Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI


FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ANUL IV- ID, 2019-2020

LEGUMICULTURA SPECIALA
Conf.dr. Lagunovschi Luchian Viorica

Tema de casa:

Tehnologia de cultura la conopida


Stan Alexandra Diana (grupa 2)

1
I. Introducere

Conopida face parte din Familia Cruciferae, var. Botrytis L. si se pot diferentia trei subvarietati
din punct de vedere botanic. Prima subvarietate este Cauliflora DC, care este conopida propru-zisa si are
inflorescenta foarte compacta, carnoasa. Cea de-a doua subvarietate este Cymosa Lam, care poarta si
denumirea populara de Broccoli si are inflorescenta afinata pana la semicompacta. Aceasta se comporta
ca o planta bienala, avand perioada de vegetatie foarte lunga. Ultima subvarietate este asparagoides
Lam, care se deosebeste de prima subvarietate prin faptul canu formeaza capatana falsa. Inflorescenta
este desfacuta in lastari de culoare deschisa, de consistente conopidei propri-zise, asemanatori cu
lastarii de sparanghel, de unde si denumirea subvarietatii.

Desi are aceeasi raspandire ca varza, conopida este cunoascuta ca planta cultivata abia din
secolul XVI, cand s-a raspandit in vestul si sudul Europei, fiind adusa din Egipt. In tara noastra se cultiva
aproape peste tot, mai ales in jurul Capitalei, bazinul legumicol Arad si in jurul Timisoarei, Clujului,
Sibiului si alte orase mari.

Este o planta bienala, insa este cultivata si tratata ca o planta anuala, exceptie facand conopida
Broccoli. Conopida propriu-zisa este singura leguma din grupa verzei care este tratata astfel. Mai mult
decat atat, este considerata a fi cea mai sensibila si pretentioasa planta din grupa verzei, atat in privinta
cerintelor solului, cat si in privinta climei si ingrijirii (mai ales in perioada de vegetatie). Se comporta bine
in regiunile potrivit de calduroase, cu suficienta umiditate in sol si in atmosfera. Este destul de
pretentioasa la lumina si are nevoie de terenuri deschise cu o buna aerisire. Se prefera solurile lutoase,
care contin suficiente humus si substante nutritive.

II. Tehnica culturii

Cultura de conopida se comporta asemanator cu celelalte legume din grupa verzei in asolament,
dand rezultate bune mai ales cand este cultivata in sola ingrasata in anul culturii. Soiurile cu perioada
scurta de vegetatie se preteaza bine pentru culturile succesive, atat ca planta urmatoare, cat si ca
cultura anterioara. Cultura conopidei se face numai prin rasad.

Exista patru tehnici de cultivare ale conopidei dupa cum urmeaza:

1. Cultura in camp
2. Cultura intarziata
3. Cultura in rasadnite
4. Cultura in sere

III. Cultura in camp

In ceea ce priveste cultura in camp, putem vorbi atat despre o cultura timpurie, cat si depsre o
cultura pentru productii de toamna, astfel asigurandu-se o justa utilizare a terenului, putand fi incadrate
in culturi succesive. Primul caz constituie o cultura anterioara, care paraseste terenul devreme (pe la
inceputul lunii iunie), iar in al doilea caz este o cultura care incepe abia in luna iulie si urmeaza dupa o
cultura timpurie.

2
Semanatul soiurilor timpurii are loc in luna februarie-martie in rasadnite calde, intrebuintand
200-300 g samanta/ ha. Rasadul obtinut se repica de regula in rasadnite calde sau semicalde. Plantatul la
loc definitiv se face incepand cu prima jumatate a lunii aprilie la o distanta de 60x30 cm. Se recomanda o
repicare a rasadurilor in ghivece nitritive pana la plantarea lor in camp, pentru obtinerea unor rezultate
si mai bune.

Exista regiuni, printre care si bazinul legumicol Arad, unde semanatul are loc inca de la inceputul
lunii ianuarie, motiv pentru care se realizeaza direct in rasadnite. In acest caz, la 15-20 de zile dupa
rasarire, rasadul se repica tot in cutii, intr-un amestec de pamant de mranita, telina si nisip, la care se
adauga ingrasaminte chimice usor solubile, ulterior asezandu-se din nou in rasadnite, care se vor tine la
o temperatura de 10-15 grade Celsius. Cand rasadul se dezvolta suficiente cat sa ajunga la 4-5 frunze,
lucru care se intampla de obicei la inceputul lunii martie, rasadul din cutii se poate repica si in ghivece de
pamant ars. Ghivecele se introduc ulterior in rasadnite, tinandu-se in continuare la o temperatura
moderata de 10-15 grade Celsius. In bazinul legumicol Arad, rasadul ajunge sa fie plantat in camp in
prima jumatate a lunii aprilie. In ceea ce priveste perioada de vegetatie, se aplica doua ingrasari din
doua in doua saptamani, ,la care se adauga ingrijirile obisnuite (prasit, udat, combaterea daunatorilor).
Acest proces de ingrasare este necesar mai ales atunci cand se observa o stagnare in crestere a plantelor
de conopida.

