Sunteți pe pagina 1din 2

Obiectul de studiu al filosofiei Filosofia cosmologica in grecia antica Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare

Filosofia studiaza primile principii ale acestei lumi sau ultimile cauze ori legile In grecia antica filosofia apre in sec 76 i.e.n, gindirea filososfica se sapara de Pozitivismul apare la mijlocul sec. 19 , fondatorul este Comte. Acest curent
generale ale lumii insa dezvoltarea sa filosofica trece si ea prin mai multe etape si gindirea mitologica si religioasa.Ea nu mai pune intrebari despre geneza lumii trece prin 3 et. în dez. sa: Etapa pozitivistă, Etapa mahistă, Etapa neopozitivistă
filosofii care pot define filosofia din puntul lor de vedere, deaceea ni filosofi despre existenta fortelor supranaturale ci creeaza un sir de principia si noutiuni Problema prinicipală a pozitivismului este relatia dintre stiintele
considera ca filosofia este preocupata deun domeniu anumit al realitatii(studiul abstracte care permit prin gindirea sa, sa cerceteze lumea. Scoala cosmologica este concrete(precise) si metafizică (o parte a filosfie). Acest curent consideră că
naturii, studiul societatii, stdiul stiintei. In istoria filosofiei s-au evedintiat mai multe preocupata de studiul naturii. Lucrurile apar din substanta,acesta substanta pentru cunoasterea adecvată este de fapt cunoasterea stiintifică. Auguste Compte sustine
puncte de vedere asupra obiectului filosofic. 1)filosofia este o invatatura despre diferiti filosofi este diferita. Pentru Thakes substanta este apa, din apa apar că dezvoltarea societătii depinde de dezvoltarea gîndirii , de dezvoltarea stiintei. El
existenta in general.despre cunoasterea omului in general. Reprezentanti:(scolile lucrurile si in apa se dizolva. Anaximandru-susbstanta este apeironul.Primile a propus un proiect de dezvoltare socială în care considera că unele cunostinte cum
filosofice din china si india antica, filosofia evului mediu,existentialismul, Filosofia elemente care in vechime erau consecrate apa, pamintul, aerul apar din ar fi cunostintele religioase si metafizice au încurcat la dezvoltarea societătii
este o invatatura despre tot ceea ce exista dar nu despre o sfera specifica a apeiron.Acesta este o substanta nedeterminata ea nu are nici o forma. Etapa mahistă este legată de cercetarea fizicii si a psihologiei. La sfîrsitul sec.
nerealitatii(Hegel). Filosofia este o invatatura despre datorie,ideal,valori(platon Anaximandru considera ca susbstabta este aerul. Notiunea de existent incerca sa XIX au fost facute un sir de descoperiri în domeniul microlumii. S-a început
neoplatonienii. raspunda la intrebarea:ce exista cu adevarat?acesta scoal considera ca existent cercetarea experimentală a structurii atomului si anume în acest moment au
poate fi descrisa doar de ratiune de constiinta si nicidecum nu poate fi inteleasa de apărut un sir de probleme în cercetarea realitătii fizice. Unii gînditori fac concluzia
Conceptia despre lume si structura ei organelle senzoriale, deaceea existenta este indicate cu obectul gindirii, că fundamentul acestei lumi nu este materia dar este energia, că de fapt materia
Conceptia este un sistem de idei filosofic,stiintific,literar, despre societate nonexistent (neant)-este opinia sau datul organelor senzoriale. Tot in acesta epoca nici nu există ci există doar energie.
,natura si om. Conceptia despre lume: - Este un sistem de indei intergru si este lansta ideea despre structura materiei, Etapa neopozitivistă apare în anii 20 ai sec. XX. Reprezentanții sunt Bentral
erarhizat, un sistem de idei si reprezentari despre natura,sociatate,om si locul Russell, R. Wittghenstein. Etapa a 3 se dezvoltă o dată cu matematica. La sfîrșitul
omului in acesta lume. - Tabloul despre lume il creeaza stiintele:fizica astrofizica si Filosofia clasica in grecia antica sec. XIX matematicianul Kaptor, a depistatat în matematică un șir de paradoxuri. De
biologia. Spre deosebire de tablou despre lume conceptia include un element Epoca clasca incepe cu procesul cunoasterii, cum omul cunoaste lumea? rezolvarea acestor paradoxuri, a fost preocupat filosoful și matematicianul
deosebit, omul si relatia omului cu aceasta lume.(om-univers) Elementele Sofistii sustineau ca fiecare are adevarul sau, adica cunostintele noastre nu sunt B.Russelll. În rezultatul cercetărilor sale, el scrie lucrarea ,,Principa matematica”.
principale de conceptie despre lume sunt: Cunoasintele,valorile spiritual, decit opinii ei spuneau ca nu exista adevaruri relative.problema consta in
aspiratiile, convingerile, emotiile, sentimenetele, toate aceste elemente se posibilitatea omului de a argument parerea. Filosofia lui A. Schopenhauer, F. Nietzsce
grupeaza in 2 blocuri. Punctul de vedere a sofistilor nu este correct, unul dintre cei mai puternici Filosofia vietii este îndreptata în potriva stiintei si consideră că matematica,
1 bloc:Blocu intellectual 2 bloc: Blocul emotional psihologic si de comporatare. reprezentanti ai sofistilor Protogora, omul este masura tuturor lucrurilor care sunt stiinta, nu poate cerceta viata, nu este în stare să spună despre ceea ce înseamnă
Conceptia despre lume are 2 niveluri: pentruca sunt care nus pentruca nu sunt, ei sustineau ca nu lucrurile determina viată. Această filosofie este împotriva cunoasterii rationale si este iratională. Artur
1)Nivel cotidian:se formeaza pe baza experientei de toate zilele, el poate include directia dezvoltarii istoriei dar valorile. Impotriva ideilor despre adevar a sofistilor a Scopenhauier (1788-1860) sec.18-19 este un filosof pesimist, considerînd că lumea
teorii si idei contarat opuse cum ar fi idei stiintifice si idei religioase,acest nivel nu esit Socrate care spunea ca nu exita mai multe adevaruri exista doar un adevar în care traim noi, este o lume iratională, că viata nu este altceva decît o suferintă. El
are baza logica este lipsit de principia bine determinate. general si acesta se contine in notiuni, in concept, conceptele descriu esenta considera că oamenii sunt egoisti, că lumea aceasta din toate punctele de vedere
2)nivelul teoretic: este format pe baza cunostintelor stiintifice , el este bine lucrurilor adica cunoscind esentele lucrurilor cunostem adevarul. este o lume rea, din punct de vedere estetic ea seamănă cu o caricatura, din punct
organizat logic ,are principia, iar fundamental lui este filosofia asupra conceptiei Aristotel zicea ca exista doar o singura lume si acesta lume este senzoriala. de vedere intelectual seamană cu o casă de nebuni, din punct de vedere
despre lume actioneaza sentim. astfel se form. coloritul conceptiei despre lume. Pentru a intelege natura lucrurilor trebuie sa cunoastem cauzile lucrurilor, dupa moral – cu o casă de tolerantă, dar în general este o închisoare.După Scopenhauier,
parerea lui exista 4 tipuri de cauze. substanta acestei lumi este o putere iratională, oarbă si avidă(lacomă). El o
Tipuri istorice de conceptii despre lume 1)cauza materiala 2)cauza formala 3)cauza eficienta 4)cauza finala. identifică cu energia. La nivel uman este vointa, vointa fiind deasupra ratiunii si nu
Conceptia mitologica, conceptie religioasa, conceptia filosofica Primele 2 cauze explica strucutra lucrurilor fiecare lucru este alcatuit se supune controlul ratiunii, de aceea si această lume este rea (iratională).
