FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

_____________________________

2017
Pagina 1 of 50
INTRODUCERE
_______________________________________________

Nota de prezentare:

Finalităţile cursulului

Competente
▪ Cunostinte despre mecanismele, procesele si fenomenele psihice
descriindu-le si diferentiindu-le corect
▪ Interpreteaza si explica situatii psihologice de viata folosind modele
teoretice
▪ Explica relatiile si inter-influentele dintre mecanismele, procesele si
fenomenele psihice

INDICAŢII PENTRU PARCURGEREA CURSULUI

Abordarea tematicii de curs se realizeaza in mod analitic, datorita

multitudinii de aspecte necesar a fi parcurse. Exmplele si intalnirile
tutoriale au scopul de a intregi aceasta parcurgere prin exemlpe si
itneractiuni care sa conduca la intelegerea complexitatii si a
interdependentelor dintre mecanismele, procesele si faptele psihice.

Pagina 2 of 50
Unitatea 1

Psihologia- stiinta moderna

Aceasta unitate de curs ne prezinta problematicile si modelele teoretice generale

privind psihologia, cu accentul pe aspectele fundamentale, de baza.

CUPRINS

Biblioografie

1.1 TITLU

De reţinut
„Psihologia are un trecut îndelungat, dar o istorie scurta” Ebbinghaus (apud V
Pavelcu)

 Psihologia (P) este o stiinta ce trebuie facuta cu arta

 P este stiinta comportamentului

 P este o lumina indispensabila intelegerii, apropierii si ascensiunii

umane

Temă de reflecţie
Cum ati defini dvs psihologia?

Pagina 3 of 50
stiinta care studiaza, cu ajutorul unor metode obiective specifice, organizarea
psihocomportamentala sub aspectul determinismului, mecanismelor si legilor
devenirii si functionarii ei, in plan animal si uman, in unitatea contradictorie a
individualului, particularului si generalului (M Golu)

a contribui la asigurarea unei existente omenesti, a unei constiinte demne, a unui

suflet inaripat de idealuri nobile si indraznete, insotit de capacitatea de a le
traduce in fapt (Zlate M)

1.2. Introspectionismul

Psihicul este un izvor intern care se alimenteaza chiar pe sine prin

fenomenele pe care le produce.

Din punct de vedere introspectionist fenomenele psihice sunt in afara

determinantilor externi

Titchener vorbea despre eroarea de stimul: cand se relateaza un eveniment

psihic, individul uman face referire nu la dinamica interna, ci la stimul. Astfel
apare o deteriorare, o rupere a procesualitatii perceptiei, reprezentarii, afectivitatii
etc.

Pagina 4 of 50
 Studierea fenomenelor psihice trebuie
sa se subsumeze starilor constiente,
aceastea din urma fiind singurele care
pot asigura desfasurarea corecta a
manifestarilor psihismului.

A Compte arata ca „atunci cand are cine sa observe nu are ce observa”.

Temă de reflecţie
V-ati gandit vreodata care este modul in care dvs ganditi, percepecti sunteti
motivat sau tratiti stari afective? Puteti sa detaliati?

1.3. Psihanaliza

S Freud propune spre studiere nu fenomenele constiente ale psihicului, ci

dimpotriva, cele inconstiente

Odata cu un nou obiect al P, Freud propune si o noua metoda de investigare,

aceea a psihanalizei: readucerea in constiinta a elementelor patogene cu scopul
de a fi constientizate si eliminate tensiunile cu efecte nevrotice.

Freud arata ca efortul psihanalitic este de a aduce crea noi versiuni ale
conflictelor patogene si de a-l determina pe individ sa se comporte asa cum a
facut-o la vreme a lor, dar mobilizandu-si toate resursele psihice astfel incat
solutia sa fie una diferita.

Pagina 5 of 50
 Supraeu – SUPEREGO Eu – EGO– Sine – ID

– structură a Eu-lui prin sub influenţa mediului (~inconştientul) – sediul

care se manifesta devine intermediarul între instinctelor, sursa
influenţa mediului social Sine şi lumea exterioară primară a energiei
psihice (eros vs thanatos)

1.4. Comportamentalismul

Watson aduce o noua viziune in psihologie. El promoveaza comportamentul ca

obiect de studiu.

Omul obisnuit, concret, ancorat in realitate si in cerintele mediului au fost

stindardele behaviorismului

 schimbarea obiectului psihologiei (să înlăture conştiinţa şi s-o înlocuiască

cu comportamentul care poate fi observat, măsurat, cuantificat)

 schimbarea metodei de investigare (renunţarea la introspecţie şi

promovarea unor metode obiective capabile să satisfacă cerinţele unei
ştiinţe: observaţia directă)

 schimbarea finalităţii (să se tindă spre formularea unor legi ale

comportamentului şi să se renunţe la descrierea fenomenelor psihice)

S R

Pagina 6 of 50
E.C.Tolman –2 aspecte:

 variabile intermediare între stimul şi reacţie (ereditatea, maturitatea,

vârsta, experienţa anterioară, capacităţile intenţionale şi cognitive,
conştiinţa, ideile, gândirea)

 omul acţionează determinat şi orientat de o serie de scopuri, de

expectaţiile pe care le are

I.P. Pavlov- conditionarea

Skinner prezinta conditionarea operanta si modul in care se pot forma actiuni

rapide si perfect inlantuite.

1.5. Conduita umana

Pierre Janet concepe psihologia ca stiinta a actiunii umane: atat din perspectiva
raporturilor pe care le realizeaza cu mediul, cat si a proceselor inviibile de
organizare si reglare.

Conduita = ansamblul operaţiilor materiale sau simbolice prin care organismul

aflat în situaţie tinde să-şi realizeze propriile posibilităţi şi să reducă tensiunile
care îi ameninţă unitatea şi care le motivează.

