Sunteți pe pagina 1din 1

Dezastrul din Australia

Statul se confruntă cu cele mai intense incendii de vegetație din ultimele


decenii. Situația este periculoasă nu doar pentru vegetație și faună, ci și pentru
locuitorii zonelor afectate de incendii. Cele mai afectate regiuni din țară sunt
Victoria și New South Wales. Focul a înconjurat chiar și orașul Sydney, iar aerul a
devenit irespirabil din cauza fumului dens.
Pe termen lung, Australia se confruntă, la fel ca restul lumii, cu creșterea
temperaturilor, ca efect negativ al schimbărilor climatice. De exemplu, 2019 a fost
cel mai fierbinte, dar și cel mai uscat an pentru statul australian. Cei doi factori au
condus la secetă.
Pe de altă parte, există și câțiva factori temporali care au influențat situația.
Clima din Australia este influențată de oscilația Dipole, din Oceanul Indian, care a
fost într-o fază pozitivă în ultima vreme. Acest lucru înseamnă că apele din partea
vestică a oceanului au fost mai calde decât de obicei, iar cele din partea estică mai
reci. Ca rezultat, vremea ploioasă a fost îndepărtată de pe suprafața Australiei.
Incendiile au început încă de la sfârșitul lunii iulie 2019, însă partea proastă e că
acestea continuă să ardă și în prezent. Au reușit să ardă peste zece milioane de
hectare din suprafața țării. Situația nu este încă sub control.
În Australia de Sud, peste 200 de pompieri se luptă pentru a stinge un incendiu
care a ars mai mult de o treime din Insula Kangaroo, în „condiții dificile de
stingere a incendiilor”.
În total, până acum, au murit cel puțin 27 de persoane. Există temeri că specii
întregi de plante și de animale au fost distruse în totalitate de foc, în condițiile în
care se estimează că de la începutul dezastrului au pierit 500 de milioane de
animale.
Fumul degajat de incendiile de vegetaţie din Australia a ajuns în Noua Zeelandă,
situată la o distanţă de câteva mii de kilometri, iar gheţarii, care de obicei au
culoarea albă, au prins o nuanţă caramel, potrivit serviciilor de meteorologie şi
relatărilor de pe reţelele de socializare, informează AFP, preluată de
Agerpres.Peste 78 de milioane de tone de recipiente din plastic se produc anual la
nivel mondial, într-o industrie ce valorează aproape 200 de miliarde de dolari. Şi
cu toate acestea, doar o mică parte se reciclează, majoritatea fiind aruncate, arată
un raport BBC Mundo.La nivel mondial se duc însă lupte crâncene pentru
combaterea poluării. Producătorii şi comercinaţii au început să ia măsuri pentru
stăpâni fenomenul.Multe tipuri de material plastic absorb substanţele chimice în
timpul gestionării deşeurilor şi este puţin probabil ca în timpul reciclării să fie
eliminate.