Sunteți pe pagina 1din 8

ESOFAGITA

Esofagul face parte din tractul digestiv şi reprezintă un tub prin care mâncarea
ajunge din gură în stomac. Esofagita este o inflamaţie a mucoasei ce căptuşeşte
esofagul care se poate manifesta prin dificultate la înghiţire sau durere toracică.
Cauze ale esofagitei pot fi refluarea acidului din stomac, infecţii, alergii sau
consumul anumitor medicamente. Tratamentul depinde de factorul declanşator şi
de severitatea inflamaţiei.
Cauze ale esofagitelor:
- esofagită de reflux: apare în situaţia refluării frecvente a sucului gastric în esofag,
determinând inflamaţia ţesutului de la acest nivel; sfincterul esofagian inferior
funcţionează că o valvă care împiedică conţinutul acid din stomac să intre în
esofag; când există defecte de închidere a acestui sfincter, apare boala de reflux
gastroesofagian.
- esofagita eozinofilică: reprezintă o inflamaţie a ţesutului esofagian determinată
de acumularea de eozinofile la acest nivel. Eozinofilele sunt celule sangvine cu rol
în declanşarea reacţiilor alergice. Această afecţiune poate fi declanşată de alergeni
alimentari (lapte, ouă, grâu, soia etc.) sau de refluxul acid. Aceşti pacienţi pot
asocia şi alte tipuri de alergii non-alimentare, precum alergiile respiratorii.
- esofagită limfocitară: apare în urma acumulării de limfocite la nivelul ţesutului
esofagian, limfocitele fiind celule sangvine cu rol în imunitate.
- esofagită indusă medicamentos: multiple medicamente orale pot leza mucoasa
esofagiana dacă rămân în contact cu aceasta prea mult timp. De aceea, se
recomandă ca majoritatea comprimatelor să se înghită cu multă apă. Medicamente
ce pot determina apariţia esofagitei sau chiar a ulcerelor esofagiene sunt:
antiinflamatoare (aspirina, ibuprofen, naproxen, diclofenac etc), antibiotice
(tetraciclină, doxiciclină), bifosfonaţi, chinidină.
- esofagită infecţioasă: este determinată de o infecţie bacteriană, virală sau fungică
a ţesutului esofagian; este o cauză rară şi apare la pacienţii cu imunitate scăzută,
precum cei cu cancer sau SIDA. Candida este o ciupercă ce face parte din flora
normală a cavitaţii bucale. Este o cauză comună a esofagitei infecţioase (esofagită
candidozică) şi apare la pacienţii cu sistem imunitar scăzut, diabet, cancer sau
consum de costicosteroizi sau antibiotice.
- esofagită caustică: este o formă severă de esofagită, fiind consecinţa ingestiei
accidentale sau voluntare de substanţe caustice ce ard ţesutul esofagian, putând
duce chiar la perforaţie.
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN (BRGE)
Este conditia medicala in care continutul stomacului se intoarce catre esofag
determinand astfel aparitia unor simptome care afecteaza calitatea vietii si
uneori aparitia unor complicatii.
DESPRE
Simptomele considerate caracteristice pentru BRGE sunt senzatia de arsura care
apare retrosternal (in “capul pieptului”) si care este medical denumita pirozis, si
senzatia de intoarcere a alimentelor din stomac catre gura, dar fara a varsa, si care
poarta medical numele de regurgitatie. Astfel, identificarea a cel putin doua
episoade deranjante de pirozis intr-o saptamana, sunt suficiente de cele mai multe
ori pentru a indica prezenta BRGE.
Atentie, pirozisul poate insa sa apara si fara ca acest lucru sa insemne boala de
reflux gastroesofagian, facand parte din sindromul dispeptic care se poate
manifesta intr-o serie de alte conditii (alimentatie necorespunzatoare, gastrita,
ulcer, afectiuni tumorale, afectiuni ale colecistului). Tinand cont de acest aspect
este absolut necesar ca medicul sa evalueze pacientul si sa identifice cauza
simptomatologiei.

