Sunteți pe pagina 1din 17

REABILITAREA STRUCTURILOR DIN

BETON ARMAT FĂRĂ MODIFICAREA


SISTEMULUI STRUCTURAL
Echipa: Mihai Denisia și Ciocan Ilaria
Master: Inginerie structurală
2019-2020
ASPECTE GENERALE

REABILITAREA UNEI CONSTRUCȚII se referă la refacerea sau înnoirea unei construcții degradate pentru a asigura același nivel
al funcțiunii pe care îl avea clădirea înainte de degradare.

În mod curent se întâlnesc degradări ale construcţiilor cauzate de îmbătrânirea materialului prin depăşirea duratei de viaţă,
apariţia fenomenului de oboseală, curgere lentă, fluaj şi din încărcări alternante sau din acţiunea unor agenţi chimici.

Sunt numeroase cazurile când avariile construcţiilor sunt datorate degradării terenului de fundare prin creşterea nivelului
pânzelor freatice, lipsa măsurilor de protecţie în cazul pământurilor sensibile la umezire şi a pământurilor cu umflări şi
contracţii mari, infiltraţia apelor pluviale şi tehnologice sau infiltraţia apelor ca urmare a întreţinerii defectuoase a instalaţiilor
de alimentare cu apă, de canalizare şi de încălzire.

Nu sunt de neglijat nici greşelile de proiectare care pot impune procesul de reabilitare, cum ar fi situaţiile când inginerul
proiectant acceptă sisteme structurale improprii, ca produs al creaţiei arhitecturale, sau cazurile în care beneficiarul schimbă
ulterior destinaţia construcţiei şi rezultă o subevaluare a încărcărilor.

Uneori, în procesul de proiectare pot apărea şi erori conceptuale referitoare la alcătuirea structurală, de modelare sau chiar de calcul.

Foarte frecvente sunt şi greşelile de execuţie, când sunt utilizate materiale de calitate inferioară, nu se respectă proiectul sau
tehnologiile de punere în operă. Pot apărea deficienţe prin solicitarea elementelor structurale înaintea atingerii parametrilor de
rezistenţă ai materialelor sau prin efectuarea lucrărilor pe timp friguros fără măsuri adecvate.
ASPECTE GENERALE

Schimbarea
destinației
clădirii
Soluții pentru
sporirea rezistenței
structurale

Înlocuirea sau
Modificarea Reabilitare modificarea
structurală
structurală parțială a
construcției

Intervenții FĂRĂ Intervenții CU


modificarea modifcarea sistemului
sistemului structural structural

Refacerea
structurală
locală REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT FĂRĂ
MODIFICAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
INTERVENȚII DE REABILITARE FĂRĂ MODIFICAREA
SISTEMULUI STRUCTURAL

IMPORTANT! Optimizarea soluţiilor Beton armat + Armături longitudinale și transversale


tehnice conduce la implicaţii semnificative
de ordin economic și social, fapt pentru care
fiecare tip de structură trebuie să fie
analizată separat, neexistând soluţii
universal valabile.
Materiale compozite cu fibre de diferite naturi (CPAF)

CĂMĂȘUIREA ELEMENTELOR
STRUCTURALE
Umplerea golurilor arhitecturale (de uși, ferestre)

Dezvoltarea secțiunilor elementelor cu prelungiri (de tip


MODALITĂȚI DE REALIZARE
aripă sau talpă) conectate la elementul de bază.

MĂSURI CARE ELIMINĂ


Transformarea unor elemente de tip scurt, în elemente cu
COMPORTAREA FRAGILĂ A
proporții și comportare de elemente lungi.
ELEMENTELOR
CĂMĂȘUIREA GRINZILOR – SISTEM CLASIC

CAUZE CARE CONDUC LA DEFICIENȚE STRUCTURALE CE SOLUȚII DE REFACERE A CAPACITĂȚII PORTANTE A GRINZILOR FĂRĂ
NECESITĂ REFACEREA CAPACITĂȚII PORTANTE MODIFICAREA SCHEMEI STATICE

EXPLOATARE (condiții severe de mediu, Montarea de armături longitudinale, cu sau fără


suprasolictări statice sau dinamice). betonare (figura nr. 1).

DEFICIENȚE DE EXECUȚIE (beton sub clasa prescrisă, Montarea de armături transversale şi longitudinale
goluri, segregări, fisuri, deformații datorate decofrării suplimentare cu cămăşuire din beton parţială sau
timpurii, precomprimarea sau armarea insuficientă). totală (figura nr. 2).

Montarea de armături transversale suplimentare,


cu sau fără protecţie de beton sau mortar de
ciment (figura nr. 3).

Problemele care se ridică sunt legate de comportarea ansamblului prin prisma noilor materiale adăugate, prin comportare înţelegând
aspecte legate de calculul unor astfel de secţiuni şi măsurile constructive necesare pentru asigurarea, în condiţii de siguranţă, a
exploatării unor astfel de elemente.

