și la utilizarea resturilor.
În octombrie 2017, au fost adoptate orientări UE pentru
a încerca să faciliteze – dacă se poate face în siguranță
acest lucru – donarea surplusului de alimente către
băncile alimentare sau utilizarea acestuia ca furaje.
Să ne unim forțele pentru a reduce cantitatea estimată
de 90 de milioane de tone de alimente risipită în prezent

Știai că…
în fiecare an în UE!

ă
prezent, clădirile noi consum
în
rgia pe care
jumătate din ene
irile în anii 1980
? Gândește-te bine
o consumau clăd
înainte de a-ți cumpăra
un gadget nou
Deșeurile provenite din echipamente electrice și
electronice (cunoscute ca DEEE) reprezintă categoria
de deșeuri cu cea mai accelerată creștere din UE. DEEE
conțin o cantitate mare de plastic și metale, inclusiv
unele dăunătoare, ca mercurul, și unele valoroase, ca
aurul (folosit în plăcile de circuite integrate). UE a stabilit
obiective de reciclare a aparaturii electronice, pentru
a economisi resurse și a restricționa materialele
periculoase pe care le pot introduce fabricanții
în produsele electronice, protejând astfel mediul
și pe cei care reciclează.

19
 Industrii
mai curate
Fabricile care construiesc produsele pe
care le folosim zilnic și centralele
electrice care produc electricitatea de
care avem nevoie în locuințe, în școli
și în birouri eliberează cantități mari
de CO2 și alte gaze cu efect de seră
(GES). Pentru a reduce aceste emisii,
UE a conceput primul și cel mai mare
sistem din lume care limitează
cantitatea de GES care se poate emite
și, de asemenea, obligă companiile
să plătească pentru emisiile pe care
le eliberează în atmosferă.
Sistemul UE de comercializare
a certificatelor de emisii (EU ETS)
a fost lansat în 2005 și reprezintă
o componentă-cheie a politicii UE în
domeniul climei. Acoperă peste
11 000 de centrale electrice și fabrici
și include, de asemenea, emisiile
cauzate de transporturile aeriene
din UE.
Sistemul limitează cantitatea anuală
de GES care se poate emite de
companiile europene. Această limită
scade în fiecare an și, deoarece
companiile sunt obligate să își
raporteze emisiile, putem avea
certitudinea că sistemul reduce
poluarea. Cu cât au emisii mai mari
de GES, cu atât au mai mult de plătit
companiile, ele fiind astfel interesate
să emită cât mai puțin, investind, de
exemplu, în tehnologii mai ecologice,
care produc o cantitate mai
mică de CO2.
În prezent, sunt stabilite sisteme
similare în întreaga lume, de exemplu
în China, Coreea de Sud și California.
Pentru sectoarele care nu sunt incluse
în Sistemul UE de comercializare
a certificatelor de emisii, cum sunt
transportul rutier, construcțiile,
agricultura și deșeurile, emisiile de
GES trebuie reduse în continuare,
deoarece există obiective stabilite
la nivel național pentru toate statele
membre ale UE în vederea reducerii
emisiilor în sectoarele respective.
Sprijinirea
tehnologiilor noi
UE contribuie la dezvoltarea
tehnologiilor inovatoare cu emisii de
carbon reduse printr-un fond special
înființat cu ajutorul Sistemului UE
de comercializare a certificatelor
de emisii. S-au alocat în total
2,1 miliarde EUR pentru a susține
38 de proiecte din Europa. Unele
proiecte pun accentul pe energia
regenerabilă, cum ar fi turbinele
eoliene din largul mării, energia
geotermică și biocombustibilii, precum
și tehnologiile noi, care captează
carbonul și îl stochează sub pământ.
UE și statele membre vor continua
să sprijine cercetarea și dezvoltarea
de inovații cu emisii de carbon reduse
prin intermediul Fondului pentru
inovații și al Programului-cadru
pentru cercetare și inovare al UE.
Obiectivul-cheie este acela de
a transforma ideile privind emisiile
de carbon reduse în soluții practice
pentru multe sectoare din viețile
noastre. Imaginează-ți clădirile sau
mașinile viitorului fără oțel-carbon
sau mașinile care funcționează drept
baterii mobile care ar putea contribui
la alimentarea locuințelor!

