Sunteți pe pagina 1din 13

Pedro G6mez Carcizo

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei


PEDRO GOMEZ CARRIZO
CULTURA GENERALA iN TOS DEZILEIPCdTO G6MCZ
Carrizo; traducere: Ionescu Anca lrina""- Bucuqpgti: Editura
LiderIndr"na$onalJ6or'b
:r.'i..11r'''.i" I ': i ,'

Cn{tard generafit
fn 3,65 )e zifu
Corector: DuSa Udrea Cdldtorie prin istori^a ideilor
Tehnoredac tar : Puiu Enache
care au mode[at lumen in care trdim

Traducere din limba spanioli gi note;

Copyright @ 2012 Biblock Book Export SL (SIC)


All right reserved

Toate drepturile acestei edilii in limba romini


.: ,. 1. j :,
apar{in Editurii LIDER INTERNATIONAL
Editura ORIZONTURI - Bucuregti
Bdul Libert[lii nr. 4, bl. 1 L7, et.7, ap.20
telefon: A2l.3l7 7 67 9, 07 44531333 Editura ORIZONTURI
e-mail: orizonturi@editura- orizonturi.ro
Editura TIDER' INTERNAT IONAL
'' i, ."1
r .' i. 1

Indice
'1 q.1,'11;
ARHITECTURA:
*'
:t:\ . i ADRIAN:Rezistenfacupolei............'..............
ALHAMBRA: Paradisul pe pimdnt .j,..:"'r""""':""" 105
j..'.'.'...."
. ti::
BERNINI : Curbe, spaf ii, lumini 9i dramatisrn ;
""'
;' :i" "; 1 50

,.:rr. ' . :':, C.R, MACKINTOSH: Sofi sticarea rafionalisti..... ":"'" "' "" " " "' 27 9
:

ii CATEDRALA: Lumini qi indllare pentru a ajuige la cer """""" 96


COLOSSEUMUL: Arhitectura de marmuri. ii... -..i: ;i" " " "' "" "' :'' "" 7 9
;

i.
FIDIAS: Sculptura in relief .....'.i.....ir..r.......;.'......""':";""""""""""' 52
FRANK, O, C-Uff n* O arhitecturl fragmentati..., :.. " ;':' ;: " "' ":''"' 37 t
Ir rt il. il

t, GAUDI: Arhitectura in lumini qi migcare............. " """" " " " " " " 264
GROPIUS: Forrna urrneazl funcgia........'..:..........'..."""""""""']taOZ
GUSTAVE,EtrFFEL: Arhitectura fierului....'.' """".':272
HAUSSMANN: Modernizarcaoraqelor """""""""'237
IMHOTEP: Plrintele eolosalismului',.."...'...'. """""'29
LLOYD WRtrGHT: Construclie qi'mediu in armonie" """''';"'"'320
MEHMED AGU,q.t Un albastru infinit pdnlla c€t''..:....;"';"'""'"I38
MING - Un orag pe pimint: pentru itnplritul c€r€sc "';"';"""' 106
PALLADIOT U*iuttea perfectl dintre nafiire qi culturi;:" "':""" 129
ROBERT ADAM: S[ construirn la fel ca Ei clasicii.'"" """"""""'176
SHAHJAHAN:TronulluiDumnezeu..'...........'
VAN DER ROHE: Mai pulin este mai mu1t.................""""""""334
VITRUVIU: Ordinele clasice ;........;i................."""""" """"""'"':'73
WILLIAM CHAMBERS: Influxul otiental'......i.;.";';"""";"'''""" 184
WILLIAM LAMB: Catedrala moderne'...;...'............... ........ " " " " 3I7

ARTELE FRUMOASE
ALFONS MUCHA: Senzualitatea in afige........,... " "" " " ""' " " " " 277
'
'L f"il''l
l' 'i: *r .. r! ,l;,'4 ;

ANDY WARHOL: Arta pentru bani ... ;.;..,,,"''" " "'r':'r" t'i';'1 " " r' i'" 3 5 t
ARTA RUPESTRA: Expiesia creatoare'............'.;'.'...." " " " " " " " " " 23
5
VANTULUI: Epica melodramei .................. ........... 325
PE ARIPILE
RASHOMON: Importanla punctului de vedere.. ....337
$OIMUL M.!'[|EZ: Clarobscurul crimei ................328
VRAJITORUL DIN OZ: Nic[ieri nu este ca acasi......................324

F]CONOMIA:
AMARTYA SEN: Egalitatea capacitililor .................................... 370
HAYEK: Libertatea gi prosperitatea in pericol ........332
J
KEYNES: Cheltuielile publice ca motor al economiei ................ 3 i 8
LEVI-STRAUSS: Existi patroni comuni in orice via!6
omeneasci ....341
LOCKE: Oamenii sunt liberi gi egali de la naturi.......................157
PIKETTY: Ingalitatea crescAndi... ........ 380
STIGLITZ: Vinovalii de sirdcie ............375
THOMAS S. KUHN: $tiinfa nu avanseazi, igi schimbi
interesul ........347

ECONOMIA POLITICA:
ADAM SMITH: O,,mAnd invizibili" reglementea zL piala ........ 182
GUY DEBORD: Societatea spectacolului........... .....354
MONTAIGNE: Apirarea diversitilii................ ........131

ECONOMTA $r POLITICA:
De la troc la monedi ............ 39
DOMESTICIREA ANIMALELOR: Domeniul naturii ........ ......... 25
HAMMURABI: Aceeagi lege pentru tot poporul ......33
LEONIDA: Modelul spartan ...................48
STEPHANE I{ESSEL: Insureclia pagnicl ............,...379

FILOSOFIA:
CINEMATOGRAFIA: ADORNO qi HORKHEIMER: Pericolele culturii de
BENIOFF & WEISS: Renagterea mitului .................381 mase.......... ....335
CASABLANCA: intotdeauna vom avea Parisul ......329 ARISTOTEL: Virtutea in calea de mijloc.... ...............61
CANTARETUL DE fAZ: Sunetul vie!ii......... ...........309 ARISTOTEL: Sufletul este forma corpului ................62
FRITZ LANG: Expresia viitorului ........310 BERKELEY: A exista inseamni a fi perceput............................... i63
GEORGE LUCAS: Un univers in expansiune ............... .............. 3 66 DESCARTES: GAndesc, aEadar exist........... ..........,..144
JOHN FORD: Vestul ca patrie..... ..........326 DIDEROT: Marele lan! al cunoagterii ......................I72
ORSON WELLES: Fericirea in memorie .................327 ERASMUS DIN ROTTERDAM: Haina nu-l face pe cilug[r.... 116