Plantele ajung in sfarsit la maturitatea de consum pana la sfarsitul lunii mai, formand
inflorescente normal dezvoltate. In aceasta faza a formarii capatanilor false, ele trebuie sa se
umbreasca, indoind sau legand frunzele deasupra inflorescentei, pentru a le feri de lumina directa.

Semanatul din toamna vine ca un raspuns la obtinerea unor productii foarte timpurii in alte
regiuni ale tarii. In mod practic, semanatul se face de data aceasta in rasadnite reci in a doua jumatate a
lunii septembrie, iar in momentul in care rasadurile au 2-3 frunze, se repica la distanterelativ mari (10-12
cm). In cursul iernii, degerarea plantelor se previne prin acoperirea rasadnitelor cu ferestre si rogojini si
eventual cu un strat de balegar proaspat, insa ori de cate ori este posibil, se procedeaza la aerisirea
rasadnitelor si se iau masuri de combatere a daunatorilor (mai ales a sobolanilor). Foarte devreme
primavara, rasadnitele se descopera, procedandu-se astfel la o calire temeinica a plantelor, care se
planteaza la loc definitiv la sfarsitul lunii martie sau inceput de aprilie. Odata plántate in camp, se iau
masuri de protectie impotriva gerurilor, daca este cazul, prin acoperirea plantelor cu película de material
plastic, cu tocuri de rasadnite cu ferestre sau prin musuroairea puternica a plantelor. Plantele formeaza
inflorescente norale pana la sfarsitul lunii mai, inceput de iunie.

Recoltarea conopidei are loc cand inflorescenta a ajuns la marimea normala si inainte de a
incepe sa se desfaca. Lucrarea consta in taierea capatanii cu cateva frunze externe, care au rolul de a o
proteja de lovire si murdarie in timpul transportului. Pentru a avea o productie de buna calitate,
recoltatul trebuie facut de 2-3 ori pe saptamana. Este interesant faptul ca plantele care un au format
inflorescente normale isi pot continua dezvoltarea daca sunt asezate in incaperi reci sau in rasadnite,
una langa alta, fara a avea nevoie de lumina. In acest fel, o parte din ele continua sa formeze capatani
false, insa mult mai mici decat cele normale.

Productia medie de conopida este de 9-15 t/ha la soiurile timpurii si 12-20 t/ha la soiurile tarzii,
unde partea comestibila a conopidei reprezinta 24-26% din greutatea acesteia.

3
IV. Cultura intarziata

Cultura de toamna asigura consumul numai pana la sosirea inghetului, deoarece conopida un
rezista la temperaturi mai scazute de -5 grade Celsius. Din acest motiv, prelungirea aprovizionarii cu
aceasta leguma dupa sosirea inghetului, trebuie realizatata prin aplicarea altor métode de cultura,
printre care si maturizarea plantelor in anumite adaposturi. In aceasta idee, semanatul se realizeaza mai
tarziu cu 10-15 zile decat pentru culturile de toamna, alegandu-se terenuri fertile amenajate pentru
irigare. Se folosesc aceleasi soiuri ca si pentru culturile de toamna. Daca toamna este scurta, plantele de
conopida sunt prea mici in momentul sosirii inghetului, iar daca toamna este pera lunga, plantele de
conopida ajung la maturitatea de consum inca pe teren si nu mai trebuie supuse la maturizare in
adaposturi. Pentru a evita astfel de situatii se recomanda semanatul esalonat al conopidei la un Interval
de doua saptamani, pentru a avea un numar suficiente de plante care sa poata fi maturizate dupa
inghet.

Cresterea plantelor trebuie dirijata in asa fel incat plantele s aaiba inflorescenta de marimea
unei nuci in momentul sosirii inghetului, cand vor fi transplantate in adaposturi. Astfel, intr.-o cultura
intarziata, o medie de 40-50% din plante pot fi supuse maturizarii. In ceea ce priveste adaposturile,
acestea trebuie sa aiba o temperatura de 10-15 grade Celsius, sa fie suficiente de inalte ca plantele sa fie
asezate in pozitie verticala si sa se poata aerisi. Inainte de transplantare, plantelor li se leaga frunzele si
se uda bine pentru a nu se desprinde pamantul de radacini. In timpul maturizarii trebuie sa se mentina
temperatura potrivita, sa se asigure umiditatea necesara si sa se dea aer la timp. In privinta reglarii
temperaturii, exista un proces indelungat care se desfasoara in etape. Astfel, imediat dupa
transplantare, temperatura se coboara sub 10 grade, mentinandu-se astfel timp de 2-3 zile pentru a
impiedica pierderea apei prin evaporatie pe cat posibil. In continuare temperatura se ridica pana la 20
de grade in zilele senine, iar dupa ce au inceput sa creasca inflorescentele se coboara la 4-5 grade. La 2-3
zile de la plantarea in adapost se realizeaza aerisirea, cu scopl de a regla temperatura din adapost si a
elimina excesul de umiditate, care favorizeaza atacul unor ciuperci.