 P ar trebui să studieze fenomenele de conştiinţă considerate ca o

conduită particulară
 P ar trebui să fie preocupată de studiul conduitelor superioare (credinţe,
reflecţii, raţionamente, experienţe) – gândirea fiind exprimata în termeni
de acţiuni

1.6. Omul concret

 A Maslow: ceea ce un om poate, el trebuie sa fie…
 C Rogers promoveaza “omul pro-activ”

Pagina 7 of 50
Al II-lea Razboi Mondial

Obiect de studiu:
 experienta persoanei
 calitatile umane: alegerea, creativitatea, valorizarea, autoactualizarea
 valorizarea demnitatii si dezvoltarea potentialului uman
 formarea Eului si a identitatii de sine, cautarea propriilor cai de dezvoltare

1.7. Teoria informaţiei

omul, iar sistemul cognitiv în particular, sunt sisteme de prelucrare de

informaţii

un sistem de prelucrare de informaţii presupune un sistem de semne şi

simboluri

sistemul cognitiv dispune de o arhitectonică specifică, putând fi sesizată prin

analogiile cu structurile funcţionale ale computerului sau cu cele ale creierului
AXIOME

arhitectura sistemului cognitiv

performanţele intelectuale ale creierului uman ar putea fi modelate

computaţional la nivelul sistemelor expert artificiale

realizarea sistemelor expert presupune conlucrarea P cognitiviste cu

inteligenţa artificială

Pagina 8 of 50
1.8. LEGITATI in Psihologie
Putem identifica cel putin doua dimensiuni ale acetor difcultati: complexitatea
psihismului si individualitatea comportamentelor, a conduitelor etc.

Tinca Cretu sintetizeaza specificul acestora:

 exprimarea matematica a legitatilor din P este destul de precara; cu toate

acestea se pare ca aceasta „deficienta” este remediata de intrumentarul
pe care il poate oferi matematica in studiul fenomenelor psihice (vezi
analizele statistice)

 legile in psihologie nu sunt mecaniciste, ci probabilistice

 legitatile psihice presupun intrepatrunderea dintre fenomenele fiziologice,

biochimice, sociale si psihologice; existand si legitati pur psihologice
(optimum motivational)

 interventia mai multor legitati in acelasi segment de realitate poate duce la

suspendarea, anulare sau accentuarea acestora

 supra-determinarea vs sub-determinarea

________________________________________________

Unitatea 2

Dimensiunea SENZORIAL – PERCEPTIVA

In aceasta unitate vom invata despre senzatii si perceptii, ca mecanisme de

prelucrare primara a informatiilor

Pagina 9 of 50
2.1 SENZATII
De reţinut
procese psihice elementare care reflecta diferitele insusiri ale obiectelor si
fenomenelor lumii externe, precum si starile interne ale organismului, in
momentul actiunii nemijlocite a stimulilor respectivi asupra receptorilor

PROPRIETATI
Intensitatea – dp stimul & variabilele intermediare
Durata- cat actioneaza si stimulul,
Tonul afectiv- stari afective placute sau neplacute
Calitatea – “necesitatea de a reflecta adecvat realitatea obiectuala…” (L)

Ce este pragul senzorial?

pragul senzorial minim si maxim absolut

 Cantitatea cea mai mica dintr-un stimul care produce o

senzatie specifica atunci cand actioneaza asupra
analizatorului dedicat

 Cantitatea cea mai mare dintr-un stimul care inca mai produce
o senzatie specifica atunci cand actioneaza asupra
analizatorului
…pragul senzorial diferential- ce poate fi?

2.2 PERCEPTIA
De reţinut

Pagina 10 of 50
reflectare subiectiva nemijlocita, sub forma de imagine, a obiectelor si
fenomenelor externe ce actioneaza intr-un moment dat asupra noastra prin
ansamblul insusirilor si componentelor lor.

2.3 PERCEPTIA (P) ca activitate

Perceptia ca activitate este definita elocvent prin identificarea unor faze ale
acesteia ; Forgus (1966) considera perceptia ca fiind procesul extragerii
informatiilor; el stabilea 5 faze: detectia, discriminarea, rezolutia, identificarea si
interpretarea

Individul nu percepe totdeauna aceleasi obiecte din campul perceptiv, ci in

functie de scopul pe care il urmareste, lasa obiectele anterior percepute in back-
ground, iar obiectul care apare in prim plan este cu totul altul. Se face o trecere
permanenta intre obiectele din campul perceptiv din prim-plan in plan secund si
invers.

Zlate preciza ca implicarea subiectului in activitatea de perceptie evita formarea

unei perceptii eronate, deformate, difuze, nediferentiate ; spre exemplu, Dixon
arata in cercetari realizate pe imagini vizuale ca individul percepe obiectele asa
cum apar ele, pe cand aparatul de fotografiat asa cum sunt ele, lasandu-se indus
in eroare de diferentele de iluminare.

Piaget arata ca exista 2 tipuri de iluzii :

* primare- datorate efectelor de camp perceptiv
* secundare- provocate indirect de activitati, fara de care ele nu ar apare ; Piaget
arata ca doar decentrarile duc la obiectivitate.

2.4 P ca expresie a personalitatii

personalitatea, prin atitudini, imaginea fata de sine, considerarea succesului sau
insuccesului etc orienteaza perceptia. Unii folosesc o perceptie analitica, altii una
sincretica, iar a treia categorie- sintetica.

Pagina 11 of 50
Witkin arata legatura stransa intre trasaturile de personalitate si tipurile de
perceptie

2.5 Determinanti externi ai P

Intensitatea intensitatile sub sau supraliminale duc la tocirea simtului

stimuluilui implicat (vaz, auz, tactil, miros, kinestezic), putand duce la
alterarea perceptiilor si chiar deterioarea analizatorilor
senzoriali.
nivelul de organizare perceptiva variaza in functie de valorile
intensitatii (discriminare optima sau nu)

Durata stimulul poate fi dificil de a fi perceput sau imaginea devine

stearsa datorita saturatie

Frecventa o mai buna perceptie ulterioara sau, dimpotriva, la o deterioare

a imaginii perceptive; P este dp cu intervalul de timp in care
actioneaza stimulul.

Valoarea Relevanta stimulului poate afecta perceptia ducand fie spre

intrinseca imagini perceptive ambigue, fie spre compensarea perceptia
corecta a stimulului.