6
FRANCIS BACON: Cunoagterea este putere............................. 1 39 BAUDELAIRE:Cunoagtereasimbolici..............
HEGEL: Spiritul totalitarismului ............. ...............203 BOCACCIO: Romanul renascentist .......................104
HOBBES: Omul este un lup pentru om..............,......................146 BRAM STOKER: Icoana terorii ..........280
HUME: Obignuin(a este ciliuza viefii........... .........170 CEHOV Arta sugestiei................ ........269
JACQUES MONOD: Viaf a este rodul intdmpllrii .................... 360 CERVANTES: Inventarea personajului......................................134
KANT: Datoria mai presus de orice .......................188 CHATEAUBRIAND: Contrarevolu!ia............ ........200
KANT: Nu putem cunoagte decit lumea noastrd...................... 1 86 CONAN DOYLE: $tiinfa deducfiei ....268
KIERKEGAARD : Libertatea genere azd anxietale .....................229 CONRAD: Oroarea din suflet... ..........284
LEIBNIZ: Triim in cea mai buni dintre lumile"posibile..........164 CRETIEN DE TROYES: Apare cavalerul riticitor .....................97
LOCKE: La naqtere mintea este o hirtie a1b5............................159 DANIEL DEFOE: Ia nagtere Homo economicus ...................... 1 66
LYOTARD : Adeviruri multiple, infi me gi efemere ...................367 DANTE: Teologia transformati in poem... ............102
MARSILIO FICINO: Secretul miturilor ................110 DICKENS : Puterea subversivd a sentimentalismului ...............23 4
McLUHAN: Satul g1oba1......... .............350 DOSTOIEVSKI: Apocalipsul din suflet ...........r......r.'r.r....r .......254
MICHEL FOUCAULT: Omul este o invenfie recenti..............353 EDGAR ALLAN POE: Se-!i etalezi demonii din suflet............221
NIETZSCHE: Dumnezeu a murit.... .......................265 gUIfB ZOLA: Suntem un produs al rasei gi al
PITAGORA: Sufletul omului este nemuritor...............................46 mediului..... .....................255
PLATON: Lumea noastri este umbra lumii reale ....................... 59 EPICA MEDIEVALA: Inventarea Europei ..............94
PLATON: A cunoagte inseamnd a-!i aminti.. ..........60 ESCHIL: Tragedia fiinfei umane ...........49
POPPER: Dacd nu poate fi fals, nu este nici adevirat...............319 FAULKNER: Personajul ca povestitor despre el insugi...... .......3I4
ROUSSEAU: Omul este bun din fire ......................I77 FLAUBERT: Cuvdntul precis.......... .....238
SARTRE: Condamnafi si fim Iiberi........... .............331 GARCIA MARQUEZ: Realitatea este magici .......355
SAUSSURE: Limba este un sistem de semne.... .....295 GILGAMESH: in clutarea nemuririi ........................................... 30
SCHOPENHAUER: Viafa este o dorinfi opaci gi o GOETHE: Se naqte Ucenicul vrijitor.......'..................................206
frimdntare ......................2I2 HERODOT: Consemnarea faptelor ......51
SENECA: Motivul este viala buni........... .................77 HOMER: Epopeea cilitoriei .................37
SFANTUL TOMA: Aristotelismul crestin.... ..........100 HORAJIU: Si invif [m distrindu-ne ........................................... 68
SOCRATE: $tiu numai ci nu gtiu nimic ..................53 JAMES JOYCE: Odiseea limbajului.. ......................305
SPINOZA: Raliunea ne face liberi........... ...............154 JANE AUSTEN: Vocile femeilor .........207
TALES DIN MILET: Trecerea de la Mit la Logos........................38 JONATHAN SWIFT: Fantezia literari ca armi a criticii
THOMAS MORUS: Drumul spre o societate ideali.................I2I sociale .........168
VOLTAIRE: Inventarea intelectualului ............... ....,,.................175 JULES VERNE: Ficfiunea $tiintifice.... ...................250
VOLTAIRE: Prejudecif ile sunt ra{iunea pro gtilor..... ................ L7 I KAFKA: Anxietatea absurdului cotidian.................... ...............307
WILLIAM fAMES: Ideile sunt adevS.rate daci sunt utiIe.........290 KIPLING: Vocea imperialismului............. ..............276
LAMPEDUSA: Si schimbim totul ca si nu se schimbe
LITERATURA: nimic ...........345
APULEIUS: Necazurile sufletului in trecerea sa prin LEWIS CARROLL: Miracolele limbajului .............251
via!i........... ........................82 LORCA: Poezia telurici .......................3I2
BALZAC: Totul este independent.................. .........225 LORD BYRON: Eroul romantic............. .................TA

8
MARCEL PROUST: Memoria involuntari ..............296 MILES DAVIS: Istoriajazna,hi...... ........342
MARK TWAIN: Vocea Sudului pe malul fluviului: MOZART: intruchiparea geniului. .......I79
Mississippi. .......................267 SCHOENBERG: Muzica firi tonalitate ....................................... 303
MELVILLE: Omul impotriva lui Dumnezeu ................ ............... 235 STEPHEN SONDHEIM: Teatrul muzica1...... ..........344
MURASAKI SHIKIBU: Spelndoarea dorinlei...... .........................92 THE BEATLES: Boomul musicalului pop.......... .....349
NOVALIS: Spiritul romantic .................196 VERDI: Mttzica Revolufiei ....................227
OSCAR WILDE: Viala ca operi de ar1i............. ......278 VIVALDI: Inventarea concertului .........167
OVIDIU: Enciclopedia mitologici .........72 WAGNER: Opera de arti tota1i.......... ......................252
PESSOA: Eu sunt cei1a11i........ ................299
PETRARCA: Sufletul umanismului................ ..........103 I'ICTURA:
RABELAIS. ......T23 BOTTICELLI: Frumuselea graliei divine ................ 113
SAINT-EXUPERY Se vede bine numai cu inima ....................... 330 DALI: Si pictezi mai presus de realitatea puri............................ 316
SCRIEREA: Comunicarea scrisi."... ........28 FRA ANGELICO: Si pictezi ca ingerii.... ................. 107
SHAKESPEARE: A fi poetul poefilor...... ................. 140 HIERONYMUS BOSCH: Naturalelea Co9marului .................... I 1 8
SNORRI STURLUSON: Zeii Nordului.... ...................99 LEONARDO: Enigma gi efemeritatea viefii ............ 115
SOFOCLE: Inevitabilitatea destinului.................. ......56 MICHELANGELO: Mirefia divini a fiinlei umane................... 119
STENDHAL: O oglindi pe drum..... .....214 MONET: Si pictim impresiile ..............259
SUPERMAN: Primul supererou ...........323 POLLOCK: Arta piciturii................. .....322
$EHEREZADA:Fanteziegierotismoriental...... .......90 VELAZQUEZ: SL pictezi timpul oprit in loc............... ................149
THOMAS MANN: Arta ca riscumpirare ................................... 306 VERMEER: Realitatea luminoasi si modest5.. ........ 151
THOMAS S. ELIOT: Vocea de2integririi....................................304
TOLSTOI: Splendoarea viefii........... .....257
VICTOR HUGO: Literatura revolufionari................ ..................248
VIRGILIU: Epopeea psihologicd ............69
VIRGINIA WOLF: Cunoasterea intuitivi... .............308

MUZICA:
BACH: Culmea contrapunctului............ ................... 165
BEETHOVEN: Inspirafia depigegte clasicismul. .....199
BRAHMS: Rafionalismul muzical ........261
CEAIKOVSKI: Muzica de dans......, ......262
CHOPIN: Exprimarea inefabilului .......215
ELVIS PRESLEY: Regele rock-and-rolIului.............".................... 339
HECTOR BERLIOZ: Muzica programatice.................................2I7
JAN SIBELIUS: Muzica in comuniune cu natura..................,..... 283
JOHANN STRAUSS II: Domnia valsului....... ..........244
JOHN WILLIAMS: Muzica de film ......359
LISZT: Fenomenul interpretirii................... .............224