din:materie si forma. Ultimile 2 cauze explica care este izvorul miscarii, si care este
Conceptia mitologica despre lume directia miscarii. Conceptul de existenta in filosofie
Conceptia mitologica despre lume apare in societatea primitiva a existentei Notiunea de existent este una dintre cele mai abstracte notiuni, deaceea exista
umane. Esenta conceptiei mitologice este mitul, acesta forma apare in societatea Filosofia medieval. Izvoarele ei un sir de explicatii din punct de vedere a mai multor filosofi: “Existenta este
care inca nu poate raspunde la intrebarile principale pentru ca nivelul de dezvoltare Filosofia medieval e o filosofie religioasa, apare in sec. II i.e.n, si dureaza pina in reflectia care are in vedere primele principia si cause, deci raportindu-se la o
general este inferior , nu sunt dezvoltate stintele tehnice, economia in general si secolul XV-XVI a erei noastre. In dezvoltarea sa, trece prin 3 etape: singura natura, existenta este numele pentru tot ce exista.”
totusi ea incerca sa raspunsa la intrebari de tipul: Cum a aparut lumea?, ce prezinta 1.Et. apologetica(sec 2-3)2. Per. patristica (sec.4-9)3. Per. scolastica (sec. 9-16) Conceperea existenței ca existență n-ar avea nici un sens dacă n-ar presupune
zeetatile? Care este sensul valorilor spiritual, cum apare stiinta?, meseriile?. Geneza Filosofiei Medievale si izvoarele ei. Filosofia medievala este o sinteza a 3 ceva pe care să-l întemeieze, ca existență determinată, multiplă, diversă și
Imporatanta miturilor, miturile au o imporatanta gnosiologica dica de izvoare: a) iudaic b) greco-roman c) crestin individualizată. Distincția: existența ca existență și existența determinată este
cunoastere a lumii. Miturile au trasmis valorile spiritual de la generatie la generatie, IZVORUL IUDAIC. Filosofia medievala ca si religia crestina, preia un sir de idei de la determinată mai întîi de Platon, pentru care existența în sine o constituie ideile,
ele fac legatura dintre generatii,deasemenea in mituri isi iau inceput astfel de poporul evreu: Evreii considerau ca istoria umana nu este o istorie naturala ci este formele sau esențele, ele fiind care întemeiază existențele concrete, determinate
fenomene sociale cum ar fi:stiinta,religia,politica,estetica si etica. In lumea istorie creata de Dumnezeu, -Ideea: despre alesii lui Dumnezeu . Evrei considerau ca prin participare. Aristotel stratifică realitatea într-o serie de etaje: de la ființă înseși
contemp. miturile au o putere estetica adica de a trans. unele texte in f. artistica. alesii lui Dumnezeu este poporul lui Dumnezeu. In crestinism alesii lui Dumnezeu pînă la lucrurrile individuale. El își propune să identifice ceea ce este comun
sunt credinciosii.-Ideea despre existenta unei legi sacre lasate de Dumnezeu. -Ideea existenței al întrecerea de la sensibil la inteligibil, sau principiile ce întemeiază
Conceptia religioasa despre lume despre existenta mesiei. -Ideea despre existenta imparatiei ceresti. existența. Referindu-se la existența determinată, Aristotel va distinge 4 modalități a
Acesta conceptie se deosebeste de conceptia mitologica cu toate ca poarat IZVORUL GRECO-ROMAN. De la greci si romani au fost preluate unele idei filosofice eistenței: Existență ca accident. Ființele, sau lucrurile au însușit necesare și
emprentele ei , prin faptulca se bazeaza pe credinta, adica conceptia religioasa cum ar fi: ideile lui Platon, a neoplatonienilor, a lui Aristotel si a stoicelor. De la accidentare (înțîmplătoare); Existența ca potență. Aceasta se referă la existența
poate exista numai in cazul cind omul are credinta. Platon este preluata ideea divizarii lumii in 2 parti: in lumea care are existenta părților, ce alcătuiesc întregul existenței. Potența are sensul de capacitatea de a se
Acesta conceptie divieaza lumea in 2 parti: lumea fortelor supranaturale si adevarata (aceasta este lumea ideilor, lumea spirituala) si lumea lucrurilor, care nu transforma, de a deveni altceva; Existența ca act. Se referă la mișcare, ceea ce
lumea fenomenelor material, aceste 2 lumi sunt diferite dupa esneta. are existenta adevarata. IZVORUL CRESTIN (apare in sec. I dar biruie in sec IV). De la transformă potența în realitate, în actualitate; Existența după categorii.
1)lumea spiritual(lipseste materia) crestini sunt preluate 2 idei fundamentale:- Ca Isus Hristos a venit sa pedepseasca
2)lumea materiala,invers este o lume incarcata de greutatea acestei materei. raul in lume, bogatia,violenta, razboaiele , etc. - Crestinismul aduce iubirea in lume. Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematica
Religia provine de la notiunea latina religore ceea ce inseamna legatura intre Dezvoltarea stiintei a condus la creearea unui nou cadru conceputual despre
om si dumnezeu, intre om si lumea spiritual. Filosofia patristica in epoca medieval existență. Dezvoltarea fizicii si a matematicii a facut posibila crearea unor concepte
Izvoarele religiei: 1)izvorul gnosiologic-2)izvorul politic- 3)izvorul psihologic In aceasta perioada se creeaza filosofia crestina care utilizeaza idei filosofice, si specifice precum cele de realitate fizica si realitate matematica .
