Sunteți pe pagina 1din 6

Lecția 15, vol.

II

KEY SENTENCES

1.林娜,早!好久不见,你回 英国 了吗?
línnà, zǎo! hǎojiǔbujiàn, nǐ huí yīngguó le ma?
Linna, 'neața! Nu ne-am mai văzut de mult, te-ai dus în Anglia?

2.我没有 回 英国, 我 去上海了。


wǒ méiyǒu huí yīngguó, wǒ qù shànghǎi le.
Eu nu m-am dus în Anglia, am fost la Shanghai.

回 - în loc de 去 pentru că Anglia e țara de origine, în care „te întorci” (acasă)

3.你 刚 从 西安 回 北京。
nǐ gāng cóng xī'ān huí běijnng.

Tu de-abia te-ai întors de la Xi'an la Beijing

Xi'an, care se citește „si an” trebuie scris cu apostrof, altfel se confundă cu Xian care se citește „sien”

4.今天一 英镑 换 多少 人民币?
jīntiān yī yīngbàng huàn duōshǎo rénmínbì?

Cu câți RMB se schimbă o liră sterlină (pound)? - DE MEMORAT CA ATARE


换 huàn = a schimba (exchange)
镑 bàng - calc fonetic pentru ”pound”
RMB - literal „moneda poporului”, este denumirea oficială a yuan-ului, tot așa cum leul este denumit
oficial RON, dolarul american USD sau forinții HUF

5.你 到 我 那儿去看看 吧。
nǐ dào wǒ nà'er qù kànkan ba.

Să vii (mergi) pe la mine să le vezi.

到 dào = la, folosit în cazul verbelor de mișcare


去 nu 来 pt că vorbiorul nu e la destinație în momentul vorbirii

6.你来得 很 早。
nǐ lái de hěn zǎo.

Ai venit foarte devreme.

7.年轻人 英语 说 得 也很流利。
niánqīngrén yīngyǔ shuō de yě hěn liúlì.
Tinerii vorbesc, de asemenea, engleză fluent.

8.这 就 是 上海话 的“我不懂”。


zhè jiù shì shànghǎihua de wǒ bù dǒng

Asta e chiar „nu înțeleg” în shanghaieză.(dialectul Shanghai)

就是 jiùshì = chiar asta este (vezi si la p.9, (5) de la master the following phrases)

EXPLICAȚII

1.林娜,早!好久不见,你回 英国 了吗?
línnà, zǎo! hǎojiǔbujiàn, nǐ huí yīngguó le ma?
Linna, 'neața! Nu ne-am mai văzut de mult, te-ai dus în Anglia?

EXPRESII

早 zǎo = varianta prescurtată a formulei 早上好! zǎoshàng hǎo - Bună dimineața!


好久不见 hǎojiǔbujiàn - 好久 hǎojiǔ = ceva vreme + nu + a vedea = long time no see

2.我没有 回 英国, 我 去上海了。


wǒ méiyǒu huí yīngguó, wǒ qù shànghǎi le.
Eu nu m-am dus în Anglia, am fost la Shanghai.

GRAMATICĂ

了 - le de trecut, plasat la sfârșitul propoziției, față de 了 de perfect, plasat imediat după verb.
Se neagă cu 没有, în propoziția negativă 了 nemaifiind prezent.

Exemple gramatică - tabel p.17

我换英镑了。Eu am schimbat lire.


他没有去上海。El nu s-a dus la Shanghai.
宋华回家了吗?Songhua s-a dus acasă?
林娜去西安了没有?Linna s-a dus la Xi'an sau nu?
她参观没参观兵马俑?
tā cānguān méi cānguān bīngmǎyǒng
Ea a vizitat sau nu soldații de teracotă?

兵马俑 bīngmǎyǒng (literal: 兵 bīng- soldat,马 mǎ - cal, 俑 yǒng - efigie, figurină în mărime naturală
menită să înlocuiască persoana vie la înmormântările imperiale) - pe scurt „soldații de teracotă”(de la
Xi'an)
Spunem despre 了 LE de la finalul unei propoziții că este „de trecut”(past tense) însă totodată el
marchează (confirmă) realizarea unei acțiuni din trecut, pentru că trecutul fără această „confirmare a
realizării” mai poate fi exprimat și doar cu cuvinte (ieri, acum un an) caz în care 了 LE nu mai este
necesar.

Ex.:
星期六 他 上午 去 看 电影, 下午 去 参加 一个 聚会
xingqiliu ta shangwu qu kan dianying, xiawu qu canjia yige juhui
Sâmbătă dimineață el s-a dus să vadă un film iar după amiază s-a dus să participe la o petrecere.

Dacă LE apare imediat după un verb dar totodată la sfârșitul propoziției cumulează ambele sensuri, de
perfectare (încheiere) a unei acțiuni și de confirmare a realizării.
Ex.
他去了。El a plecat/s-a dus.
我懂了。Eu am înțeles.
刚才宋华来了。 刚才 gāngcái - adineauri, tocmai ce...
gāngcái sònghuá láile
Adineauri Songhua a venit.

Pentru LE de trecut vezi exercițiile de substituție (4) și (5) pag 10, iar de la MASTER DE
FOLLOWING PHRASES, pag 9, exemplele de la (2)

6.你来得 很 早。
nǐ lái de hěn zǎo.

Ai venit foarte devreme.

7.年轻人 英语 说 得 也很流利。
niánqīngrén yīngyǔ shuō de yě hěn liúlì.