10 11
GARIBALDI: Libertatea ca stindard ........................2 MILGRAM: Obedienla este periculoasi............ ......363
INAZO NITOBE: Calea rizboinicului...... ...............2 PAVLOV: Reflexele pot fi condifionate........ .............287
JAMES MADISON: Si menlinem puterea la distanli................1 STUART MILL: Pentru plicerile elevate........ ..........245
KARL MARX: Exploatarea gener eazd plusvaloare ..................... 27
KYMLICKA: Drepturile minoritifilor.................. .......................37 IIELIGIA:
LINCOLN: Rizboiul drept.......... ..........2 AVRAAM: Pactul care a dat na,gtere monoteismului............. ....... 32
MACHIAVELLI: Scopul justifici mijloacele... BHAGAVAD GITA: Actioneazi renuntAnd la rezultatul
MALTHUS: Limitele populafiei.. ..........1 ac!iunii....... .......................,.42
MANDEVILLE: Viciile private sunt virtuli publice.................... 1 6 1 BUDDHA: Existi o cale pentru a pune capit suferin1ei...............47
MARX gi ENGELS: Spre dreptate prin revolulie..... .................... 232 CALVIN: MAntuirea prin credinfe................. ..........124
MARY WOLLSTONECRAFT: Femeia nu este o jucirie............ 19 CONFUCIUS: Trateazi-i pe allii aga cum ai vrea si fii
MONTESQUIEU: Separarea puterilor..... ................17I tratat........... ......................... 45
NAPOLEON: Idealul meritocratiei.................. ........202 CONFUCIUS: Omul se poate imbunitifi pe el insugi .................54
PETRU CEL MARE: Visul civilizatiei ......................1 CORANUL: Ultima revelafie ..................88
PROUDHON: Libertatea gi ordinea spontand ........223 DANIEL DENNET: Sufletul nu existi..... .................369
PULITZER: Presa galben5...... DURKHEIM Totemul gi societatea .......297
QUESNAY: Bogilia este in pimAnt ......I74 EL ZOHAR: Omul poate imbunitlli Universul .......................... 10 1

RACHEL CARSON: ConEtiin{a ecologici.... ...........34 ERA AXIALA: Cunoagte-te pe tine insuli......... ........40
RAWLS: fusti[ia ca echitate HOMO NEANDERTHALENSIS: Primele inhumiri.... ................ 2L
RICHELIEU: Originea statului modern ..................141 IISUS: Religia iubirii......... ........................74
SIMONE DE BEAUVOIR: Femeia nu se naqte, se face..............336 IISUS: $i Cuvdntul S-a fhcut trup 9i a locuit: printre noi.............. 70
STUART MILL: Individul este stipAn pe el insugi ......................24 LAO TSE: Calea dreptnlii .............. ..........41
SUN TZU: Este mai bine si invingi fbri luptd.... .......63 LEONI:SupremafiaSfdntuluiPetru.......... ................85
THOMAS PAINE; in America Legea este Rege ...... 183 LOVELOCK: Terra este un superorganism viu........ ................... 3 57
TOCQUEVILLE: Tirania majoritifii.................. ......22 LUTHER: impotriva fraudei indulgenfelor.................................I22
TUCIDIDE: Originea realpolitik.. MAHAVIRA: Toate vielile se susfin una pe aIta...........................44
WILBERFORCE: Lupta impotriva sclaviei.................................. I MAHOMED: Cei cinci stAlpi ai islamului .................87
MAREA ZEI\A: Aparilia religiei........ ........................26
PSIHOLOGIA: MOISE: Formarea unui popor pe baza unei Legi.......................... 35
BEECHER: Atitudinea noastrd ne vindecd sau: ne imbolni'veste.... PICO DELLA MIRANDOLA: Tradilia unanimi ....II2
340 R.W EMERSON: O viali intuitivi intru Dumne2eu..................226
DAMASIO: Exist, aqadar gAndesc.... .....376 RUDOLPH STEINER: Evolufia spirituali ...............298
FESTINGER: Facem din necesitate o virtute. ..........343 SF. MARCU: Iisus este calea, adevirul gi viafa.. ........78
FREUD: Visele sunt vocea subcongtientului................................282 SFANTUL ATANASIE: Iisus este Dumne z,eu................................ 83
GOLEMAN: Si gdndim cu capul gi cu inima. .........373 SFANTUL AUGUSTIN: ,,Iubegte gi fi ceea ce doregti"................ B4
HOMO SAPIENS SAPIENS: Aparifia gdndirii SFANTUL BENEDICT: Inventarea monahismului ...................... 86
IUNG: Incongtientul colectiv qi arhetipurile ............................... 333 SFANTUL PAVEL: Cregtinismul este o religie universald ... ...............7 5
MASLOW: Experienfele de vArf..... .......35 SFANTUL PAVEL: Cregtinismui paulin....... ..............76

12 13
SIDDHARTA: Adevirul este inliuntrul nostru... ......43tI HOMO ERGASTER: Inventarea limbajului .............. l9
SIKHISMUL................. ....... 111i HOMO HABILIS: Primele unelte ...........18
STONEHENGE: Piatra ca simbol al eternitifii............................. 31' HUBBLE: Universul se dilati ................315
SUFISMUL: Al-Gazali gi splendoarea misticii islamice ............... 95 HUMBOLDT: Spiritul erudi1iei..... .......204
$INTOISMUL: Spiritualul existd in toate lucrurile.......................89i J.K. GALBRAITH: Opulenla privati genereazl, mizerie
UPANI$ADELE: Eu qi Dumnezeu suntem acelagi........................ 58 I
publici....... ....346
YAJNAVALKYA: Roata viefii........... ........361 JAMES WATT: Motorul Revoluliei Industriale. ......181
i
IOHN DALTON: Teoria atomici...... ....201
SCULPTURA: I
JOHN WALLIS: Calculul infinitezimal ........................................ I 48
lumilor...............
I

GIAMBOLOGNA: Contorsiunea manieristd.............................. 132i KEPLER: Legea .......... 136


$COALA DIN RODOS: Expresia sentimentului in piatri...........rrl LAVOISIER: Materia nu se creeazi gi nu se distruge..................192
I LEON FOUCAULT: Spiritul pozitivismului............... .................236
$TIIN[A: ,
MAXWELL: Unirea luminii cu electromagnetismul. ................. 260
ARHIMEDE: Dafi-mi un punct de sprijin gi voi muta I
MENDEL: Trisiturile pirinlilor se transmit copiilor....... .......... 253
lumea din loc........ ..............661 MENDELEEV Harta materiei ..............258
AVICENNA: Natura tinde spre refacerea sinitilii......... . ......... 91i METALURGIA; Uneltele de metal. .........27
BOHM: Ordinea implicati ....................3681 MICHIO KAKU: Universurile paralele.... ................378
BUFFON: VArsta Terrei nu este cea pe care: ne-o spune ,
MIGUEL SERVET: Circulafia pulmonari ...............127
Biblia .............1851 MOEBIUS: Banda firl sfArgit.. ..............24L
CERAMICA: Depozitarea aIimentelor.................. .....24\ NAPIER: Sistemul logaritmilor ......"......I37
COPERNIC: Pimdntul nu este in centrul Universului............... i25I NEWTON: Culoarea luminii ................155
DARWIN: Omul se trage din maimu1e........................................2421 NEWTON: Gravitalia universali.. ........ 156
DAWKINS: Suntem magini care transportl gene ...3651 OLBERS: Universul nostru este finit ....2I3
DEMOCRIT: Suntern un ansamblu de atomi.. ..........551 PACIOLI; Proporliile naturii........ ......... 114
DOPPLER: Migcarea stelelor........ .........228l PASCUAL-LEONE: Ne modelim creierul....... ........377
EDISON: intreprinderea inventive.................. .........2$l PASTEUR: Bolile au o ca:uzd. .................246
EINSTEIN: E=mc2........ ......2381 PIERRE DE FERMAT: Geometria analitici ............I43
ERATOSTENE: PdmAntul este rotund........ ............... 651 POINCARE: Teoria haosu1ui..... ..........".293
EUCLID:PrimaBiblieamatematicii................. ........641 Pozilia bipedi: Ardi incepe sd meargi... .....................17
.............. PRIGOGINE: Ordinea existentei....
I

