Sunteți pe pagina 1din 6

Descrierea structurii

Cladirea cantareste aproximativ 25 000 de tone, principala provocare fiind fundarea cladirii
aflata pe un sol instabil aluvionar. Ca raspuns al acestei problem a stat montarea a 500 de piese
de 30 de metri adancime.
Structura este de otel si este conceputa ca o constructie de pod, astfel a facut posibila
dezvoltarea tuturor salilor expozitionale fara support. Salile de administrare sunt situate deasupra
salilor expozitionale. In corpul de la intrare, o constructive in forma de picatura serveste drept
structura de sustinere, forma dezvoltata din fluxul turbulent creat de confluent celor doua fluxuri.
Aceasta gravitate scade cu o treime greutatea intregii structuri de otel a corpului de intrare.
Structura este formata din 3 entitati: baza, “norul” si “cristalul”.
Baza este realizata din beton pe unul pana la doua niveluri.
Norul reprezinta cea mai mare parte a cladirii. Este o structura de otel de 7 etaje
(reprezinta structura principala), “acoperita” de un invelis de otel care se ridica de pe baza cu
doar 3 turnuri de beton care contin scarile de evaluare si 12 coloane enorme, pozitionate
independent de baza. Aceasta structura separa zona expozitionala a Bazei, realizand un spatiu
public in partea inferioara, in care sta apa sub forma unui lac, care insoteste traseul vizitatorilor si
introduce confluent raurilor. Fortele orizontale ale structurii sunt preluate exclusiv de aceste
coloane si stalpi.
Cristalul este o structura din otel complet vitrat, sustinuta partial de baza si partial de nor.
Consta intr-o structura secundara din otel tubular care se sprijina prin conectarea stalpilor pe o
structura metalica primara. Legaturile dintre nor si cristal permit alunecarea intre cele doua
structuri.
Intreaga cladire este fondata pe pile si micropile pentru baza si pe bare de pile pentru stalpi
si coloane.

Tehnologie
Cladirea a avut in vedere proiectarea unei arhitecturi in care tehnologia inalta serveste la
reducerea impactului energetic si la generarea unui limbaj deconstructivist care atrage o solutie
dinamica si compozitionala plina de dinamism.
Vorbind despre filosofia axata pe economisirea de energie, multe au fost solutiile care au
fost adoptate. Spre exemplu, cristalul se bucura de ventilatie naturala datorita orificiilor de aerare
(clape de ventilatie vitrate) de pe fatada vitrata orientata spre est si a punctelor de refulare a
acoperisului (pe unde iese aerul de evacuare). Acoperisul care adaposteste galeriile expozitionale
este realizat cu panouri de otel inoxidabil de 3mm, extrem de eficiente din punct de vedere al
izolarii termice. Toate zonele principale de acces au iluminat natural, fiind unitati microclimatice
al caror confort este asigurat prin sisteme locale de incalzire si racire, iar apele sanitare provin
din fustele acvifere (ape subterane). Pardoselile sunt racite datorita apelor subterane. De
asemenea, acoperisul prezinta un sistem fotovoltaic. Toate aceste actiuni vor duce la economii
semnificative de energie pentru foyerul muzeului, pe termen lung.

Structura + Materiale
Baza: este proiectata ca o structura de beton armat cu pereti de beton expusi.
Cristalul/Foyerul: Un suport tubular cu un profil dreptunghiular de 400x200 mm formeaza
principala structura a Cristalului. Se sprijina pe pe structura de beton a Bazei si pe structura
principala a Norului. Centrul Cristalului este ocupat de Puits de gravite, care continua structura
principala si joaca rolul unui element major de sustinere care deviaza toate fortele. Aceasta
reduce greutatea intregii constructii de otel (corpul de intrare), cu o treime.
Structura secundara de suport poarta panourile mari de sticla. Se compune din tuburi de otel
dispuse in reteaua panourilor de sticla. Aceste este conectat la structura de sustinere primara prin
intermediul unor suruburi din tuburi, pe panourile sudate de oe suporturile primare. Blindurile
dintre structura de sustinere primara si secundara protejeaza zonele cele mai expuse la soare si
reduc de asemenea zgomotul. Sticla este formata din panouri cu un singur geam cu sticla extra-
transparenta.
O mare cantitate de ferestre vitrate, deschise in diferite zone ale Cristalului asigura o ventilatie
naturala. Pot fi deschise printr-un motor. Deschideri suplimentare mai adanci si mai mari pot
asigura extragerea fumului in caz de incendiu. Cele patru secvente diferite de intrare constau in
usi mari de sticla. Intrarea principala are un baldachin mare, care este conectat la structura de
sustinere primara si captusit cu foi metalice, ca si la Nor.

Zona expozitionala/ Norul: Sistemul structural al Norului seamana cu o structura de pot. Se


sprijina pe 12 suporti de beton si 3 turnuri de beton care contin scarile de evacuare. Cadrele de
otel cu o deschidere mare, formeaza peretii cutiilor negre pentru expozitii permanente si
temporare.
Pielea exterioara a Norului este formata din placi de otel inoxidabil de 3mm care au fost turnate
cu margele de sticla. Acest tratament special de suprafata are ca rezultat o reflectare blanda a
luminii si a culorilor zonei inconjuratoare.