Prin crearea acestui mediu de dezvoltare, conopida reuseste sa isi formeze in continuare
capatani false, cu dimensiuni apropiate de cele normale.

V. Cultura in rasadnite

Impreuna cu metoda cultivarii in sere, este o modalitate de obtinere a conopidei proaspete in


cursul iernii. Se aseamana cu cultura altor legume, motiv pentru care voi detalia mai jos numai aspectele
caracteristice. Acest tip de cultura se comporta in doua faze: producerea rasadurilor si cultivarea
propriu-zisa in rasadnita.

In ceea ce priveste producerea rasadului, acesta se produce exclusiv prin rasad. In cazul
rasadnitelor incalzite cu biocombustibil, se face un pat germinativ (cu o grosime de 12cm) cu un
amestec de pamant format din pamant de lucerniera in proportie de 50%, pamant de mranita 25% si
nisip 25%. Acest tip de amestesc este des utilizat si pentru rasadnitele incalzite pe cale tehnica.
Semanatul are loc incepand cu sfarsitul lunii decembrie si in tot cursul lunii ianuarie.

Dupa rasarirea plantelor, se dau cat mai multa lumina si aer. Totodata, printr-o aerisire correcta
se mentine temperatura de 10-12 grade, evitandu-se alungirea rasadului. O foarte importanta lucrare
este repicarea rasadului, care se realizeaza inainte de aparitia primei frunze adevarate. Aceasta se face

4
la o distanta de 6/6 cm intr.-un strat de pamant de 15-18 cm. In primele 3-4 zile se mentine o
temperatura de pana la 15 grade, iar ulterior aceasta se ridica pana la 18-20 grade. In tot acest timp se
urmareste neintrerupt aerisirea si udarea corecta a plantelor.

Plantarea rasadului se realizeaza cand planta ajunge la varsta de 45-50 de zile. Acestea se
planteaza la o distantra de 30/35 cm – soiurile timpurii – si 40/40 cm - soiurile semitimpurii . Dupa
plantare, rasadnita se tine acoperita 2-3 zile, aplicando-se o aerisire moderata pentru a spori prinderea
in procent mai mare. Ulterior, rasadnita se descopera si se aeriseste cat mai temeinic, regland pe
aceasta cale si temperatura din interior, pe timp noros aceasta mentinandu-se la 16-17 grade, iar pe
timp insorit ridicandu-se la 20 de grade.

In decurs de 90-100 de zile de la semanat, capatanile false ajung la maturitatea de consum.


Recoltarea se face pe masura formarii inflorescentelor, cand acestea au marimea normala si snt
suficiente de compacte. Ca si in cazurile anterioare, recoltarea se realizeaza prin taierea capatanii false
impreuna cu cateva frunze la baza pentru a proteja planta la transport. In ceea ce priveste productia,
aceasta ajunge in medie la 6-8 kg/m2.

VI. Cultura in sere

O cale si mai usoara de obtinere a conopidei in cursul iernii este prin cultivarea ei in sere, insa
prin aceasta metoda conopida este de obicei o cultura secundara. Lucrarile de pregatire ale serei sunt
cele obisnuite, iar pentru obtinerea rasadurilor se seamana plantele la finalul lunii decembrie in cutii sau
ladite. Ca si in celelalte cazuri, dezvoltarea viguroasa a rasadurilor depinde foarte mult de controlul
temperaturii. Astfel, pana la rasarire se mentine o temperatura de 18-20 grade, iar de indata ce se
produce rasarirea, temperatura se coboara la 8-10 grade, cu asigurarea unei aerisiri corespunzatoare.

La aparitia primei frunze adevarate se trece la repicatul plantelor in ghivece nutritive cu


diametrul de 7 cm sau in ghivece de pamant ars. Pentru ca in momentul asta plantele au mai multa
lumina, temperatura in sera se poate ridica pana la 18-20 grade in zilele senine.

Plantarea in sera are loc la inceputul lunii februarie, moment in care rasadul are o varsta de 45-
50 de zile si aproximativ 4-5 frunze. Distantele de plantare sunt 30/30 sau 30/40, 40/40 pana la 50/50, in
functie de vigoarea soiului cultivat. Inainte de plantare, atat pamantul din sera, cat si rasadul, se uda
foarte bine, si se recomanda plantarea intr-o zi cu putin soare. Lucrarile de ingrijire ale culturii constau in
reglarea temperaturii, udat si ingrasare suplimentara. Plantele ajung la maturitatea de consum pe la
inceputul lunii aprilie, iar perioada de recoltare dureaza pe durata intregii luni.

VII. Concluzii

Conopida are o importante mare, fiind una dintre cele mai valoroase varietati din grupa verzei
mai ales din punct de vedere alimentar. Are un continut ridicat de vitamina, in special vitamina C, iar
inflorescenta, care mai poarta si denumirea de capatana falsa, este folosita pentru prepararea unei
game variate de mancaruri. Aceasta este consumata atat in stare cruda, cat si gatita sau murata. Din
fericire, tehnologiile din ziua de azi permit producerea acesteia in tot decursul anului, folosind metode
diferite pentru fiecare perioada.

S-ar putea să vă placă și