Stocarea carbonului sub pământ

Captarea și stocarea dioxidului de carbon este
o tehnică ce captează dioxidul de carbon emis de
centralele electrice și fabrici, îl comprimă și apoi
îl transportă într-un spațiu de depozitare
adecvat, situat sub pământ, la mare adâncime.
Acest proces are un potențial considerabil de
a sprijini lupta împotriva schimbărilor climatice
în Europa și în întreaga lume: spațiile subterane
pot depozita practic întreaga cantitate de dioxid
de carbon timp de sute, chiar mii de ani. Cu toate
acestea, tehnologia este foarte costisitoare
în prezent și în Europa sunt în desfășurare doar
două proiecte comerciale. Drept urmare,
UE furnizează finanțare inițială pentru a sprijini
proiectele de captare și stocare a dioxidului de
carbon și a crea norme pentru a se asigura că
tehnica este utilizată ecologic.

20

Măsuri beton privind
emisiile de CO2
Betonul este esențial pentru construirea
de drumuri și poduri, dar pentru
fabricarea principalului său ingredient,
cimentul, se generează cantități mari de
CO2. În urma fabricării unei tone de ciment
se eliberează o tonă de CO2, fiindcă, de
cele mai multe ori, cimentul se fabrică prin
încălzirea calcarului la temperaturi
înalte. Industria cimentului începe acum
să producă beton mai durabil investind în
tehnologii moderne și folosind materiale
care emit mai puțin CO2.
100 % energie
regenerabilă până
în 2030?
În comitatul Kalmar din Suedia,
autoritățile locale și companiile din
domeniul energiei electrice colaborează
pentru a încerca să elimine complet
combustibilii fosili din zonă până în 2030.
Acest lucru va asigura, de asemenea,
o dezvoltare durabilă și va crea locuri
de muncă. Printre acțiunile întreprinse
se numără autobuzele care funcționează
100 % pe bază de energie regenerabilă,
inițiative de car-sharing (dintre care unele
includ deja autovehicule electrice),
producerea de combustibil din deșeuri
alimentare și obținerea energiei de
la fermele solare și eoliene.
Se pregătesc
noi locuri de muncă
Cum ar fi să lucrezi cu tehnologii de ultimă oră?
În prezent există multe locuri de muncă în domenii
precum energia regenerabilă, care nu existau acum
zece ani. Unele țări din UE au înființat chiar centre
de formare speciale pentru exploatarea și întreținerea
turbinelor eoliene din largul mării. Imaginează-ți cum
ar fi să te urci pe o turbină eoliană cu înălțimea de
85 de metri pentru a repara o componentă electrică
sau pentru întreținerea filtrului de ulei – la mare
distanță de țărm, pe o mare învolburată, în condiții
de vânt puternic!
21

Știai că…
în fiecare an se taie o su
prafață
de pădure tropicală apro
ximativ egală
cu suprafața Greciei?
Pădurile ne
protejează clima
Când vine vorba despre schimbările
climatice, pădurile joacă un rol unic.
Pe de o parte, acestea eliberează
gaze cu efect de seră când copacii
sunt tăiați sau se descompun ori când
solul de sub aceștia este afectat,
contribuind la încălzirea globală.
Pe de altă parte, pădurile captează
gazele cu efect de seră prin
fotosinteză și contribuie, de
asemenea, la răcirea planetei. Astfel,
ele reprezintă un factor esențial în
lupta împotriva schimbărilor climatice.
Cum ne putem asigura că pădurile au
un efect pozitiv? O soluție eficientă
o poate reprezenta gestionarea durabilă
a pădurilor, ce implică plantarea de
copaci noi pentru a-i înlocui pe cei
bătrâni sau pe cei care au fost tăiați.
Țările UE colaborează pentru a spori
rolul pădurilor în cadrul acțiunii UE
împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii taie pădurile într-un ritm

alarmant în întreaga lume: până la
80 % din despăduririle tropicale au
ca scop punerea la dispoziție a
terenurilor pentru ferme, dar copacii
sunt tăiați și pentru a fi realizate
produse precum cheresteaua și hârtia
sau pentru construcția de drumuri și
de mine. Pe lângă accelerarea
schimbărilor climatice, despădurirea
distruge habitatul animalelor
sălbatice și modifică regimurile de
precipitații, având ca efect secetele.

