NR.
1 (32), 2015
Modalitățile și principiile calificării infracțiunilor
Stanislav COPEfCHI,
doctor în drept,
lector universitar, USM
Andrei OJOGA,
magistru în drept,
asistent judiciar,
Formator INJ
Obiectul prezentului demers ƕƟinƜiĮc îl formeazĉ iden-
ƟĮcarea ƕi elucidarea modalitĉƜilor ƕi principiilor de
caliĮcare a faptelor infracƜionale în conformitate cu o
normĉ concretĉ din legea penalĉ. S-a statuat, printre
altele, cĉ caliĮcarea oĮcialĉ este efectuatĉ în legĉturĉ
cu o cauzĉ penalĉ concretĉ ƕi poartĉ un caracter obli-
gatoriu, comparaƟv cu caliĮcarea neoĮcialĉ, care nu
este fĉcutĉ în legĉturĉ cu o cauzĉ penalĉ concretĉ ƕi
nu are un caracter obligatoriu, deƕi poate contribui la
efectuarea caliĮcĉrii oĮciale. S-a argumentat cĉ nu se
va considera integralĉ caliĮcarea, dacĉ acƜiunile fĉp-
tuitorului au fost încadrate doar potrivit arƟcolului,
nu ƕi alineatului din Partea Specialĉ a Codului penal
(în ipoteza arƟcolului format doar din alineate) ori
doar potrivit arƟcolului ƕi alineatului, nu ƕi literei (în
ipoteza arƟcolului format din alineate ƕi litere).
Cuvinte-cheie: caliĮcarea infracƜiunilor, egalitate în faƜa
legii, Codul penal, aplicarea pedepsei, faptĉ sĉvârƕitĉ.
CaliÀcarea infracĦiunilor constituie veriga
principalĆ în procesul aplicĆrii legii, în general, a
celei penale - în special, considerent din care, în
ultima perioadĆ, oamenii de ütiinĦĆ acordĆ tot mai
multĆ atenĦie studiului concepĦiei, principiilor üi
regulilor de caliÀcare a faptelor infracĦionale. Ca-
liÀcarea infracĦiunilor constituie o premisĆ, con-
diĦie absolut necesarĆ pentru aplicarea normelor
juridico-penale.
În opinia lui L. D. Gauhman, caliÀcarea in-
fracĦiunii presupune stabilirea üi Àxarea juridicĆ
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI
Methods and principles of oīense qualiĮcaƟon
The subject of the present scienƟĮc demarche is
the idenƟĮcaƟon and elucidaƟon of the methods
and principles of oīense qualiĮcaƟon, according
to a speciĮc rule from criminal law. Inter alia, was
decided that the formal qualiĮcaƟon is made in
connecƟon with a concrete criminal case and it
is compulsory compared to the unoĸcial qualiĮ-
caƟons which is not made in connecƟon with a
concrete criminal case and it is not compulsory
although it may contribute to the formal qualiĮ-
caƟon making. It was argued that the qualiĮca-
Ɵon will not be considered full, if the oīender’s
acƟons were framed only under arƟcle not under
paragraph of the Special Part of the Criminal Code
(in the case of arƟcle formed only of paragraphs)
or just under arƟcle and paragraph not under the
leƩer (in the case of arƟcle formed of paragraphs
and leƩers).
Key-words: oīenses qualiĮcaƟon, equality under
the law, Criminal Code, punishment applicaƟon,
commiƩed act.
a corespunderii concrete între semnele faptice
ale faptei sĆvârüite üi semnele componenĦei de
infracĦiune prevĆzute de legea penalĆ, precum
üi de alte legi üi/sau alte acte normative, trimi-
terile la care se regĆsesc în dispoziĦiile de blan-
chetĆ ale normelor din articolele PĆrĦii Speciale
a Codului penal.1 AlĦi autori deÀnesc astfel ca-
liÀcarea infracĦiunilor: activitatea persoanelor
abilitate cu aplicarea legii, prin folosirea regu-
lilor logicii formale, îndreptatĆ spre veriÀcarea
corespunderii între circumstanĦele stabilite ale
comportamentului social-periculos al individu-
lui üi semnele componenĦei de infracĦiune, re-
zultatul cĆruia se materializeazĆ în documente
procesual-penale sub forma unor concluzii des-
pre infracĦiunea concret sĆvârüitĆ, cu trimiterea
la articolul din Codul penal.2
1
Гаухман Л.Д. Квалификация преступлений: закон, тео-
рия, практика. Москва: АО „Центр ЮрИнфоР”, 2001, p.21.
2
Идрисов Н.Т. Правила квалификации преступлений: по-
нятие, виды, проблема правового регулирования: Авто-
реферат диссертации на соискание ученой степени кан-
дидата юридических наук. Самара, 2009, p.6-7.
21
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL
Conform alin.(1) art. 113 CP RM, se considerĆ
caliÀcare a infracĦiunii determinarea üi constata-
rea juridicĆ a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile sĆvârüite üi semnele compo-
nenĦei infracĦiunii, prevĆzute de norma penalĆ.
Astfel, caliÀcarea infracĦiunilor reprezintĆ stabi-
lirea üi Àxarea juridicĆ a potrivirii între semnele
infracĦiunii concrete, sĆvârüite în realitatea obiec-
tivĆ, üi semnele componenĦei de infracĦiune, des-
prinse din analiza normei de incriminare.