Functiile religiei: mai intii de toate ideile lui Platon, pentru a forma teoria. Cel mai mare Concepul de realitate fizica a aparut in rezultatul polemicii dintre Einstein , Bhor si
Functia gnosiologica:functia de a cunoate lumea in lipsa stiintei. reprezentant al acestei epoci este Aureliu Augustin. Este canonizat de biserica sub altii. În rezultatul aceste discutii sa ajuns la punctul de vedere ca exista anumite
Functia conpensatorie:adica religia compeseaza nejunsrile acestei lumi. numele “Sf. Augustin”. Anume el a fundamentat un sir de idei religioase care probleme de a intelege realitatea fizica din microlume. referitor la conceptul nou
Funtia sociala:funtie de creare a identitatii societatii de dirijare a societatii. capata forma teoretica, forma rationala. de relaitate fizica , sau format mai multe pozitii :
realitatea fizica drept realitate obiectiva ;
Conceptia filosofica despre lume Filosofia scolastica in epoca medieval realitatea fizica drept imagine adecvata a realitatii obiective
Conceptia filosofica despre lume creaza un sistem integral despre lume, In secolul VI este inchisa ultima scoala din epoca antica, aceasta este Academia realitate fizica drept fundament empiric al stiintei.
despre locul omului in acesta lume, dar care nu se bazeaza pe credinta pe fantezii lui Platon, si se deschid scoli noi medievale, pe linga biserici, episcopate. Filosofia
dar se bazeaza pe ratiune. De la inceput filosofia a fot considerate stiinta stiintelor, medievala in aceasta epoca apare in universitati, ea este un curs de pregatire in Conceptul de miscare in filosofie
adica es includea in sine toate cunostintele umane dar cu timpul din ea sau domeniul specialitatii. Filosofia aceasta este religioasa si ea, insa in ea exista 2 Primul filosof care vorbește despre mișcare este Heraclit. El susține că, de fapt,
separate stincetel concete cum ar fi fizica, matematica , astronomia, mai tirziu curente: realist si nominalist. Perioada scolastica –perioada legata de dezvoltarea existența Universului și starea lui depinde de mișcare. Dacă n-ar fi mișcarea, spune
chimia, biologia.sau separate si stiintele din domeniul social scolilor, in sec 6 este inchisa ultima scoala din epoca antica si se deschid scoli mai el, splendidul Univers ar fi o groapă de gunoi. Heraclit cercetează izvorul mișcării și
:psihologia,sociologia,istoria. Intrebarea principale a filosofiei are 2 parti: medieval pe linga biserici episcopate. Filosofia apare in universitati este un curs de spune că el se găsește în contradicții. Părțile opuse ale întregului care se află în
a)problema primordialitatii sau a intaetatii(ce este primar existenta sau constiinta) pregatire in domeniul specialitatii. luptă sunt izvorul mișcării. Tot în Grecia Antică apare un alt punct de vedere. În
raspunzind la acesta parte a intrebarii filosofii se impart in materialisti,idealisti școala din Eleia, care neagă existența mișcării. Eliații susțin că mișcarea, de fapt
Partea a 2 a intrebarii pricipale a filosofiei este problema daca constiinta una poate Filosofia renasterii. Umanismul. Panteismul si stiintele naturii este o iluzie dată în organele senzoriale. Că, in ființă, sau existență, care este o
cunoaste aceasta lume Epoca modernă începe în sec XVI si dureaza pînă în prima jum a sec XIX. În sferă plină, nu este loc pentru mișcare. Filosofii au încercat să lege materia și
această perioadă se instaurează societatea burgheză, în tările dezvoltate ale mișcarea. Aristotel susținea că materia este pasivă, iar mișcarea este introdusă în
Functiile filosofiei apusului (vestului): Olanda, Anglia, Franta, si mai tîrziu Germania. Au loc revolutiile materie, dinafară. El spunea că există un motor prim, care pune în mișcare lumea.
Functia gnosiologica - Funtia axiologica -Funtia generalizre a cunostintelor - Functia burgheze. În sec XIV in Olanda aceasta este un razboi de eliberare nationala de sub Același punct de vedere în susține și Issac Newton. Acesta considera că mișcarea
conceptuala -Functia metodologica. jugul Spaniei. In sec 17 are loc rezolutia din Anglia (1642-1689) si se numeste este absolută, adică există înafara materiei, și că Sistemul Solar a fost pus în
glorioasa revolutie Engleza. In sec 18 are loc revolutia din Franta. În aceasta mișcare de către D-zeu. Primul impuls este dat de către D-zeu. Știința va cerceta
Functia metodologica a filosofiei perioadă se dezvoltă economia tărilor burgheze, si în primul rînd industria, care doar legile mișcării, însă în antichitate, Democrit va sisține un alt punct de vedere.
Filosofia creaza un sistem de metode e cercatare ,insa sunt 2 metode principale: impune dezvoltarea stiintei. În stiintă se dezvoltă în părimul rînd ur mătoarele El va spune că materia este în mișcare, și că mișcarea este un atribut al materiei.
1)metoda dialictica:cerceteaza lucrul sau fenomenul in reletiile lui natural sau domenii: Mecanica, matematica, astronomia. Tot în această prioadă apar două Pentru el materia este atomul și el spune că atomul există doar în mișcare. În
reale, cerceteaza izvorul sau redacinele schimbarii transformarii lucrurilor si curente principale în filosofie. Curentul Epirist: reprezentanrii –Bacon, Hobbes, secolul XVII-XVIII, în epoca modernă, atunci cînd s-a devoltat mecanica, se ajunge la
considera ca izvorul miscarii se gaseste in esenta lucrurilor si anume in Locke, Berkeley, Hume Rationalist: Descartes, Spinoza si Leibniz punctul de vedere, că izvorul mișcării se găsește în interacțiunea lucrurilor, că prin
contreadictia interiaora a acestuia. interacțiune, lucrurile își schimbă viteza și direcția mișcării.