Temă de reflecţie
Gasiti cate un exemplu pentru fiecare determinant al unei situatii perceptive.

Daca unei imagini cu un grad de ambguitate ii atasam doua posbile etichete

verbale, realizarea perceptiei se va face in functie de aceste etichete verbale.

Pagina 12 of 50
Temă de reflecţie
Luand ca exemplu un obiect perceptiv din campul clasei dvs, incercati sa utilizati
influenta etichetei verbale in modul incare sunt perceputi stimulii.

explorarea intrarea in contact treptat cu obiectul prin actiuni de:

perceptiva tatonare, cautare, analiza, comparare; reguli de: prioritate,
trategii de explorare adaptate activitatii, principii

gruparea organizare spontana a elementelor intr-o unitate pe baza

legilor generale ale organizarii campului perceptiv; legea
proximitatii; legea similaritatii; legea continuitatii; legea
simetriei; legea inchiderii; legea generalizarii; legea
constantei

mecanisme Relevanta stimulului poate afecta perceptia ducand fie spre

intelectuale ale imagini perceptive ambigue, fie spre compensarea
perceptiei perceptia corecta a stimulului.

anticiparea

schematizarea

organizarea interioara a campului perceptiv

Pagina 13 of 50
2.6 LEGILE P

legea perceptia creeaza constiinta unitatii si integralitatii obiectului

integralitatii (unitatea imagini provenite din unitatea obiectului)

legea efectele de perceptie sunt create de organizarea si

structuralitatii ierarhizarea impreuna a insusirilor obiectelor; nu toate
insusirile obiectului sunt la fel de importante

legea (caracterul activ al perceptiei) nu toate obiectele sunt

selectivitatii percepute, ci doar unele din ele, nu toate insusirile obiectului
sunt percepute, ci doar o parte din ele conform semnificatiei
lor pentru individ si a fortei lor senzoriale

legea mentinerea invariantei imaginii, chiar si cand exista variatii

constantei ale obiectului

legea se percep mai bine, mai rapid si mai corect obiectele care au
semnificatiei o anumita semnificatie (valoare) pentru subiect

legea desi imaginea perceptiva se elaboreaza la nivel cortical, ea

proiectivitatii este proiectata la nivelul obiectului
imaginii

Pagina 14 of 50
_______________________________________________

Unitatea 3

REPREZENTARILE

In aceasta unitate vom invata despre reprezentari, ca liant intre gandire si

mecanismele de prelucrare primara

3.1 DEFINIRE
De reţinut
experienta psihica in lipsa contactului actual cu obiectul; permite reflectarea si
cunoasterea obiectului in absenta lui, dar cu conditia ca acesta sa fi actionat
candva asupra organelor de simt

3.2 Caracterizare
 continut informational
o holistice (configuratiile- simetria si repetitia)- A

 forma ideal-subiectiva- imaginea mentala

 privirile rapide
o distanta intre obiecte e direct proportionala cu timpul de raspuns

Pagina 15 of 50
3.3 Comparatie intre imaginea din perceptie si cea din
reprezentare

Temă de reflecţie
Incercati sa identificati cum anume sa realizati cunoasterea perceptiva a unui
obiect (din clasa sau din mediul imediat inconjurator copilului spre exemplu)
pentru a realiza o reprezentare cat mai buna.

3.4 Mecanismele R

prelucrari si sistematizari, Morais- amplificare/ estompare insusiri ;

combinari si re-combinari interiorizarea experientei P, dar la nivel abstract
ale insusirilor senzoriale

Pagina 16 of 50
selectia insusirilor- reflecta
semnificatia acordata de
individ acestora

mecasnim fundamental- structurare interioara, organizare in sisteme,

cuvantul fixare in constiinta, favorizeaza generalizarea

activitatea individului fixeaza si sustine evocarea R, obliga la

selectivitate, determina condensarea
(interiorizarea senzoriala si verbala

sursa generatoare existenta unor mecanisme cerebrale dedicate ;

imginile sunt tranzitorii ; procesele activatoare
sunt diferite de cele de procesare a imaginilor
(explorari, rotiri, transformari)

mecanisme diferite in semantice (activarea si punerea in relatie-

functie si de tipul de selectiile-ierahizarea
reprezentare

3.4 PROPRIETATI

figurativitatea caracteristicile saturate informational (MZlate) ;

portret rezumativ

R este definita de configuratiile obiectuale

caracteristicile saturate informational (MZlate)

panoramizarea imbinarea unor dimensiuni ce nu pot fi percepute

decat succesiv

operativitatea reconstructie operatorie (JPiaget)

Pagina 17 of 50
 simultaneitatea succesivului (prescurtari si comprimari)
si transformarea simultaneitatii in succesiune coerenta
(re/developari imagistice)

de la centrare sistematica pe aspecte figurative

momentane pana la decentrare bazata pe
coordonarile generale ale actiunii, sistemele operatorii,
de invatare si a conservarilor

inteligenta reprezentativa (JPiaget)

Pagina 18 of 50
Unitatea 4

GANDIREA

In aceasta unitate vom invata despre gandire ca specific uman si structurile sale
interne

4.1 Idei generale

 trasatura distinctiva de nivel uman- cea mai importanta a psihicului uman,
definitorie pentru om, ca subiect al cunoasterii logice, rationale

 produce modificaari de substanta ale informatiei cu care opereaza.