În continuare, atenĦia noastrĆ va À focalizatĆ
asupra analizei modalitĆĦilor üi principiilor cali-
ÀcĆrii infracĦiunilor, având în vedere importanĦa
acestora în aplicarea corectĆ üi echitabilĆ a pedep-
sei penale persoanei vinovate de sĆvârüirea faptei
prejudiciabile, în scopul corectĆrii acesteia, stabi-
lirii echilibrului social üi prevenirii sĆvârüirii de
noi infracĦiuni, atât din partea sa (prevenĦia spe-
cialĆ), cât üi din partea altor persoane (prevenĦia
generalĆ).
Astfel, deosebim urmĆtoarele modalitĆĦi de
caliÀcare a infracĦiunilor:
I. În dependenĦĆ de subiectul care face caliÀca-
rea:
1) caliÀcarea oÀcialĆ (legalĆ);
2) caliÀcarea neoÀcialĆ (doctrinarĆ).
CaliÀcarea oÀcialĆ (legalĆ) sau formalĆ, cum
mai este denumitĆ în literatura de specialitate,3
reprezintĆ caliÀcarea efectuatĆ de cĆtre anumi-
te persoane, abilitate prin lege. Potrivit alin.(2)
art.113 CP RM, caliÀcarea oÀcialĆ a infracĦiunii se
efectueazĆ la toate etapele procedurii penale de
cĆtre persoanele care efectueazĆ urmĆrirea pena-
lĆ üi de cĆtre judecĆtori. De aici rezultĆ cĆ împu-
terniciĦi prin lege sĆ efectueze caliÀcarea oÀcialĆ a
infracĦiunii sunt doar persoanele care efectueazĆ
urmĆrirea penalĆ üi judecĆtorii. Conform alin. (1)
art.253 CPP RM, urmĆrirea penalĆ se efectueazĆ
de cĆtre procuror üi de cĆtre organele constituite
conform legii: în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, Serviciului Vamal, Centrului NaĦional
AnticorupĦie. Iar conform alin.(2) art.253 CPP
RM, organele de urmĆrire penalĆ sunt reprezen-
tate de oÀĦeri de urmĆrire penalĆ anume desem-
naĦi în cadrul instituĦiilor menĦionate în alin.(1)
üi subordonaĦi organizaĦional conducĆtorului in-
stituĦiei respective. Din normele precitate, rezultĆ
cĆ este abilitat cu caliÀcarea oÀcialĆ: 1) oÀĦerul de
3
Кабулов Р., Отажонов А.А. и др. Квалификация преступ-
лений: Учебник для высших учебных заведений МВД.
Ташкент: МВД Республики Узбекистан, 2012, p.9.
22
J USTIŢIEI NR. 1 (32), 2015
urmĆrire penalĆ din cadrul Ministerului Afaceri-
lor Interne, Serviciului Vamal, Centrului NaĦio-
nal AnticorupĦie, 2) procurorul üi 3) judecĆtorul.
Se considerĆ oÀcialĆ o atare caliÀcare, de-
oarece produce efecte juridice, Àind obligatorie
pentru cei pe care îi vizeazĆ (de exemplu, pentru
participanĦii la procesul penal). Tocmai de aceea
caliÀcarea oÀcialĆ este valabilĆ doar în cazul în
care este efectuatĆ în legĆturĆ cu exercitarea atri-
buĦiilor de serviciu de entitĆĦile sus-numite, adicĆ
doar în legĆturĆ cu o cauzĆ penalĆ concretĆ la a
cĆrei participant este. Nu se va considera oÀcialĆ
caliÀcarea efectuatĆ de oÀĦerul de urmĆrire pena-
lĆ, procuror sau judecĆtor atunci când aceütia nu
sunt implicaĦi nemijlocit în efectuarea, conduce-
rea urmĆririi penale, respective - examinarea ca-
uzei penale.
ParticularitĆĦile caliÀcĆrii oÀciale:
a) este efectuatĆ de o persoanĆ abilitatĆ prin
lege, care este implicatĆ nemijlocit în efectu-
area, conducerea urmĆririi penale, respective
- examinarea cauzei penale;
b) este fĆcutĆ în legĆturĆ cu o cauzĆ penalĆ con-
cretĆ;
c) poartĆ un caracter obligatoriu;
d) dĆ naütere la anumite consecinĦe juridice;
e) are drept rezultat Àxarea acesteia în anumite
acte procesuale, prevĆzute de legislaĦia proce-
sual-penalĆ (ordonanĦa de punere sub învinui-
re, rechizitoriul, sentinĦa de condamnare etc).
CaliÀcarea neoÀcialĆ (doctrinarĆ) constituie
aprecierea juridicĆ datĆ unei fapte prejudiciabile
üi pasibile de pedeapsĆ penalĆ, de diferite persoa-
ne, altele decât cele din prima categorie, ca: oame-
nii de ütiinĦĆ, studenĦii etc. CaliÀcarea neoÀcialĆ
este fĆcutĆ de doctrinari în legĆturĆ cu cerceta-
rea juridico-penalĆ a unor categorii concrete de
infracĦiuni prin elaborarea unor comentarii, ma-
nuale, monograÀi, materiale metodico-didactice.