EULER: Logaritmul inbaz6,,e" .................. 1691 ......362


FARADAY: Unirea magnetismului cu electricitatea ................... 2 1 8 | PTOLEMEU: PimAntul este centrul Universului ...... Bl
FERMI: Probabilitatea viefii extraterestre.................................... 338 i I{OBERT BOYLE: Experienla chimici...... ...............I52
FIBONACCI: Numerele Fibonacci... ......98i IIOBERT HOOKE: Autoritatea este rezultatul
GALILEO: Natura asculti de matematici.................................... 1351 experimentului............. ....153
GAUSS: Teoria numerelor ..................... 1981 SCHERK 9i SCHWARZ:Teoria corzilor ..................364
HEISENBERG: lndeterminismul... .......3111 SCHRODINGER: Semnele de intrebare ale fizicii cuantice.......32I
HIGGS: Ciutarea,,particulei divine" ...3131 STEPHEN HAWKING: Gdurile negre.......... ...........356
ERECTUS: Inventarea focului ,l STEPHEN J. GOULD: Evolufia firi linti gi fir[ scop............,...361
.,OtOtO 15
STEVEN PINKER: Evolufia a dat forma minfii ......374
TycHo BRAHE...... ...........130
VESALIO: Atlasul corpului omenesc .......................126 Inainte de acegti hominizi, niciun mamifer nu a dezvoltat o anatomie
VILLARD: Ameninfarea solari....... ......285 care se-i permitd sd meargd in pozifie verticald.
WILLIAM HARVEY: SAngele curge prin vene ............ ................ I42
WILLIAM JONES: 3,1415926535897932...... ...........162
4,4 mil. ani t.Hr. A
POZTTIA BIPEDA
Ardi incepe si mearge
A ltli este numele scheletului (creat de la de- ceva mai amplu, apt pentru a tine intestinele
rrrrrnirea din catalog ARA-VP-6/500) unei in pozifie verticali, qi oase ale picioarelor ceva
tr'r rrcle aparfindnd speciei Ardipithecus ra- mai rigide pentru a uqura deplasarea bipedd;
trrir lus, girsitla 17 decembrie 1992 in Etiopia, pe de alti parte, avea bra{e lungi gi degete
1'c valea rdului Awash din degertul Afar, la curbate pentru a se agita de crengile copaci-
,r;rloximativ 72 kn:' de locul unde fusese lor gi degetul mare de la picior opozabil celor-
g;isitir Lucy (denumiti astfel in onoarea cAn- lalte, aqa cum este qi la maimufele mari, ceea
tr'r'trlui grupuluiBeatles Lucy in the sky with ce le permite si se ca{ire in arbori gi cu pi
care se cAnta in acele momente in cioarele. Aceasti anatomie sugereazi ci Ardi
'lirtnonds,
l,rlri"rri), celebrul Australopithecus afarensis era bipedi atunci cdnd mergea pe pimAnt s,i
irr virstd de 3,2 milioane de ani, considerat patrupedi cAnd se deplasa prin arbori.
rrrrrllir vreme cel mai vechi hominid. Aceasti descoperire a insemnat o adevdra-
( lu o vechime de 4,5 milioane de ani (cel ti revolulie prin implicaliile remarcabile ale
;
rr r
lin un milion de ani mai vechi decAt Lucy), pozi$ei bipede: deplasarea in pozilie verticali
t ,tci a triit in pliocen, Ardi este cel rnai primi- afecteazi nu numai mersul, ci gi insa.gi wolu-
tiv hominid cunoscut pini in zilele noastre. 1ia flinqei umane. in primul rdnd, se schimbi
l{;irrlgitele conservate (mdini, picioare, labe- complet viziunea acesteia cici devine posibildr
h' picioarelor, maleole) au apartinut unei fe- o formi cu totul diferitd de a privi natura. in
rnt'lc care cAntirea 50 kg gi avea o ineryme de al doilea rdnd, bratele se elibereazi de sarcina
l.l0 cm. Dotate cu un craniu minuscul (300 deplasdrii qi pot fi ocupate cu alte indeletniciri,
r nlr, ceea ce inseamni o capacitate craniani iar acesta este inceputul unei evolulii care a
.r\(.nlirnetoare cu cea a unui cimpanzeu gi mai marcat schimbarea deprinderilor alimentare
rrricir decdt o cincime din capacitatea medie gi biologice: apare posibilitatea de a culege ali-
,r orrrului actual), Ardi era parlial adaptati la mente din arbori, precum qi de a folosi unelte,
deocamdatd pietre sumar sau deloc prelucra
ExistX
te, dar aceasta a favoizat dezvoltarea vALnito-
p()zitia
rii.'Astfel, regimul alimentar a devenit mult
9i a. mai variat, de la cel aproape exclusiv erbivor,
pe
realiznl ds culegitori, la cel camivot datorat
vinitorii. La rdndul sir.r, datoriti acestui ali-
mentnou, maiugor de mestecat, maxilarele au
cacr devenit mai moi, iar laringele a cobordt intr-o
rril esttl: pozilie mai aseminitoare cu cea a oamenilor
c()rbuil decdt a maimutelordin zilele noastre, maibine
situat pentru a emite sunete gi, in 6na1, pentm
rr ;xrzifie verticali a corpului, ceciprezenta, vorbire. Aceasti schimbare a poziliei a afectat
lr('rlc o parte, o centura pelviani cu bazinul evolu$a hominidului spre genul Homo.

16 Culturi generali in 365 de zile 17


Homo hahilis dddea dovadi de o precizie incd destul de primitivd. Studiul oaselor hioide ale gAtului la indivizii preneandedhalezi
-si
Totugi, era destul de eficient ca facd prima bregd in domeniul dc acum 500 000 de ani descoperili in Atapuerca a confirmat ipoteza cd
tehnicii ini{iate de om: fabricarea unor unelte elementare din piatrX. preneanderthalezii cuno$teau vorbirea, a$adar pi neanderthalezii.