22
Protejarea
pădurilor lumii
Un program numit REDD+ (Reducerea
emisiilor cauzate de despăduriri și
de degradarea pădurilor plus
conservarea) ajută țările tropicale
să adopte abordări mai durabile.
Prin acest program, oamenii din țările
în curs de dezvoltare sunt plătiți ca
să își conserve pădurile, calculând
valoarea dioxidului de carbon care
nu pătrunde în atmosferă prin faptul
că nu se taie pădurile și convertind
această valoare în fonduri pentru
utilizarea terenurilor forestiere într-un
mod inteligent din punctul de vedere
al climei. În peste 40 de țări s-au
folosit bani proveniți din REDD+,
Știai că…
t r ă ie s c p e s te un sfert
în sol
dintre toate
de pe Pământ
acordându-se atenție, de exemplu,
monitorizării pădurilor (măsurării
copacilor), îmbunătățirii intervenției
pompierilor în cazul incendiilor
forestiere și dezvoltării industriei
agroforestiere (care îmbină
agricultura și silvicultura). În acest
scop este necesară asigurarea unui
echilibru atent între conservare și
protejarea intereselor celor care
locuiesc în pădure și se bazează
pe aceasta pentru alimentație, apă
și alte resurse. Statele membre și
instituțiile UE au contribuit până în
prezent cu peste 1 miliard EUR pentru
activitățile REDD+ din Asia, Africa
și America Latină.
speciile vii
?
Excelentul depozit
de carbon din sol
Mulți cred că solul de sub picioarele
noastre este doar praf, dar el joacă
un rol esențial în reglarea climei pe
planetă. Solul depozitează carbon mai
ales sub formă de materie organică și
este al doilea depozit de carbon al
Pământului ca mărime, după oceane.
Se estimează că 0,1 % din cantitatea
de carbon stocată în prezent în
solurile din Europa reprezintă
echivalentul emisiilor anuale de la
până la 100 de milioane de mașini.
Capacitatea solului de a reține
cantități uriașe de carbon stocat
s-a redus în ultimele decenii, în mare
parte ca urmare a practicilor
nesustenabile de gestionare
a terenurilor și din cauza schimbării
destinației terenurilor. Cu toate
acestea, bunele practici forestiere
și buna gestionare a terenurilor pot
contribui la menținerea sau chiar
la sporirea cantității de carbon
depozitate în sol.
23
 Combaterea
b ă r i lo r c l i m a t ic e
schi m în întreaga lume

„
Planeta noastră nu poate
fi salvată dacă nu lăsăm
combustibilii fosili în pământ,
acolo unde le este locul.
Este nevoie de o revoluție și de
o schimbare semnificativă chiar
acum. O schimbare care să
conducă în direcția unei noi
conștiințe colective. O nouă
evoluție colectivă a rasei umane,
inspirată și facilitată de
o conștientizare a caracterului
urgent din partea voastră,
a tuturor. Știm cu toții
că inversarea traseului
schimbărilor climatice nu va
fi ușoară, însă instrumentele
necesare ne stau la dispoziție –
asta dacă le folosim înainte
să fie prea târziu.”
Leonardo DiCaprio, mesager al ONU
pentru pace, vorbindu-le liderilor
mondiali reuniți la ceremonia de
semnare a Acordului de la Paris,
New York, aprilie 2016.
24
E
forturile globale de a contracara schimbările
climatice au început în 1992, când țările din întreaga
lume au semnat un tratat internațional, denumit
Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind
schimbările climatice (CCONUSC).
Țările se unesc
pentru a lua
măsuri în ceea
Știai că…
aproape toate țări
au semnat Convenți
a Organizației Nați
Unite privind schimb
climatice? Sunt 197
le lumii
a-cadru
unilor
ările
de
semnatari, printre
ce privește clima numără și toate st
care se
atele
membre ale Uniunii Eu
Unele țări, inclusiv toate statele ropene,
membre ale UE, au adoptat obiective
precum și UE
ca organizație.
cu caracter obligatoriu de a-și limita
emisiile de gaze cu efect de seră
până în 2020, în baza unui acord
numit Protocolul de la Kyoto. Dar, preindustrială. Guvernele au convenit,
chiar dacă și alte țări s-au angajat de asemenea, să încerce să limiteze
să ia măsuri voluntare, aceste creșterea temperaturii globale la
maximum 1,5 °C, deoarece oamenii
angajamente nu ar fi fost suficiente
pentru a evita schimbările de știință din întreaga lume au
climatice periculoase. convenit că astfel s-ar reduce
în mod semnificativ riscurile și
Așadar, au avut loc negocieri privind impactul schimbărilor climatice.
un nou acord care ar necesita luarea Un alt aspect-cheie al acordului este
de măsuri de către toate țările din de a consolida capacitatea țărilor, în
lume – și, în 12 decembrie 2015 special a celor mai puțin dezvoltate,
la Paris (Franța), aproape 200 de de a face față impacturilor produse.
guverne au căzut de acord asupra
Însă și cetățenii și companiile joacă
primului acord universal obligatoriu
privind schimbările climatice. un rol important. În întreaga lume,
orașele mari și mici, companiile,
Istoricul Acord de la Paris stabilește investitorii și persoanele fizice iau
un plan de acțiune în vederea limitării deja măsuri, astfel încât clima
încălzirii globale la mai puțin de 2 °C noastră să rămână sigură
față de nivelul din perioada și previzibilă.