CAUZE
Perturbarea „traseului alimentar”
Pentru a intelege ce se intampla in BRGE este absolut necesar sa explicam cateva
elemente de anatomie si fiziologie. In actul hranirii, dupa ce alimentele sunt
mestecate si inghitie acestea trec printr-un tub care se numeste esofag si care face
legatura intre gura si stomac. La trecerea dintre esofag si stomac se gaseste
sfincterul esofagian inferior care este un inel muscular care functioneaza ca o
valva, permitand alimentelor solide sau lichide sa treaca in stomac, dar fara sa le
mai permita sa se intoarca pe traseul pe care l-au parcurs. Mai departe, alimentele
parasesc stomacul printr-un alt sfincter care se numeste pilor si care este limita
dintre stomac si duoden.
Astfel, perturbarea din diferite motive a acestui „traseu alimentar” poate avea
drept consecinta aparitia refluxului. Deci, vorbim de aparitia unor probleme,
disfunctionalitati (nu mai functioneaza bine) ale mai multor componente, care in
mod normal asigura o “bariera antireflux” (impiedica intorcerea continutului
gastric). Sunt implicate:
 Peristaltica esofagiana slaba - esofagul nu mai impinge alimentele adecvat
catre stomac
 Sfincterul esofagian inferior ineficient – care nu se inchide bine sau se
relaxeaza mai des permitand asfel intorcerea continutului gastric in esofag
 Evacuarea gastrica slaba - stomacul nu se goleste de continut
Aceste conditii determina aparitia refluxului gastric in esofag cu iritatia si
inflamatia acestuia (esofagita) si implicit aparitia simptomatologiei.
Hernia hiatala
O alta cauza este prezenta herniei hiatale. Diafragmul este muschiul care se gaseste
intre torace si abdomen, si care in mod natural are o gaura prin care trece esofagul.
Daca aceasta fereastara se mareste si nu mai strange bine esofagul, atunci este
permisa deplasarea permanenta sau intermitenta a stomacului in torace. Aceasta
situatie se numeste hernie hiatala si favorizeaza aparitia bolii de reflux gastro-
esofagian. Herniile hiatale sunt frecvent intalnite mai ales la pacientii
supraponderali sau cu obezitate. Pana la 50% dintre cei cu obezitate au hernii
hiatale!
FACTORI DE RISC
Printre factorii de risc ai bolii de reflux gastroesofagian se numara:
 Consumul de alcool
 Obezitatea
 Sarcina
 Fumatul
 Consumul unor alimente precum: citrice, ciocolata, bauturi cu cofeina,
grasimi, prajeli, ceapa si usturoi, arome mentolate, condimente, mancaruri
care au in componenta rosii, cum este sosul de spaghetti, pizza, ardeii iuti
 Administrarea unor medicamente, printre care aspirina, diazepam, estrogen,
progesteron
SIMPTOME
Principalele simptome tipice ale bolii de reflux gastroesofagian sunt arsurile
retrosternale (pirozis) si regurgitatiile. Senzatia de arsura apare adesea dupa masa
si se poate agrava noaptea. Pozitia orizontala a corpului poate accentua refluxul.
Totusi, la unele persoane, boala este prezenta fara a se manifesta prin arsuri. In
schimb, apar simptome necaracteristice precum durerea in piept, raguseala (mai
ales dimineata) si dificultatile de inghitire, balonarea. BRGE poate, de asemenea,
sa se manifeste prin tuse uscata si respiratie urat mirositoare.
Cand trebuie sa consulti medicul
Programeaza-te la o consultatie daca:
 Ai simptome frecvente sau severe de boala de reflux gastroesofagian
 Iei medicamente fara reteta contra arsurilor gastrice si fara eficienta mai
mult de doua ori pe saptamana.
Mergi cat mai repede la camera de garda daca ai dureri in piept, mai ales daca apar
si dificultate in respiratie, durere la nivelul bratelor sau maxilarului. Acestea pot fi
semne ale unui infarct de miocard.