2)metoda metfizica:studiaza lucrurile si fenomenele si considera ca izvorul Filosofia moderna. Empirismul, F.Bacon Mișcarea nu se reduce doar la schimbarea locului în spațiu. Ea include în sine
miscarii se gaseste inafara lucrurilor in afar sistemului de referinta. Curentul empirist, ca si surentul ratuinalist este preocupat de cercetarea orișice schimbare, orișice transformare, orișice dezvoltare. În secolul XVIII filosoful
procesului cunoastarii si a metoselor de cunoastere. Empirisrii vpr sustine metodele german Hegel descoperă legile mișcării: acestea sunt 3 la număr:
Filosofia chinei antice. Scolile filosofice din china antica de cunoastere empirice, cum ar fi observatia si experimentul. Ei spun că Unitatea și lupta contrariilor
Filosofia chinei antice apare in secolul 7i.e.n. putem vorbi depre 2 izvoare a cunoasterea adecvată este cunoasterea senzorială. Adică a nsusi obiectelor, Transformarea shcimbărilor cantitative, în schimbări calitative
acestor filosofii. 1) Izvorul social politic, izvorul cultural. China antica etse un stat lucrurlor, si că ratiunea nu are mari posibilităsi de a cunoaste, ea doar efectuiază Negarea negației
despotic de tip oriental el este alcatuit din mai multe regiuni sau statulete:forta anumite operatii simple, cum ar fi: analiza, comparatia.
principala este nemarginita in toate domeniile existentei.In domeniul economic Primul filosof empirist este Băcon, el este englez ca si toti empiristii. Toată Legile si formele miscarii
este stapin a tuturor paminturilor este considerat fiul cerelui, iar cerul pentru filosofia moderna lupta impotriva gindirii scolastice, impotriva gindirii rupte de Unitatea și lupta contradicțiilor Izvorul mișcării. Această lege susține că în esența
chinezi este puterea suprema, cerul este dumnezeu. 2)Izvorul cultural: In china realitate. Partea principală a acestei stiinte se numeste ,,Noul Organon” (Noua lucrului sunt părți contrar opuse, și că aceste părți se găsesc îm mișcarea/schibare.
antica au fot un sir de carti vechi in care gasim atiat ideiile religioase, morale, cit si metodă). În această lucrare el evidentiază principarile greseli ale stiintei scolastice, Inițial, în unitate/întreg apar doar deosebiri/diferențe. Aceste deosebiri trec prin
ideiile filosofice, acestea sunt :cartea istoriei, cartea primaverii si a toamnei. In el evidentiază 4 greseli pe care le numeste idoli: a)idolul tribului; b) idolul cavernei; opoziții, iar opozițiile formează contradicții. Contradicțiile se rezolvă. În rezultat,
aceste carti gasim un sir de idei care vor sta la fundamentul scolilor filosofice.idei c) idolul pietei d) idolul teatrului. Pentru cercetare Bacon înaintează metoda lucrul se transformă: lucrul vechi le nimicește și trece într-un alt lucru, care din nou,
despre existenta uni legi universalenumita Dao(tao)-calea.acestei legi se supune tot empirică, care este alcatuită din 2 parti: din experiment si inductie. Orice cercetare, în esența sa include opoziții.
ce exista ea domina universal, omul intelept trebuie sa cunoasca legea sis a se trebuie începută cu observarea asupra lucrurilor si fenomenelor concrete, după Transformarea schimbărilor cantitative, în schimbări calitative Această lege
supuna ei. Scolile filosofice: aceea se fac experimente asupra acestora, iar după aceea aceste date se descrie mecanismul schimbării. Hegel susținea că orișice calitate care este identică
Scola conficiana:apare in secolul 6 fondatorul este Cuu-Fu-Tze cel mai mare savant generalizează. El lansează un sir de metode experimentale: -inversarea ex.i - unui lucru sau unui fenomen conține în sine caracteristici cantitative (dimensiune,
a chinei antice. Teoria filosofica incerca a rezolva un sir de intrebari de statalitatea prelungirea ex. -excluderea calitătii -folosirea unei legi naturale -unirea ex. volum, greutate, etc.). Aceste caracteristici cantitative, sunt mereu în schimbare,
chinei,de educatia personalitatii umane, de moralitate.Confucius considera ca Cum se analizează datele experimentelor : Bacon introduce 3 tabele pentru date: însă schimbările au loc pînă la o măsură. Atingînd această măsură, calitatea veche
statul este ca si o familie dar mai mare , deaceea in stat relatiile trebuie sa fie ca si a) tabela prezentei b) tabela absentei c) tabela gradelor (comparatiei) dispare și apare o calitate nouă, care, deasemenea, are caracteristici cantitative, și
in familie , imperatorul este parintele natiunii acesta trebuie sa aiba grija de supusii acest proces are loc mereu.
sai si trebuie sa fie exemplu pentru ei. Scoala moista:acesta scola apre in secolul 5 Filosofia moderna. Rationalismul, Ratioanalismul lui Rene Descartes Negarea negației cercetează direcția dezvoltării. Ea susține că desvolatera nu
i.e.n. Mo-tze spunea ca voina cerului este vointa poporului acesta scoala inainteaza Rationalismul, invers va sustine doar metodele de cunoastare rationale, si este dooar progresivă. Că ea conține în sine și părți regresive. Hegel sustine ca daca
urmatorul principiu.principiul iubirii generale. în preimul rînd cunoasterea matematică. Ei vor nega puterea de cunoastere se afrmă ceva, aceasta afirmate este contrazisă de opusul său. Și deci faza a doua
Scoala daosista: Lao-tze este fondata in sec 4 i.e.n. acest ginditor reese din idea ca senzorială. Descartes a creat geometria analitică si sistemul de coordonate. nu se nimicește vechiul complet și părțile pozitive, trainice se mențin. Și această
in univers domina legea universal Dao acesta lege trebuie cunoscuta, Primul filosof rationalist este considerat Rene Descartes. El considera că stiinta fază este negată de următoarea fază. Și această fază este repetarea primei faze, dar
veche, tot asa cum spunea Bacon, nu este bună pentru cercetare, dar nu sustinea la un nivel superiur, și menține părțile pozitive de al a doua fază. Din acest pt de
Filosofia indiei antice nici cercetarea empirică, considerînd că metodele matematicii sunt cu adevarat vedere, dezvoltarea este o formă de spurală.