Știai că…
în 2016, UE a
generat mai
10 % din emisii puțin de
le globale de
timp ce China CO ,
a generat 29 2 în
%, iar
SUA 14 %?
O dovadă
de angajament la
nivel mondial
La 22 aprilie 2016, 174 de țări au
semnat în mod formal Acordul de la
Paris în New York – de departe cel
mai mare număr de țări semnatare din
istorie ale unui tratat internațional
într-o singură zi. Pentru ca Acordul
de la Paris să devină lege, acesta
a trebuit să fie ratificat în mod
formal de cel puțin 55 de țări,
reprezentând cel puțin 55 % din
totalul de emisii la nivel global.
UE a ratificat formal acordul
la 5 octombrie 2016, declanșând
intrarea acestuia în vigoare la
4 noiembrie, la mai puțin de un an
de la adoptarea acestuia.
Finanțarea
schimbării
Națiunile mai sărace și mai
vulnerabile au nevoie de ajutor pentru
a-și reduce emisiile și a se adapta la
impacturile schimbărilor climatice. UE
asigură cele mai mari fonduri publice
menite să ajute țările în curs de
dezvoltare să finanțeze proiecte în
domeniul climei. De exemplu, în 2016,
UE și țările membre ale acesteia au
contribuit împreună cu 20,2 miliarde
EUR pentru a ajuta aceste națiuni să
abordeze schimbările climatice. De
asemenea, țările UE au contribuit
cu aproape jumătate din suma de
10 miliarde USD rezervată pentru
noul Fond verde pentru climă, care
susține și țările în curs de dezvoltare.
Repere
Se creează Grupul Interguvernamental privind Schimbările
Climatice (IPCC), care reunește mii de oameni de știință
1988 pentru a evalua dovezile științifice privind schimbările
climatice și impacturile acestora.
Aproape toate țările din lume se alătură Convenției-cadru
a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice
1992 (CCONUSC), principalul tratat internațional pentru
combaterea schimbărilor climatice.
1997
CCONUSC adoptă Protocolul de la Kyoto, primul tratat
din lume referitor la emisiile de gaze cu efect de seră.
UE își lansează Sistemul de comercializare
2005 a certificatelor de emisii (vezi pagina 20).
UE adoptă pachetul său privind clima și energia pentru 2020,
cu trei obiective principale: reducerea emisiilor de gaze cu
2007 efect de seră cu 20 % în comparație cu 1990; mărirea cotei
surselor regenerabile la 20 % din energia utilizată în UE; și
sporirea cu 20% a eficienței energetice.
O conferință a ONU la Copenhaga pe tema schimbărilor
2009 climatice se încheie cu un acord general privind unele
reduceri obligatorii de emisii.
100 de lideri mondiali se întrunesc în cadrul unui summit al ONU
la New York privind schimbările climatice; al cincilea raport al
IPCC privind schimbările climatice declară că încă mai poate fi
2014 atins obiectivul „sub 2 °C”; UE adoptă pachetul privind clima
și energia pentru 2030, care include și obiectivul de reducere
cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE
în comparație cu 1990.
Se convine asupra unui nou tratat global privind clima –
Acordul de la Paris. 195 de țări își iau angajamentul de
2015 a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în vederea
limitării creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C
peste nivelurile preindustriale.
2016 Acordul de la Paris intră în vigoare la 4 noiembrie 2016.
25
 u!
T
t ă
E rândul
u ce părere ai? Te preocupă
amenințările schimbărilor
climatice? Te pasionează
necesitatea de a reduce emisiile de
carbon? Un bun început este să faci
schimbări în acțiunile cotidiene în așa fel
încât să îți reduci amprenta de carbon.
Nicio măsură pe care o iei nu este prea
mică.
Fă alegeri
inteligente
O măsură pe care o poți lua este să >chevron-right Acordă atenție ambalajelor:
faci alegeri inteligente. ambalajele din plastic produc
o cantitate mare de deșeuri și sunt Știai că…
>chevron-right Transport mai verde: mergi pe jos, adesea dificil de reciclat. Încearcă să
cu bicicleta sau cu mijloacele de eviți produsele ambalate și ia la tine
amprenta medie de carbon
transport în comun ori de câte ori ai o sacoșă reutilizabilă pentru a-ți a unui european este de
posibilitatea. Dacă poți, încearcă să transporta cumpărăturile. aproape 7 tone de CO pe
eviți zborurile. 2 an?