Celelalte mecanisme produc modificari superficiale- natura info ramanand
aceeasi, G modifica insasi natura info; ea face saltul de la esential la
neesential, abstract la concret

 implica toate celelalte disponibilitati si mecanisme psihice in realizare

procesului cunoasterii (nu doar cele cognitive, ci si afectiv-motivationale
si/sau volitiv-reglatorii)

 stat-major (PPN): orienteaza, conduce, valorifica maximal toate celelalte

procese si functii psihice

 capacitatea de a-si reintroduce propriile produse in circuitul informational-

declanseaza noi procese intelectuale

4.2 DEFINIRE
De reţinut
manipulare sau un set de operatii asupra cunostintelor din sistemul cognitiv (G
este cognitiva, dar este inferata din comportament, ea apare intern in minte sau
in sistemul cognitiv, insa trebuie inferata indirect)

Pagina 19 of 50
4.3 Caracterizare

CARACTERIS DETALIERE
TICA

caracterul mecanism de prelucrare, interpretare si evaluare a

informational- informatiilor
operational
izoleaza necesarul, generalul, raportandu-l la intamplator si
singular
nu este pur si simplu o oprare cu informatii, ci conectare si
corealare a informatiilor prin categorizare si esentializare
cuprinde si reda in exterior unitate dintre informatii si operatii
fiindca fiecare informatie noua se transforma intr-un mijloc
pentru insusirea alteia (Vigotski)

caracterul nu se opereaza asupra realului, ci asupra formei ideal

mijlocit subiective a senzatiilor, perceptiilor, reprezentarilor
G e mediata de informatiile din M, aceasta orientand actiunea
opratiilor G si delimitandu-le puterea
este mijlocita prin Limbaj (atat instrument de exteriorizare a
produselor G, cat si ca mijloc de asimilkare, de preluare a
info)
e mediata chiar de propriile produse; G nu e doar mijlocita, ci
multimijlocita

caracterul G mijloceste si le influenteaza pe toate celelalte mecanisme

mijlocitor
ea atribuie un sens imaginilor perceptive
utilizeaza denumiri verbale, cosntruieste scheme menzice
implica activ procedeele imaginatiei
directioneaza fluxurile afectiv-motivationale

Pagina 20 of 50
CARACTERIS DETALIERE
TICA

caracterul Janet P- limbajul este o forma de conduita, o actiune interna,

actional redusa, o schita de actiune (uneori ramane doar ca proeict,
alteori dvenind actiune
J Piaget- nu exsita cunostinte rezultate dintr-o simpla
inregistrare de observatii, fara o structurare datorata
activitatilor subiectului

caracterul inainte de a fi executata, activitatea de G este planificata in

finalist minte, fundamentata din punct de vedere al scopului,
poportunitatii, efecientei, consecintelor
G este o anticipare a scopului
nu exsita o G doar de dragul G, ci are 2 scopuri
fundementale: declansarea, organizarea, optimizarea propriei
activitati sau motivarea, explicarea, justificarea, argumentarea
unei actiuni deja savarsite

caracterul G realizeaza o punte intre toate cele 3 momente temporale

multidirectional (trecut/memorie - prezent/perceptii – viitor/imaginatie)
oseste info despre trecutul obiectului pentru a explica
prezentul, integreaza informatia desre trecut si prezent pentru
a anticipa starea lui in viitor
este recursiva (de un input initial pleaca si pe baza celorlalte
inputuri inainteaza pas cu pas, iar de la oricare moment
actual sau final poate reveni la momentul initial prin refacerea
in ordine inversa a transformarilor

4.3 Latura (L) informationala- conceptele

 forme generalizate de reflecare a insusirilor obiectelor

 unitati cognitive esentiale ale gandirii

 constructe mentale

Instrumente pentru identificarea noilor exemple, dar si a nonexemplelor

Pagina 21 of 50
 Rezolvarea problemelor care presupun intelegerea
conceptului

intelegerea principiilor implicate

intelegerea taxonomiilor si altor relatii ierarhice

Caracteristici ale Conceptelor- Vinacke

 nu sunt date senzoriale, ci sisteme produse de raspunsurile individului la
situatii trecute
 aplicarea experientei existente la situatia actuala
 reunesc date senzoriale independente
 poate exista fara a fi formulat stiintific
 cuvintele sau alte simboluri devin mijloc de vehiculare
 2 moduri de folosire : extensiva (comuna pentru toti oamenii) si
intentionala (depinzand de experienta personala)
 nu are neaparat o baza rationala
 poate exista fara a fi formulat stiintific

Criterii de clasificare
 abstracte
 concrete
 empirice
 stiintifice
 individuale.
 Particulare
 Generale
Temă de reflecţie
Identificati, macar, cate un exemplu pentru fiecare dintre clasele de mai
sus.

Pagina 22 of 50
 Concepte empirice C stiintifice

o experienta practic-intuitiva si operanta o constructe ipotetico-deductive

o favorizeaza comunicarea interumana si o deliberari constiente

invatarea spontana

o limitate si deseori nefavorabile in o coordonari rationale in sistemul

procesul cunoasterii intelectual

o puternic individualizate o condensari si corelari ale notelor

definitorii ale obiectelor

o fragmentare o faciliteaza formularea definitiilor

o lipsa de ierarhizare a insusirilor o suportul intuitive-imagistic (cuprins in

reflectate grade diferite in orice concept) nu
afecteaza in mod direct esentializarea

o fragilitatea continutului o caracter mobil, flexibil, dinamic

o pot deveni automatizate, rigidizandu-se o structurare si organizare

o organizate, sistematice, dirijate
constient

o singurele mijloace intelectuale o sustin activitatea practica prin

accesibile copilului conformitatea cu ligitatile fenomenelor

4.4 L informationala- prototipurile

 expresia unor P condensate

 ilustrarea cea mai deplină a G concrete Astfel prototipul este un exemplu

de G implicită, amplasându-se între P şi G
De retinut: Prototipul = membrul care poseda cele mai multe atribute
 Prototipul maximizeaza asemanarile intra-categoriale si minimizeaza
asemanarile inter-categoriale

Pagina 23 of 50
  Conceptele au o structura de tip Prototip, ultimele fiind o colectie de
attribute caracteristice
 nu exista o delimitare foarte fina pentru atributele necesare si suficiente in
vederea introducerii unui membru intr-o anume categorie
 legaturile, relatiile dintre categorii sunt neclare, fragile, labile, un element
putand trece cu usurinta intr-o categorie sau alta
Temă de reflecţie
Identificati un exemplu pentru seturile conceptuale din activitatea dvs
profesinala/ disciplinele pe care le predati. Incercati acest lucru si cu un
domeniu sau o disciplina (din curriculum) care va este mai putin familiara.