2,5 mil. ani t.Hr. 1,75 rnil. ani i.Hr. l


HOMO HABILIS HOMO ERGASTER
Primele unelte Inventarea limbajului
Odati cu aparilia primelor unelte de anumite colaboriri qi a unui proces lnlruc6t mintea nu se fosilizeazi, stu- Iingvisticd sau simbolicd stimulati de
piatrb, realizate datoriti eliberirii bra- fabrica{ie mai diferit fali de cel care tliilc referitoare la irrceputul limbajului marea criz6, climatici de acum 2 milioa-
1elor, hominidul a ftcut un nou salt in poate observa la primatele actuale ( r)luenesc, inleles ca transmiterea orali a ne de ani, care ar fi. putut duce la crearea
istorie (treptat, pe parcursul cdtorva pabile gi ele sd foloseascd unelte, irrlirrrnaliilor cuiva celor din jurul sdu, unor condilii propice pentru transmi-
milioane de ani), care il situeazd la ori- nu qi si le conceapi in mod abstract llclruie si sebazeze pe dovezi indirecte terea unor concepte, pentru prevederea
ginea strdmoqilor actualei specii uma- Homo habilis putea si fabrice unelte iii sunt intotdeauna extrem de controver- mentali pentru inteligenli qi limbaj.
ne, cunoscuti sub numele de Homo. pentru un scop imediat, ci ca si le ut :;;rlc. Este probabil ca o anumiti formi de Cu toate acestea, ideea unei aparilii
Acesta este Homo habilis (din Iat. lizezela rAndul lor pentru producerr ( ( )nlunicare orall mai mult sau mai pulin atit de timpurii a vorbirii nu este impdr-
homo ,,orrr" s,i habilis ,,abil"), care a altor ustensile (de exemplu, si love r orrrplexi intre hominizi, un protolimbaj tdEiti de toati comunitatea gtiinfifici.
trdit intre 2,5 qi 1,5 milioane de ani in o piatri pentru a obline aqchii gi, du ,rscrninitor cu cel al copiilor mici cAnd Existi .multe persoane care se pronunli
urmi, adipostind in craniul sdu un aceea, si foloseasci aceste aqchii irrccp sd vorbeascd si fi fost folosit gi de in favoarea unei aparilii mult mai tArzii,
creier intre 510 gi 600 cm3, agadar, con- sd ascuti un bi; transformAndu-l i I lotno habilis, autorul primelor unelte de legati de o structuri. sociali mai comple-
siderabil mai mare decdt strimogul suliln). I'iirtrir de acum2,5 milioane de ani. xi. Pdni nu demult, neanderthalezilor
si';l., Australop ithecus afarensi s. Dar, la fel ca gi in cazul poziliei bi ln general, specia de hominizi cel mai nu li se recunogtea nici micar capacita-
Bra{ele eliberate datoriti pozi!iei bi- de, importanla culturali a apariliei i lrirrrr pozilionati pentru a deveni inventa- tea de a vorbi, degi astdzi este destul de
pede a hominidului incep si aclioneze strumentului de piatrd nu este singu to;rrea limbajului articulat este Homo er- acceptati ideea cd foloseau un limbaj
sa valoare in cadrul evolutiei u liirstcr, hominidul care a triit in Africa cu rudimentar gi cd gAndirea lor simbolici
ci se poate avea in vedere gi 1,9 - 1,4 milioane de ani in urmi qi avea era dezvoltati Ia nivelul speciei.Homo sa-
biologic. Principala consecinli a r iudustrie a pietrei foarte rafinati. Degi piens ar 10 000 de ani inainte ca aceasta
evolulia speciei umane de la cul rru existi dovezi arheologice in sensul si soseasch in Europa.
la vdnitor, ceea ce a permis schim i\ Ilomo ergaster ar fi recurs la gAndirea Recent au fost identificate mutalii criti-
rea regimului alimentar (despre c ce la o gen6legati de limbaj care au apirut
vom vorbi la capitolul Australopi acum 200 000 de ani, coincizdnd cu epoca
gi, in mod sigur, o dezvoltare m in care oamenii anatomici moderni s-au
mare a creierului gi, respectiv, a cap rispXndit pe planeta noastri gi au inceput
citilii de gdndire a lui Homo habi s-o domine. Rispindirea rapidi a acestei
Unealta, fabricarea ei qi cunogtin! gene, care a durat numai intre l0 gi 20 000
manevrAnd intr-o manierl din ce in ce necesare pentru mdnuirea ei ind de ani gi a inlocuit-o pe cea anterioard, ne
mai sofisticatd piatra. De la industria in acelagi timp existenla unei anumi permite si conchidem ci aducea cu sine o
primitivi a pietrei cu marginile ascu- forme de asociere, de ,,societate prim rrrbolici gi cd ar fi dispus de o artl fi- importanti modificare evolutivi. Probabil
lite gi a obiectelor de silex se ajunge la tivi", cu scopul de a transmite liLrrativi sau de imagina{ie pentru a,s,i ci aceasta este data pe care trebuie s-o ac-
modelarea unor securi rudimentare, cunogtinle, ceea ce ne infiligeazi proiecta gindurile pe termen lung, capa- ceptem pentru originea vorbirii, deoarece
sige{i qi alte obiecte care vor permite o Homo habilis care, flri a face pa itiifile sale fizice qi cerebrale bine dezvol- niciun alt,,motor al evoluliei'nu se poate
serie intreagi de schimbiri in compor- dintr-o structuri sociali aEa cum ;rlc (creierul suferi o cregtere importante compara cu acest avantaj competitiv, care
tamentul gi in forma de viali a speciei. concepem asldzi, prezenta totuqi ingAnd deja 850 cm3 9i prezintddejazo- le-a asigurat defndtorilor lui un mijloc
Apari{ia acestor unelte de piatrd, nici- sistem de relafii cu un anumit grad rcle Broca gi Wernicke, centrul vorbirii) extraordinar de supravieluire si succesul
odati izolate, sugereazi existen{a unei complexitate. li putut sprijini o formi de comunicare reproducerii.

18 Culturi general[ in 365 de zile Culturi generale in 365 de zile 19


Homo erectus a continuat s[ con-fec{ioneze unelte de piatri, dar mai ( )rnul de Neanderthal avea congtiin{i de sine qi putem indrdznisdafirmdm
elaboratg cioplite pe ambele fe!e, cu m6nere qi_cu v6rfuri ascu{ite. . ci incepea sd conqtientizeze existenta sufletului, a mo4ii corpului ca o
Dar ceea ce caracterizeazi aceasth specie este dobAndirea controlului anticamerd a unui spaliu mai indepdrtat. El este primul care gi-a inhumat
asupra focului. morlii:niciun alt Homo nu-gi maiingropase pdni atunci morlii.