COMPLICATII
Netratata, boala de reflux gastroesofagian poate determina aparitia unor
complicatii serioase. Inflamatia continua a esofagului data de acidul gastric poate
cauza ulceratii, sangerari si mai tarziu in evolutie stenozari (ingustari ale
esofagului cu trecerea dificila a alimenetelor). De asemenea, eroziunea mucoasei
esofagiene poate duce la aparitia dificultatilor de inghitire. Unele persoane pot
dezvolta esofagul Barrett, afectiune in care mucoasa esofagiana se modifica, avand
un aspect asemanator cu mucoasa intestinului subtire si care predispune la aparitia
cancerului. Unele studii au aratat ca astmul bronsic, tusea cronica si fibroza
pulmonara pot fi agravate sau chiar cauzate de boala de reflux gastroesofagian.
DIAGNOSTIC
Medicul poate pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian in urma
consultului clinic, pe baza simptomelor si a istoricului tau medical. Exista si
situatii in care exista boala de reflux cu afectarea esofagului, dar fara
simptomatologie. Acest lucru este mai frecvent intalnit la pacientii supraponderali.
Pentru a confirma acest diagnostic, dar si pentru a verifica existenta unor posibile
complicatii, medicul iti va recomanda:
 Endoscopia digestiva superioara. Este o procedura prin care se vizualizeaza
esofagul, stomacul si duodenul cu ajutorul endoscopului, un tub lung,
flexibil si subtire, care are in varf o sursa de lumina si o camera video. Prin
endoscopia digestiva superioara, se pot detecta inflamatia esofagului
(esofagita) si alte complicatii. In cadrul procedurii, se pot preleva si probe de
tesut pentru biopsie.
 Monitorizarea pH-ului esofagian. Un cateter subtire si flexibil se introduce
printr-o nara pana la nivelul esofagului. Cateterul este prevazut cu un senzor
care monitorizeaza cand si cat de mult continut gastric urca in esofag.
 Manometria esofagiana masoara contractiile musculare ritmice din esofag in
timpul inghitirii. Mai ales activitatea sfincterului esofagian inferior, localiat
intre esofag si stomac, cu rol de valva.
 Radiografia eso-gastro-duodenala cu bariu: se realizeaza dupa consumul
unui lichid albicios (bariu) care umple mucoasa tubului digestiv si simuleaza
traseul alimentelor. Aceasta substanta permite medicului sa vizualizeze
anatomia si functia esofagului, stomacului si intestinului subtire.
TRATAMENT
Daca ai arsuri gastrice sau alte simptome specifice bolii de reflux gastroesofagian
de ceva vreme, ar trebui sa te programezi la o consultatie la un medic cu
specializare in medicina interna sau in gastroenterologie. Dupa stabilirea
diagnosticului de BRGE, medicul iti va recomanda, pentru inceput, adoptarea unor
masuri care tin de stilul de viata si administrarea unor medicamente. Daca dupa
minim 8 saptamani de tratament nu observi o imbunatatire a simptomelor, medicul
iti va reevalua situatia si reconsidera tratamentul (schimbarea medicatiei sau chiar
interventia chirurgicala in situatia unui substrat chirurgical).
Masurile care tin de stilul de viata
 Renuntarea la fumat
 Evitarea consumului de alcool
 Pierderea in greutate, daca este nevoie
 Consumul unor portii mai mici de mancare
 Evitarea asezarii in pozitia culcat in primele 3 ore dupa ce ai mancat
 Ridicarea pernelor la 15-20 cm – este nevoie de materiale mai tari asezate
sub perna (cum ar fi lemnul); adaugarea altor perne nu ajuta.