Cultura indiei antice isi are specificul sau:coleratia strinsa dintre credinta si folositoare pentru cercetare. Prin studiile sale el evidentiază un sir de metode
reflectia filozofica. Filosofia antica Indiana este filosofic(theos-Dumnezeu si Sophia- rationale pentru cercetarea stiintifică.
intelepciune)adica un amestec de gindire rationala si credinta mistica, religioasa 1) regula evidentei: în cercetare pot fi folosite doar idei clare, idei evidente, nu
Filosofia indienilor antici Arya, cum o numeau ei insasi a fost pretuita multa vreme putem folosi nici o idee îndoelnică pentru că rezultatele nu vor fi adevarate.
ca icoana unei intelepciuni misterioase a unui adevar absolute revelat de insusi 2) regula analizei. Toate problemele care le cercetăm trebuie divizate în părti
Dumnezeu. Primile izvoare informationale despre viata societatii antice indiene se componente pentru ca fiecare parte a problemei să devină clară mintii noastre.
contin in asa numita literature vedica.Vedele cuprind diferite scrieri religioase care 3) Regula sintezei. Sinteza presupune unirea cunostintelor primite în rezultatul
creaza cartea sfinta a indienilor. In cuprinsul sau se gaesc pe scurt reguli si dogme analizei sau cercetării si crearea unui obiect nul-obiect ideal care este creat după
religioase, slujbele sfinte, rugaciuni, proverb si invatatori morale. Brahmalele sunt legile ratiunii noastre.
o continuare a vedelor si reprezinta niste comentarii a acestor texte.in al 3 rind 4) Regula verificării. În procesul cercetării putem omite ceva. Pentru a nu avea
vedele au dat si o directive in filosofie o doctrina sa numit Vedanta-sfirsitl vedelor. omisiuni se verifică lantul gîndirii noastre.
Nivelul vedantei il constituie Upanisadele-niste acte tratate cu un caracter filosofic,
religios care au fost calificate ca adevaratul izvor.
Conceptele de spatiu si timp in filosofie Gnoseologia – teoria generala a cunoasterii Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice
Concepțiile spațiale aceste concepții presupun existența destinatoare înafara Teoria cunoiașterii mai este numita gnoseologie. Aceste termen provine de la Cunoașterea știintifică se fundamentează poe faptele stiintifice, cărora li se
lucrurilor de rînd cu lucrurile a spațiului și timpului. Din această concepție reiese că grecile ”gnosis”-cunoaștere și ”logos”-cuvînt, teorie.. teoria cunoașterii cercetează oferă o explicare teoretică. Deci avem 2 niveluri de cunoaștere stiințifică:
spațiul și timpul sunt un fel de containere care desfășoară evenimentele și mișcă condițiile generale, izvoarele, structura, modul de desfășurare și validitatea Nivelul empiric - nivelul ce tine de dobîndirea faptelor analiza acestora.
lucrurile.. primul care a susținut această concepție este Democrit care susținea că procesului cunoașterii privit ca process de producere a cunoștințelor în aspectul lor Nivelul teoretic, care este preocupat de generalizarea faprtelor, de lansara
atomii se mișcă în vid. În acest caz, VID-ul este spațiul, iar materia sunt atomii. Deci, cel mai general. Despre procesul cunoașterii, Albert Einstain spunea că lucrul cel ipotezelor, crearea teoriilor. Adică, aceasta este o clădire care se coinstruiește
spațiul și materia există desinestătător. Același punct de vedere susține și Issac mai greu de cunoscut este cunoașterea însăși. Aceeași poziție a avut-o și Emanuil asupra faptelor. Cunoaștereea empirică este îndrepattă nemijlocit asupra
Newton. El va spune că spațiul și timpul există în mod absolut, în dependență de Kant în lucrarea sa”Critica rațiunii pure”. În antichitate, pentru prima dată, asupra obiectului cunoașterii, si se realizeaza prin intermediul observării și a
materie. Timpul absolut există în sine prin natrura sa și se scurge în mod uniform cunoașterii s-au expus sofiștii, care spuneau că: Orișice opinie poate fi argumentată experimentului. Orișice cunoaect, o însușire a obiectulio(ștere începe pde la obi) .
fără relație cu nimic exterior. Parametrul T care figurează în ecuațiile macanicii redă ca adevărată sau falsă. Dupăm părerea lor nu există un adevăr comun pentru toți și În știință, obiectul cercetării este numit fapt. Putem vb despte 2 tipure de fapte:
timpul absolut, uniform și etern, care exisstă, dependent de lucrurile care durează. este adevărată acea poziție care poate fi argumentată drept adevărată. Împotriva faptele brute si stiintifice.
Tot asa și spațiul există independent de lucrurile întinse. Aceeași poziție o va acestui punct de vedere au ieșit Socrate și Platon , care considerau că poziția
susține si Rene Descartes. El va înțelege timpul ca fiind o succesiune de momente, sofiștilor este dăunătoare și că există un adevăr comun pentru toți. Socrate Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere
independente unele de altele, iar spațiul fiind ca cel ce constutuie esența ărpărie a susținea că acest adevăr se află în noțiuni/concepte și că există metodă pentru a Faptul brut este acel fapt în care omul nu intervine, el este calificat ca fapt
corpurilor. găsi/stabili adevărul. Această metoda a fost numită metoda Maieutică, care preștiințific, nepreluat de descrierea într-un limbaj științific
Concepțiile relaționale acestea neagă existența absolută și sustine că spațiul și conținea în sine 2 metode de cercetare: Metoda inductivă si metoda definirii Faptul știintific nu este pur si simplu o parte a realității, dar ceva raportat la un
timpul reflectă raporturile dintre corpurile materiale, care sunt în mișcare. Aristotel context stiintific, care ne explică: faptul stiințific întruneste următoarele
este unul dintre primii reprezentatnți ai acestei cicepții. Pentru el – spațiul este Scepticismul si rolul lui in cunoastere caracteristici:
locul, iar timpul este momentul, numărul momentelor.. spațiul este , în dependeță În acelasi timp în antichitate ce formează un alt punct de vedere al cunoașterii, Verificabilitatea – aceasta înseamnă că el este considerat fapt stiințific doar în cazul