4.5 L informationala- structuri conceptuale complexe

 reţele semantice
o organizare de clase care respectă relaţia de incluziune a claselor
o sugerând caracterul extrem de bine organizat şi structurat al
cunoştinţelor prin construirea lor din concepte (noduri) şi relaţiile
dintre acestea (arcuri ce pot fi de subordonare sau de predicţie)
o fiecare concept moşteneşte proprietăţile conceptului sau ale
claselor supraordonate
 scheme şi scenarii cognitive

(blocuri de cunoştinţe care se definesc prin ele însele, neavând nevoie de

raportarea la alte cunoştinţe / sunt succesiuni de evenimente specifice
unui anumit context)
o situaţionale
o asimilabile
o exprimă cunoştinţe declarative
o rolul lor = interventia în procesarea informaţiei: selectează şi
inferează sau respinge
o ghidează comportamentul
o plan, un pachet de organizare numerică şi un nod de organizare
tematica
Temă de reflecţie

Pagina 24 of 50
Identificati un exemplu de retea semantica si unul de schema cognitiva.

4.6 L operationala- operaţiile fundamentale

Analiza presupune dezmembrarea mintală a obiectului în elemente

în vederea determinării proprietăţilor esenţiale

Sinteza reconstructia mentala a obiectului pe baza unor reguli

Abstractizarea reţinerea a ceva şi lăsarea la o parte a altceva

Generalizarea ridicarea în procesul cunoaşterii de la însuşirile concrete la

însuşirile din ce în ce mai generale

Comparatia stabilirea la nivel mental a asemănărilor şi deosebirilor

esenţiale dintre obiecte sau fenomene avand in vedere un
anumit criteriu

Concretizarea ridicare de la abstract la concret

logica
continuare in cunoastere spre concretul logic, adică o
reinterpretare, o regândire a punctului de plecare (nu o
întoarcere la el)
operează numai cu esenţialul si include în structura sa
elemente din toate celelalte operaţii

4.7 L opertionala- operaţiile (instrumentale) particulare

Acestea se structureaza ca operatii particulare care sunt necesare in modalitati
specifice de cunoastere si care sunt dezvoltate subiectiv ca urmare a unor
predispozitii ale creierului, a experientei de cunoastere si a antrenarii in
rezolvarea de probleme in context educational (ca factor sistemic si sistematic de
dezvoltare).

Pagina 25 of 50
Pagina 26 of 50
Unitatea 5

MEMORIA

In aceasta unitate vom invata despre memorie si particularitatile sale

5.1 Definire
Capacitatea unui sistem natural sau artificial de a encoda informatia
extrasa din experienta sa cu mediul, de a o stoca intr-o forma apropiata si
apoi de a o recupera si utiliza in actiunile sau operatiile pe care le
efectueaza - Lecocq, Leconte si De Schoen, 1997

5.2 Proprietati

5.3 Desfasurare
Pagina 27 of 50
5.4 Encodarea
Presupune intiparirea, trecerea intr-un cod specific sistemului psihic a informatiei
cu scopul de a fi pastrata si reactualizata ulterior.

Natura encodării vizuală

auditivă

semantică

forme incidentală sau encodare automată

 nu necesită nici atenţie, nici control voluntar
 contează gradul de implicare şi angajare a
subiectului în rezolvarea activităţii, adică gradul de
interacţiune cu activitatea pe care o desfăşoară

intenţională - presupune efortul subiectului

 sarcină special formulată de a reţine,
 stabilirea conştientă a scopului
 mobilizarea şi consumarea unui efort voluntar în
vederea realizării scopului
 utilizarea unor procedee speciale care să faciliteze
memorarea

Pagina 28 of 50
 Factorii facilitatori/perturbatori ai encodarii

Natura materialului abstract

intuitiv

explicativ

lipsit de sens

organizarea materialului gradul de organizare

modul de organizare

serii succesive sunt 2 tipuri de asociatii

omogenitatea / heterogenitatea  M+ cu cat e mai omogen

materialului
 efectul Robinson

 M+ cand e elemente neomogene intr-o

masa omogena

 Restorff

 materialele mai omogene se M mai greu

 Underwood

volumul materialul creste in progresie aritmetica,

timpul de memorare creste in progresie
geometrica

Robinson (6 silabe- 71%; 12 silabe- 78%;

18 silabe- 81%; “chunk”= unitate de
semnificatie

gradul de implicare al subiectului Retroversiuni - traduceri

Enuntarea unor regiuni - cautare pe harta

Pagina 29 of 50
 Factorii facilitatori/perturbatori ai encodarii

demonstratii matematice - Identificarea

formulei respective

face parte din conditiile de realizare a

scopului - Informatii initiale, nespecifice

modul de memorare Globala - partiala

nivelul reactivitatii SN Voicu : hiperactivii M+ stimuli nonverbali cu

durata scurta de actiune, nefiind avantajati
de activitatile complexe si de lunga durata

repetitia Subinvatarea - suprainvatarea

 optim repetitional

 repetiile suplimentare nu trebuie sa

depaseasca 50% din numarul initial de
repetitii pentru M

 forma esalonata sau comasata a

repetitiilor influenteaza puternic
reactualizarea: mult mai productive sunt
repetitiile esalonate

Temă de reflecţie
Gandindu-va la una dintre activitatile dvs educationale, stabiliti ce anume
ati putea face pentru a va ajuta sa memorati mai bine. Aplicati.

5.4 Pastrarea/ conservarea

operatii si transformari care au ca rezultat mentinerea in memorie un timp
cat mai indelungat, a informatiei si experientelor ecodate anterior.
In timpul pastrarii exista o multitudine de influente care fac din aceasta etapa o
etapa dinamica, transformatoare.
Aceste transformari sunt atat in sens pozitiv, prin adaugari si completari, cat si in
sens negativ, prin omisiuni, eliminari.