Tratament medicamentos
Printre medicamentele prescrise, se numara:
 Antiacidele (neutralizeaza acidul gastric) – Rennie, Maalox – efectul lor
dureaza putin
 Medicamente care reduc productia de acid (antagonistii receptorilor H2) –
Ranitidina, Famotidina - au efect mai lung decat antiacidele
 Medicamente care blocheaza productia de acid (inhibitori ai pompei de
protoni) – Omez, Nexium, Controloc - sunt mai eficienti decat antagonistii
receptorilor H2
 Medicamente care intaresc sfincterul esofagian inferior si care favorizeaza
golirea mai rapida a stomacului (prokinetice) – Metoclopramid,
Domperidona
Tratament chirurgical
Daca modificarile ce tin de stilul de viata si medicamentele nu sunt suficiente
pentru a trata boala de reflux gastroesofagian sau daca se asociaza cu hernia
hiatala, medicul chirurg va recomanda in urma unei evaluari amanuntite
interventia chirurgicala antireflux, care poate fi fundoplicatura laparoscopica sau
procedeu chirurgical bariatric.
Fundoplicatura laparoscopica
Tratamentul chirurgical standard pentru boala de reflux gastroesofagian este
fundoplicatura pe cale laparoscopica (miniminvaziva). Exista mai multe tehnici
chirurgicale pentru realizarea acestei valve – Nissen, Toupet, Dor. In cadrul
acesteia, se consolideaza sfincterul esofagian inferior prin realizarea unei valve din
peretii stomacului infasurati in jurul esofagului terminal. Acest lucru are ca efect
prevenirea refluxului gastric in esofag prin cresterea eficientei sfincterului
esofagian inferior.
Gastric bypass
In situatia unor leziuni esofagiene avansate sau daca refluxul este intretinut de o
greutate corporala importanta, atunci operatia care o sa controleze foarte bine
refluxul si o sa elimine prin factorul predispozant - obezitatea, este reprezentata de
interventia chirurgicala bariatrica de tipul gastric bypass Roux-en-Y efectuata pe
cale laparoscopica.
PUNCTE CHEIE
 Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) apare cand sfincterul esofagian
inferior nu se inchide corespunzator, iar continutul gastric reflueaza in
esofag.
 Se manifesta prin arsuri retrosternale (pirozis) si regurgitatii acide.
 Boala de reflux gastroesofagian este diagnosticata prin simptomatologie,
endoscopie digestiva superioara, monitorizarea pH-ului esofagian,
manometrie esofagiana si radiografie eso-gastro-duodenala cu bariu.
 Netratata, boala poate determina complicatii precum ulceratii, stenoze,
esofag Barrett si chiar cancer esofagian.
 In prima etapa, se recomanda modificarea stilului de viata.
 Tratamentul include medicamente si proceduri chirurgicale de preferat pe
cale laproscopica (fundoplicatura Nissen, Toupet, Dor, gastric bypass Roux
en Y).

10 afecţiuni care pot cauza dureri în piept


Iată câteva dintre cauzele care pot favoriza apariţia durerilor în piept!
Dureri în piept: cauze care pot duce la apariţia acestui simptom
Atacul de panică – pe lângă durerile în piept, poţi avea senzaţia că rămâi
fără aer, că inima îţi bate puternic şi că îţi amorţesc mâinile sau
picioarele. Un eveniment stresant poate fi factorul declanşator al unor astfel
de simptome sau pot apărea din senin, fără o cauză anume. Atacurile de
panică sunt destul de greu de ţinut sub control, aşa că este indicat să ceri
ajutorul unui specialist.
Varicela (vărsat de vânt) – veziculele apărute pe piept sau pe spate, însoţite
de dureri în piept, pot semnala infecţia cu virusul varicelo-
zosterian. Varicela este una dintre cele mai frecvente boli contagioase şi se
transmite foarte uşor, pe cale respiratorie, prin intermediul mucoaselor
bucale şi nazale, tuse, strănut. Deşi apare de regulă la copiii mici, şi
adolescenţii sau adulţii sunt afectaţi, aceştia prezentând simptome mult mai
grave şi un risc crescut de complicaţii (în special femeile însărcinate, cele
care au sistemul imunitar slăbit sau cae au urmat un tratament pe termen
lung cu aspirină). Tratamentul se stabileşte de medic, în funcţie de vârsta
pacientului şi de severitatea simptomelor.
