Sunteți pe pagina 1din 9

Bacalaureat

Psihologie 2016
| Sesiunea
iunie-iulie
Subiectul I
1. Mariei îi place să se îmbrace în negru, deoarece îl asociază cu
eleganța, în timp ce Anca nu are nicio haină neagră, deoarece negrul
îi amintește de o întâmplare neplăcută. Acest exemplu arată că
tonalitatea afectivă a unei senzații:

a. depinde de experiența anterioară a subiectului

b. depinde exclusiv de natura stimulului

c. este totdeauna pozitivă

d. este totdeauna negativă

2. Imaginea perceptivă a unui cîine care latră la noi:

a. reprezintă suma senzațiilor furnizate de stimulii ce


acționează simultan asupra noastră

b. se bazează pe informațiile furnizate de mai mulți analizatori


(este plurimodală)
c. se bazează pe informațiile furnizate de un singur analizator
(este unimodală)

d. este o imagine secundară

3. Trecând pe lângă casa prietenului său, Călin evocă din minte


aspecte legate de interiorul acestei case în care intrase de zeci de ori,
întrucât reprezentarea sa este:

a. primară

b. generală

c. contextuală

d. individuală

4. O convingere este:

a. o orientare selectivă, relativ stabilă și activă către un anumit


domeniu de activitate

b. o idee-forță care poate acționa chiar și împotriva instinctului


de conservare

c. o modalitate de semnalizare a unui dezechilibru filiologic în


organism

d. o idee pur raționașă, lipsită de implicare afectivă

5. O persoană care trece, în mod întemeiat, de la respect la dispreț


față de o altă persoană dă dovadă de

a. neseriozitate

b. mobilitate afectivă

c. expresivitate emoționașă

d. imaturitate afectivă

6. Doi dintre colegii tăi sunt frați gemeni. Cu toate acestea, ei au


gusturi, idei, atitudini și comportamente destul de diferite, ceea ce
dovedește că personalitatea fiecăruia este:
a. unică

b. matură

c. sistemică

d. invariabilă

7. Bogdan avea reale aptitudini pentru practicarea tenisului dar,


după câteva înfrângeri, a renunțat la practicarea acestui sport, ceea
ce arată că i-a lipsit acea calitate a voinței numită:

a. perseverență

b. autonomie

c. motivație

d. inteligență

8. Atunci cînd afirmăm despre un om că este mdoest, cinstit și


altruist avem în vedere acea latură a personalității lui numită:

a. temperament

b. caracter

c. inteligență

d. creativitate

9. Deși tatăl său îl îndrumase spre studiul limbilor străine, Blaise


Pascal și-a cultivat, de unul singur, înclinațiile deosebite spre
matematică și științi, iar la vârsta de unsprezece ani a scris un scurt
tratat despre sunetele emise de corpurile care vibrează. motivația lui
a fost una:

a. negativă

b. pozitivă

c. extrinsecă

d. cognitivă
10. Bucuria explozivă, manifestată preț de cîteva minute de un elev
care tocmai a aflat că a obținut o notă mare la examenul de
bacalaureat, face parte din categoria:

a. sentimentelor

b. afectelor

c. emoțiilor curente

d. dispozițiilor afective

Total: 30 de puncte

Răspunsuri:

1. a

2. b

3. d

4. b

5. b

6. a

7. a

8. b

9. d

10. b

Subiectul II
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Platon compara memoria cu un scrib care fixează amintirile
în suflet, iar imaginaţia cu un pictor sau un desenator care
dă formă ideilor.

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizaţi înţelesul a două dintre procesele psihice la care face


referire textul. 4 puncte

2. Prezentaţi, în aproximativ zece rânduri, o modalitate prin care


limbajul este implicat în desfăşurarea unuia dintre procesele
psihice la care se referă textul dat. 6 puncte

3. Explicaţi modul specific în care interacţionează procesele


psihice identificate în text şi precizate la punctul 1., menţionând
totodată şi categoria sau sistemul în care se încadrează fiecare. 10
puncte

4. Construiți un exemplu prin care să evidențiați o operaţie a


gândirii. 4 puncte

5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, faptul că memoria


este un proces activ. 6 puncte

Răspunsuri:

1.