Pagina 30 of 50
Caracterul dinamic al pastrarii isi are sursele in:
 timpul de pastrare,
 in influentele informationale adiacente (concepte, notiuni, teorii scheme
etc asemanatoare cu informatia de referinta),
 modificari ca urmare a cunoasterii,
 modificari ca urmare a utilitatii si motivatiei pe care o are subiectul fata de
materialul de referinta

5.5 Reactualizarea

recunoastere reproducerea

se realizeaza in prezenta obiectului sau superioara recunoasterii, presupunand

evenimentului sau cu ajutorul unor in derularea constienta a continuturilor
elemente definitorii pentru acel obiect informationale si actelor motorii anterior
sau eveniment achizitionate

este evaluata dupa corectitudinea se evalueaza dupa urmatorii indicatori:

identificarii obiectului promptitudine, completitudine, fidelitate
si exactitate

5.5 UITAREA
Aceasta presupune diminuarea, degradarea şi dispariţia materialului stocat

Ritmul U  volumul materialului,

depinde de
 lungimea,
 gradul de semnificaţie,
 particularităţile de vârstă şi individuale ale subiecţilor

Pagina 31 of 50
Temă de reflecţie
Avand in minte o experienta in care desi ati invatat un lucru nu reusiti sa vi-
l mai amintiti, incercati sa stabiliti din ce cauze s-a intamplat uitarea si cum
ati fi putut sa o preveniti.

Pagina 32 of 50
Unitatea 6

IMAGINATIA

In aceasta unitate vom invata despre imaginatie si modul in care aceasta

influenteaza viata psihica

6.1 Definire
procesul de combinare si recombinare a datelor din experienta anterioara
in vederea dobandirii unor imagini noi, fara un corespondent in realitate
sau in experienta noastra personala

6.2 Specific

Pagina 33 of 50
6.3 Caracteristici- Bernis
 compensare
 autism (urmarind placerea jocului de imagini posibile)
 iluzia dorintelor zadarnice (apreciere a dificultatilor si posibilitatilor)
 inventia morala (il detaseaza pe individ de restrictiile morale)
 intentia (iesirea din sine a Eului si amplasarea sa ca obiect)
 arta posibilului (imaginatia puternica implica o constiinta a propriilor limite
si depasirea lor)
 epurarea pasiunilor (exprimarea prin forme de arta)
 sursa de bunatate (favorizeaza empatia, ii permite individului de a prvi cu
simpatie la celalalt)
 influenta asupra personalitatii (formarea diferitelor componente ale P-
caracter)
De retinut: a nu se confunda imaginatia cu imaginea mentala.

Temă de reflecţie
Iidentificati momente in care folositi imaginatia.

Pagina 34 of 50
Unitatea 7

COMUNICARE si LIMBAJ

In aceasta unitate vom invata despre particularitatile psihice ale activitatii de

comunicare si ale limbajului

7.1 Definire

Comunicare este ansamblul proceselor psihice şi fizice prin care se

efectuează operaţia de punere în relaţie a unei persoane
sau a mai multora, cu o alta sau cu mai multe, în vederea
atingerii unor obiective (Anzieu şi Martin )

Limbă totalitatea mijloacelor lingvistice ce dispune de o

organizare ierarhică potrivit unor reguli de ordonare.
este un sistem închegat de semne (cuvinte) şi de reguli
gramaticale stabilite social – istoric

Limbaj activitatea psihică de comunicare între oameni prin

intermediul limbii

7.2 Caracteristici generale

Pagina 35 of 50
 TIPURI DE INFORMATII

cognitive conţinutul semnelor lingvistice

indiceale sunt centrate pe emitator cu scopul definirii şi

controlării rolului lui în timpul comunicării

injonctive sau conative

schimbate între interlocutori pentru a face să
progreseze comunicarea spre un scop

7.3 Mijloace de comunicare

 lingvistice- limbajul oral sau scis
 paralingvistice- intonatie, pauze etc
 extralingvistice- pozitia corpului, a mainilor sau picioarelor, expresia fetei

Temă de reflecţie
Gandindu-va la dvs si incercand sa va amintiti situatiile in care comunicati,
ca credeti ca este mijlocul pe care il folositi cel mai adeasea constient?.

Pagina 36 of 50
 Comunicarea… nonverbală

prin corpul uman aparenţă fizică, gesturi, mimică

prin spaţiu si teritoriu modul în care omul îşi delimitează şi amenajează

teritoriul, spaţiul, existând 4 tipuri de distanţe:
intimă, personală, socială, publică cu reglează
comunicarea

prin imagine comunicarea prin televiziune, afişe, fotografii,

ilustraţii, cinema este puţin interactivă, însă este
foarte eficientă, mai ales când este însoţită de
mesaj lingvistic

Temă de reflecţie
Gandindu-va la elevii dvs, analizati modul de comunicare nonverbala (al
unui a dintre ei).

Pagina 37 of 50
7.4 Bariere in comunicare
 Fizice
 Semantice
 Determinate de factori interni
o Implicare pozitiva o Presupuneri subiective
o Implicare negativa o Agenda ascunsa
o Frica o Lumi imaginare

 Diferentele de perceptie  Lipsa de cunoastere

 Concluzii grabite  Lipsa de interes
 Stereotipii  Emotii

Temă de reflecţie
Luati ca punct de referinta o situatie educationala sau personala recenta;
identificati care au fost sau ar fi putut fi barierele de comunicare si cum le-
ati (fi) depasit.

Pagina 38 of 50
Unitatea 8

AFECTIVITATEA

In aceasta unitate vom invata despre emotie si stari afective; ce sunt, prin ce se
caracterizeaza si care este, generic, rolul lor.