1,42 mil. ani i.Hr. 120 mii ani t.Hr. I


HOMO ERECTUS HOMO NEANDERTHALENSIS
Inventarea focului Primele inhumiri
Un nou pas important pentru omenire, cucerire a acestui nou hominid, care a schim ( lonform unei idei larg rdspdndite, cu un anumit grad de complexitate in
dupi folosirea primelor unelte de piatrd cio- bat total istoria speciei umane. A ,,rrrr.rl de Neanderthal este conside- textura ei, ceea ce se constati gi la spe-
pliti de citre llomo habilis a avut loc intr-un controlul asupra principalei surse de energi rirl un reprezentant al imaginii tipice cia Homo sapiens gi care va da nagtere
moment situat intre acum 1,9 gi 1,6 milioane qi de apirare a preistoriei, care este, ln ,r omului primitiv, mitihilos gi pulin societililor de la inceputul perioadei
de ani in urmd, coincizdnd cu aparilia primu- timp, gi un important element al coezi r'voluat. Nimic mai departe de realitate. istorice. Homo neanderthalensis a fost
lui hominid ale c5,ruiurme se extind dincolo sociale: Homo e rec tu s, aoJm 1,42 milioane Ilomo sapiens neanderthalensrs a locuit primul tip de om care s-a preocupat de
de Africa, ajungand in Asia. Este vorba despre ani, a fost primul care a reuqit si irr liuropa qi in partea de vest a Asiei viala de dupi moarte. intr-o excavalie
Ilomo erectw, care a populat intreaga planetd si domine qi si utilizeze focul. rlc peste 300 000 de ani qi s-a stins dintr-un zicimdnt din Israel au fost gi-
pani acum 70 000 de ani qi s-a rispanditin Asia Controlul unui element prin definiiie ,rcum 28 000 de ani, ceea ce inseamni, site primele vestigii de inhumare deli-
orientald (resturile de fosile inrudite gisite in nitor, pe care nicio alti specie nu a reuqit sd . ii in Europa a convieluit cu omul de berati, cu o vechime de aprox. 120 000
Africa snnt, de reguli clasificate drepl Homo domine, a fost un punct major de cotifu ( lromagnon. Contemporani cu primii ani gi a fost confirmatdprezenla omului
ergaster), in spead.tn China gi in Ind onuiu dar care l-a situat pe hominid deasupra r)ilrneni moderni, foarte aseminitori cu de Neanderthal. Indiciile descoperite
qiin Europa, cu rimds,ite descoperitein Georgia. fiinlelor vii ale epocii. Cu acest ;rccrstia * agadar, qi cu noi (studiul geno- sugereazd ci omul de Neanderthal nu
Aceastd prezen{i masivi a hominidului Homo erectusnunumai civaputea si se rrrLrlui siu, aproape identic cu cel al lui numai ci iqi ingropa morfii, dar gi ci,
dincolo de hotarele Africii este un alt indiciu al tejeze impotriva priditorilor care ii ataci, llomo sapiens, atesti o origine comuni probabil, {bcAnd acest lucru, credea in
graduhri siu superior de evolu$e, atit in ceea ce se va putea transforma el insuqi intr-un pr desprins cu aproape 600 000
tl i n care s-a ceva mai mult.
privege nivelul uneltelor folosite, cAt gi al altor ditor. in zicimintele din Kenya se afli p tlc ani in urm6, qi o hibridizare in cele Mormintele omului din Neanderthal
inovalii care au marcat definitivevolu$a qpeciei, mele indicii ale foiosirii focului, cici acolo tkrui specii acum aproximativ 100 000 au elemente umaniste qi ritualiste, cada-
al cirei volum cranian, foarte variabil, a crescut fost descoperite resturi de oase de animale, tlc ani), oamenii de Neanderthal au triit vrul este aqezat in pozilie de somn sau
de-a lungul istoriei sale de la 850 cm3 al Omului instrumentele gi unelte de argili arse. irr comun cu Homo sapiens mii de ani, in pozilia fbtului, cu capul spre vest gi
de ]ava la 1 250 cm3 al fosilelor descoperite ul- De la stdpAnirea focului s-a ajuns la o lirlosind aceleaqi unelte, eviden{iindu-se picioarele spre est. Acesta este un ele-
tenor. Homo erufus era foarte robust, de talie descoperire cruciali pentru evolulie:
lrrin inovalii proprii qi adaptdnd altele. ment foarte semnificativ, cici arat6,
. Con[re[ul asupm foqBlqr..g'deter4l' Homo erectus e'ste primul hominid care a pe de o parte, ci exista o preocupare
,, ' trd. pf.ma mare,tgnsfomare t$,ev*." put se-qi geteasci afimentele, ceea ce se pentru viala de dupi moarte, pentru
...-t{4i4. $ngna. Din.nromentFl 3n.care. a ti qi in propriile rdmnsjte ale aceshri4 cu existenla unui anumit tip de transcen-
.
" ngriAr;it'fi;ilrlle: "omu I nrimitiv..a 1n"""
:ii!:.,i:; i:i]:iEi
gi intestine mai mici decAt ale den{i spre o lume mai indepirtatd, pe
l:::!:!::::i'l:lf.* fl sii (deqi este o specie de talie mai mare), de alti parte, c6: se practica un anumit
rr::rirrri:i!:j::iX gitfte pentru alt tip de mastica$e qi de tip de religie gi de respect pentru mor{i.
Aceasta a permis speciei sd prolifereze, Astfel, in aceste ziciminte s-au gdsit
absorbSei mai bune a proteinelor qi a Cu siguranfi, omul de Neanderthal cadavre aqezate in pozilii concrete (cu
de carbon asigurali prin fierbere qi ardere, gi cra un tip de Homo foarte evoluat in capul rezemat de bra!, in pozifie de dor-
mare (panila 1,80 m) gi prezenta un dimorfism apirut Ei posibilitatea desfiquririi unor eornparalie cu habilis ;i erectus, cu o mit), precum qi mostre de polen sau de
sexual foarte pronunlat nochrme. Foculapermis gi o maibuni lirrm[ de via][ moderni, iar printre ierburi aromatice, picturi, animale ln
Este de presupus cI dupi 400 000 de ani vare a alimentelor, iar men$nerea lui gi vcstigiile rimase de la aceasti specie bralele defunclilor, ceea ce indici re-
de progres tehnologic, Homo erectus a reuEll niul tehnicilor de aprindere a focului giisim o constructie sofisticatd de lo- alizarea unui anumit tip de rit gi, fbrn
si perfeclioneze qi sd dezvolte industria pie- gi o colaborare sociald care nu existi in t uinle, care ne indici un anumit tip de indoiali, primele mostre de sentiment
trei, mai ales a pietrei acheleniene, principala rela{iilor inci primitive alelur, Homo habilis. societate (familiali, cel mai probabil), religios primitiv.

20 Culturi generale in 365 dezile Culturi generale in 365 de zile 21


Cu ajutorul gAndirii abstracte, al limbajului qi al vielii sociale, Omul s-a ln cadrul artei rupestre gdsim manifestdri fundamentale figurative in
ridicat deasupra nivelului simplei evolulii organice. care sunt reprezentate principalele animale gi foarte rar $i persoane.

50 mii ani t.Hr. 40 mii ani t.Hr. I


HOMO SAPIENS SAPIENS ARTA RUPESTRA
Aparifia gAndirii Expresia creatoare
incepand cu saltul de la bipedul Austra- in momentul in care se elaboreazi: instru l)cqi primele manifestdri ale artei par si lor, sunt cauza cregterii exponen{iaie
Iapitheats afarensisla Homo habilis, capaci- mentele, pentru care Homo erectus treb,at rribir o vechime de peste 2 000 000 de ani, pe care o cunoaste cultura umani ince-
tatea de a utiliza uneltele, de a prelucra si posede un anumit tip de gindire. ,rlria rnult maitdrziu, acum aproximativ pAnd de atunci. Aparilia artei rupestre
,10 000 de ani, a alrrt loc o extraordinari a fost un eveniment neagteptat, care se
piatra gi de a crea instrumente cu ajutorul ei Ne aflim, agadar, in pragul apari!
va deveni principala trisdturi caracteristicd gdndirii abstracte, o noutate care igi t'xlrlozie artistici, avdnd drept rentltat remarca prin marea sa varietate, dar
a speciei Homo. Aceaste capacitate se va intrarea pe scena istoriei odati cu Ho opcls ds arti precum cele din peqterile mai ales prin gradul inalt de sofisticare.
perfeqtiona de-a lungu.l cAtorva milioane de sapiens sapiens. Evolulia minlii, tlc (lhauvet, Lascaux sau Altamira. Firi Perfecliunea gi realismul acestor mostre
anl in A-frica se pot descoperi topoare con- unii autori, trece prin trei faze care rrrr limbaj evoluat, aceasti inflorire ar- continui si ne surprindi gi astizi, cdnd
feclionate in mod similar cu altele din au corespondentul in
evolu{ia urnani I isticd nu ar fi fost posibili. Arta primi- nu mai existi nicio indoiali cu privire
Europa, 9i aceasta se poate explica numai in primul rAnd, tipul de gdndire episo livii, expresia omului lumii antice sub la autenticitatea originii sale primitive.
prin existenla unor cunogtinle care se trans- dici, axat pe reaclia imediati la situa! Iorrna unei crealii fbri utilizare specia- Aceasti explozie artistici brusci (nu
miteau gi care se puteau rispdndi dincolo de in care se afli Homo habilis; in al doi l,i, cste unul dintre cele mai importante s-au gisit mostre anterioare) i-a fbcut
simpla abilitate megtegugireascd. De ase- rdnd, mimesis, in care existi o comuni succese ale preistoriei gi, in acelagi timp, pe paleontologi si marcheze un nou
menea in interiorul aEezirilor umane ale care de tip primitiv (in special rrnul dintre cele mai surprinzitoare. Este salt evolutiv al omului primitiv, de asti
fui Homo erectus, se mai poate observa pre- sau anumite sunete) care permite irrrportantd, deoarece arta rupestrd apa- dati centrat pe conceplia culturali. Pe
zenla locurilor specifice destinate in mod miterea cunogtinlelor qi, astfel, o anu- n' pe neagteptate, schimbdnd complet scurt, este vorba despre o modificare in
concret confectionirii uneltelor - ceea ce rniti pedagogie, iar fiiniele nu mai dezvoltarea mentali a omului, despre
izolate; gi, in sfhrgit, mimesisul lui resetarea minlii care l-a determinat si
sapiens sapiens, care se axeazi pe idee caute expresia artistici, dupi ce gisise
ca atare, adesea fhri o utilitate pr in el insugi tehnica necesard in acest
dar cu o utilitate in viitor. scop. Este un nou model de culturi
GAndirea abstracti se observi in mu umand gi, odatd cu acesta, o restructu-
aspecte: un tip de ageziri mai structura- ( ()nceptia despre lume qi atestdnd in rare a minfii.
te qi o tehnologie a pietrei mai speciali- ,rrclagi timp evolulia omului ca atare; Tehnicile utilizate in aceste repre-
sugereazi existen{aunuianumit tip de ateli- zatd, cu unelte noi qi cu tipare specifice. 1i surprinzitoare, pentru ci gi pAni in zentdri sunt pictura gi gravura, ade-
er - pentru fabricarea uneltelor 9i a ustensi- Acliunea nu mai este imediati gi se pla- zilcle noastre au r[mas multe semne de sea combinate. Omul primitiv folosea
lelor care preztntd mai multe caracteristici nifici. pe termen lung cu un comporta- rrtrebare in legdturi cu aceste opere de coloranli minerali, argili, carbon, un
comune qi care se repetl. ment strategic care atesti existenla unei .rltir, mai ales in ceea ce privegte gradul amestec de materiale organice, pentru
Aceste trisituri comune presupun o idei de ,yiitor". Aceasta indicd o cu tle perfectiune gi semnificalia acestora. a obline o fixare mai bund a picturilor,
inovalie importanti: este aga-numita stan- evoluati, marcati de norme de conduiti, Creierul gi mintea lui Homo sapiens ceea ce le-a permis si ajungi pdni in
dardizare a procesului manufacturier reali- de prezenla limbajului, ftri de care nimic .rrr elaboratcoduri din ce ln ce mai ab- zilele noastre.
zatede Homo erectus acurr:t 700 000 de ani din toate acestea nu ar fi posibil. Astfel, slrelcte care au ficut posibile compor-
gi care, departe de a fi un rezultat al intAm- omul lasi definitiv in urma sa hominidul, lilmente simbolice, artistice gi sociale.
plirii, reprezintd dovada unei idei evoluti- este capabil si vadi dincolo de ori Arta rupestri dezviluie o capacitate
ve noi: aseminarea dintre vestigiile foarte lui temporal, si-gi transforme viaja intr- rnctaforici foarte avansati,.fbrd indo-
diferite 9i aflate la mare distanfi unele de traiectorie vitald gi mediul ambiant intr- iaLi legati de consolidarea creativiti{ii
altele presupune o uniformitate necesari societate adevirati. lingvistice, qi ambii factori, la rAndul