Memoria este acel proces psihic cognitiv superior de întipărire,


depozitare şi reactualizare a informaţiilor; prin intermediul
memoriei, experiența anterioară se păstrează sub forma amintirilor.

Imaginația este acel proces psihic cognitiv superior prin care sunt
produse noi idei și imagini pe baza experienței anterioare, ideile
deja existente fiind selectate, combinate și recombinate,
transformate.

2.

O modalitate prin care limbajul este implicat în desfășurarea


procesului memoriei este aceea că permite fixarea experienței. În
primul rând, în acest sens, prin limbaj se produce înțelegerea unui
mesaj (limbajul permite transmiterea unui conținut). Limbajul
asigură transmiterea mesajului, dar și comandă (prin funcția sa
reglatorie) recepționarea mesajului și depunerea efortului necesar
pentru înțelegerea acestuia. În momentul în care sunt implicate
toate funcțiile limbajului (de comunicare, cognitivă și reglatorie),
este foarte ușor ca mesajul respectiv să se fixeze în memorie (pe o
perioadă mai lungă sau mai scurtă, în funcție de cum este percepută
importanța acestuia).

3.

Memoria și imaginația sunt ambele procese psihice cognitive


superioare care interacționează în desfășurarea vieții psihice a unei
persoane. Memoria stochează experiențele trecute păstrându-le în
psihic și permițând reactualizarea lor. Imaginația, pentru a se putea
desfășura, are nevoie de aceste experiențe, memoria oferindu-i
materialul de la care pornește pentru a produce idei și imagini noi.
Nu se poate imagina ceva pornind de la nimic. Și imaginația ajută
însă procesul memoriei, prin forma ei reproductivă. Este mai ușor să
memorăm ceva dacă ne reprezentăm în minte acel ceva, construind
imagini. De exemplu, putem memora mai ușor o poezie dacă folosim
imaginația reproductivă pentru a ne crea mental cadrul despre care
poezia ne vorbește.

4.

Una din operațiile gândirii este comparația, o operație prin care se


evidențiază asemănările și deosebirile dintre cel puțin două
elemente, după minimum un criteriu, în scopul cunoașterii.
Comparația, de exemplu, se folosește pentru discernerea mediului
înconjurător, o activitate cu rezultate teoretice și practice însemnate.
Folosind comparația ajungem, într-un exemplu concret, la concluzia
că o anumită ciupercă este comestibilă sau otrăvitoare, căutând
asemănările și deosebirile dintre două ciuperci pe baza criteriilor
(un criteriu putând să fie culoarea).

5.

Memoria este un proces activ, simpla posibilitate a reactualizării


informațiilor fiind o dovadă în acest sens. În primul rând,
memorarea este un proces conștient, care necesită și implicarea
altor procese psihice (gândire, atenție, voință). Informațiile din
memorie (în special cele care au fost stocate voluntar) sunt, apoi, în
permanență organizate astfel încât să se împiedice pe cât posibil
procesul uitării. Ele sunt puse pe categorii, sunt reactualizate
periodic doar pentru a nu fi uitate și pot fi scoase din contextul în
care au fost memorate și integrate în contexte foarte diferite.
Memoria necesită așadar implicarea activă a persoanei, atât pentru
lărgirea bazei de date a informațiilor, cât și pentru organizarea ei
astfel încât să fie funcțională și apoi pentru conservarea ei pe un
termen cât mai îndelungat.

Subiectul III
Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe:

A. Menţionaţi două aptitudini speciale. 4 puncte

B. Descrieţi tipul temperamental melancolic. 6 puncte

C. Evidenţiaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelaţie


existentă între temperament şi aptitudini. 10 puncte

D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, comportamentul unei


persoane cu un temperament coleric pusă în situaţia de a
desfăşura o activitate monotonă. 6 puncte

E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit


căreia aptitudinile complexe, generale, cum ar fi, de pildă,
inteligenţa sunt decisiv influenţate de temperament. 4 puncte

Răspunsuri:

A. Două aptitudini speciale sunt: aptitudinea pedagogică și


aptitudinea muzicală.