de cormul, iar timpul există în legătură cu mișcarea fără a se confunda cu ea. care se numește scepticism. Acest punct de vedere se îndoiește în posibilitatea cînd poate fi controlat prin fapte stiințifice
Timpul, spune el, etse o unitate de măsură a mișcării. Același punct de vedere îl va omului de a cunoaște adecvat resalitatea, adică de a cunoaște adevărul despre Faptul stiintific are importantă teoretică pentru cercetători
susține un sir de filosofi și savanți, precum: Aureliu Augustin, Leibnitz, Thomas lucruri și fenomene. Scepticism,ul, în antichitate trece 3 stadii de dezvoltare: Are universalitate ontologică. Conținutul lui nu reprezintă un fapt concret, ci o clasă
Hobs, R. Mack, Einshtein, Rimann, Logacenschi. Știința contemporană va susține scepticismul vechi - Scepticismul mijlociu - Sceptinismul nou. de obiecte. Prima formă de investigare a faptelor este observarea. În timpul
punctul de vedere relațional dintre timp și spațiu Întemeietorul scepticismului vechi este Pirrhon. El înaintează 2 teze: observării, subiectul cunoscător intră în contact direct, sau prin intermediul unor
Concepțiile subiectiviste. Acest punct de vedere este susținut de către Emanuil Lucrurile nu pot fi cunoscute. Ceea ce știm despre ese se deduce la păreri aparate cu obiectul cunoașterii. Observațiile științifice se deosebesc după:
Kant. El consideră că atît spațiul, cît și timpul nu există de sinestătător. Aceste sunt contradictorii De aceea trebuie să ne abținem de la judecată După obiectul care este observat – poate fi supus observației, însuși obiectul, sau
forme ale cunoașterii senzoriale, forme care sunt date, dinainte, pentru Scepticismul de mijloc este reprezentat de Carneadis, din Cirene. El a negat efectele acestuia. Observarile se deosebesc după mijloacele de cerceatre:
organizarea experienței. Adică, după el, spațiul și timpul nu aparâțin nici lucrurilor, posibilitatea cunoașterii, dar concomitent a creat și o teorie a probabilității observare direcță, fără instrumente de cercetare
și sunt forme subiective ale rațiunii umane. cunoașterii, care este expusă prin 3 teze: cercetarea instrumentală După acțiunea asupra obiectului. În cazul dat sunt
- Reprezentările semnifică ceva în sine, și nimic mai mult. observări neutre, care nu influenșează asupra strjucturii și comportării obiectului. Și
Fizica contemporana despre structura materiei - Reprezentările ce conțin în sine un grad de adevăr și nu contrazic alte reprezentări în al doilea rind – observări tranformatoare – care influenteaza obiectul si produc
Substanța este o categorie filosofică pentru desemarea realității în planul - Reprezentări adevărate, care sunt confirmate de experiențe. anumite schimbări asupra structura odiectului si în condițiile lui de activitate
unității ei interioare și a formelor ei de manifestare și dezvoltare. Substanța este - Reprezentatul: Enisidem. Aesta întemeiază 10 teze sau moduri de îndoială... una După parametrii temporari: De lungă durată si de scurtă durată, sau periodică
neschimbătoare spre deosebire de permanentele schimbări ale însușirilor și dintre ele etse :
stărilor. Ea aste ceea ce există în sine și datorită sie însăși. Ea este cauza primară a Investigarea faptelor. Observarea si clasificarea ei
ceea ce are loc. Anume substanței i se atribuie libertatea ca posibilitate de a se Scepticismul modern si procesul cunoasterii Prima formă de investigare a faptelor, este observația sau observarea. În timpul
determina pe sine însăși prin fundamentele proprii. Deci ea nu poate avea o putere Rene Descartes folosea îndoiala, ca etapă preliminară a cercetării. Îndoiala, observării subiectul cunoscător, intră în contact direct sau prin intermediul unor
dinafară, care ar acționa asupra ei. Tradițional se idnsting 2 tipuri de substanță: considera el, permite să excludem incertitudinea din cercerate. Un alt sceptic în aparate cu obiectul cunoașterii. Observațiile științifice se deosebesc în primul rînd
materia și spiritul epoca moderă este Davod Hume. Acesta considera că există 2 tiputi de cunoaștere: după obiectul care este observat. Poate fi supus observației însăși obiectul, sau
Structura mateiei. Materia trebuie primită din punct de vedere sistemic, adică Cunoașterea rațională, care include în sine cunoașterea matematică, pentru că efectele acestuia. Observările se deosebesc după mijloacele de cercetare, deci aici
tot ceea ce există, lucrurile, moleculele, atomii, etc. sunt sisteme, și din acest punct judecătile în acesyt domeniu pot fi controlate rațional. În ce privește științile din nou avem 2 forme: observarea directă fără mijloace tehnice și observarea
de vedere, și natura, Universul în general poate fi privit ca un șir de sisteme naturii, cunoștințele în ele sunt îndoielnice, ptr ca ecest tip de cunoaștere nu are de instrumentală.
ierarhice. Dacă am vorbi despre structura materiei, trebuie să vorbim despre a face cu idei, ci cu fapte. Ei spudiază relatia dintre fapte. Această relație este
structurile fundamentale ale materiei. În sec V, inaintea erei noastre, de la considerată necesară. Dar de fapt nu poate fi demonstrat nici într-un fel că această Experimentul. Clasificarea experimentului
Democrit, în coace se consodera că fundamentul material al acestei lumi ete legătră este necesară... nu poate demonstra aceasta nici rațiunea și nici organele Următoarea formă de cunoastere a faptelor este experimentul. Experimentul
atomul. Lucrurile depind de mișcarea atomilor, forma lor, masa lor. Acest pinct de senzoiale. Unul dintre cei mai mari sceptici este Kant, care zice că , de fapt lucrurile reprezintă o anumită stare de cercetare a unui obiect în condișii special create, care
vedere a fost uitat doar în evul mediu. De la renaștere este reamintit acest mod de care există înafara noastră nu sunt cunoscute de noi. Cunoștințele care le avem noi permit dirijarea, amestecul cercetătorului, schimbarea procesului, reieșind din
gîndire, dar cercetările în domeniu se fac deabia la sf. Sec XIX. Succesele cela mai este doar o construcție, formadă de intelect, care se bazează pe datele organelor sarcinile urmărite, și reproducerea fenomenului prin reproducerea condițiilor.