Noutatea (inovatia) + Unicitate


Stand la punctul central al proiectului de regenerare in curs de dezvoltare al Lyonului, temele de
contrast si divergenta sunt caracterizate in arhitectura muzeului, care imbina entitatile separate
pentru a forma o noua structura dinamica. Vasta schema, care integreaza domeniile tehnologiei,
biologiei si eticii, serveste atat ca muzeu, cat si ca spatiu de agrement urban, formand un loc
activ si plin de congregatie publica.
Programat pe trei niveluri, trei galerii expozitionale permanente si sapte sunt conectate cu un
traseu de circulatie a fluidelor. Configuratia salilor expozitionale stabileste in continuare temele
de varianta si complexitate, cu cutii negre inchise alternand cu spatii deschise de galerie.
exterior, rampe si cai leaga structura cu un parc adiacent, formand o piata publica integrata.
Conceptul de baza al realizarii designului acestei cladiri a fost dat de situl in care este amplasat
prin confluenta celor doua rairi Rhone si Saone. A fost realizata o analiza a curgerii curentilor si
a turbulentelor create la intarlinea celor doua rauri prin poze si filmulete ce au generat forma
finala a cladirii, o imagine lipsita de viata realizata din forme rectangulare linii inclinate si drepte
dar si forme rotunde. Fiecare inclinare a fatadei vorbeste despre unspatiu interior caruia ii este
atribuita.
S-a decis ca aceasta constructie sa fie inaltata deoarece ea nu constituie o bariera ci este o trecere
intre doua zone oras si natura fiind punctul de plecare al unei noi zone de dexvoltare urbana.
Utilizand conceptul de cladire traversabila, acesta poate fi astfel parcursa si exterior, omul nu
este obligat sa intre in muzeul el poate trece prin el prin spatiul exterior, avand alei pietonale pe
ambele parti ce duc pana sus la acoperis unde se afla restaurantul si barul.
Fiind o cladirea noua acesta trebuie sa suprinda prin noutate si unicitate, trebuie sa iasa in
evidenta si nu poate face asta decat prin forme rezultate din noi geometrii. 35 de geometrii se
regasesc in aceasta cladire, ea devine o constructive vie dinamica, este un design spatial ce
stimuleaza curiozitatea umana, ea ramane in amintirea privitorului fiind conceputa sa dureze
“pentru totdeauna”.
“Cristalul” este atribuit orasului iar “Norul” este atribuit cunoasterii si informatiei, cele doua
elemente se unesc printr-o curgele asemenea celor doua rauiri. Chiar si prin materialitate cristalul
este facut din sticla ce permite tranparenta trecerea, este o parte luminata a constructiei ce
permite vizibilitate o perte prin care cladirea se deschide catre vizitatori ea fiind orientate catre
oras, iar “Norul” este opac special amenajat pentru spatii de expozitie prin limitarea lumii se
mareste capacitatea de diversitate a tipurilor de expozitii ce pot si tinute.
Ca noutate este si elemental suprinzator de la intrare Gravity Well-ul sau putul gravitational fiind
un model conceptual al campului spatial ce inconjoara un corp in spatiul, cu cat corpul este mai
masiv cu atat campul este mai profund sim ai extins – metoda utilizata cu scopul de a devia
eforturile si a reduce greutatea structurii metalice.
Asa cum afirma si arhitectul muzeul a fost conceput ca un mediu de transfer al cunostintelor si
nu ca o sala de prezentare a exponatelor avand o forma ce reprezinta simbolul unei soceitati
deschise si a spatilui liber in care se regaseste intotdeauna un spatiu public. Putem observa astfel
modalitate in care acesta cladire este gandita pentru a putea fi adaptata in viitor peste 10 sau
poate 20 de ani cand un spatiu public va fi necesar. Coop Himmelblau anticipeaza astfel nevoia
de spatiu public in viitor, dar si ideea de evolutie a cladirii in timp, cat si conceptul de oras nu
doar orizontal dar si vertical.

Bibliografie:
https://archello.com/project/musee-des-confluences-in-lyon

https://www.floornature.es/coop-himmelb-l-au-y-el-musee-des-confluences-en-lyon-10799/

https://www.world-architects.com/pt/coop-himmelb-l-au-vienna/project/musee-des-confluences

https://www.afprofilters.com/case-study-museum-musee-des-confluences/

https://fr.wikipedia.org/wiki/Puits_gravitationnel

http://www.coop-himmelblau.at/architecture/projects/musee-des-confluences

https://www.designboom.com/architecture/coop-himmelblau-musee-des-confluences-lyon-france-06-
21-2015/

https://www.youtube.com/watch?v=QPbcwqUl0pk

https://www.youtube.com/watch?v=LeGAhByfubg