Este neoÀcialĆ üi caliÀcarea efectuatĆ de studenĦii
instituĦiilor de învĆĦĆmânt superior, postuniver-
sitar, de audienĦii din cadrul Institutului NaĦio-
nal al JustiĦiei atunci când sunt propuse anumi-
te soluĦii de caliÀcare pentru anumite speĦe sau
expunerea pe marginea unor sentinĦe, decizii din
practica judiciarĆ. Tot neoÀcialĆ este caliÀcarea
întreprinsĆ de oamenii de rând, care nu au studii
juridice.
O asemenea caliÀcare se considerĆ neoÀcialĆ,
deoarece nu produce consecinĦe juridice. CaliÀ-
carea efectuatĆ chiar üi de un profesor universi-
NR. 1 (32), 2015
tar specializat în materia drept penal nu poate À
obligatorie pentru procuror sau judecĆtor, atât
timp cât nu este persoanĆ împuternicitĆ sĆ aplice
legea penalĆ, implicit - sĆ caliÀce o faptĆ infrac-
ĦionalĆ. TotodatĆ, nu este deloc neglijabilĆ o ata-
re caliÀcare. Rolul acesteia rezidĆ în inÁuenĦa pe
care o poate exercita asupra caliÀcĆrii legale. Nu
în puĦine rânduri, cei abilitaĦi cu aplicarea legii
penale, implicit - cu caliÀcarea infracĦiunilor sunt
ghidaĦi de tezele, ideile, viziunile oamenilor de
ütiinĦĆ üi nu numai, expuse pe marginea unor sau
altor probleme de caliÀcare. CaliÀcarea doctrina-
rĆ contribuie în mare mĆsurĆ la dezvoltarea üti-
inĦei dreptului penal per ansamblu prin înaintarea
unor propuneri de caliÀcare bine argumentate,
atunci când existĆ divergenĦe de opinii referitoa-
re la acest aspect. ImportanĦa acesteia constĆ üi în
faptul cĆ poate À de folos pentru legiuitor, având
în vedere procesul continuu de îmbunĆtĆĦire a ca-
drului normativ în materia dreptului penal.
CaliÀcarea doctrinarĆ nu are importanĦĆ juri-
dicĆ üi, bineînĦeles, nu produce consecinĦe juridice
similar caliÀcĆrii legale, reÁectând numai opiniile
juridice ale unor cetĆĦeni üi neavând putere obli-
gatorie pentru organele ce aplicĆ legea penalĆ.4
Comparativ cu caliÀcarea oÀcialĆ, cea neoÀci-
alĆ nu vizeazĆ, de regulĆ, o cauzĆ penalĆ concre-
tĆ, ci totalitatea cauzelor penale referitoare la in-
fracĦiunile de acelaüi fel. Spre exemplu, în cadrul
unei monograÀi, autorul acesteia poate înainta o
soluĦie de caliÀcare pentru o anumitĆ situaĦie, dar
ea va À valabilĆ pentru toate cazurile de acelaüi
fel, în timp ce caliÀcarea oÀcialĆ este fĆcutĆ în le-
gĆturĆ cu o cauzĆ penalĆ concretĆ.
Criteriul de delimitare a caliÀcĆrii oÀciale de
cea neoÀcialĆ nu constĆ nicidecum în corectitudi-
nea caliÀcĆrii efectuate. Pot À cazuri când caliÀ-
carea oÀcialĆ este una incorectĆ, iar cea neoÀcialĆ
este una corectĆ, deüi de Àecare datĆ caliÀcarea
oÀcialĆ ar trebui sĆ Àe una corectĆ.
Sintetizând cele indicate supra, indicĆm urmĆ-
toarele particularitĆĦi ale caliÀcĆrii neoÀciale:
- este efectuatĆ de un cerc nedeterminat de per-
soane care nu sunt împuternicite prin lege cu
caliÀcarea infracĦiunii;
- de regulĆ, nu este fĆcutĆ în legĆturĆ cu o cau-
zĆ penalĆ concretĆ;
- nu are un caracter obligatoriu, deüi poate con-
tribui la efectuarea caliÀcĆrii oÀciale;
4 6
Mariţ A., Florea E., Lichii B. Calificarea infracţiunilor. Note de
curs. Chișinău, 2013, p.11.
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI
- nu dĆ naütere la anumite consecinĦe juridice;
- presupune un ansamblu de idei, teze, opinii,
accepĦiuni, viziuni lansate pe marginea unor
probleme de caliÀcare în legĆturĆ cu studie-
rea normelor de drept.
Doctrina evidenĦiazĆ üi caliÀcarea semioÀci-
alĆ (combinatĆ), fĆcând referire la hotĆrârile ex-
plicative ale Plenului CurĦii Supreme de JustiĦie,
care aduc recomandĆri teoretico-practice de apli-
care a legii penale în toate cazurile când sunt sĆ-
vârüite infracĦiuni de acelaüi tip, precum üi caliÀ-
carea efectuatĆ de participanĦii la procesul penal
– apĆrĆtorul, inculpatul, partea vĆtĆmatĆ, partea
civilĆ, partea civilmente-responsabilĆ.5
Se considerĆ semioÀcialĆ o atare caliÀcare,
deoarece întruneüte atât trĆsĆturile caliÀcĆrii ne-
oÀciale, cât üi a celei oÀciale.