22 Culturi generali in 365 dezile Culturi generale in 365 de zile 23


StdpAnirea focului aduce cu sine progrese importante in cultura l)omesticirea animalelor gi cultivarea plantelor sunt legate de clima de
gi in evolulia speciei umane, printre cele mai importante fiind gdtitul pc planetd/ care acum 12 000 de ani a inceput sd se incilzeasc; $i se se

alimentelor gi ceramica. stabilizeze, ceea ce a fdcut posibil5 aparilia lumii noastre.

25 mii ani t.Hr. 10 mii ani i.Hr. J


CERAMICA DOMESTICIREA ANIMALELOR
D ep ozitarea alimentelor Domeniul naturii
Pdni la aparifia gi rispdndirea pro- lumini, iar descoperirile fhcute au I )t' ir lungul anilor s-a creztt ci aga-nu- Se pare cd aceasti schimbare a fost
duc{iei de ceramici, omul primitiv igi intotdeauna de inalti calitate. Este rrrita ,,revolulie neolitici" a dus la dez- mai pulin legati de necesitatea de
confecliona uneltele qi armele in acelaqi te posibil ca, imediat ce a fost vollirrea primelor sate gi ci, la rAndul asigurare a subzisten{ei qi a fost pro-
mod cum fbcuse de-a lungul intregii rit6:, noua tehnologie si fi evoluat r
.,,tu, inventarea acestui nou mod de viati vocati mai mult de o modificare de
,ictlentari a fost declangatorul unei seiii mentalitate: in flinla umani s-a niscut
evolulii umane de pini atunci, adici lo- datoriti experimentirii:
vind piatra sau osul de alti piatri, pini imediat o incercare de reducere a poro- irrlrcgi de progrese, cum ar fi fabricarea dorinla de a domina regnul animal qi
oblinea piesa sau obiectul dorit. Odati zitilii argilei, de a se ajunge ia tehn ('r'lrnicii, metalurgia gi, dupn trecerea vegetal. Dar, daci existd anumite dubii
'
cu apari{ia tehnicii modelajului in argi- care permit o imbuniti{ire a calitili , iilorva mii de ani, ar f, dat nagtere pri- cu privire la cauzele apariliei domes-
li gi, prin perfeclionarea acesteia, a ce- materialului. rrrt:lor civilizatii. Astizi insi se gtie ci ticirii animalelor qi a cultivirii plan-
ramicii, omul lumii antice gi-a insus,it o Independent de modul de confecti, rr'tlcntarismul a precedat cu mii de ani telor, nu existi dispute referitoare la
modalitate mai simpli de a crea obiecte, onare a ustensilelor, se poate constata ,rtt,asti revolulie neolitici 9i ci omul moment gi la loc: plantele au inceput
ceea ce presupune o trecere treptati de o evoluiie remarcabili in ornamenti 1i rr pirisit modul de viali. nomad deve- si fie cultivate pentru prima dati in
la uneltele de piatrd la cele de ceramici, acestora. De la ornamentul simplu ini- rri r rd culegitor gi v6nitor. semiluna fertili din sud-estul Asiei (de
aga cum se poate observa in diversele !ial, in formi de incizii executate cu de- Astfel, stabilirea omului intr-un loc la Canaan, prin Turcia, Mesopotamia s,i
depozite existente. getul, se trece treptat Ia incizii execu Irx, incheierea nomadismului, este un Golful Persic) cu aproximativ 12 000 de
Primele utiliziri ale argilei se gi- cu instrumente gi de aici la modele ob It'nomen care precede agricultura gi ani in urmi, iar animalele au fost do-
sesc in Orientul Mijlociu, aproximativ {inute prin presarea altor obiecte cu , rl'$terea animalelor gi este independent mesticite in aceeagi regiune cAteva mii
ln mileniul aI zecelea inainte de era ar fi scoici, frunze, pietre etc. $i culoa r lt' tcestea. de ani mai tdrzit, in general in urmd:-
noastri. Aceste obiecte se gisesc intot- rea obiectelor se va schimba, se experi- Arnbele,,tehnici de supravieluire" toarea ordine capra, calul, oaia, por-
deauna in apropierea marilor cuptoare menteazi negru, maro gi roqcat, ul vol apirea mai tArziu 9i nu vor repre- cul gi vaca (cdinele fusese domesticit
de bucitirie, alimentate mai mult cu diverse tonuri de crem qi gri. Evoluli tt'nta intotdeauna, aqa cum se crede, deja cu cdteva mii de ani inainte de
bilegar gi paie dec6t cu lemn, destina- formei gi a decoraliei acestor ustens culegitorii-vAnitori).
te fierberii alimentelor. Aceasti argili, va ajunge si devind o trisituri distinc Aceastd trecere de la economia de
prelucrati intr-o formi inci destul de tivi a fiecirei culturi gi civilizalii. vdni:toare gi de culegere a plantelor
rudimentari, este amestecati cu paie silbatice la agezirile cu sate stabile, cu
animale qi plante de culturi, a fost un
rrrr avantaj competitiv pentru fiinla proces lung, care a durat 3 000 de ani.
rrrrrani, deoarece modul de viafi al vA- Aceasti schimbare a modului de via{i
rriilorilor-culegitori era, de fapt, destul va aduce cu sine o serie de modificiri
,lc cficace: timpul dedicat vinitorii 9i importante in societdfi, cum ar fi coe-
gi coji de ou6, pentru a forma caramizi r trlcgerii pentru a-s,i asigura subzistenla ziunea de grup, relalia cu mediul na-
sub formi de chirpici. nu clepisea trei sau patru ore pe zi, in tural gi un grad sporit de sofisticare gi
Focul din aceste cuptoare este folosit tinrp ce agricultura gi cregterea anima- complexitate sociali, mai ales in ceea
pentru transforma argila in ceramicd.
a ['lor necesiti o grijd Ei o atenlie aproape ce privegte cunogtinfele, rcpartizarea
Este o pirere larg rispAnditi in rindul r orrstante fali de plante qi de animale gi, sarcinilor. Satul va reprezenta culmea
oamenilor de gtiinli cd primele mostre rn plus, regimul alimentar al vdnitoru- procesului de domesticire a naturii gi de
de ceramici inci nu au fost aduse la lrr i-culegitor era mai bogat qi mai variat. sedentarizare a fiintei umane.