mare sunt făcute în sec XX. Pînă la cercetările în domeniul microlumii se cinsidera senzoriale. De aceea el împărțea realitatea în 2 părți: 1. Lucrurile în sint, care nu se Clasificarea exp.: După condiții: naturale și experimentale După scop: de
că există 2 forme ale materiei, separate una de alta: Substanța si cîmpul. cunosc; 2. Dar Fenomeul este o construcție a rațiunii noastre. transformare a obiectelor, de control, de constatare, de evidențiere,după nivelul
posibilităților de control.Experimentul matemmatic și experimentul mental
Ierarhia structurii materiei Subiectul si obiectul cunoasterii
Știința contemporană a descoperit un șir de forme ale materiei. În Prin subiectul cunoașterii se subintelege oemnire. Omenirea produce și ocroteste Nivelul teoretic al cunoasterii, Clasificarea metodelor cunoasterii teoretice
corespondență cu ierarhia formelor materiei, există calitativ, diferite forme de aceste cunoștințe. Subiectul sunoasterii pot si considerate poparele, care produc Următorul nivel este nivelul teoretic al cunoasterii care are nivele de cercetare,
mișcare. Formele de mișcarea ale materiei pot fi divizate în 3 blocuri, care cunoștințe despre modul lor de viață, cultură, deprinderi, obiceiuri. Subiect al care are 2 clase:
corespund nivelurilor de dezvoltare a materiei: cunoașterii pot fi considerate anumite societăți. De exemplu: Societăți a - Operațiile logice, general-științifice: abstractizarea, idealizarea, analogia,
Materia neorganică - Materia organică -Societatea. savanților.Sunieact al cunoațteri poate fi considerat și omul particular. Printre ei formalizarea, deducția și inducția, clasificarea și tipologia
Materia neorganică e prima formă a avestei mat este mișcarea mecanică; sunt oameni eminenți, care au produs lucruri deosebite, cum ar fi Pitagora, Einstein - Metodele teoretice, cu caracter avansat: metoda axiomatică, metoda ipotetic
mișcarea particolelor elementare, cîmpurile; mișcarea și transformarea atomilor, a Subiectul cunoașterii este aceea spre ce este îndreptat procesul cunoașterii. deductivă, metoda istorică și metoda sistemică.
moleculelor, reacțiile chimice; schimbările în macrocorpuri; procesele termice, Obiectul și subiectul cunoașterii sunt federative. O parte din obiecte pot deveni
vibrațiile sonore etc., procesemle geologice; schimbările în sistemele cosmice. parte al subiectului cercetător. Aceste sunt instalațiile de laborator, microscopul, Obiectul de studiu al filosofiei
Conceptia despre lume si structura ei
Materia organică: Autoreglarea – dirijarea și reproducerea. Interacțiunea biosferei telescopul, calculatorul. Tot astfel subiect al cunoașterii poate fi obiect al
Tipuri istorice de conceptii despre lume
cu sisteme naturale ale planetei Procese biologice ale organismelor îndreptate spre cunoașterii. De ex. Omul in phihologie, medicină, pedologie, pedagogie. Conceptia mitologica despre lume
conservarea organismelor. Evoluția. Conceptia religioasa despre lume
Societatea: Diversitatea manifestării activității conștiente a omului Nivelurile cun., Cunoasterea senz., Senzatiile si rolul lor in cun. Conceptia filosofica despre lume
Functiile filosofiei
În știința contemporană se evidentiază 2 niveluri de cunoastere: cunoașterea
Functia metodologica a filosofiei
Structura psihicii constiintei senzorială si cea rațională. Nivelul senzorial al cunoașterii. El se realizează în 3 Filosofia chinei antice. Scolile filosofice din china antica
În filosofie s-a vorbit despre 2 substanțe: substanța materială și substanța forme - Senzația este forma elementară a cunoașterii. La acest nivel se percep Filosofia indiei antice
materială. Asupra existenței substanței materiale sunt mai multe puncte de vedere: însușirile lucrurilor și a fenomenelor (cald, acru, dulce etc.) Percepția. Este o
Filosofia cosmologica in grecia antica
Al religiei: Substanța spirituală sau sufletul există desinestătător. El există înaintea senzație totalizatoare, care conține în sine mai multe senzații. Sunt 3 puncte de
Filosofia clasica in grecia antica
materiei, și este responsabil de comportarea omului, a corpurilor. În antichitate, la vedereasupra datelor senzoriale: - Realitate obiectivă se implică direct în psihica Filosofia medieval. Izvoarele ei
aristotel și platon, întîlnim încercarea de a stabili structura sufletului. Platon umană. Senzația este o amprentă. O urmă. - Senzațiile sunt reflectări aproximative Filosofia patristica in epoca medieval
susținea că sufletul este alcătuit din 3 părți: lucrurilor. - Senzatiile sunt semne ale lucrurilor. Sensul cărora trebuie decscifrat. Filosofia scolastica in epoca medieval
Filosofia renasterii. Umanismul. Panteismul si stiintele naturii
Partea irațională;Partea irascibilă;Partea rațională. Nu se poate da crezare senzațiilor pentru că ele amăgesc. Exemplu: mirajul,
Filosofia moderna. Empirismul, F.Bacon
După Aristotel: sufletul are 3 părți: suflet animal, suflet plantă, suflet rațiune. Toate procese de refracție, închipuirile noastre. Filosofia moderna. Rationalismul, Ratioanalismul lui Rene Descartes
aceste părți conțin și sufletul uman. Un alt punct de vedere asupra substanței
suspirituale, este a lui Rene Descartes, care considera că substanța materială și Cunoasterea rationala, Formele cunoasterii rationale Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare
Filosofia lui A. Schopenhauer, F. Nietzsce
substanța spirituală există independent una de alta. Ele se întilnesc numai în om, și La nivelul rațional al cunoașterii, avem 3 forme ale cunoașterii
Conceptul de existenta in filosofie
că aceste substanțe au diferite caracteristici/atribute. Caracteristicile principale ale 1) noțiunea 2) judecata 3) raționamentul Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematica
materiei sunt: mișcarea, spațiul, timpul, masa, greutatea. Pe cînd substanța Noțiunea este un gînd generalizat, care permite să explice esența unei clase de Conceptul de miscare in filosofie
spirituală are următoarele caracteristici: imaginația, voința și rațiunea. obiecte. Judecata este un gînd care afirmă sau infirmă ceva, de exemplu atomul Legile si formele miscarii
Punctul de vedere al științei (si a materialismului) care spune că cinștiința este are o structură. Raționamentul este o concluzie făcută din judecăți, o extragere de
Conceptele de spatiu si timp in filosofie
dependentă de materie: cunoștințe noi din ceva cunoscut deacuma. Fizica contemporana despre structura materiei
-Este dependetnă de materie, în general, de evoluția ei, și formele ei de reflectare Ierarhia structurii materiei
-Este dependetă de creer, de structura lui, ca bază materială a psihicii și a Teoria adevarului. Conceptiile adevarului Structura psihicii constiintei
Structura creierului si psihica
conștiinței Exista 3 conceptii a intelegirii adevarului
Reflectarea premise genetic a creierului
-Este dependentă de comunicarea umană, în sensul larg al cuvîntului, ca activitate 1)conceptia corespondentei este lansata de Aristotel in antichitate si expune Reflectarea si formele ei
de transformare a realității urmatoarea pozitie, sunt adevarate acele enunturi si in legatura cu ele simturi,
-Este dependentă de limbă, ca formă de materializare a conștiinței (înafara limbii ginduri interpretari care corespund realitatii. Gnoseologia – teoria generala a cunoasterii
Scepticismul si rolul lui in cunoastere
nu poate fi conștiință) 2)teoria coerentei sustine ca un sir sau un sistem de judecati pentru a fi adevarat
Scepticismul modern si procesul cunoasterii
trebuie sa fie coerent, adica el nu trebuie sa contina contradictii si sa fie continuu. Subiectul si obiectul cunoasterii
Structura creierului si psihica 3)Conceptia pragmatica- ca adevarul judecatilor trebuie controlat in practica in Nivelurile cun., Cunoasterea senz., Senzatiile si rolul lor in cun.