Hernia hiatală – tusea, constipaţia şi efortul prelungit pot pune presiune pe
o regiune situată imediat sub plămâni, care uneşte stomacul de esofag, care
favorizează deplasarea unei porţiuni din stomac, afecţiune numită henie
hiatală. Durerile în piept sunt un simptom al acestei afecţiuni, la fel
şi balonarea, durerea în gât sau gustul acru în gură. În majoritatea cazurilor,
nu este necesară intervenţia chirurgicală, dar trebuie să mergi la medic
pentru un tratament care să amelioreze simptomele.
Calculi biliari – sunt „pietricele” care se acumuleză în vezica biliară şi care
pot bloca ureterul (tractul urinar). Dacă se întâmplă acest lucru, poţi
experimenta dureri de stomac apărute din senin, care pot radia spre piept,
spate sau umărul drept. Se întâmplă adesea ca astfel de simptome să apară în
cursul nopţii, ca urmare a unei mese copioase luate la ceas de seară.
Arsuri la stomac – pot apărea atunci când consumi multe citrice, fumezi, iei
aspirină ori alte medicamente noninflamatoare, bei alcool sau mănânci foarte
mult seara. Arsurile pot fi însoţite de transpiraţie excesivă, durere în piept, în
maxilar sau în gât şi greaţă. Mergi la medic dacă ai astfel de simptome!
Sifilis – este o boală cu transmitere sexuală ce îţi poate afecta plămânii.
Printre simptomele acestei boli amintim: erupţiile cutanate, oboseala,
durerile de cap, durerile musculare. În anumite situaţii, sificilisul duce la
acumularea de lichid la nivelul plămânilor, ceea ce favorizază apariţia
durerilor în piept şi a tusei cu mucus.
Astm – senzaţia de constricţie la nivelul pieptului este un simptom
caracteristic al astmului, la fel şi tusea, respiraţia şuierătoare şi senzaţia de
lipsă de aer. Astmul poate fi declanşat de numeroşi factori, de la praf până la
anumite alimente, polen sau blana animalelor. Dacă ai astfel de simptome,
mergi la medic pentru un tratament corespunzător!
Embolism pulmonar – această afecţiune gravă apare atunci când un cheag
de sânge ajunge la plămâni şi împiedică irigarea acestoracu sânge. Durerile
în piept sunt specifice acestei afecţiuni şi apar în special atunci când respiri
adânc, tuşeşti, mănânci sau te apleci. De asemenea, poate fi observată o
înrăutăţire a simptomelor când faci efort şi care persistă inclusiv în stare de
repaus. Mergi de urgenţă la medic, pentru că cheagul de sânge se poate mări,
ducând la deces!
Angina pectorală – dacă circulaţia sângelui este proastă, e posibil ca inima
să nu primească suficiente substanţe nutritive şi să fie slăbită; astfel, pot
apărea simptome precum presiunea pe piept, numită şi angină pectorală.
Unele persoane acuză dureri în umeri, braţe, gât, maxilar sau de spate.
Angina poate fi declanşată de stres, mâncăruri grase sau exerciţii fizice
intense. De asemenea, poate apărea şi pe fondul unui nivel crescut al
colesterolului sau al tensiunii arteriale, dacă ai diabet sau nu faci deloc
mişcare.
Pleurezia – cunoscută şi sub denumirea de apă la plămâni, pleurezia este o
afecţiune respiratorie cauzată de inflamarea pleurei, ţesutul subţire care
acoperă plămânii şi căptuşeşte cavitatea toracică. Se manifestă prin dureri în
piept atunci când tuşeşti, strănuţi sau respiri adânc. Dacă apar manifestări
precum febra sau durerile persistă mai mult de câteva zile, mergi la medic!