24 Culturi generali in 365 dezile Culturi generale in 365 de zile 25


Dupi Mircea Eliade Marea Zeill sunt elementele de Nccesitatea de a se trece de la
EM piatri sau os, ca principale materii
,,Taurul Ei
legdturl intre toate religiile protoistorice din Europa, Africa gi prime pentru confec{ionarea un r,la metal se explic6, in
Asla, principal, prin rezistenta mare a acestuia.

9,5 mii ani t.Hr. B mii ani t.Hr. J


MAREAZEITA METALURGIA
Aparifia religiei Uneltele de metal
ln cadrul evoluliei genului uman, apari{ia lainceput de taur, principiul masculin, r\prrsul epocii de piatri a fost marcat de din apropierea filoanelor sau ziciminte-
religiei este un fenomen surprinzitor de tar- bol al virilit{ii carefeatndeuA. Dorin{a rrrr nou material folosit ca materie primi, lor de cositor (materialul principal pentru
fi foarte multtimp metalul. Cuprul
va oblinerea aliajului de bronz) vor fi prime-
div, legat de omul modern. Existi gi o anu- a domina regnul animal Ei vegetal leaga ast ' 'rrc
fel revolulia religioasi de revolulia
,r k rstunul dintre primele minereuri prelu- le care vor cregte semnificativ. Odat[ cu
miti protoreligie animisti legati de adorarea
( rirle cle om, de peste 9 000 de ani, cici se bronzul apare qi spada, care, impreuni cu
spiritelor, mai ales de tip animal, qi incn din prin cultivarea speciilor sitrbatice de
perioada omului de Neanderthal se inregis- ceea ce duce la aparilia sedentarismului
g,tsc;ite in stare aproape puri in naturi gi domesticirea calului gi rispdndirea folosi-
,r krst utilizat inci de Ia sfrrgitul neoliticu- rii ro{ii, contribuie la declansarea prime-
treazS, a;a qlm am spus, anumite forme de neolitici.
apoi Ia revolulia
Odati cu dearoltarea primelor hri (Lr fel ca gi aurul gi argintul); la inceput lor rizboaie.
inhumare care atesti un anumit tip de ritual
sau de credinli intr-o via!6 de dincolo. mari din Mesopotamia, Egipt qi India, si r'r ir prelucrat prin batere pAndr se subfa ca Cdt despre fier, des,i este al patrulea
bolismul Marii Zeite qi al Taurului s-a
, r lirrni. Cu toate acestea, epoca metalelor element ca abundenli in scoarfa terestrd,
Cu toate acesteq primele manifestiri de
r rr ('l)e odate cu primele dovezi ale topirii utilizarea lui a inceput cu 7 000 de ani mai
religie in sensul strict al unei credinle intr-o pagai 9i a evoluat, adoptAnd forme
Acest prim nucleu de idei religioase a I ctre dateazi din mileniul al Vllea i.Hr.
rr; tdrziu decit a cuprului qi cu 2 500 de ani
entitate abstracte in fata cireia credinciogii
(tlrrr Anatolia, mun{ii Zagros). Originea dupd cea a bronzului. in lumea anticA se
ridicd bratele in pozi{ie de adorare - fiittfu urmat de inventarea,,sacrificiului', care
plici, pe de o parte, ideea de dar prin renr topirii metalelor este legati de prelucrarea cunogtea fierul, dar nu era fier oblinut
umani fiind situati jos, supusi in fala for-
I crilnlicii (utilizarea focului in scopul ob- prin procedee metalurgice, ci ,,fier me-
tei divine, situate sus - nu se dezvolti decdt lare gi abnegalie, pe de alti parte, ideea
acum 11 500 de ani intr-o perioadd imediat legiturd sau corespondenli intre {rru'r'ii unor piese mai rezistente gi perfec- teoritic'i adici provenit din meteori{i, gi
anterioari neoliticului dominat de culegi- mos qi macrocosmos, intre om gi lumea ltorrlte dateazd dintr-o epoci anterioari) tocmai de aceea un articol de lux foarte
,,r rrrai ales de descoperirea unor metale in rar, de zece ori mai valoros decdt aurul si
tori qi de vAnitori, adici atunci cAnd cultiva- aceleaqi nfalun,
care impirtiqegte acelea$r
care'impafiaqeqte ritmuri, pe car
Pe care
rea pimantului gi sedentarismul incepuseri poate observa, dar nu le poate inlelege ci
,r r
liila tle pe malul r0urilor. de patruzeci de ori decit argintul. in mi-
si se manifestg dar inci nu apdrus.-* ug.t- orice sacrificiu trebuia si imbuneze Itronzul a lnlocuit cuprul, mult mai leniul al Illea i.Hr., hitilii au descoperit
,rlrrrrrdent qi mai ugor de obfinut, dar mai procedeul de prelucrare a fierului. Cdnd
cultura qi domesticirea animalelor. In acest divind, adicd si provoace o reaclie trene
ficd din partea divinitelii care dirija I 'r lin
rezistent gi maleabil. De fapt, epoca acest popor a dispirut, qi meqtequgarii lor
context, adorarea principiului feminin, a
r

ritmuri sau fo4e misterioase. Urmdtoarer I'rorrzului este epoca aliajelor, c[ci bron- s-au rispindit in lume, produclia acestui
addugire la nucleul credinielor fundamen
rrrl nu este un metal care se giseqte in metal apreciat a crescut considerabil in
tale dupd sacrificiu a fost aceea a ,,zeului dir intreaga lume cunoscuti.
cer" (pornind de la observarea comporta
mentului Soarelui gi Lunii, moartea gi
terea lor) gi a,yie$i de dupi moarte'l
de ideea anterioari: observind lumea
il inconjura (fazele lunii, ritrnul
rilor), omul primitiv a descoperit
semne care ii confirmau existenla ll)nilui impreund cu ait material. Astfel,
alte vie1i, a morlii gi a renagterii. La
rrr bronz se putea gisi plumb, cositor, fier
,,r in incercarea de a se obline un
rrlsenic,
Marii Zeite, ca simbol al fertiliti,tii va fi per- s[u, ideea existenlei altei vieli a adus cu
ideea ci ar mai putea exista ceva d rrirlcrial mai maleabil gi mai rezistent.
ceputi ca o garanfe a stabilitifli gi a pros-
peritnlii pentru unitatea familiald" Aceasti moarte qi dupd descompunerea trupului Iilnzul va schimba economia lumii anti-
, r,: primele centre primitive de populalie
zeifi supremi incepe si fie flancati chiar de ceea ce a dus la apari{ia ideii de,,suflet".

26 Culturi generali in 365 de zile Culturfl generale in365 d,e zile 27