>chevron-right O utilizare mai inteligentă

a energiei: nu încălzi camerele mai
mult decât este necesar. Folosește
becuri cu consum redus de energie.

>chevron-right Un regim alimentar verde: atunci

când consumi mai multe fructe și
legume și mai puțină carne faci o
favoare atât climei, cât și sănătății
tale. Evită consumul excesiv de
carne de vită. Încearcă să nu faci
risipă de mâncare.
SFATUR
 Lăsa
I UT IL E
comput t în stan
er c db y, un t
lucru es onsumă în cont elevizor sau un
te valab inuare e
încărca il și atun nergie.
încărcă t pest ci când Același
torul nu e noapte – și ch îți ții telefonul
Dacă op e conec iar și at la
rești și ta u
scoți din t la telefon – se nci când
priză dis p
p pozitive ierde energie!
 Dacă â nă la 10 le poți eco
reduc %. nomisi
reduce f i temperatura în
ac re
asemen tura de energie gistrată de ter
ea, seta a familiei mo
nopții și re
atunci c a unei tempera tale cu p stat cu 1 °C poți
ând nu e turi mai ână la 10
ști acas mici pe %. De
ă va red parcurs
c hiar ma uce valoa ul
 Înch i mult. rea fact
ide robin urii
econom etul în
isi mulț timp ce te speli
i
pentru u litri de apă. De pe dinți – astfe
n duș, s asemen l vei
consum p e
ul de en re deosebire de a, știai că
ergie es o baie,
ori mai
mic, iar te de până la pa
este mu apa con tru
lt mai p sumată
uțină?
26
Compensarea
emisiilor
de carbon
Compensarea emisiilor de carbon are
loc atunci când calculezi cantitatea
de carbon pe care o eliberează
o activitate, cum ar fi un zbor cu
Tinerii
avionul pe distanță mare, iar apoi europeni
oferi bani unei organizații pentru
a reduce emisiile în alte domenii sau, deschid calea Spune-ți părerea!
în unele cazuri, pentru a planta
copaci. Sună bine, dar unii oameni De ce să nu transformi Ce-ar fi să te implici și tu?
spun că e mai bine să ne străduim să provocările privind clima într-o
Poate că îți vine vreo idee care ar
creăm mai puțin carbon. Tu ce crezi? competiție distractivă la
putea schimba viitorul!
școală? Întreabă-ți profesorii
dacă se poate organiza o ligă, Pregătește-ți argumentele și participă
la dezbaterea pe tema schimbărilor
Refolosirea,
în cadrul căreia clasa sau
grupul cel mai ecologic va climatice la școală și acasă. Iar dacă

repararea și câștiga un premiu. te pasionează suficient de mult acest

subiect, poți derula o campanie pentru
reciclarea Iată câteva idei: organizarea măsuri privind clima:

deșeurilor unei grădini a școlii, prânzuri

fără gunoi, o campanie „Hai cu
>chevron-right Discută problemele cu prietenii și cu

contribuie la
familia și fă-i să se implice. Le vei
bicicleta la școală”, un schimb
putea explica aceste subiecte astfel
economisirea
de cărți.
încât să aibă cu adevărat efect, iar
ale
resurselor natur
dacă văd cât de mult îți pasă ție,
Știai că poți recrea efectul de
le va păsa și lor mai mult.
insuficiente, la
seră folosind doar un borcan
din sticlă și două termometre? >chevron-right Încurajează-ți familia să își schimbe

economia de comportamentul atât acasă, cât și în

energie și la
viața de zi cu zi.

lor > Află ce măsuri climatice ia școala ta.

reducerea emisii
chevron-right

>chevron-right Scrie-le primarilor, politicienilor și

de CO2. liderilor de afaceri pentru a-i încuraja
să ia măsuri.