Utilizarea acestui mod de refacere a capacităţii portante la grinzi presupune un consum foarte mare de manoperă, cu întreruperea
proceselor tehnologice susținute de structură.
Consolidare prin suplimentare de armături longitudinale
Consolidare prin suplimentarea armăturilor transversale și
longitudinale, cămășuire cu beton armat turnat in situ
Consolidare prin suplimentare de armături transversale
CĂMĂȘUIREA STÂLPILOR – SISTEM CLASIC

CAUZE CARE CONDUC LA DEFICIENȚE STRUCTURALE CE NECESITĂ SOLUȚII DE REFACERE A CAPACITĂȚII PORTANTE A STÂLPILOR FĂRĂ
REFACEREA CAPACITĂȚII PORTANTE MODIFICAREA SCHEMEI STATICE

EXPLOATARE (condiții severe de mediu,


Substituire sau refacere parțială (figura nr. 4 - a,b).
suprasolictări statice sau dinamice).

DEFICIENȚE DE EXECUȚIE (beton sub clasa prescrisă,


goluri, segregări, fisuri, deformații datorate decofrării Rigidizare prin adaos de material (figura nr. 4 –
timpurii, precomprimarea sau armarea insuficientă). c,d; figura nr. 5).

MODALITĂȚI DE CONSOLIDARE A STÂLPILOR FUNCȚIE


DE TEHNOLOGIA UTILIZATĂ
Materialele care se utilizează la consolidarea stâlpilor trebuie să fie
mai durabile decât cele vechi, să asigure protecția corespunzătoare
pentru armăturile introduse, să asigure legătura între betonul vechi și Consolidare cu beton turnat în
cel nou și să aibă contracții minime sau neglijabile. cofraj

Beton torcretat
Soluții de refacere a capacității portante a stâlpilor
CĂMĂȘUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE CU MATERIALE
COMPOZITE (CPAF)

MATERIALELE COMPOZITE sunt sisteme multifazice obţinute Proprietăţile compozitelor polimerice armate cu fibre (CPAF)
pe cale artificială, prin asocierea a cel puţin două materiale sunt influenţate în mod semnificativ de direcţia de solicitare →
chimic distincte, scopul final fiind obținerea unui material cu compozitele armate unidirecțional au caracteristici mecanice
proprietăţi care nu pot fi obţinute de oricare dintre cu valori maxime în direcţia fibrelor (longitudinală) și minime în
componenţi lucrând individual. direcţie normală pe fibre (transversală).

• Timp redus de execuție și manoperă ieftină. • Costul materialelor este ridicat.


A D

• Greutate proprie redusă, ușor de transportat și • Materiale rigide, vulnerabile la deteriorări

A manipulat . D cauzate de corpuri dure .

• Rezistență la acțiunea agresivă a agenților


. • Sensibile la schimbări bruște ale secțiunii .
A chimici D

• Nu necesită întreruperi ale funcționării structurii • Au comportare liniar elastică până la rupere, dar
aflate în consolidare. există pericolul unor cedări fragile.
A D
CĂMĂȘUIREA GRINZILOR – SISTEM COMPOZIT

SOLUȚII DE REFACERE A CAPACITĂȚII PORTANTE A GRINZILOR CU


ELEMENTE COMPOZITE

Consolidarea la moment încovoietor presupune


dispunerea CPAF la intradosul grinzii, de obicei pe toată
lungimea acesteia, astfel încât direcția fibrelor să fie
Refacerea capacității portante a grinzii la moment paralelă cu axa elementului.
încovoietor (figurile nr. 6-8)

Refacerea capacității portante a grinzii la forță


tăietoare (figurile nr. 9-11 )

Consolidarea la forță tăietoare prespune dispunerea


Exemple de materiale compozite: CPAF pe suprafețele laterale și la intradosul grinzii astfel
încât direcția fibrelor să fie normală la axa elementului.
Lamele/platbande;

Țesături.

Conectori/ancore de prindere a sistemului compozit


(figurile 12-13).
Consolidare grinzilor la moment încovoietor
Consolidare grinzilor la forță tăietoare
Ancorarea elementelor compozite pe suprafața din beton

Ancorarea elementelor compozite pe


stratul de beton se poate face prin
lipire directă cu adezivi epoxidici
speciali și prin realizarea unor conectori
din același material compozit.
CĂMĂȘUIREA STÂLPILOR – SISTEM COMPOZIT

Este cel mai eficient sistem de consolidare din prezent.

IMPORTANT!
Eficiența confinării stâlpilor cu
Se obține o armare exterioară cu rezultate benefice la sporirea efortului axial
secțiune pătrată/dreptunghiulară
capabil și îmbunătățirea ductilității
se îmbunătățește prin rotunjirea
colțurilor. Această etapă trebuie
realizată obligatoriu înaintea
Rezultat încercări experimentale: Creșterea efortului axial capabil de până la 50% aplicării cămășuielii din CPAF,
(compozite armate cu fibre de sticlă) și 70% (compozite armate cu fibre de carbon). pentru evitarea ruperii/degradării
materialului compozit.

Rezultat încercări experimentale: Creșterea ductilității elementelor de până la 7 ori în


raport cu cele necămășuite.
Consolidare stâlpilor cu elemente compozite