Similitudinea între caliÀcarea efectuatĆ de
participanĦii la procesul penal üi cea oÀcialĆ
constĆ în aceea cĆ ambele sunt efectuate pe mar-
ginea unei cauze penale concrete üi pot À reÁec-
tate în anumite documente procesuale (cereri,
demersuri etc.). În acelaüi timp, le diferenĦiazĆ
subiectul care face caliÀcarea, în cazul caliÀcĆ-
rii efectuate de participanĦii la procesul penal
subiectul neÀind persoana abilitatĆ prin lege cu
asemenea atribuĦii.
Similitudinea între caliÀcarea efectuatĆ de
Plenul CurĦii Supreme de JustiĦie prin elabora-
rea hotĆrârilor explicative în baza cauzelor pe-
nale pe anumite categorii de infracĦiuni üi cali-
Àcarea oÀcialĆ rezidĆ în faptul cĆ ambele sunt
efectuate de persoane abilitate prin lege cu cali-
Àcarea infracĦiunii (judecĆtorii) üi pot À reÁecta-
te în anumite documente procesuale. TotodatĆ,
dacĆ caliÀcarea oÀcialĆ vizeazĆ o cauzĆ penalĆ
concretĆ, atunci caliÀcarea efectuatĆ de Plenul
CurĦii Supreme de JustiĦie cuprinde mai mul-
te cauze penale de aceeaüi categorie prin care
se urmĆreüte generalizarea practicii judiciare üi
aplicarea uniformĆ a legii penale.
Unii autori6 indicĆ cĆ caliÀcarea neoÀcialĆ
poate À clasiÀcatĆ, la rândul ei, în douĆ subcate-
gorii: a) caliÀcarea neoÀcialĆ curatĆ (având în ve-
dere caliÀcarea efectuatĆ de doctrinari, studenĦi,
oamenii de rând etc.) üi b) caliÀcarea combinatĆ
(având în vedere caliÀcarea efectuatĆ de cĆtre
5
Гаухман Л.Д. Квалификация преступлений: закон, теория,
практика, p.24.
Горбунова Л.В. Общая теория квалификации преступле-
ний. Учебное пособие. Казань, 2004, p.22.
23
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI
Plenul CurĦii Supreme de JustiĦie üi participanĦii
la procesul penal, alĦii decât judecĆtorul).
Deoarece caliÀcarea semioÀcialĆ (combinatĆ)
întruneüte atât trĆsĆturile caliÀcĆrii neoÀciale, cât
üi ale celei oÀciale, considerĆm oportun ca aceasta
sĆ Àe abordatĆ distinct de cele douĆ forme ale ca-
liÀcĆrii, fĆrĆ a À inclusĆ în vreuna din ele.
II. În dependenĦĆ de rezultatul obĦinut în urma
caliÀcĆrii:7
1) caliÀcarea pozitivĆ – în rezultatul cĆreia
se stabileüte cĆ comportamentul persoanei
conĦine semnele unei componenĦe de in-
fracĦiune;
2) caliÀcarea negativĆ – în rezultatul cĆreia
se stabileüte cĆ comportamentul persoanei
nu conĦine semnele unei componenĦe de
infracĦiune.
III. În dependenĦĆ de precizia stabilirii coinciden-
Ħei semnelor infracĦiunii üi semnelor compo-
nenĦei de infracĦiune:8
1) caliÀcarea corectĆ – semnele infracĦiunii
care au importanĦĆ la caliÀcare coincid in-
tegral cu semnele componenĦei de infracĦi-
une prevĆzute de norma juridico-penalĆ.
2) caliÀcarea incorectĆ – semnele infracĦi-
unii care au importanĦĆ la caliÀcare co-
incid parĦial cu semnele componenĦei de
infracĦiune prevĆzute de norma juridico-
penalĆ.
La rândul sĆu, caliÀcarea incorectĆ poate À
clasiÀcatĆ în douĆ subcategorii:
a) caliÀcarea insuÀcientĆ – semnele infracĦiunii
nu sunt reÁectate integral în norma aplicatĆ
pentru evaluarea juridico-penalĆ. În acest caz,
infracĦiunea conĦine mai multe semne decât
cele Àxate în actele procesuale corespunzĆtoa-
re. De exemplu, infracĦiunea consumatĆ este
caliÀcatĆ ca tentativĆ la infracĦiune, concursul
de infracĦiuni este caliÀcat ca infracĦiune uni-
cĆ etc.;
b) caliÀcarea în exces – semnele infracĦiunii sunt
reÁectate în exces în norma aplicatĆ pentru
evaluarea juridico-penalĆ. De exemplu, tenta-
tiva la infracĦiune este caliÀcatĆ ca infracĦiune
consumatĆ, infracĦiunea unicĆ prelungitĆ este
caliÀcatĆ potrivit concursului de infracĦiuni.
7
Сабитов Р.А. Теория и практика квалификации уголовно-
правовых деяний. Москва, 2003, p.7.
8
Корнеева А.В. Теоретические основы квалификации пре-
ступлений. Учебное пособие. Москва: Проспект, 2008, p.8.
24
NR. 1 (32), 2015
IV. DupĆ origine:9
1) caliÀcarea eronatĆ – depinde de cel care
efectueazĆ caliÀcarea üi constĆ în alege-
rea üi Àxarea în documentele procesuale
ale normei care nu corespunde faptei in-
fracĦionale comise. De exemplu, indicarea
în ordonanĦa de punere sub învinuire a
art.165 CP RM – traÀcul de ÀinĦe umane,
deüi, în realitate, a fost comisĆ infracĦiunea
prevĆzutĆ la art.3621 CP RM – organizarea
migraĦiei ilegale.