De asemenea, ține Spune-ne ce crezi despre schimbările

climatice și ce faci tu în privința
minte aceste acestora la adresa:
https://ec.europa.eu/clima/citizens/
două lucruri: eu_ro

1. Pentru a citi și alte sfaturi privind

clima, accesează:
Nu e prea târziu pentru
a salva clima. https://ec.europa.eu/clima/citizens/
tips_ro

Vino să vezi cele mai noi filme ale

2. noastre pe:
https://www.youtube.com/user/
EUClimateAction
Și tu poți schimba ceva.

27
 nez/spaniol
ERIK – 11 ani – da atice?
t pe nt ru a co m ba te schimbările clim replantăm. Nu doar în
Ce trebuie făcu iem copaci și să înce
pem să îi copacii ne
rece
să tă
Trebuie să încetăm ropa și Asia, în Africa – peste tot. Deoa
Amazon ia , ci și în Eu
dau oxigen. climatice?
nt ru a co m bate schimbările omisirea apei este
Ce fa ci pe
da că nu es te ne ce sar. Totodată, econ i. Încerc să consum
Nu aprind lumina ri în loc de bă
prin urmare fac dușu
foarte importantă, gie posibil.
cât mai puțină ener ribuie,
e sc him ba nim ic , în să, dacă fiecare cont
nu poat aceste
O singură persoană l. Este necesar ca oamenii să înțeleagă e împreună
putem sc him ba to tu ții, pu te m co mb at
le vor înțelege cu to
aspecte și, odată ce .
schimbările climatice

MAJA – 13 ani – slov

acă/slovenă
Cum afectează plane
ta schim bările climatice?
Temperaturile se modif
ică foarte rapid, în prez
diferențele dintre cele ent estompându-se
patr
se contopesc. Nu știm nic u anotimpuri. Vara, iarna, primăvara și toam
iodată ce temperatură na
totodată o serie de inu va fi, înregistrându-se
ndații grave, dezastre
și secete.
Ce faci pentru a comb
ate sc himbările climatice?
Personal, merg pe jos pâ
nă la școală zilnic și înce
puțin posibil. Mă deplase rc
z pe jos, cu tramvaiul și să merg cu mașina cât mai
asemenea, separ deșeur așa mai departe. De
ile, precum plasticul și hâ
opinia mea, dacă toată rtia, în scopul reciclăr
lumea ar proceda la fel, ii.
situația s-ar schimba în În
bine.

n
PAOLO – 16 ani – italia
tice?
ța schimbările clima
Cum îți afectează via i
datoria mea să
degrabă, simt că este de r existenței mele.
on sa bil ita te sa u, ma
Am o resp un viito
c ceva pentru a asigura
reacționez acum și să fa
rile climatice?
ru a combate schimbă
Ce trebuie făcut pent at ă lum ea le poate face. Totu
și, lucrurile
or e pe ca re to el politic,
Sunt lucruri min e, tr eb uie făcute și luate la niv
iile imp or ta nt ce noi votăm
majore, deciz pin d în tr-un fel de noi, deoare uația actuală.
de no i. Sa u de
nedepinzând r schimba sit
îi votăm pe cei care vo
politicienii. Trebuie să

– german
RAPHAEL – 11 ani
imatice?
m af ec te az ă plan eta schimbările cl topirea calotelor
Cu bările climatice sunt
de schim de uragane
Problemele generate ne lor și po sibilitatea formării
ire a oc ea
glaciare, încălz
și furtuni.
e climatice?
mbate schimbăril
Ce faci pentru a co rgem mai puțin cu
le sp un pă rin ți lor mei că ar tr ui să me rcăm să economisim
eb
Eu unul ea, înce
bicicleta. De asemen
mașina și mai mult cu
inile aprinse.
energie nelăsând lum

