Sunteți pe pagina 1din 5

Analiza cartografică a terenului

Roman Madalina Georgiana


Anul II, grupa 506
Geomorfologie și cartografie cu elemente de cadastru
Harta geodeclivității
Harta geodeclivității sau harta pantelor a fost realizată cu ajutorul funcției Slope din
Spatial Analyst Tools-Surface - Slope, Imput raster: dem, Output raster: pante. Din
Symbology-Classified-Classes:5 –Classify –Break Value se reclasifică valorile în 5 clase. Din
Color Ramp se alege paleta de culori de la verde la roșu.

Pentru a-i reda modelul 3D se aplică hillshade.ul cu o transparență de 50%. Se mai adaugă
rețeaua hidrografică, localitățile, căile de transport și cotele altimetrice. Pentru finalizarea
hărții se merge în modul Layout View de unde se insereză din Insert titlu, scara, orientarea și
legenda după care se exportă din File-Export Map.

Geodeclivitatea rezultă din îmbinarea fragmentării în suprafaţă cu fragmentarea orizontală


pe un substrat litologicstructural-tectonic (Nedelea, 2006). În concordanţă cu factorii
climatici, hidrologici, pedologici, geodeclivitatea impune geneza, dinamica şi evoluţia
proceselor morfologice.

Nu este o componentă materială a reliefului, ci reprezintă o expresie cantitativă, o valoare


matematică care exprimă potenţialul dinamic al acestuia. În cadrul analizei hărţii pantelor în
zona munților Bucegi se diferenţiează 5 intervale de valori ale unghiului de declivitate.
Valorile cuprinse între 10 şi 17º au o largă desfăşurare pe văile râurilor, pe interfluviile
extinse de tip platou. Procesele care caracterizează aceste areale sunt cele de albie – eroziune.
Harta solurilor
A fost realizată astfel: în foaia de lucru se aduce stratul cu solurile României alături de
conturul (limita) zonei de studiu. Datele utilizării se vor tăia după conturul zonei astfel: Arc
Toolbox – Analysis Tools – Extract – Clip: Imput features: romania_sol, Clip features: limită,
Output features: soluri. Pentru a reda clasele de soluri se dă dublu click pe layer: Symbology
– Categories – Value field: descr_u_gen – Add all values. Pentru ca harta sa aibă culorile
potrivite se va consulta harta solurilor în format tipărit.

Solurile au un rol important în desfăşurarea proceselor hidrologice în mod indirect.


Varietatea condiţiilor pedogenetice a dus la realizarea unui mozaic edafic, alcătuit atât din
soluri zonale, cât şi azonale. Solul este reprezentat printr-o succesiune de straturi (orizonturi),
care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi materialelor organice,
sub acţiunea conjugată a factorilor chimici, fizici şi biologici, în zona de contact a atmosferei
cu litosfera. Solul se extinde pe verticală de la suprafaţa uscatului şi până la roca dură sau
materialul parental, putând varia de la câţiva centimetri până la mai mulţi metri.

Solurile brune de pădure tipice, ca şi cele slab podzolite (degradate textural), sunt
legate genetic de substrate litologice bogate în argilă şi carbonat de calciu, fiind formate mai
ales în cuprinsul faciesurilor argilo-marnoase, în faciesul grezos aceste soluri se întâlnesc
excepţional, numai acolo unde frecvenţa alternanţelor de şisturi argilo-marnoase cu gresii este
mai mare.

Genetic ele sunt legate de condiţii climatice şi biotice asemănătoare cu cele ale
solurilor brune de pădure, însă de un relief mai atenuat orizontal sau puţin înclinat, cu drenaj
extern slab şi de substraturi litologice puternic alterate, reprezentate aici mai ales prin
faciesuri nisipo-gresoase (dezagregate, decalcarizate de apa de infiltraţie) şi luturi de terasă.

Din această cauză ele sunt mai frecvente în jumătatea nord-vestică a podişului, între
Hârtibaci şi Târnava Mare, unde sunt larg dezvoltate depozitele de nisipuri şi gresii ponţiene
precum şi depozitele loessoide din terasele largi ale Târnavei Mari.