B. Tipul de temperament melancolic se caracterizează în primul


rând prin introversiune și instabilitate emoțională. Melancolicul este
înclinat spre visare, meditativ, întors spre sine, înclinat spre
literatură (sau altă formă de artă) şi reflecţie interioară. Aceste
caracteristici pot fi valorificate într-un sens pozitiv de către acesta şi
de către societate. Caracteristicile negative sunt instabilitatea
emoţională, lipsa de încredere în sine şi în ceilalţi şi lipsa spiritului
practic.
C. Temperamentul este latura expresivă dar, în acelaşi timp, foarte
generală a personalităţii. El este înnăscut şi ca atare ne însoţeşte pe
tot parcursul vieţii noastre psihice. Aptitudinile sunt, dacă urmăm
interpretarea psihologiei moderne, produsul interacţiunii dintre
factorii ereditari şi factorii de mediu. Te naşti predispus pentru o
anumită apitudine dar împlinirea ei pe plan personal şi profesional
se face doar dacă se îndeplinesc şi anumite condiţii: mediu prielnic,
posibilitatea cultivării – în şcoală sau cu ajutorul cuiva- a acelei
aptitudini, etc.

Printre aceste condiții care favorizează dezvoltarea unei anumite


aptitudini (pentru a deveni capacitate, sau a intra chiar în categoria
talentului) se numără și influența temperamentului. Modul de
expresivitate al unei persoane o face pe aceasta să realizeze anumite
acțiuni cu ușurință, în timp ce pentru altele trebuie să depună foarte
mult efort. De exemplu, introversiunea facilitează buna desfășurare
a activităților solitare, în timp ce extraversiunea facilitează
performanța în activități care țin de contactul cu exteriorul,
comunicare și implicare socială. Drept urmare, un flegmatic și-ar
putea dezvolta cu mai multă ușurință decât un coleric aptitudinile
de cusut motive tradiționale, spre exemplu, deoarece aceste
aptitudini presupun răbdare foarte multă.

Așadar, temperamentul limitează manifestarea aptitudinilor. Deși se


pot găsi variante de a echilibra anumite trăsături caracteriale cu
anumite aptitudini atunci când acestea sunt considerate foarte
contrastante, pentru ca o aptitudine să fie dezvoltată cât mai mult,
în general este bine să se evite anumite combinații. De exemplu,
dezvoltarea aptitudinii pedagogice pentru o persoană colerică sau a
aptitudinilor de vânzări pentru persoanele melancolice.

D. Colericul este o persoană extravertită, reactivă, impulsivă, foarte


activă şi instabilă. De aceea, o activitate monotonă este ceea ce poate
fi mai dificil pentru persoana respectivă. Un coleric angajat într-o
muncă de arhivistică, sau de contabilitate, va fi în mod evident
nemulţumit de locul său de muncă, dezinteresat de acesta, lipsit de
voinţa de a fi cu adevărat competitiv, uşor iritabil, deci şi o prezenţă
neplăcută pentru colegii săi de muncă, doritor să „evadeze” cât mai
repede din condiţionările de la serviciu.
E. Aptitudinile complexe și generale, cum ar fi, de pildă, inteligența,
sunt independente de temperament. Temperamentul și aptitudinile
sunt două laturi separate ale personalității, care deși interacționează
nu se influențează una pe alta decisiv și nu se află în relații ierarhice.
Un argument important, în acest sens, este acela că nu există o
corelație între, de exemplu, gradul de inteligență și temperament.
Persoane de orice tip temperamental pot fi la fel de inteligente, chiar
dacă de multe ori vor alege să își folosească inteligența pentru
realizarea unor identități vocaționale diferite (care să fie potrivite și
temperamentului lor). Aptitudinile generale au rolul de a îmbunătăți
orice activitate, adică inclusiv activități ce ar corespunde unor
temperamente diferite.