Creierul are poate fi împărțit în 4 parti: facerea si crearea lucruruilor nelimitindune la teorie. Cunoasterea rationala, Formele cunoasterii rationale
Teoria adevarului. Conceptiile adevarului
Trunchiul cerebral: este situat în partea de jos a creerului, și face legătira dintre
Criteriile cunostintelor stiintifice
creer și măduva spinării. Aceste este responsabil de procesele involuntare, care se Criteriile cunostintelor stiintifice Nivelurile cunoasterii stiintifice
desfășoarî în organism, și necesare organismului. (respiratia pulsul, ritmil cardiac. Criteriile cunoștinșelor științifice:
Tensiunea arterială, deasemenea, el controlează mișcările feței, ale limbii și Știința are un șir de caracteristici specifice, proprii, doar ei. Ele sunt următoarele: Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice
Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere
procesul de înghițitre) Creierul mic (cerebelul) care este responsabil de majoritatea Universalitatea cunoștințelor – Obiect al cunoștințelor stiintifice nu este un
Investigarea faptelor. Observarea si clasificarea ei
mișcărilor și de funcția de menținere a echilibrului fenomen singular, dar ceea ce este comun tuturor lucrurilor, fenomenelor, Experimentul. Clasificarea experimentului
Sistemul limbic: cuprinde structurile cerebrale profunde și mediane, ale creierului. proceselor, unei anumite grupe, sau clase, fără excepție Nivelul teoretic al cunoasterii, Clasificarea metodelor cunoasterii teoretice
El este responsabil de controlul emoțiilor și al memoriei Necesitatea – Cunoștințele științifice caracterizează, nu ceea ceeste întîmplător, în
Creerul mare: el acoperă cele 4 părți. Lobii frontali: rezolvarea problemelor, prin fenomene, dar părțile lor esențiale, stabile, profunde. În acest sens, cea mia
procesarea obiectivă. Lobii parietali: responsabili, de orientarea în spațiu și reprezentativă formă de fixare a cunoașterii științifice, este legea științifică
procesarea si integrarea informațiilor senzoriale. Dar ele sunt resposnabili Criteriul sistemic al cunoștințelor – cunoștințele științifice sunt strîns legate între
Lobii occipitali: sunt responsabili de bedere și recunoașterea culorilor ele. Acestea formează un sistem, numit teorie, în care elementele sunt în anumite
Lobii temporari sunt responsabili de auz și vorbire raporturi. Criteriul verificabilității – este una din caracteristicile importante ale
științei. Țtiința verifică cunoștințele sale. Sunt anumite criterii pentru verificare, dar
Reflectarea premise genetic a creierului care, cu timpul se schimbă, devin mai perfecte.
Reflectarea este o însușire generală a materiei. Anume reflectarea și este
fundamentul psihicii și a conștiinței. La nivelul amteriei morte sunt următoarele Nivelurile cunoasterii stiintifice
forme de reflectare Izomorfica: reproduce acțiune a uni obiect asupara altuia, sub Cunoașterea științifică se fundamentează pe faptele stabilite, cărora le se oferă o
formă fotografică Reflectarea homomorfică: este o reprocucere aproximativă a explicare teoretică. De aici avem 2 niveluri ale cunoașterii științifice:
informației La nivelul materiei moarte, informașia nu este folosită de lucru, nu se 1) nivelul empiric – nivelul ce ține de dobîndirea faptelor, analiza acestora.
utilizează. Acest lucru se schimbă la nivelul materiei vii. Aici informația este 2) nivelul teoretic – care este preocupat de generalizarea faptelor, de lansarea
utilizată de organisme pentru a activa. ipotezelor, crearea teoriilor. Este o cladire care se construiește deasupra faptelor.
Cunoașterea empirică , este îndreptată nemijlocit asupra obiectului cunoașterii, și
Reflectarea si formele ei se realizează prin intermediul observării, și a experimentului. Orice cunoaștere
La nivelul materiei vii sunt următoarele forme de reflectare informațuinală: începe de la un obiect, o însușire a obiectelor. În știință, obiectul cercetării, este
Iritabilitatea -> capacitatea organicmului de a efectua cele mai simple reacții la numit fapt. Putem vorbi despre 2 tipuri de fapte : faptele brute și faptele științifice.
acțiunea anumitor excitanți Faptul brut este acel fapt, în care omul nu intervine, el poate fi calificat ca fapt
Sensibilitatea -> capacitatea de a simți. Ea se manifestă al nivelul animalelor simple preștiințific, nepreluat de descrierea într-un limbaj științific. (faptul brut poate fi
și presupune capacitatea de a reacționa, nu numai nemijlocit la factorii exterior, observat, dar nu intra nici într-o teorie). Faptul științific nu este pur și simplu o
dar și la factorii neutri parte a realității, dar ceva raportat la un context științific care îl explică. Faptul
Reflectarea psihică -> forma de reflectare psihică este deosebită. La acest nivel științific întrunește următoarele caracteristici : a) verificabilitatea – este considerat
apare imaginea ideală, adică o imagine care se gazette în psihică și este deosebită fapt științific doar în cazul cînd este verificat prin metode științifică. b) faptul
de obiectul din realitatea. Anume pe baza a acestei imagini ideale și apare științific are semnficicație teoretică – are importanță teoretică pentru cercetător.
conștiința În societatea numai, poate apărea constiintă, shi aceasta se poate baza c) faptul științifică are universalitate ontologică – conținutul lui nu reprezintă un
pe psihică si creer, in general, si poate avea o structura complicată fapt concret, ci o clasă de obiecte.