GRAMATICĂ

来得很早 lái de hěn zǎo - ai venit foarte devreme


英语说得也很流利 yīngyǔ shuō de yě hěn liúlì - vorbesc, de asemenea, engleză fluent.

得 + adjective/adverbe = element complementar de grad (”complement of state - describes the


achieved state of an action”)
Are aparența unei variante de exprimare a modului, însă, așa cum îi spune și titulatura, de fapt arată
intensitatea, așadar „gradul” și nu modul strict văzut ca modalitate - „cum”, „prin ce metode”, „cu ce
instrumente”

• Schema simplă - predicat verbal fără obiect:

Sb + V + 得 „de grad” + 很 sau alți modificatori + Adj/Adv


(atenție la asemănarea ideogramelor 得 de / 很 hen ! )

Ex.
你来 得 很 早。
nǐ lái de hěn zǎo.
Ai venit foarte devreme.

她 住得 好吗?
tā zhù de hǎo ma
Ea a locuit bine? (A avut o cazare bună? a fost ok unde a stat?)

上海 发展 得 快不快?
shǎnghai fāzhǎn de kuài bu kuài
Shanghai s-a dezvoltat repede sau nu?

• Schema complexă - în care predicatul are și obiect

Există două variante:


1. Sb + V + Ob + V(repetat) + 得 „de grad” + 很 sau alți modificatori + Adj/Adv

他们 说 普通话 说 得 怎么样?
tāmen shuō pǔtōnghuà shuō de zěnmeyàng
Cum vorbesc ei putonghua (limba chineză astandard sau „mandarina”)?

老师 教 汉语 教 得 不快。
lǎoshī jiāo hànyǔ jiāo de bú kuài
Profesorul nu predă chineză repede.

sau
2. Sb + Ob + V + 得 + 很 sau alți modificatori + Adj/Adv
Obiectul astfel topicalizat (așezat la începutul propoziției sau înaintea predicatului) este scos în
evidență

他们 普通话 说 得 怎么样?
tāmen pǔtōnghuà shuō de zěnmeyàng
Ei mandarina o vorbesc cum?

老师 汉语 教 得 不快。
lǎoshī hànyǔ jiāo de bú kuài
Profesorul chineza nu o predă repede.

După cum se observă, astfel de fraze au ca element principal complementul, așadar atât interogația cât
și negația se vor concentra asupra acestuia, iar nu asupra verbului.
他们普通话说得怎么样?

上海发展得快不快?

她住得好吗?

这次住得不太好。(de data asta n-a fost o cazare bună)

老师汉语教得不快。

Sunt acceptate formule de răspuns eliptice.


Dacă la întrebarea 他汉语说得流利吗? forma completă de răspuns este 他汉语说得很流利。
forma eliptică este 说得很流利。sau chiar 很流利。

Vezi la MASTER THE FOLLOWING PHRASES p.9 - (1) iar la exerciții de substituție (1) și (2) p.9,
(3) p.10

Traducere texte principale

- Libo, chiar ai venit devreme.


- Adineauri erau puțini oameni la bancă, nu a fost nevoie să stau la coadă. Lina, ce frumos te-ai
îmbrăcat azi!
- Da? Am venit la bancă să schimb bani, după amiază mai vreau să merg și la (pe) Wangfujing la
cumpărături.
- Cu câți RMB (renminbi) se schimbă o liră azi?
- O liră se schimbă cu 11.57 RMB. Mâine vreau să merg în excursie la Shanghai, trebuie (aici 得 se
citește dei - ”teii”) să folosesc RMB.
- Ce? Mîine o să te duci la Shanghai? Tocmai te-ai întors de la Xi an la Beijing, chiar că-ți place să
călătorești! Te-ai simțit bine la Xi an?
- Da, m-am simțit foarte bine.
- Cu mâncarea a fost ok?
- Destul de ok. De data asta cazarea a fost cam proastă.
- Ai vizitat soldații de teracotă sau nu?
- Am vizitat soldații de teracotă. Și am mai cumpărat și multe cărți poștale, să vii pe la mine să le vezi.
- Bine. Și eu mi-aș să merg la Xi an în excursie, să-mi povestești un pic. A, uite, ți-a venit rândul.
- Domnișoară, aș dori să schimb lire în yuani (RMB). Iată cinci sute de lire.
- Bun, vă dau 5785 (bucăți) RMB. Vă rog să-i numărați.

- Lina, neața! Nu ne-am mai văzut de mult, ai fost în Anglia?


- N-am fost în Anglia, am fost la Shanghai. Tocmai ieri m-am întors la Beijing.
- Adineauri a venit Songhua, și m-a întrebat și el, unde s-a dus Lina?
- Eu i-am scris lui Songhua, cum de nu știe? Unde e acum?
- S-a dus la cămin. Cum e Shanghai? Am auzit că în acești doi ani Shanghaiul s-a dezvoltat foarte
repede, așa e?
- Așa e, Shanghai e mare, și e și frumos. Sunt multe bănci acolo, și mallurile sunt multe, îmi place mult
Shanghaiul.
- Sunt scumpe lucrurile la Shanghai sau nu?
- Nu-s așa scumpe lucrurile. Shanghaiezii fac haine foarte bine, mi-am luat multe.
- Shanghaiezilor le place să vorbească shanghaieză, dar mandarina cum o vorbesc?
- Vorbesc bine mandarină, tinerii vorbesc și engleza foarte cursiv.
- Ai învățat shanghaieză sau nu?
- Am învățat. Știu să spun „a la wu dong”
- Ce-ai zis? Nu înțeleg.
- Tocmai așa se zice în shanghaieză „nu înțeleg”.