8.1 Definire
vibraţie concomitent organică, psihică şi comportamentală, ea este
tensiunea întregului organism cu efecte de atracţie şi respingere , căutare
sau evitare

8.2 Proprietati

PROPRIETATE DETALIERE

polaritatea tendinţa proceselor afective de a gravita fie în jurul

polului (+) fie (-) şi apare ca urmare a satisfacerii
sau nesatisfacerii diferenţiate
procesele afective sunt cuplate în perechi cu
elemente contrare
se manifestă şi în funcţie de particularităţile
situaţiei, dar mai ales de particularităţile personale

intensitatea indică forţa, tăria, profunzimea

 valoarea afectivă a obiectului

 semnificaţia obiectului în raport cu trebuinţele
subiectului
 capacitatea afectivă a subiectului

Pagina 39 of 50
 PROPRIETATE DETALIERE

schimbarea (amplificarea) semnificaţiilor

afectogene ale obiectului sau persoanei cu care
subiectul este în relaţie

durata persistenţa în timp a proceselor afective, indiferent

dacă stimulul mai există sau nu
alimentând în permanenţă semnificaţia afectogenă
a unui stimul se poate ţine mereu trează starea
afectivă faţă de el

mobilitatea trecerea rapidă de la o fază la alta în interiorul

aceleiaşi trăiri emoţionale
fie trecerea de la o stare afectivă la alta

expresivitate mimica / pantomimica / modificări de natură

vegetativă / 4. schimbarea vocii
Expresiile emoţionale nu sunt izolate ci se
corelează şi se subordonează stărilor afective =>
conduita emoţional-expresivă

Rolul expresiilor emoţionale

 comunicare - exteriorizeaza starea afectivă trăită
 influenţare a conduitei altora - utilizarea socială a expresiilor emoţionale
cu scopul de a obţine ceva
 contagiune - trezirea unor reacţii similare la alte persoane
 accentuare sau diminuare - însăşi ale stării afective – descărcare,
eliberare afectivă
 autoreglare - comportament tipic unei situaţii
Temă de reflecţie
Facand apel la o situatie educationala recenta sau pe care o aveti bine
definita in memorie, identificati aceste roluri.

Pagina 40 of 50
8.3 Tipuri

procesele afective  tonul afectiv al proceselor cognitive

primare
 trăirile afective de provenienţă organică
caracter elementar,
spontan, sunt slab  afectele
organizate şi tind să scape
de sub controlul conştient

procesele afective  emoţii curente

complexe
 emoţii superioare
grad mai ridicat de
conştientizare şi  dispoziţii afective
intelectualizare

procesele afective  sentimentele (intense, de lungă durată,

superioare specific umane, condiţionate social-istoric .
dragostea, ura, gelozia, admiraţia, îndoiala)
restructurare valorică la
nivel de personalitate,  pasiunile (sentimente cu orientare,
depăşind structura şi intensitate, grad de stabilitate şi generalitate
conţinutul stărilor foarte mare, care antrenează întreaga
emoţionale tranzitorii personalitate)

Temă de reflecţie
Identificati propriile exemple pentru fiecare.

Pagina 41 of 50
Unitatea 9

MOTIVATIA

In aceasta unitate vom invata despre motivatie ca proces de orientare selectiva

si mobilizare catre o directie actionala

9.1 Definire

ZLATE  pârghie importantă în autoreglare

 forţă motrice a întregii dezvoltări psihice şi
umane
 sensibilizează diferit persoana la influenţele
externe
 răscoleşte şi reaşează, sedimentează şi
amplifică resursele psihice

GOLU modelul subiectiv al cauzalităţii obiective, cauzalitate

reprodusa psihic, acumulata in timp, transformata si
transferata prin invatare si educatie in achizitie interna

NUTTIN desemneaza aspectul dinamic şi direcţional (selectiv

sau preferenţial) al comportamentului

9.2 Tipuri
 trebuinţele  interesele
 motivele  convingerile
 dorinţele  idealurile
 aspiraţiile  concepţia despre lume şi
viaţa

Pagina 42 of 50
Temă de reflecţie: Faceti o lista cu 3 elemente pentru fiecare categorie.
Incercati sa diferentiati tipurile de continuturi motivationale.

9.3 MODELE teoretice- holiost umaniste

Au fost dezvoltate multiple modele teoretice, de la cele instrumentaliste la
cele holist-umaniste, avand ca puncte distinctive complexitatea si
capacitatea de a explica comportamentele specific umane si nu cele
simplist mencaiciste comune cu animalele sau cele determinate social.
Autor / titlul Caracteristici/ detaliere
modelului teoretic

Maslow  trebuinţă este cu atât mai improbabilă cu cât este mai

continuu satisfăcută
 trebuinţă nu apare ca motivaţie decât dacă cea
inferioară ei a fost satisfăcută
 succesiunea trebuinţelor nu trebuie interpretată rigid,
în sensul că trecerea la o altă trebuinţă ar necesita
satisfacerea în întregime şi durabilă a trebuinţei
anterioare
 apariţia unei noi trebuinţe după satisfacerea uneia
anterioare se realizează treptat

Pagina 43 of 50
 Autor / titlul Caracteristici/ detaliere
modelului teoretic

C. Mamali  bazată pe evoluţia sistemului motivaţional al

indivizilor pe baza interacţiunii dintre ei.
 balanţă motivaţională
explică raporturile
dintre indivizii intraţi  producător de satisfacţie
în acţiune şi mai
ales relaţiile dintre  beneficiar de satisfacţie pentru nevoile celui cu care
rolurile lor se află în interacţiune
 principalele stări ale balanţei motivaţionale
o stagnare
o dezvoltare motivaţională inegală sau
contradictorie
o coinvoluţie motivaţională
o coevoluţie motivaţională

Pagina 44 of 50
 Autor / titlul Caracteristici/ detaliere
modelului teoretic

Nuttin- modelul individul şi mediul- unitate bipolară care reprezinta celula

relaţional de bază a studiului comportamentului

distemul relaţional individ-mediu - caracter dinamic

originea fundamentala a dinamismului sistemului rezida în

trebuinţele sale - individul este o entitate funcţională
incompletă, el resimte nevoia de a intra în relaţii cu obiecte

trebuinţele, apar mai întâi sub formă precomportamentală -

presupune o orientare implicită spre o categorie de obiecte

Mt = proces de reglare continuă - direcţionare activă a

comportamentului

alienarea motivatinala

Temă de reflecţie: gandindu-va la motiavtia de a invata sau la cea a unui

elev din clasa dvs identificati care ditnre modelele explicative s-ar potrivi
mai bine. Stabiliti si argumente pro, respectiv contra celorlalte modele
teoretice.