28
 eză
ani – portugh
CAROLINA – 15
imatice?
ec te az ă ța ra schimbările cl e
stiere
de incendii fore iar
Cum îți af lo vi tă de o se ri ,
ugalia a fost fost afectată
Anul trecut, Port ile climatice. Întreaga țară a nu doar la nivel
mbăr e–
cauzate de schi de populație au fost însemnat pini din Leiria a ars
su fe ri te du re a de
pierderile an cu lt ural. De exemplu,
pă
și pe pl
personal, ci
400 de ani.
complet. Dăinuise rile climatice?
mbate schimbă De asemenea,
Ce fa ci pe nt ru a co
mi ne în vi aț a mea de zi cu zi. ui de
t ce ține de terii gradul
Încerc să fac to grup de la școală dedicat creș special în rândul
un în
fac parte dintr- privire la schimbările climatice, video.
en ti za re cu un pr oi ec t
conști oa la no as tr ă. Lucrăm la
șc
persoanelor din

ză
VAPPU – 16 ani – finlande
schimbările climatice?
Cum îți afectează viața oarece nu sunt
t neapărat observabile, de
Schimbările climatice nu sun imbările
iei în mână și să spui: „Iată sch
ceva concret – nu poți să le
climatice!”. Mă gândesc
ectează viața foarte mult.
Schimbările climatice îmi af nsu m. Atunci când
cial la câtă energie co
zilnic la acest aspect, în spe ag lom era t la orele
pe undeva sau trafic
văd o lumină în plus aprinsă ec ta vii torul
reb cum ne-ar putea af
de vârf, pur și simplu mă înt
toate acestea.

ani – austriac
JONATHAN – 13
r climatice?
ii de sp re ca uzele schimbărilo vehiculele, avioan
ele și alte
Ce șt c de oa re ce au to
ice au lo
Schimbările climat t emit CO2, iar acest CO2 intră în
sp or
mijloace de tran lui.
ân tu
atmosferaPăm climatice?
te az ă plan eta schimbările pesc din cauza
Cum af ec
de la Po lu l No rd și Polul Sud se to în circulație
Calotele glaciare Acest proces generează intrarea le mici pot
. le
încălzirii planetei i de apă, ceea ce înseamnă că insu
ăț
a unor noi cantit
fi inundate.

B  10 B 9 C  8 B  7 C  6
B  5 C  4 A  3 B  2 A  1
întrebările testului:
Răspunsuri la

29
 ML-06-17-093-RO-N
Ești expert în schimbările climatice?
1 Cu cât s-a angajat UE să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020?
A Cu 20 % față de nivelul B Cu 12 % față de nivelul C Cu 17 % față de nivelul
din 1990 din 1990 din 2005

2 Care dintre aceste gaze contribuie la încălzirea globală?

A Oxigenul B Metanul C Argonul

3 Care dintre următoarele cauzează creșterea nivelului mărilor?

A Încălzirea oceanelor B Navele grele C Eroziunea plajelor

4 Dacă mergi în vizită la rude care locuiesc în celălalt capăt al țării, cum poți călători cel mai
ecologic până acolo?
A Cu mașina B Cu trenul C Cu avionul

5 Care dintre următoarele nu este energie regenerabilă?

A Energia geotermică B Energia solară C Energia pe bază de cărbune

6 Prin ce instrumente limitează UE emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la centralele

electrice și instalațiile industriei grele?
A Prin Protocolul de B Prin Regulamentul UE C Prin Schema UE de
la Montreal privind exploatarea comercializare a
lemnului certificatelor de emisii

7 Pentru a reduce riscurile și impactul schimbărilor climatice, comunitatea internațională a

convenit să limiteze creșterea temperaturii globale sub un anumit nivel. Care este acesta?
A 3 °C peste temperatura B 2 °C peste temperatura C 4 °C sub temperatura
dinaintea revoluției dinaintea revoluției din anul nașterii lui
industriale industriale Leonardo da Vinci

8 Care dintre următoarele nu eliberează dioxid de carbon în atmosferă?

A Incendiile forestiere B Defrișarea C Captarea și stocarea
carbonului

9 Ce proporție din alimentele produse la nivel global se risipește anual?

A 1/4 B 1/3 C 1/5

10 Care dintre următoarele enunțuri este adevărat?

A E
 ste prea târziu pentru B Toată lumea poate C Schimbările climatice au
a salva clima contribui la oprirea cauze în totalitate
schimbărilor climatice naturale

(răspunsurile la pagina 29)