2) caliÀcarea obiectiv-incorectĆ – este inco-
rectĆ din cauza modiÀcĆrii legislaĦiei pe-
nale ce are loc dupĆ aprecierea juridico-
penalĆ datĆ faptei prejudiciabile sĆvârüite.
De exemplu, pânĆ la 24.05.2009 omorul in-
tenĦionat comis din intenĦii huliganice era
caliÀcat potrivit lit.c) alin.(2) art.145 CP
RM. Iar ca rezultat al adoptĆrii de cĆtre
Parlamentul Republicii Moldova, la data
de 18.12.2008, a Legii nr.277 pentru mo-
diÀcarea üi completarea Codului penal al
Republicii Moldova,10 o astfel de faptĆ in-
fracĦionalĆ urmeazĆ a À caliÀcatĆ potrivit
alin.(1) art.145 CP RM.
V. DupĆ etapa la care are loc caliÀcarea:
1) caliÀcarea preliminarĆ – efectuatĆ în baza
informaĦiei preliminare, rezultate din sesi-
zarea organului de urmĆrire penalĆ în ve-
derea începerii urmĆrii penale (informaĦii
ce decurg dintr-o plângere, denunĦ etc.);
2) caliÀcarea iniĦialĆ – caliÀcarea fĆcutĆ în
timpul efectuĆrii urmĆririi penale (punerea
sub învinuire, întocmirea rechizitoriului);
3) caliÀcarea ÀnalĆ – efectuatĆ de instanĦa
de judecatĆ la faza judecĆrii cauzei, inclu-
siv la examinarea cĆilor ordinare üi extra-
ordinare de atac.
În cele ce urmeazĆ, vor À supuse investigaĦiei
principiile caliÀcĆrii infracĦiunilor.
Ab initio, menĦionĆm cĆ principiile caliÀcĆrii
infracĦiunilor sunt cele mai generale, fundamen-
tale idei de care sunt ghidate persoanele abilitate
cu aplicarea legii penale la stabilirea coincidenĦei
(corespunderii) semnelor faptice ale faptei sĆvâr-
üite üi semnele componenĦei de infracĦiune, în re-
9
Благов Е.В. Квалификация преступлений (теория и прак-
тика). Ярославль: Изд-во Яросл. ун-та, 2003, p.18.
10
Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea
Codului penal al Republicii Moldova, nr.277 din 18.12.2008.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.41-44.
NR. 1 (32), 2015
zultatul cĆreia se determinĆ ce infracĦiune a fost
sĆvârüitĆ üi de care articol din codul penal este
prevĆzutĆ.11
În general, principiile caliÀcĆrii infracĦiunilor
pot À clasiÀcate în douĆ categorii:
a) principii fundamentale – care stau la baza în-
tregului sistem de drept penal;
b) principii speciÀce caliÀcĆrii infracĦiunilor.
La principiile fundamentale atribuim: princi-
piul legalitĆĦii, principiul egalitĆĦii cetĆĦenilor în
faĦa legii, principiul vinovĆĦiei etc.
Principiul legalitĆĦii obligĆ persoana împu-
ternicitĆ cu aplicarea legii penale sĆ caliÀce fap-
ta în conformitate cu articolul din codul penal
care prevede respectiva faptĆ üi nicidecum po-
trivit unei norme penale similare sau în acord
cu o normĆ suplimentarĆ la cea care urmeazĆ
sĆ se aplice. Principiul legalitĆĦii incriminĆrii,
ca aspect al principiului legalitĆĦii, presupune
ca toate reglementĆrile üi, în special, acelea care
impun sau care permit sĆ se impunĆ sancĦiuni sĆ
Àe clare üi precise pentru ca destinatarii sĆ-üi cu-
noascĆ drepturile üi obligaĦiile care decurg din
acestea.12 Principiul guverneazĆ nu numai nor-
mele care stabilesc elementele constitutive ale
unei infracĦiuni, dar, în aceeaüi mĆsurĆ, üi cele ce
stabilesc consecinĦele care decurg din sĆvârüirea
unei infracĦiuni.
Principiul egalitĆĦii cetĆĦenilor în faĦa le-
gii – caliÀcarea infracĦiunii potrivit unei sau al-
tei norme nu trebuie sĆ se facĆ în dependenĦĆ de
sex, rasĆ, culoare, limbĆ, religie, opinii politice
sau orice alte opinii, origine naĦionalĆ sau soci-
alĆ, apartenenĦĆ la o minoritate naĦionalĆ, avere,
naütere sau orice altĆ situaĦie. În unele cazuri, le-
gea cere anumite calitĆĦi speciale ale subiectului
infracĦiunii care trebuie întrunite suplimentar pe
lângĆ semnele generale cerute de Partea Genera-
lĆ a Codului penal, pentru efectuarea caliÀcĆrii
potrivit normei respective (de exemplu, subiect
al infracĦiunii de pruncucidere – art.147 CP RM -
poate À doar mama copilului nou-nĆscut). Acest
lucru nu are sĆ semniÀce cĆ legea penalĆ se aplicĆ
în mod discriminator, ci presupune instituirea de
cĆtre legiuitor a unor norme care urmeazĆ sĆ se
aplice în anumite condiĦii speciÀce rezultate din
11
Сабитов Р.А. Принципы квалификации уголовно-право-
вых деяний. În: Вестник ЧелГУ „Право”, 2001, nr.1, p.52.