Pagina 45 of 50
Unitatea 10

VOINTA

In aceasta unitate veti invata al doilea proces psihic dinamogen langa motivatie:
vointa

10.1 Definire
Voinţa se defineşte ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat în
mijloace verbale şi constând în acţiuni de mobilizare şi concentrare a
energiei psihonervoase în vederea biruirii obstacolelor şi atingerii
scopurilor conştient stabilite
Efortul voluntar reprezintă o organizare a activităţii nervoase în jurul unui centru
dominant care exprimă, în plan psihic, scopul acţiunii.
Temă de reflecţie: Pentru dvs. ce inseamna sa faceti un efort de vointa?

10.2 Caracteristici
 Intensitatea efortului voluntar şi specificitatea mecanismelor puse in
acţiune reflectă obstacolul care apare in calea realizării scopurilor.
 Efortul voluntar nu se identifică cu încordarea voluntară, deşi în activităţile
fizice, aceasta este o componentă necesară a depăşirii obstacolului, dacă
este inclusă în mecanismele reglajului voluntar.
 Momentele de dificultate pot să fie diferite şi de aceea efortul voluntar se
modulează după creşterea sau descreşterea obstacolului, asigurându-se
concordanţa ideală
 Confruntarea de mai lungă durată cu obstacole de o anumită natură
permite dezvoltarea capacităţilor de efort voluntar de un fel sau altul.

10.3 Fazele efortului voluntar

FAZELE EFORTULUI VOLUNTAR

Pagina 46 of 50
 FAZELE EFORTULUI VOLUNTAR

Prima fază  actualizarea unor motive care generează

anumite scopuri şi orientarea preliminară spre ele
 se manifestă şi în funcţie de particularităţile
situaţiei, dar mai ales de particularităţile
personale

A doua fază  lupta motivelor, generată de apariţia mai multor

motive şi aferente lor, mai multe scopuri
 unele motive pot fi atrăgătoare pentru că
realizarea lor aduce satisfacţii imediate…, dar de
fapt nu sunt prea valoroase pentru persoană.

A treia fază  luarea hotărârii, care reprezintă urmarea unei

decizii
 înseamnă alegerea unui motiv şi scop şi
inhibarea, amânarea celorlalte
 se poate asigura concentrarea energiei
psihonervoase în vederea realizării scopului.
 Momentul deciziei poate fi uneori, dramatic
pentru ca omul nu prelucrează doar informaţia, ci
el trăieşte efectiv situaţiile implicate in
satisfacerea unora şi nesatisfacerea altora.

A patra fază  executarea hotărârii luate

 realizarea efectivă a planului şi atingerea reală a
scopului
 Acum omul foloseşte o serie de mijloace
materiale şi mintale, cum sunt cunoştinţele,
deprinderile, priceperile
 Desfăşurarea secvenţială a acţiunii este
controlată prin confruntarea permanentă cu
planul mintal şi cu condiţiile practice de
desfăşurare, realizându-se şi modificări ale
planului- eventual

Pagina 47 of 50
 FAZELE EFORTULUI VOLUNTAR

A cincea fază  Acţiunile complexe şi deosebit de semnificative

implică şi această fază
 verificarea rezultatului obţinut
 formularea unor concluzii valoroase pentru
activitatea viitoare
 Desfăşurarea secvenţială a acţiunii este
controlată prin confruntarea permanentă cu
planul mintal şi cu condiţiile practice de
desfăşurare, realizându-se şi modificări ale
planului- eventual

Temă de reflecţie: Plecand de la o activitate care necesita efort voluntar

(pentru dvs sau elevii dvs) concretizati aceasta acest efort voluntar
stabilind continutul (ce trebuie facut) pentru fiecare dintre cele cinci faze.

Pagina 48 of 50
________________________________________________

Concluzii
Psihicul, ca sistem complex de relationare si functiune umana, este extrem
de dificil de cuprins in mod analitic. Efortul de cunoastere si intelegere
trebuie sa fie subsumat atat unui demers analitic, initial, cat mai ales unuia
sintetic, ulterior.
Relatiile dintre macanismele si procesele psihice sunt extrem de
importante si ofera modalitati de intelegere dinamica, in timp real a
alternativelor de interventie, astfel incat acestea sa fie acordate subiectului
din fata noastra.
Creionarea unor activitati didactice, a unei interactiuni optime, a
cunoasterii psihopedagogice corecte si adecvate este greu de imaginat in
absenta unei intelegeri profunde si dinamice a mecanismelor si proceselor,
alaturi de starile si activitatile psihice.

Pagina 49 of 50
BIBLIOGRAFIE

1. Anitei Mihai (2008), Psihologie experimentala, Ed Polirom, Iasi

2. Attkinson R. si Attkinson R. (2002), Introducere in psihologie, Ed. Tehnica
3. Hayes. N., & Orrell, S. (1997; 2003). Introducere în psihologie, All
Educational: Iaşi.
4. Miclea, M. (1994), Psihologie Cognitivă. Ed. Gloria. Cluj-Napoca Parot, F.,
şi Richelle, M. (1995), Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Ed. Humanitas
5. Radu, I (si col.) (1991), Introducere în psihologia contemporana, Ed.
Sincron
6. Rascanu Ruxandra, (2001&2002), Psihologie Si Comunicare, Editura
Universitatii din Bucuresti
7. Smith, Edward E. (2005), Introducere în psihologie
8. Zlate, M., (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitate,
Bucureşti
9. Zlate, M., (2000), Introducere în psihologie, Editura Polirom, Iaşi
10. http://psie.no-ip.org/
11. http://webspace.ship.edu/cgboer/genpsy.html
12. https://www.verywell.com/psychology-101-tips-2794790
13.http://www.cartercenter.org/resources/pdfs/health/ephti/library/lecture_notes/h
ealth_science_students/LN_Psych_HSS_final.pdf

Pagina 50 of 50