12
Ivan Gh., Ivan M.C. Principiul legalităţii incriminării și a pe-
depsei în dreptul Uniunii Europene. În: Dreptul, 2012, nr.9,
p.272.
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI
natura juridicĆ a comportamentelor ilegale inter-
zise de legea penalĆ.
Principiul vinovĆĦiei – caliÀcarea infracĦiunii
are la bazĆ inclusiv atitudinea psihicĆ a fĆptuito-
rului faĦĆ de fapta üi urmĆrile prejudiciabile. De
forma vinovĆĦiei fĆptuitorului depinde care va À
caliÀcarea.
La principiile speciÀce caliÀcĆrii infracĦiuni-
lor atribuim: principiul caliÀcĆrii obiective, prin-
cipiul stabilirii adevĆrului, precizia, integralita-
tea. În mare parte, acestea rezultĆ din principiile
fundamentale, în special - din principiul legalitĆ-
Ħii incriminĆrii:
a) principiul caliÀcĆrii obiective – caliÀcarea
trebuie fundamentatĆ pe împrejurĆrile de
fapt în care a fost comisĆ infracĦiunea. Având
în vedere cĆ caliÀcarea infracĦiunii presupu-
ne stabilirea unei corespunderi între semnele
faptei prejudiciabile üi semnele componenĦei
de infracĦiune, iar fapta prejudiciabilĆ nu re-
prezintĆ altceva decât un comportament al
unei entitĆĦi exteriorizat în realitatea obiecti-
vĆ, e üi Àresc ca aceastĆ caliÀcare, potrivit unei
norme concrete, sĆ aibĆ la bazĆ anumite date
obiective (împrejurĆri, circumstanĦe). Potrivit
alin.(3) art.19 CPP RM, organul de urmĆrire
penalĆ are obligaĦia de a lua toate mĆsurile
prevĆzute de lege pentru cercetarea sub toate
aspectele, completĆ üi obiectivĆ (sublinierea
ne aparĦine – n.a.), a circumstanĦelor cauzei.
La fel, potrivit alin.(1) art.254 CPP RM, orga-
nul de urmĆrire penalĆ este obligat sĆ ia toate
mĆsurile prevĆzute de lege pentru cercetarea
sub toate aspectele, completĆ üi obiectivĆ (sub-
linierea ne aparĦine – n.a.), a circumstanĦelor
cauzei pentru stabilirea adevĆrului. De aici
concluzia precum cĆ pentru aplicarea exactĆ
a legii penale, respective - caliÀcarea corectĆ a
infracĦiunii, în mod imperios trebuie stabilite
împrejurĆrile obiective în interiorul cĆrora a
fost sĆvârüitĆ infracĦiunea.
b) principiul stabilirii adevĆrului. Pentru stabi-
lirea adevĆrului caliÀcĆrii infracĦiunilor este
necesarĆ determinarea obiectivĆ üi multias-
pectualĆ a împrejurĆrilor de fapt în interiorul
cĆrora a fost sĆvârüitĆ fapta infracĦionalĆ üi
selectarea din totalitatea datelor stabilite doar
a celor care au importanĦĆ caliÀcativĆ. AdevĆ-
rul poate À determinat nu doar prin determi-
narea circumstanĦelor de fapt, dar üi prin ale-
gerea corectĆ a normei juridico-penale aplica-
25
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL
bile faptei infracĦionale comise, prin evitarea
unei caliÀcĆri eronate. În ipoteza unei erori
de caliÀcare este suprimat principiul stabilirii
adevĆrului.
În acest context apare întrebarea: oare se în-
calcĆ principiul stabilirii adevĆrului în cazul ca-
liÀcĆrii care suferĆ modiÀcĆri la diferite faze ale
procesului penal? RĆspunzând la aceastĆ întreba-
re, preliminar vom menĦiona cĆ, deüi caliÀcarea
iniĦialĆ suferĆ modiÀcĆri, aceasta nu înseamnĆ cĆ
a fost una incorectĆ. Pur üi simplu, la o anumitĆ
fazĆ a procesului penal, pot À stabilite anumite
date de fapt ale infracĦiunii sĆvârüite, caliÀcarea
Àind fĆcutĆ în baza informaĦiilor deĦinute. OdatĆ
cu colectarea de noi probe, respectiv - stabilire de
noi circumstanĦe, organul abilitat cu aplicarea le-
gii penale poate modiÀca caliÀcarea. Nu este ex-
clus ca üi la faza judecĆrii cauzei - Àe în instanĦa de
fond, Àe în instanĦa de apel sau recurs - caliÀcarea
sĆ suporte modiÀcĆri. Spre exemplu, în baza da-
telor obĦinute de organul de urmĆrire penalĆ, o
faptĆ prejudiciabilĆ este caliÀcatĆ potrivit art.187
CP RM – jaful. La faza judecĆrii cauzei, datoritĆ
administrĆrii în üedinĦa de judecatĆ de noi probe
din partea apĆrĆrii, acĦiunile inculpatului sunt în-
cadrate potrivit art.186 CP RM – furtul.
În cele din urmĆ, nu avem cum sĆ nu Àm de
acord cu A. V. Korneeva,13 care relevĆ cĆ caliÀ-
carea este corectĆ, dacĆ aceasta obiectiv coinci-
de dupĆ volumul üi caracterul împrejurĆrilor de
fapt existente. DacĆ apar noi împrejurĆri de fapt
referitoare la fapta sĆvârüitĆ, desigur cĆ poate À
modiÀcatĆ üi aprecierea juridico-penalĆ a faptei
infracĦionale comise.
c) precizia – caliÀcarea trebuie sĆ determine cu
exactitate articolul, alineatul, litera din Partea
SpecialĆ a Codului penal în care se conĦine
norma de drept penal ce interzice üi sanc-
ĦioneazĆ comportamentul infracĦional con-
cret. Spre exemplu, dacĆ fĆptuitorul a comis
o sustragere deschisĆ cu aplicarea violenĦei,
atunci norma exactĆ care reÁectĆ comporta-
mentul subiectului infracĦiunii este lit.e) alin.
(2) art.187 CP RM – jaful (atunci când violenĦa
aplicatĆ în scopul sustragerii se concretizeazĆ
în violenĦĆ nepericuloasĆ pentru viaĦa sau sĆ-
nĆtatea persoanei) sau alin.(1) art.188 CP RM
(dupĆ caz, lit.c) alin.(3) art.188 CP RM) – tâl-
hĆria (atunci când violenĦa aplicatĆ în scopul
13
Корнеева А.В. Теоретические основы квалификации пре-
ступлений, p.16.
26
J USTIŢIEI NR. 1 (32), 2015
sustragerii se concretizeazĆ în violenĦĆ pericu-
loasĆ pentru viaĦa sau sĆnĆtatea persoanei).
CerinĦa privind precizia caliÀcĆrii caracteri-
zeazĆ doar rezultatul, nu üi întreg procesul cali-
ÀcĆrii.14
d) integralitatea – caliÀcarea trebuie sĆ cuprin-
dĆ toate articolele, alineatele, literele din
Codul penal, inclusiv din Partea GeneralĆ a
acestuia. Atunci când în acĦiunile fĆptuitoru-
lui sunt prezente elementele constitutive ale
mai multor infracĦiuni (este cazul concursului
de infracĦiuni), caliÀcarea trebuie sĆ cuprindĆ
toate normele de drept care incrimineazĆ fap-
tele aÁate în concurs. La fel, dacĆ activitatea
infracĦionalĆ nu a fost dusĆ pânĆ la capĆt, dar
a fost întreruptĆ la o anumitĆ etapĆ de desfĆ-
üurare a acesteia, Àe la etapa actelor prepara-
torii, Àe la etapa actelor executorii, caliÀcarea
trebuie sĆ conĦinĆ alegaĦia la normele PĆrĦii
Generale a Codului penal care reglementeazĆ
activitatea infracĦionalĆ neconsumatĆ (art.26
– pregĆtirea de infracĦiune üi art.27 – tentativa
de infracĦiune). Spre exemplu: dacĆ intenĦia
persoanei de a comite un omor intenĦionat
nu este dusĆ pânĆ la capĆt din anumite mo-
tive independente de voinĦa sa, aceasta Àind
întreruptĆ la etapa actelor de executare, cele
comise urmeazĆ a À încadrate potrivit art.27
üi norma din codul penal care sancĦioneazĆ
omorul intenĦionat, adicĆ art.145 CP RM. Ast-
fel, ca exemplu, la adoptarea unei sentinĦe de
condamnare pentru tentativĆ la omor în vari-
anta tip, instanĦa de judecatĆ în mod obligato-
riu va indica în actul aplicativ, pe lângĆ alin.
(1) art.145 CP RM, üi norma ce prevede tenta-
tiva de infracĦiune, adicĆ art.27 CP RM. O ata-
re trimitere la norma legalĆ din Partea Gene-
ralĆ a Codului penal are menirea de a scoate
în evidenĦĆ faptul cĆ activitatea infracĦionalĆ
nu a fost dusĆ pânĆ la capĆt. Tot aüa urmeazĆ
de procedat üi în cazul infracĦiunii sĆvârüite
în participaĦie. DacĆ, spre exemplu, la sĆvâr-
üirea infracĦiunii au participat douĆ persoane
pasibile de a À supuse rĆspunderii penale,
una îndeplinind rolul de autor, iar cealaltĆ
de complice, la caliÀcarea acĦiunilor acestora
se va face trimitere la norma din codul penal
care stabileüte participanĦii la infracĦiune üi
14
Марчук В.В. О точности и полноте формулы квалифика-
ции преступления //http://elib.bsu.by/bitstream (vizitat la
15.10.2014)
NR. 1 (32), 2015
rolul acestora în procesul sĆvârüirii infracĦi-
unii – art.42 CP RM. Astfel, pe lângĆ norma
de drept penal care prevede comportamentul
infracĦional la care a recurs autorul, acĦiunile
complicelui trebuie încadrate üi potrivit art.42
alin.(5) CP RM. În mod analogic trebuie caliÀ-
cate üi acĦiunile celorlalĦi participanĦi.
Principiul enunĦat pretinde invocarea la cali-
Àcare a tuturor literelor din cadrul aceluiaüi aline-
at al unui articol atunci când fapta infracĦionalĆ
comisĆ poate À încadratĆ potrivit tuturor acestor
norme. DacĆ omorul intenĦionat a fost comis de
douĆ persoane, cu deosebitĆ cruzime, cu bunĆ-
ütiinĦĆ, asupra unei femei gravide cu scopul de a
ascunde o altĆ infracĦiune, atunci acĦiunile infrac-
Ħionale ale fĆptuitorului trebuie caliÀcate potrivit
tuturor literelor de la alin.(2) art.145 CP RM, care
conĦin agravantele enunĦate, adicĆ potrivit lit.e),
i), j), k) alin.(2) art.145 CP RM.
Nu se va considera integralĆ caliÀcarea, dacĆ
acĦiunile fĆptuitorului au fost încadrate doar po-
trivit articolului, nu üi potrivit alineatului din
Partea SpecialĆ a Codului penal (în ipoteza ar-
ticolului format doar din alineate) ori doar po-
trivit articolului üi alineatului, nu üi literei (în
ipoteza articolului format din alineate üi litere).
Spre exemplu, nu este integralĆ caliÀcarea po-
trivit alin.(3) art.264 CP RM în situaĦia încĆlcĆrii
regulilor de securitate a circulaĦiei sau de exploa-
tare a mijloacelor de transport de cĆtre persoana
care conduce mijlocul de transport, încĆlcare ce
a cauzat din imprudenĦĆ o vĆtĆmare gravĆ a in-
tegritĆĦii corporale sau a sĆnĆtĆĦii; or, încĆlcarea
numitelor reguli de cĆtre conducĆtorul mijlocului
de transport, care, din imprudeĦĆ, a dus la vĆtĆ-
marea gravĆ a integritĆĦii corporale sau a sĆnĆ-
tĆĦii trebuie încadratĆ inclusiv potrivit literei din
alineatul üi articolul din codul penal care sancĦio-
neazĆ un atare comportament. În speĦĆ este vorba
de lit.a) alin.(3) art.264 CP RM.
În urma studiului întreprins, formulĆm ur-
mĆtoarele concluzii:
1) Este abilitat cu efectuarea caliÀcĆrii oÀci-
ale: a) oÀĦerul de urmĆrire penalĆ din ca-
drul Ministerului Afacerilor Interne, Ser-
viciului Vamal, Centrului NaĦional Anti-
corupĦie, b) procurorul üi c) judecĆtorul.
2) CaliÀcarea neoÀcialĆ este fĆcutĆ de doc-
trinari în legĆturĆ cu cercetarea juridico-
R E V I S TA I N S T I T U T U L U I N AŢ I O N A L AL J USTIŢIEI
penalĆ a unor categorii concrete de in-
fracĦiuni prin elaborarea unor comentarii,
manuale, monograÀi, materiale metodi-
co-didactice. Este neoÀcialĆ üi caliÀcarea
efectuatĆ de studenĦii instituĦiilor de învĆ-
ĦĆmânt superior, postuniversitar, de au-
dienĦii din cadrul Institutului NaĦional al
JustiĦiei atunci când sunt propuse anumite
soluĦii de caliÀcare pentru anumite speĦe
sau expunerea pe marginea unor sentinĦe,
decizii din practica judiciarĆ.
3) Cu elemente ale caliÀcĆrii oÀciale üi neo-
Àciale este caliÀcarea semioÀcialĆ (com-
binatĆ), avându-se în vedere hotĆrârile
explicative ale Plenului CurĦii Supreme de
JustiĦie, care aduc recomandĆri teoretico-
practice de aplicare a legii penale în toate
cazurile când sunt sĆvârüite infracĦiuni de
acelaüi tip, precum üi caliÀcarea efectuatĆ
de participanĦii la procesul penal.
4) În dependenĦĆ de rezultatul obĦinut, cali-
Àcarea poate À pozitivĆ – în rezultatul cĆ-
reia se stabileüte cĆ comportamentul per-
soanei conĦine semnele unei componenĦe
de infracĦiune sau negativĆ – în rezultatul
cĆreia se stabileüte cĆ comportamentul
persoanei nu conĦine semnele unei com-
ponenĦe de infracĦiune.
5) Principiile caliÀcĆrii infracĦiunilor pot À
clasiÀcate în douĆ categorii: principii fun-
damentale (principiul legalitĆĦii, princi-
piul egalitĆĦii cetĆĦenilor în faĦa legii, prin-
cipiul vinovĆĦiei) üi principii speciÀce ca-
liÀcĆrii infracĦiunilor (principiul caliÀcĆrii
obiective, principiul stabilirii adevĆrului,
precizia, integralitatea).
6) Principiul integralitĆĦii pretinde invoca-
rea la caliÀcare a tuturor literelor din ca-
drul aceluiaüi alineat al unui articol atunci
când fapta infracĦionalĆ comisĆ poate À
încadratĆ potrivit tuturor acestor norme.
7) Nu se va considera integralĆ caliÀcarea,
dacĆ acĦiunile fĆptuitorului au fost înca-
drate doar potrivit articolului, nu üi ali-
neatului din Partea SpecialĆ a Codului
penal (în ipoteza articolului format doar
din alineate) sau doar potrivit articolului
üi alineatului, nu üi literei (în ipoteza arti-
colului format din alineate üi litere).
27